duminică 30 august
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10102 articole
Eveniment

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor

Pensia de invaliditate, cunoscută în limbajul obișnuit drept „pensie pe caz de boală”, poate fi acordată persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar nu mai pot lucra în aceleași condiții din cauza unei boli sau a unui accident. În 2026, regulile sunt stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care a înlocuit vechea Lege nr. 263/2010. Pensia nu are aceeași valoare pentru toți beneficiarii și nu se acordă automat în momentul apariției unui diagnostic. Contează perioada pentru care persoana a contribuit la sistem, veniturile asupra cărora au fost plătite contribuțiile, vârsta și gradul de diminuare a capacității de muncă. Pentru persoanele încadrate în gradul I se adaugă și indemnizația pentru însoțitor, calculată separat față de pensie. Cine poate primi pensie de invaliditate Pensia de invaliditate se acordă, în principal, persoanelor care au realizat stagii contributive în sistemul public de pensii, nu au ajuns la vârsta standard de pensionare și au capacitatea de muncă diminuată. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Cauza poate fi un accident de muncă, o boală profesională, o afecțiune obișnuită sau un accident fără legătură cu activitatea profesională. Nu este obligatoriu, așadar, ca problema medicală să fi fost provocată la serviciu. Condiția esențială este ca diminuarea capacității de muncă să fie constatată printr-o decizie medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. Un certificat de concediu medical, o scrisoare medicală sau simpla confirmare a unui diagnostic nu sunt suficiente pentru deschiderea dreptului la pensie. Există și o excepție importantă de la regula contribuțiilor. Elevii, ucenicii și studenții își pot deschide dreptul la pensie de invaliditate chiar dacă nu au realizat stagii contributive, în cazul în care capacitatea lor de muncă a fost diminuată în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale produse în timpul și din cauza practicii profesionale. De asemenea, sunt prevăzute reguli pentru angajații români trimiși să lucreze în străinătate de un angajator din România, dacă sunt asigurați în sistemul românesc și pot dovedi acest lucru prin documentele europene sau internaționale aplicabile. Diagnosticul nu aduce automat pensia Una dintre confuziile frecvente privește așa-numita „listă a bolilor pentru pensionare”. În realitate, simpla existență a unei afecțiuni nu garantează acordarea pensiei de invaliditate. Două persoane cu același diagnostic pot primi decizii diferite dacă boala le afectează în mod diferit capacitatea de muncă, autonomia și posibilitatea de a desfășura activități profesionale. Pot conduce la diminuarea capacității de muncă afecțiuni oncologice, neurologice, cardiovasculare, psihice, respiratorii, digestive, locomotorii, senzoriale sau boli rare. Evaluarea nu se oprește însă la denumirea bolii. Medicul expert analizează gravitatea, evoluția, răspunsul la tratament, limitările funcționale și posibilitatea persoanei de a continua să lucreze. Pensia de invaliditate nu este, prin urmare, o compensație acordată pentru diagnostic, ci un drept legat de pierderea sau diminuarea capacității de muncă. Cele trei grade de invaliditate Legea păstrează trei grade de invaliditate, stabilite în funcție de severitatea deficienței funcționale și de capacitatea de autoîngrijire. Gradul I corespunde unei deficiențe funcționale grave, însoțită de pierderea capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire. Persoana are nevoie de sprijinul unei alte persoane pentru activitățile esențiale ale vieții cotidiene. Din acest motiv, beneficiarul primește, pe lângă pensie, o indemnizație pentru însoțitor. Gradul II presupune o deficiență funcțională accentuată și o diminuare severă a capacității de muncă. Persoana își păstrează însă capacitatea de autoîngrijire, astfel încât nu primește indemnizație pentru însoțitor. Gradul III este asociat unei deficiențe funcționale medii și unei diminuări a capacității de muncă. În toate cazurile, încadrarea concretă este făcută prin expertiză medicală, nu prin alegerea solicitantului și nici exclusiv pe baza recomandării medicului curant. Cum se calculează pensia de invaliditate în 2026 Pensia de invaliditate nu are un cuantum prestabilit. Calculul pornește de la aceeași formulă generală aplicată pensiilor din sistemul public: Numărul total de puncte × valoarea punctului de referință = cuantumul pensiei Valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026. Numărul total de puncte nu depinde doar de anii lucrați. Sunt luate în calcul punctajele obținute pentru veniturile asupra cărora s-a plătit contribuția de asigurări sociale, eventualele puncte de stabilitate și punctele acordate pentru stagiul potențial. Pentru fiecare lună lucrată, punctajul se determină, în esență, prin raportarea venitului brut care a constituit baza contribuției sociale la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale din anul respectiv. La final, punctajele lunare sunt transformate în punctaje anuale, iar acestea sunt însumate. Din acest motiv, două persoane cu același număr de ani lucrați pot avea pensii foarte diferite dacă au avut salarii și contribuții diferite. Ce este stagiul potențial Persoana care devine invalidă înainte de vârsta pensionării nu mai poate acumula contribuții în același ritm până la finalul vieții profesionale. Pentru a compensa o parte din această perioadă, legea acordă un stagiu potențial. Acesta reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru persoana respectivă și stagiul realizat până la acordarea pensiei de invaliditate. Stagiul potențial nu poate fi însă mai mare decât perioada pe care persoana ar mai fi putut să o lucreze până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Cu alte cuvinte, sistemul nu poate credita mai mulți ani decât cei rămași, în mod real, până la pensionare. Pentru stagiul potențial se acordă următoarele punctaje lunare: 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,20 puncte pentru gradul II; 0,10 puncte pentru gradul III. Aceste valori sunt punctaje lunare folosite în mecanismul de calcul, nu sume care se înmulțesc direct cu numărul lunilor și apoi cu 81 de lei. Punctajele lunare dintr-un an se adună, iar rezultatul se împarte la 12 pentru obținerea punctajului anual. Astfel, un an întreg de stagiu potențial aduce 0,25 puncte la gradul I, 0,20 puncte la gradul II și 0,10 puncte la gradul III. De exemplu, zece ani de stagiu potențial ar însemna 2,5 puncte la gradul I, două puncte la gradul II și un punct la gradul III. La o valoare a punctului de referință de 81 de lei, contribuția acestor zece ani la cuantumul pensiei ar fi, orientativ, de 202,50 lei la gradul I, 162 de lei la gradul II și 81 de lei la gradul III. Aceste sume se adaugă pensiei rezultate din punctele acumulate efectiv de persoană. Se acordă și puncte de stabilitate Persoanele care au depășit 25 de ani de stagiu contributiv pot primi și puncte de stabilitate. Pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte. Pentru anii de peste 30 și până la 35 de ani se acordă câte 0,75 puncte, iar pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani se acordă câte un punct. Punctele de stabilitate se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an. Ele nu trebuie confundate cu stagiul potențial: primele recompensează anii contributivi efectiv realizați peste pragul de 25 de ani, în timp ce stagiul potențial compensează parțial perioada pe care persoana nu o mai poate lucra din cauza invalidității. Cine primește indemnizația pentru însoțitor Indemnizația pentru însoțitor este acordată exclusiv pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Valoarea acesteia reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată din luna pentru care se face plata. Indemnizația este suportată din bugetul de stat și se achită separat de pensia calculată pe baza punctelor. Cum salariul minim brut este de 4.050 de lei în prima jumătate a anului 2026, indemnizația este de 2.025 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, salariul minim crește la 4.325 de lei, astfel încât indemnizația ajunge la 2.162,50 lei, sumă exprimată în plată potrivit regulilor de rotunjire aplicabile. Indemnizația nu se acordă persoanelor încadrate în gradele II sau III, chiar dacă acestea au nevoie, în anumite momente, de ajutor din partea familiei. Criteriul legal este încadrarea oficială în gradul I și pierderea capacității de autoîngrijire. La transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, indemnizația pentru însoțitor se menține pentru persoana care îndeplinește în continuare condițiile prevăzute de lege. Pensionarul de invaliditate poate lucra În vechiul sistem, pensionarii de gradul I și II aveau restricții drastice și nu aveau dreptul să lucreze, în timp ce persoanele cu invaliditate de gradul III aveau voie să muncească doar cu program redus (jumătate de normă). Moua lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023) a schimbat această regulă. În prezent, pensia de invaliditate poate fi cumulată cu venituri obținute dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, indiferent de gradul de invaliditate. Singura condiție este ca activitatea să fie una pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, conform Codului fiscal. De asemenea, cumulul este permis și pentru persoanele care lucrează ca prestatori Posibilitatea legală de a cumula pensia cu salariul nu înseamnă însă că activitatea poate fi desfășurată fără nicio limitare medicală. Munca trebuie să fie compatibilă cu starea de sănătate, cu capacitatea funcțională rămasă și cu recomandările stabilite în urma expertizei. Dacă activitatea desfășurată indică o schimbare importantă a capacității de muncă, situația poate fi analizată la revizuirea medicală. Cum se depune dosarul Procedura începe cu evaluarea capacității de muncă. Solicitantul trebuie să prezinte documentele medicale care arată diagnosticul, investigațiile efectuate, tratamentele urmate și evoluția bolii. Medicul expert analizează atât afecțiunea, cât și efectele acesteia asupra posibilității de a munci și de a se îngriji. Dacă sunt necesare investigații suplimentare, solicitantul poate fi trimis pentru examinări de specialitate. După emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă, cererea de pensionare și documentele necesare sunt depuse la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. Dosarul poate cuprinde, după caz, actul de identitate, documentele de stare civilă, carnetul de muncă, adeverințele privind vechimea, veniturile, sporurile și condițiile de muncă, decizia medicală, documentul privind încetarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și actele referitoare la un eventual accident de muncă sau la o boală profesională. Nu toate documentele din lista generală sunt necesare fiecărui solicitant. Dosarul se formează în funcție de istoricul profesional, perioadele lucrate și cauza invalidității. Pensia poate fi revizuită Încadrarea într-un grad de invaliditate nu este obligatoriu definitivă. Beneficiarul poate fi chemat periodic la revizuire medicală, iar medicul expert poate menține gradul, îl poate modifica sau poate constata redobândirea capacității de muncă. Există și situații în care revizuirea periodică nu mai este necesară, inclusiv atunci când invaliditatea afectează ireversibil capacitatea de muncă și nu mai există posibilitatea recuperării, în condițiile stabilite de lege. Neprezentarea nejustificată la revizuirea medicală sau refuzul de a furniza documentele solicitate poate conduce la suspendarea plății pensiei. Dacă starea de sănătate se agravează sau se îmbunătățește înaintea termenului stabilit, pensionarul poate solicita o nouă evaluare. Trecerea într-un alt grad determină recalcularea drepturilor și, în cazul încadrării în gradul I, poate aduce și indemnizația pentru însoțitor. Ce se întâmplă la vârsta standard de pensionare La împlinirea vârstei standard, pensia de invaliditate se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Casa de pensii compară drepturile, iar persoanei îi este acordat cuantumul cel mai avantajos. Perioadele contributive realizate între timp și elementele care pot influența calculul sunt valorificate potrivit legii. Prin urmare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă nu ar trebui să conducă automat la încasarea unei sume mai mici. Transformarea se face din oficiu, fără ca pensionarul să fie obligat să deschidă de la zero o nouă procedură. De ce diferă atât de mult pensiile de invaliditate Două persoane încadrate în același grad pot primi sume foarte diferite. Diferența vine din istoricul contribuțiilor, salariile realizate, durata stagiului contributiv, vârsta la care a apărut invaliditatea, stagiul potențial și eventualele puncte de stabilitate. Gradul de invaliditate nu stabilește singur valoarea pensiei. El influențează punctajul acordat pentru stagiul potențial și dreptul la indemnizația pentru însoțitor, dar partea principală a calculului rămâne legată de contribuțiile efectiv plătite. Din acest motiv, o estimare exactă nu poate fi făcută doar pornind de la diagnostic, numărul anilor lucrați sau ultimul salariu. Cuantumul final este stabilit de casa teritorială de pensii pe baza întregului istoric contributiv și a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor
Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar
Eveniment

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar

Proiectul revizuit al noii legi a salarizării modifică substanțial modul în care vor fi calculate veniturile angajaților ANAF. Documentul introduce o valoare de referință unică, coeficienți de ierarhizare și un spor de până la 40% din salariul de bază, acordat în funcție de dificultatea activității și de contribuția la îndeplinirea obiectivelor instituției. Simulările arată însă efecte foarte diferite: directorii și o parte dintre inspectorii cu vechime ar urma să își păstreze salariile actuale prin mecanismul de protecție, în timp ce debutanții și unele funcții administrative ar putea beneficia de creșteri directe. Spor de până la 40% pentru personalul ANAF Potrivit proiectului publicat în forma revizuită la 17 iulie 2026, angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală ar putea primi un spor de până la 40% din salariul de bază. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Beneficiul nu ar urma să fie acordat automat întregului personal. Categoriile eligibile, criteriile și procentul efectiv vor fi stabilite prin ordin al conducătorului instituției, în funcție de atribuțiile exercitate, complexitatea activității, responsabilitatea postului și contribuția angajatului la atingerea obiectivelor. Prevederea poate fi aplicată și personalului din alte structuri care desfășoară activități similare în domenii precum politica fiscal-bugetară, colectarea taxelor, controlul fiscal, combaterea fraudei, administrarea datoriei publice, gestionarea fondurilor europene sau prevenirea spălării banilor. În simulările salariale, procentul utilizat pentru fiecare angajat trebuie însă corelat și cu plafonul individual aplicabil sporurilor. Din acest motiv, chiar dacă sporul special poate ajunge instituțional până la 40%, în exemplele de calcul este folosit un procent de 30%. Bonusurile nu se vor cumula Proiectul stabilește că sporul specific nu poate fi cumulat cu toate celelalte mecanisme speciale de recompensare. Angajații care primesc deja majorări pentru activitatea desfășurată în proiecte finanțate din fonduri europene sau beneficiază de stimulente distincte în cadrul ANAF nu vor putea încasa simultan mai multe bonusuri acordate pentru activități comparabile. Limitarea urmărește să evite suprapunerea beneficiilor și creșterea necontrolată a cheltuielilor de personal. Premii pentru performanță, dar și penalizări Noua lege propune și un sistem de tip „bonus-malus”, prin care veniturile vor fi legate mai direct de rezultatele profesionale și de performanța instituției. Dacă indicatorii stabiliți sunt îndepliniți, instituțiile ar putea folosi pentru premiere o sumă de până la 12% din bugetul anual de salarii. În sens invers, neîndeplinirea obiectivelor ar putea conduce, în condițiile stabilite de lege, la diminuări de până la 10%. Pentru personalul implicat direct în inspecție fiscală, antifraudă sau colectarea veniturilor bugetare, acest mecanism poate deveni o sursă suplimentară de câștig. Premiile nu sunt însă venituri garantate, ci depind de indicatorii de performanță și de fondurile disponibile. Cât câștigă acum un director general În prezent, un director general, gradul II, cu studii superioare, are un salariu brut lunar de 19.482 de lei, potrivit situațiilor de transparență salarială analizate. La acesta se poate adăuga sporul pentru condiții vătămătoare, plafonat la maximum 300 de lei brut. Pentru salariul de bază de 19.482 de lei, venitul net indicat în documentele salariale este de aproximativ 11.397 de lei. Dacă proiectul devine lege, salariul va fi calculat pornind de la valoarea de referință de 4.100 de lei și de la coeficientul atribuit funcției. Pentru un director general, coeficientul utilizat în simulare este 2,60. Calculul salariului de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,60 = 10.660 de lei brut. Dacă se adaugă o majorare de 30% pentru complexitatea activității fiscale, rezultatul ajunge la aproximativ: 10.660 de lei + 3.198 de lei = 13.858 de lei brut. Suma este cu peste 5.600 de lei mai mică decât salariul de bază aflat în prezent în plată. Directorul nu pierde bani, dar salariul poate rămâne blocat Proiectul conține însă un mecanism de protecție pentru situațiile în care aplicarea noii grile ar produce o scădere nominală a veniturilor. Diferența dintre salariul rezultat din noua formulă și venitul actual ar urma să fie acoperită printr-o sumă compensatorie tranzitorie. În acest scenariu, directorul general nu ar coborî la 13.858 de lei brut, ci și-ar păstra venitul de 19.482 de lei. Salariul net ar rămâne, în principiu, în jurul nivelului actual de 11.397 de lei, atât timp cât regimul de taxare nu se modifică. Protecția are însă și un efect mai puțin avantajos. Salariul poate rămâne înghețat până când venitul calculat potrivit noii grile, inclusiv prin viitoarele indexări ale valorii de referință, va ajunge din urmă suma menținută în plată. Cu alte cuvinte, directorul nu pierde bani la aplicarea legii, dar nici nu beneficiază imediat de creșteri. Inspectorul superior rămâne aproape de salariul actual Situația este diferită pentru un inspector ANAF, clasa I, grad profesional superior, gradația 5. Potrivit datelor salariale analizate, acesta are în prezent un salariu de bază brut de aproximativ 11.414 lei. Adăugând sporul de maximum 300 de lei pentru condiții vătămătoare, venitul brut total ajunge la aproximativ 11.714 lei, iar salariul net este estimat la circa 6.850 de lei. În noua grilă, pentru funcția de execuție de nivel superior este utilizat în simulare un coeficient de aproximativ 2,15. Salariul de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,15 = 8.815 lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, venitul calculat ajunge la aproximativ: 8.815 lei + 2.644 lei = 11.459 lei brut. Diferența față de venitul actual de 11.714 lei este de aproximativ 255 de lei. Și în acest caz ar interveni mecanismul de protecție, astfel încât inspectorul să își păstreze venitul aflat în plată. Avantajul este că inspectorul superior se află mult mai aproape de nivelul stabilit prin noua grilă decât directorul general. O viitoare indexare a valorii de referință ar putea acoperi relativ rapid diferența, permițându-i să iasă mai repede din zona sumelor compensatorii și să beneficieze de creșteri salariale efective. Inspectorii debutanți au de câștigat Câștigătorii cei mai vizibili ai reformei ar putea fi inspectorii debutanți, care pornesc în prezent de la salarii mult mai reduse. Un inspector debutant cu studii superioare, fără vechime, are un salariu de bază brut estimat la aproximativ 4.950 de lei. Cu sporul de condiții vătămătoare, venitul total poate ajunge la aproximativ 5.250 de lei brut, ceea ce înseamnă în jur de 3.070 de lei net. Pentru această funcție, simularea folosește un coeficient de 1,35. Noul salariu de bază ar fi: 4.100 de lei × 1,35 = 5.535 de lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, rezultatul urcă la aproximativ: 5.535 lei + 1.660 lei = 7.195 lei brut. Venitul brut ar crește astfel cu aproximativ 1.945 de lei, de la 5.250 la 7.195 de lei. Salariul net ar putea ajunge la aproximativ 4.210 lei, cu peste 1.100 de lei mai mult decât în prezent. Inspectorul debutant nu ar avea nevoie de o sumă compensatorie, deoarece salariul rezultat din noua formulă este superior celui actual. El ar intra direct pe noua grilă și ar beneficia ulterior și de eventualele indexări ale valorii de referință. Arhivarul, câștigător net al reformei Creșteri directe apar și în cazul angajaților contractuali cu studii medii sau generale. Un arhivar încadrat la gradația 5 are în prezent un salariu de bază brut de 6.353 de lei. Cu sporul de maximum 300 de lei, venitul total ajunge la 6.653 de lei brut, iar salariul net este de aproximativ 3.717 lei. Pentru funcțiile administrative cu studii medii, simularea folosește un coeficient de aproximativ 1,45: 4.100 de lei × 1,45 = 5.945 de lei brut. După adăugarea unei majorări de 30%, venitul total ar ajunge la: 5.945 lei + 1.783 lei = 7.728 lei brut. Creșterea ar fi de aproximativ 1.075 de lei brut, iar salariul net ar urca la circa 4.520 de lei. Spre deosebire de directorii ale căror venituri ar fi menținute prin compensații, arhivarul ar primi o majorare efectivă încă de la aplicarea noii grile. Nemulțumirile sindicaliștilor Trecerea la o grilă unitară a fost menținută și în proiectul revizuit, în ciuda protestelor angajaților din sistemul fiscal. Sindicatele au cerut o grilă distinctă pentru administrația fiscală, coeficienți mai mari pentru funcțiile specifice și recunoașterea prin salariu a riscurilor, interdicțiilor și complexității muncii. Reprezentanții angajaților avertizează că ANAF și Autoritatea Vamală Română riscă să piardă în continuare specialiști către mediul privat. Guvernul mizează, în schimb, pe sporul de până la 40%, pe premiile de performanță și pe creșterile concentrate în zona salariilor mici. Din simulări rezultă însă o reformă cu viteze diferite: debutanții și personalul administrativ pot câștiga imediat, inspectorii cu experiență rămân aproape de nivelul actual, iar salariile unor directori vor fi protejate, dar probabil înghețate pentru o perioadă.

Medicul Tesloianu, trimis în judecată pentru implantarea de stimulatoare cardiace de la cadavre
Eveniment

Medicul Tesloianu, trimis în judecată pentru implantarea de stimulatoare cardiace de la cadavre

Medicul cardiolog Dan Tesloianu de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" din Iaşi a fost trimis în judecată de Parchetul General, fiind acuzat că a implantat la 185 de pacienţi stimulatoare cardiace extrase de la cadavre. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesareAcuzaţiile aduse lui Dan Tesloianu sunt de abuz în serviciu, în formă continuată (185 de acte materiale) şi luare de mită. Scandalul a izbucnit în februarie 2023, când Tesloianu a fost reținut pentru 24 de ore. La acel moment, el profesa atât în sistemul public, la Spitalul de Urgență „Sfântul Spiridon din Iași”, cât și la o clinică privată din Iași, unde deține 50% din acțiuni. Au trecut deja 42 de luni de la momentul reținerii la cel al trimiterii în judecată Au trecut deci circa trei ani și jumătate de la momentul reținerii la cel al trimiterii în judecată. Perioada de prescriere pentru abuz în serviciu în forma continuată este de opt ani și curge din mai 2022.  În acelaşi dosar a fost trimis în judecată un alt medic, Eduard Belu, de la Spitalul Militar de Urgenţă "Regina Maria" din Braşov, pentru complicitate la abuz în serviciu, el fiind cel care i-a furnizat lui Dan Tesloianu 24 de stimulatoare cardiace. Stimulatoarele/defibrilatoarele - luate de la cadavre sau din alte surse, neclare - au fost reutilizate/resterilizate, deşi indicaţia producătorilor în acest sens este clară, şi anume că respectivele dispozitive medicale implantabile active sunt de unică folosinţă şi nu se reutilizează/resterilizează, iar unităţilor sanitare le este interzis să reprelucreze şi să reutilizeze dispozitive medicale de unică folosinţă. O mare parte dintre intervenţiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile, inclusiv extrase de la pacienţi decedaţi, derulate/recomandate de către Dan Tesloianu nu erau necesare, procedându-se la operaţionalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacţii de natură a conduce la simptomatologia specifică, arată procurorii.  Deşi unele defibrilatoare au ca indicaţie strictă prevenţia primară sau secundară a morţii cardiace subite, inculpatul a implantat astfel de dispozitive fără justificare clinică, în situaţii care nu impuneau acest lucru, ignorând riscul de a provoca pacienţilor probleme medicale grave sau chiar decesul. Dan Tesloianu a mai fost cercetat în trecut pentru luare de mită, scrie mediaquality.ro.  Astfel, în anul 2014 era clasat un dosar deschis în 2011 la Iași, în care Tesloianu era acuzat că pretindea și lua mită în mod frecvent de la pacienți. Procurorul Emilian Eva a închis acel dosar după câteva zile de cercetare, concluzionând, nu-i așa, că “fapta nu există”.

Investiție europeană blocată: 150 de eco-insule pentru colectarea deșeurilor - montate, dar nefuncționale
Eveniment

Investiție europeană blocată: 150 de eco-insule pentru colectarea deșeurilor - montate, dar nefuncționale

Cele 150 de eco-insule digitalizate amplasate în Iași cu fonduri europene rămân, deocamdată, nefuncționale, deși infrastructura locală și sistemul de acces pe bază de card sunt pregătite. Eco-insule montate, dar nefuncționale Potrivit autorităților, întârzierea este cauzată de lipsa conectării la platforma informatică națională necesară pentru centralizarea datelor și raportarea către Comisia Europeană, o obligație asumată prin PNRR. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Contractul de finanțare a fost semnat la Ministerul Mediului abia în ultimele zile, ceea ce a întârziat plata furnizorului și, implicit, dezvoltarea sistemului informatic aferent. În aceste condiții, locuitorii nu vor putea utiliza prea curând noile module pentru colectarea selectivă a deșeurilor, în ciuda faptului că acestea au fost deja instalate în întregul oraș. Continuarea, în Ziarul de Iași. În urma publicării acestui articol, companiile Ax Perpetuum și Techbolide au trimis următoarele precizări: „În urma publicării materialelor de presă pe tema funcționării insulelor ecologice digitalizate din municipiul Iași, facem următoarele precizări: •    Platforma software utilizată în cadrul sistemului de eco-insule digitalizate este funcțională și, din punct de vedere tehnic, nu există niciun blocaj al aplicației care să împiedice funcționarea eco-insulelor digitalizate. •    Faptul că platforma software are, în acest moment, 3.300 de eco-insule înrolate în sistem, 1.600 de eco-insule utilizate de cetățeni, peste 155.000 de utilizatori unici înregistrați și mai mult de 11.000.000 de colectări înregistrate demonstrează că este complet funcțională.•    În municipiul Iași, sunt montate pe amplasamente, recepționate și disponibile pentru utilizare 150 de eco-insule digitalizate Tip 2. Fiecare eco-insulă a fost livrată împreună cu un set dedicat de 200 de carduri de acces și materiale informative, iar în platforma software au fost create și puse la dispoziția UAT Iași patru conturi de utilizator, care beneficiază de acces la funcționalitățile de administrare ale sistemului. De asemenea, reprezentanții UAT Iași și ai operatorului de salubritate au fost instruiți cu privire la utilizarea platformei software, asocierea cardurilor cu cetățenii și monitorizarea activității eco-insulelor.•    Conform procedurilor de implementare ale proiectului, asocierea cardurilor cu cetățenii, precum și punerea în utilizare a eco-insulelor la nivel local, reprezintă etape operaționale în responsabilitatea UAT Iași.•    Dorim să subliniem faptul că etapa de asociere a cardurilor de acces cu cetățenii este una firească și necesară în implementarea oricărui proiect de acest tip. Acest proces presupune identificarea și alocarea fiecărui cetățean către eco-insula aferentă zonei de domiciliu, asocierea cardului în platformă și, ulterior, distribuirea fizică a acestuia.•    Distribuirea cardurilor către cetățeni se realizează numai după finalizarea procesului de asociere și validare in platforma software,  ce trebuie realizata de catre UAT, astfel încât fiecare utilizator să primească un card funcțional, configurat și arondat eco-insulei corespunzătoare. Totodată, această etapă este însoțită de activități de informare a cetățenilor privind utilizarea sistemului.•    Suntem în contact permanent cu autoritățile din toate localitățile în care eco-insulele digitalizate au fost implementate sau sunt în curs de implementare și ne exprimăm întreaga disponibilitate de a oferi suport și consultanță de specialitate pentru asigurarea unei tranziții eficiente către utilizarea acestor sisteme.Implementarea unor proiecte de asemenea amploare presupune parcurgerea unor etape succesive, iar punerea în funcțiune a eco-insulelor digitalizate este rezultatul colaborării dintre toți actorii implicați, de la autorități locale și operatori de salubritate la furnizori de tehnologie. Suntem convinși că, prin continuarea acestui parteneriat, cetățenii municipiului Iași vor beneficia în cel mai scurt timp de toate avantajele unui sistem modern și digitalizat de colectare a deșeurilor.”

Moartea unui biciclist, controverse între Poliție și comunitate: bicicliștii acuză infrastructura
Eveniment

Moartea unui biciclist, controverse între Poliție și comunitate: bicicliștii acuză infrastructura

La aproape două săptămâni de la accidentul mortal de la Podu de Piatră, în urma căruia un biciclist de 55 de ani și-a pierdut viața, continuă disputa privind responsabilitatea și statutul legal al infrastructurii pentru biciclete din zonă. Comunitatea contestă verdictul Poliției Poliția Iași își menține poziția potrivit căreia victima circula neregulamentar pe carosabil, invocând existența unei piste pentru biciclete și trotinete pe trotuar. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Reprezentanții comunității „Orașul Bicicletelor” contestă însă această interpretare și susțin că amenajarea nu era semnalizată conform legislației, astfel încât nu putea fi considerată o pistă obligatorie. Potrivit acestora, simpla prezență a dalelor roșii nu creează obligații legale pentru bicicliști în lipsa indicatoarelor rutiere specifice, iar faptul că Primăria Iași a demontat între timp indicatoarele din zonă alimentează și mai mult controversele privind circumstanțele tragediei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Parcurs academic rar întâlnit: absolvent de Medicină cu medii de 10, din liceu și până la finalul facultății
Eveniment

Parcurs academic rar întâlnit: absolvent de Medicină cu medii de 10, din liceu și până la finalul facultății

Șeful de promoție al specializării Medicină de la UMF Iași a fost desemnat Călin-George Vameșu, după un parcurs academic perfect: media 10 în liceu, 10 la Bacalaureat, 10 la admitere și media 10 în toți cei șase ani de facultate. Șase ani de Medicină cu medii de 10 Tânărul absolvent spune că performanța reprezintă o confirmare a muncii depuse și îi oferă încrederea că este pregătit pentru următoarea etapă profesională. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Călin consideră că rezultatele sale au fost susținute, încă din copilărie, de curiozitate și de dorința de a înțelege cât mai bine domeniul medical. Deocamdată, nu intenționează să plece definitiv din România, dar și-ar dori să urmeze stagii în străinătate în timpul rezidențiatului, pentru a acumula experiență pe care să o folosească ulterior în medicina românească. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare
Eveniment

Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare

Pensia anticipată le permite persoanelor care au acumulat o perioadă suficientă de contribuții să se retragă din activitate înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Ieșirea mai devreme la pensie vine însă cu un cost: cuantumul pensiei este diminuat în funcție de numărul lunilor de anticipare și de vechimea realizată peste stagiul complet contributiv. Legea nr. 360/2023, aplicată integral de la 1 septembrie 2024, a schimbat regulile cunoscute din vechea legislație. În prezent există o singură formă de pensie anticipată, cu diminuarea cuantumului. Vechile categorii de pensie anticipată și pensie anticipată parțială nu mai sunt acordate separat noilor solicitanți. Cu cât timp înainte vă puteți pensiona Pensia anticipată poate fi acordată cu cel mult cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute pentru fiecare persoană. Citește și: EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni În cazul bărbaților, vârsta standard este de 65 de ani. Pentru femei, aceasta crește treptat, în funcție de luna și anul nașterii, potrivit eșalonării din anexa nr. 5 la Legea nr. 360/2023. Procesul de egalizare continuă până în ianuarie 2035, când vârsta standard va ajunge la 65 de ani și pentru femei. Prin urmare, nu există o singură vârstă de pensionare anticipată valabilă pentru toate femeile. Pentru a afla data exactă, trebuie să verificați luna și anul nașterii în tabelul prevăzut de lege și să scădeți maximum cinci ani din vârsta standard corespunzătoare. Reducerea acordată pentru pensia anticipată nu poate fi combinată cu alte reduceri ale vârstei de pensionare, cum sunt cele recunoscute pentru activitatea în condiții deosebite sau speciale, pentru fostele grupe de muncă ori în alte situații stabilite de lege. Câți ani trebuie să fi contribuit Una dintre cele mai importante modificări aduse de noua lege privește stagiul necesar. Pentru a solicita pensia anticipată nu mai este obligatoriu să aveți cu opt ani sau cu cinci ani peste stagiul complet, așa cum apare încă în unele explicații bazate pe vechea legislație. În prezent, pensia anticipată poate fi cerută de persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de lege, precum și de cele care l-au depășit cu până la cinci ani. Stagiul complet contributiv este, ca regulă generală, de 35 de ani, însă în cazul femeilor trebuie verificată eșalonarea din anexa nr. 5. Aceasta înseamnă că o persoană care îndeplinește stagiul complet contributiv poate solicita pensionarea cu cel mult cinci ani mai devreme, dar va suporta diminuarea maximă corespunzătoare perioadei de anticipare și vechimii sale. Cei care au lucrat mai mult decât stagiul complet beneficiază de o penalizare lunară mai redusă. Cu cât aveți mai mulți ani peste stagiul complet contributiv, cu atât diminuarea aplicată pensiei este mai mică. Facultatea și armata nu completează cei 35 de ani contributivi Pentru acordarea pensiei anticipate contează în primul rând stagiul complet de cotizare contributiv, adică perioadele pentru care s-au datorat contribuții la sistemul public de pensii. Anii în care ați urmat cursurile universitare la zi sau cu frecvență, absolvite cu diplomă, reprezintă perioade asimilate stagiului de cotizare. Ei pot fi valorificați la calculul pensiei pentru limită de vârstă, dar nu pot completa stagiul contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată. Aceeași regulă se aplică, în principiu, și altor perioade asimilate, precum serviciul militar sau anumite perioade în care ați beneficiat de pensie de invaliditate. Mai întâi trebuie să aveți stagiul complet realizat din perioade contributive. După atingerea acestui prag, perioadele asimilate și anumite perioade necontributive recunoscute de lege pot fi luate în calcul în cadrul stagiului realizat peste stagiul complet, în limita prevăzută de legislație. Anii lucrați în străinătate pot completa stagiul necesar Dacă ați cotizat, de exemplu, 30 de ani în România și ați lucrat încă cinci ani în străinătate, perioadele pot fi însumate pentru a verifica dacă îndepliniți stagiul complet de cotizare contributiv necesar pensiei anticipate. Regula se aplică atunci când activitatea din străinătate a fost desfășurată într-un stat al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, în Elveția, în Regatul Unit sau într-o țară cu care România are un acord de securitate socială. Cei cinci ani trebuie să reprezinte perioade de asigurare confirmate oficial de instituția competentă din statul respectiv, nu doar o perioadă în care ați locuit acolo. Într-o asemenea situație, cei 30 de ani din România și cei cinci ani din străinătate pot forma împreună stagiul contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată, dacă îndepliniți și condiția de vârstă. Totalizarea perioadelor nu înseamnă însă că România va plăti pensie pentru toți cei 35 de ani. Fiecare stat calculează și achită separat partea de pensie corespunzătoare perioadei în care ați fost asigurat în sistemul său. România va calcula partea aferentă celor 30 de ani cotizați aici, iar statul străin va plăti partea corespunzătoare celor cinci ani, potrivit propriei legislații. În cazul pensiei comunitare, se stabilește mai întâi un cuantum teoretic prin luarea în considerare a tuturor perioadelor, după care pensia românească este calculată proporțional cu anii de asigurare realizați în România. Este posibil, de asemenea, ca cele două pensii să nu înceapă să fie plătite în același moment. Fiecare țară aplică propriile condiții privind vârsta standard și pensionarea anticipată. Astfel, partea de pensie din România poate fi acordată atunci când îndepliniți cerințele legii române, în timp ce drepturile pentru anii lucrați în străinătate pot fi plătite mai târziu, când îndepliniți condițiile stabilite de statul respectiv. Cum se calculează diminuarea pensiei anticipate Pensia anticipată pornește de la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care vi s-ar cuveni potrivit contribuțiilor și punctelor acumulate. Din această sumă se aplică o diminuare pentru fiecare lună cu care vă pensionați înaintea vârstei standard. Procentul lunar depinde de numărul anilor realizați peste stagiul complet contributiv: - până la un an peste stagiul complet: 0,40% pentru fiecare lună de anticipare; - între un an și doi ani: 0,35% pe lună; - între doi și trei ani: 0,30% pe lună; - între trei și patru ani: 0,25% pe lună; - între patru și cinci ani: 0,20% pe lună. De exemplu, dacă vă pensionați cu 60 de luni mai devreme și nu aveți cel puțin un an peste stagiul complet, diminuarea este de 0,40% pentru fiecare lună. Penalizarea totală ajunge astfel la 24% din pensia calculată pentru limită de vârstă. Dacă aveți între patru și cinci ani peste stagiul complet, diminuarea pentru aceeași anticipare de 60 de luni este de 12%. Cu alte cuvinte, contează atât cât de devreme vă pensionați, cât și cât ați lucrat peste stagiul obligatoriu. Puteți continua să lucrați după pensionarea anticipată? Pensia anticipată nu poate fi cumulată cu veniturile obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau din ocuparea unor funcții elective ori numite în cadrul autorităților publice. Dacă obțineți astfel de venituri, plata pensiei anticipate se suspendă. Interdicția nu înseamnă însă că orice fel de venit este incompatibil cu pensia. Regula trebuie analizată în funcție de natura juridică a venitului, nu doar de existența unei activități remunerate. Înainte de a continua sau de a începe o activitate după pensionare, este recomandat să solicitați un răspuns scris casei teritoriale de pensii, prezentând forma exactă în care urmează să obțineți venitul. Puteți retrage cererea sau anula decizia Dacă vă răzgândiți înainte de soluționarea dosarului, puteți solicita retragerea cererii până la emiterea deciziei de pensionare. După emiterea și comunicarea deciziei, puteți cere anularea acesteia în termenul prevăzut de lege, dacă decideți să continuați activitatea. Este important să respectați termenul indicat în decizie și să depuneți solicitarea în scris. Ce acte trebuie să pregătiți Dosarul se depune la casa teritorială de pensii de care aparțineți, în funcție de domiciliu. Documentele pot varia în raport cu istoricul profesional, însă, de regulă, sunt necesare: - cererea-tip pentru înscrierea la pensie; - carnetul de muncă; - cartea de identitate și actele de stare civilă; - adeverințele privind vechimea și veniturile care nu apar în evidențele electronice; - adeverințele privind sporurile permanente; - documentele referitoare la activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în fostele grupe de muncă; - diploma universitară și adeverința care confirmă perioada și forma studiilor, dacă este cazul; - livretul militar; - procura specială, atunci când cererea este depusă prin mandatar; - alte documente necesare dovedirii vechimii sau a contribuțiilor. Lista exactă trebuie verificată înaintea depunerii dosarului, deoarece nu toate actele sunt necesare în toate situațiile. CNPP pune la dispoziție formularele utilizate pentru solicitarea drepturilor de pensie. Ce se întâmplă la împlinirea vârstei standard Când îndepliniți condițiile pentru pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Din acel moment este eliminată diminuarea aplicată pentru anticipare. La recalculare pot fi adăugate perioadele asimilate și eventualele stagii de cotizare realizate în intervalele în care plata pensiei anticipate a fost suspendată. Nu trebuie să depuneți o nouă cerere pentru această transformare, deoarece operațiunea este făcută de casa de pensii.

Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele
Eveniment

Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele

Ministerul Muncii a publicat, pe 17 iulie 2026, noua formă a proiectului Legii salarizării, însă din document nu se poate ști cât vor câștiga militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii. Anexa VI, dedicată sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, descrie mecanismul de calcul, sporurile și majorările posibile, dar nu conține tabelele cu coeficienții necesari stabilirii salariilor. Mai mult, proiectul declară soldele și salariile lunare confidențiale și precizează expres că acestea „nu se publică”. Anexa începe cu Capitolul II Proiectul stabilește că salariul sau solda de funcție va fi calculată prin înmulțirea coeficientului postului cu o valoare de referință. Citește și: EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni Problema este că documentul public nu arată ce coeficient revine fiecărei funcții. Anexa precizează că limitele coeficienților pentru militari, polițiști și polițiștii de penitenciare sunt prevăzute în Capitolul I.1. Documentul publicat începe însă direct cu Capitolul II, iar tabelul la care face trimitere nu se regăsește în forma disponibilă. Proiectul mai arată că nivelul concret al coeficientului pentru fiecare post va fi stabilit ulterior prin hotărâre a Guvernului, în funcție de instituție, structură și eșalon. În aceste condiții, nu se poate calcula pe baza proiectului oficial cât va câștiga un agent de poliție, un subofițer ISU, un jandarm, un militar sau un ofițer. Formula este publică, salariul nu Dacă valoarea de referință va fi de 4.100 de lei, un coeficient de 1,50 va însemna un salariu de funcție de 6.150 de lei brut. Un coeficient de 1,60 va produce 6.560 de lei, iar unul de 2,10 va însemna 8.610 lei brut. Calculele sunt corecte, dar nu pot fi asociate unei anumite funcții, deoarece proiectul nu arată cui îi revine fiecare coeficient. Nu se poate afirma, de exemplu, că un agent principal va avea coeficientul 1,60 sau că un comisar va fi încadrat la 2,10. Gradul profesional nu este același lucru cu funcția ocupată. Doi angajați cu același grad pot primi salarii diferite dacă lucrează în structuri distincte, au responsabilități diferite sau ocupă posturi cu niveluri diferite de risc și complexitate. Venitul final are mai multe componente Salariul de funcție este doar una dintre componentele venitului. Militarii vor primi solda de funcție și solda de grad, iar polițiștii și polițiștii de penitenciare vor avea salariul de funcție și salariul gradului profesional. La acestea se pot adăuga gradația de vechime, sporurile, primele, indemnizațiile, compensațiile și majorările acordate pentru anumite misiuni sau condiții de muncă. Proiectul prevede șapte gradații de vechime, care pot majora succesiv salariul de funcție. La nivelul maxim, creșterea cumulată poate ajunge la aproximativ 23%. Pentru anumite activități operative, la coeficientul funcției se poate adăuga până la 0,40. La o valoare de referință de 4.100 de lei, suplimentul maxim ar însemna 1.640 de lei brut. Pot beneficia de acest mecanism angajații implicați în intervenții, misiuni operative, acțiuni antiteroriste, protecție, escortare, supraveghere sau cercetare penală. Acordarea nu este însă automată. Categoriile eligibile și valoarea concretă vor fi stabilite prin ordine emise la nivelul fiecărei instituții. Salariile sunt declarate confidențiale În timp ce grilele complete lipsesc, proiectul păstrează regimul special de confidențialitate. Articolul 44 alin. (5) din Anexa VI prevede că soldele și salariile lunare ale personalului din apărare, ordine publică și securitate națională sunt confidențiale și „nu se publică”. Formularea este mai categorică decât cea din actuala Lege-cadru nr. 153/2017, care menționează caracterul confidențial al veniturilor, dar nu conține expresia imperativă „nu se publică”. Proiectul cere transparență, dar introduce o excepție Regimul special din Anexa VI intră în tensiune și cu prevederile generale ale proiectului. Acestea obligă instituțiile publice să publice lista funcțiilor, salariile de bază sau soldele de funcție, sporurile, bazele de calcul și valorile brute ale drepturilor salariale. Anexa dedicată sistemului de apărare spune însă că salariile și soldele lunare nu se publică. Cele două texte ar putea fi interpretate diferit: obligația generală poate viza grilele și funcțiile anonimizate, iar norma specială poate proteja venitul individual al fiecărui angajat. Proiectul nu trasează însă clar această delimitare. Confidențialitatea, în contradicție cu regulile europene Prevederea apare într-un moment în care Uniunea Europeană solicită mai multă transparență salarială. Directiva (UE) 2023/970, adoptată în mai 2023, urmărește aplicarea principiului remunerării egale între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală. Actul european se aplică angajatorilor publici și privați și trebuia transpus în legislația națională până la 7 iunie 2026. Directiva nu cere publicarea nominală a tuturor salariilor. Ea acordă însă angajaților dreptul de a primi informații despre criteriile de salarizare și nivelurile medii de remunerare pentru categorii comparabile. În acest context, interdicția generală de publicare ridică problema diferenței dintre protejarea informațiilor sensibile și dreptul angajaților de a verifica dacă sunt plătiți echitabil. Militarii și polițiștii cunosc regulile, dar nu și salariile Lipsa datelor concrete este criticată și de organizațiile sindicale. Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” a avertizat, la finalul lunii mai, că lipsa accesului la datele salariale îi va împiedica pe angajați să compare veniturile acordate pentru funcții similare și să identifice eventuale erori, discriminări sau diferențe nejustificate de salarizare. În același timp, absența informațiilor agregate privind salariile pe funcții, grade, vechime și sporuri reduce capacitatea sindicatelor de a identifica inechități, de a formula observații argumentate în cadrul consultărilor și de a apăra drepturile membrilor. Problema este accentuată de faptul că o parte dintre suplimente și majorări va depinde de ordine emise ulterior de conducătorii instituțiilor. Astfel, militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii pot vedea arhitectura generală a reformei, dar nu pot afla din proiect cât vor câștiga efectiv. Până la publicarea grilelor complete și a actelor de aplicare, orice sumă atribuită unui agent, unui comisar, unui subofițer sau unui general rămâne o estimare, nu un salariu confirmat oficial.

ANALIZĂ Sunt spitale care cheltuie 90% din buget pe salarii. Cum va suporta sistemul cerințele Sanitas
Eveniment

ANALIZĂ Sunt spitale care cheltuie 90% din buget pe salarii. Cum va suporta sistemul cerințele Sanitas

În medie, spitalele de stat din România cheltuiesc între 65 și 80% din bugetul lor total pentru plata salariilor. În cazurile unităților sanitare aflate în dificultate financiară, această pondere poate depăși 90% și, în situații extreme, poate ajunge până la 99% din fondurile disponibile. Citește și: Medicul Marius Uscatu relatează cum a plătit fiica sa de 3 ori o amendă, dar are conturile blocate În aceste condiții, Sanitas a organizat, azi, o grevă de avertisment, susținută de PSD și de presa sponsorizată de acest partid, afirmând că noua lege a salarizării ar duce la reducerea veniturilor salariale ale angajaților din spitale.  Spital local unde 99% din cheltuieli sunt pentru salarii Legea ar crește ușor salariile de bază, dar plafonează sporul pentru condiții deosebit de periculoase care variază, de regulă, între 55% și 85% aplicat la salariul de bază, la 50%. Proiectul prevede un spor de doar 20% pentru zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, mult sub nivelul actual. Însă realitatea este că, în condițiile actuale, salariile consumă cea mai mare parte a bugetului spitalelor și nu mai rămân bani pentru pacienți.  Spitalul Orășenesc Târgu Cărbunești este un caz de referință în sistemul medical românesc, unde 99% din buget este absorbit de salarii. Spitalul funcționează cu doar 1% din fonduri pentru medicamente, hrană și utilități, fiind dependent de alocări speciale de urgență din partea autorităților locale sau a guvernului.  „Suntem într-o situaţie financiară foarte delicată, am folosit un termen nepotrivit, ”faliment”, pentru că totuşi suntem un spital, dar suntem într-o situaţie foarte, foarte delicată din punct de vedere financiar. 99% din bugetul spitalului intră în salarizare, în condiţiile în care nouă ne mai lipsesc patru miliarde pentru furnizori lună de lună. Asta înseamnă că dăm salariile, ne mai rămân cam 400 de milioane aşa, Mai achităm luna următoare iar şi ne adâncim din ce în ce mai mult”, spunea managerul unității, Sorin Mehedinţu.  Spitalul de Pneumoftiziologie „Constantin Anastasatu” Mihăești: peste 80% din buget merge către cheltuielile cu personalul. Managerul spitalului „Constantin Anastasatu”, Marius Constantin Lumineanu, încasează 25.544 de lei lunar, adică aproximativ 5.000 de euro, potrivit ultimei declarații de avere depuse în anul 2025 (care conține veniturile din 2024), arăta Digi 24.  Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) consumă cam 70% din buget pe salarii.  „E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc peste 90%. Întreb: Cu ce mai rămâne – medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți de-adevăratelea? Sau pacienții sunt doar o formă pentru ca acel spital să meargă în felul acesta? Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM-ul, așa numit, indicatorul de complexitate. Și, dacă știi cum se întocmește o foaie de tratament, o foaia de observație cu anumite boli suplimentare care se trec acolo, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari, nu pentru că ești mai complex, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine. Ar fi bine să fie în realitate acest lucru, dar pentru asta casele trebuie să-și facă datoria”, spunea premierul Ilie Bolojan în septembrie 2025.  „Cât timp, deși fondurile au crescut într-o dinamică foarte mare, percepția asupra sistemului de sănătate nu se îmbunătățește, înseamnă că există niște probleme. Creșterea de resurse n-are nici o legătură cu îmbunătățirea percepției”, mai spunea el. 

Medicul Marius Uscatu relatează cum a plătit fiica sa de trei ori o amendă, dar are conturile blocate
Eveniment

Medicul Marius Uscatu relatează cum a plătit fiica sa de trei ori o amendă, dar are conturile blocate

Medicul Marius Uscatu, specialist în ortopedie-traumatologie, cu o diplomă Universitară de Stat Franceză (D.I.U.) în Chirurgia Gleznei și a Piciorului, relatează pe Facebook cum s-a trezit fiica sa cu conturile blocate pentru o amendă de 30 de lei, pe care a plătit-o de trei ori. „Dacă datoria ar fi fost de 250 milioane RON (știți bine, primarele sect 3) nu m-ar fi stressat nimeni”, comenetează ironic, la propria postare, medicul Uscatu. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” „Amendă pentru preschimbarea precoce a pașaportului”, în 2023 „Definiția statului eșuat, pe scurt: 1. febr 2023, fiică-mea ia amendă pentru preschimbarea precoce a pașaportului (30 RON), amendă plătită prin ghiseul.ro; 2. august 2023...dosar de executare silită de la Sector 1, pentru aceeași amendă...apoi plătim din nou pe ghiseul.ro (n-am realizat atunci că este aceeași amendă); 3. iulie 2026: poprire pe toate conturile bancare și luat 30 RON din contul de economii ! Pentru aceeași amendă, plătită de 3 ori !   Problema este alta: trebuie să plece din țară azi și are toate conturile poprite! Banca nu lucrează, primăria nu lucrează.   Later edit: sunt realmente stupefiat de agresivitatea gratuită a multor comentarii, impolitețea adresării, lipsa logicii, neputința de a citi 3 rânduri. Incredibil. Suntem pierduți pentru multe decenii”, a relatat medicul ortoped.  În 2024, într-un interviu pentru Hotnews, el a criticat sistemul pe care el l-a denumit „UMFistan”: „Asta numesc eu UMFistan: dinastiile, nepotismul, clanurile”. „M-au sunat medici din Franța, uluiți. Ne mutăm și noi în România, mi-au spus ei, uitându-se la averea și la situația lui Cîrstoiu (...) Se poate face ca în Franța și este foarte simplu. Dar nu se vrea, pentru că sunt niște interese fabuloase, care se măsoară în miliarde de euro. Despre asta e vorba”, mai spunea el.   „Mă întreb câți medici există în Europa atât de bogați precum dr. Cîrstoiu. Doctori buni pleacă scârbiți în străinătate”, mai afirma Uscatu. 

Atacul cibernetic de la Cadastru îi poate costa scump pe cumpărătorii de locuințe: TVA-ul ar putea crește de la 9% la 21%
Eveniment

Atacul cibernetic de la Cadastru îi poate costa scump pe cumpărătorii de locuințe: TVA-ul ar putea crește de la 9% la 21%

Mii de români riscă să piardă cota redusă de TVA de 9% la achiziția unei locuințe, din cauza întârzierilor care afectează sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Cadastru blocat, lovitură pentru imobiliare Dacă transferul dreptului de proprietate nu este finalizat până la 31 iulie 2026, cumpărătorii ar putea fi obligați să achite TVA de 21%, ceea ce înseamnă costuri suplimentare de până la 72.000 de lei pentru o locuință de 600.000 de lei. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Reprezentanții Patronatului Antreprenorilor din Contabilitate, Audit și Taxe (PACT) avertizează că blocajele generate de atacul cibernetic asupra ANCPI pot afecta mii de tranzacții imobiliare. „Vorbim despre o diferență de ordinul zecilor de mii de lei pentru fiecare cumpărător”, atrage atenția un expert contabil din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Elitele matematicii românești: povestea profesorului care pregătește cei mai buni studenți ai țării
Eveniment

Elitele matematicii românești: povestea profesorului care pregătește cei mai buni studenți ai țării

Conf. univ. dr. Marcel Roman, profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, pregătește de aproape 20 de ani studenții care reprezintă România la cele mai importante competiții internaționale de matematică. Elitele matematicii românești, formate la Iași Alături de profesorii Radu Strugariu și Marian Panțiruc, acesta a transformat Centrul de Pregătire de Performanță în Matematică într-o adevărată pepinieră de olimpici și cercetători. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Selecția este una extrem de riguroasă, iar din zecile de studenți care intră anual în program, doar șase ajung să facă parte din echipa care concurează la nivel mondial. Pentru Marcel Roman, cea mai mare reușită rămâne parcursul foștilor săi cursanți, despre care spune că „aproape toți sunt pe cai mari”, activând astăzi în universități, institute de cercetare și companii de prestigiu din întreaga lume. Continuarea, în Ziarul de Iași

An greu pentru brutari și cofetari: profituri în scădere și o industrie aflată în impas
Eveniment

An greu pentru brutari și cofetari: profituri în scădere și o industrie aflată în impas

Cele mai mari zece firme de panificație și cofetărie din Iași au înregistrat în 2025 vânzări cumulate de peste 308 milioane de lei, însă rezultatele indică un an dificil pentru industrie. Panificația și cofetăriile, profituri în scădere Creșterea afacerilor, de doar 3%, a rămas sub rata medie a inflației, în timp ce profitul total s-a redus cu 27%, iar numărul angajaților a continuat să scadă. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Piața este dominată de Brio Group și Agropan Impex, companii care realizează împreună aproape 69% din cifra de afaceri a întregului top. În același timp, doar câteva firme din domeniul panificației și cofetăriei au reușit să își majoreze simultan atât veniturile, cât și profitul, într-un context economic tot mai dificil. Continuarea, în Ziarul de Iași

Închisoarea dură în care sunt cazați frații Tate în așteptarea extrădării: supraaglomerată, căldură sufocantă, spațiu de mișcare limitat. „Unii plâng toată ziua”
Eveniment

Închisoarea dură în care sunt cazați frații Tate în așteptarea extrădării: supraaglomerată, căldură sufocantă, spațiu de mișcare limitat. „Unii plâng toată ziua”

„Aproape 50 de bărbați au petrecut ore întregi într-o mică celulă de detenție, cerând apă, mâncare și medicamente. În schimb, ofițerii îmbrăcați în echipament anti-revoltă au umplut încăperea cu gloanțe de cauciuc și au aruncat grenade «flash bang».  Bărbații umpluseră toaleta până la refuz în semn de protest, iar podeaua era acoperită de apă murdară. Fumul umplea aerul. «Boomuri» puternice le răsunau în urechi. Unii bărbați au început să plângă. Polițiștii i-au încătușat cu legături de plastic care le tăiau încheieturile”, își începe Miami Herald un reportaj din 12 ianuarie 2026 despre Federal Detention Center (FDC) din Miami. Aceasta este închisoarea federală în care sunt ținuți arestații care sunt în proces de extrădare. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Condițiile sunt considerate mai proaste decât în multe închisori federale obișnuite unde, de exemplu, sunt locuri de plimbare, în curtea închisorii.   În funcție de strategia juridică și de termenele date de judecător, frații Tate vor sta aici săptămâni sau luni Deși nu există un anunț oficial despre locul în care au fost duși frații Tate după arestare, FDC este singurul loc în care ar putea ajunge. Dacă nu se vor opune extrădării, vor sta aici câteva săptămâni. Dacă vor încerca să evite extrădarea, procesul ar putea dura luni întregi. Posibilitatea eliberării pe cauțiune este practic exclusă.  Închisoarea, un turn de beton și sticlă din Downtown Miami, ar trebui să aibă maximum 1.259 de deșinuți. În prezent, acolo se află între 1.300 și 1.400.  „La ultimele două etaje ale centrului de detenție din Miami, imigranții reținuți stau în celule mici, cu aparate de aer condiționat defecte, toalete care nu funcționează corespunzător și lifturi scoase din funcțiune. Atât ofițerii, cât și deținuții au afirmat că această instituție nu este un loc adecvat pentru reținerea acestor bărbați — care nu se află acolo în urma unor condamnări penale, ci au dosare civile în curs de desfășurare pentru a se stabili dacă pot rămâne în SUA. «Am văzut unii deținuți care stau pur și simplu acolo și plâng. Unii plâng toată ziua. Bărbați în toată firea, care plâng pur și simplu»”, a spus, pentru Miami Herald, un ofițer al închisorii.  Totuși, FDC Miami este un centru de detenție preventivă. Frații Tate ar avea statut de deținuți federali (probabil cu statut administrativ sau de persoane de interes public), având acces la telefoane, vizite (în conformitate cu regulamentul) și asistență juridică, dar fiind supuși condițiilor generale ale centrului (restricții de circulație, probleme de infrastructură etc.). Deținuții de interes public beneficiază adesea de anumite măsuri de protecție. În ceea ce privește perioada în care vor stat acolo, ea depinde de calendarul proceselor și strategia juridică pe care o vor urma. Avocații lor au precizat că intenționează să conteste anumite aspecte ale dosarelor. Faptul că se confruntă cu probleme juridice în România și cu posibile anchete în SUA ar putea complica sau întârzia lucrurile.  

Proiectul legii salarizării: ce salarii ar putea avea medicii, asistenții și infirmierii în 2027
Eveniment

Proiectul legii salarizării: ce salarii ar putea avea medicii, asistenții și infirmierii în 2027

Noul proiect al legii salarizării, prezentat de ministtrul Dragoș Pîslaru, și publicat pe pagina ministerului Muncii, în data de 17 iulie, 2026, propune o reașezare amplă a veniturilor din sistemul sanitar. Salariile de bază ar urma să fie calculate după o formulă unică, gărzile vor fi raportate la noile grile, iar sporurile pentru condiții de muncă vor fi limitate atât ca valoare, cât și ca număr de beneficiari. Reforma nu înseamnă însă creșteri uniforme. Personalul din medicina legală ar putea beneficia de coeficienți mai mari, în timp ce angajații din ambulatorii și unități medico-sociale ar urma să fie încadrați la niveluri inferioare. În plus, majorările acordate unor spitale trebuie compensate, la nivelul întregului sistem, prin diminuări aplicate în alte unități. Sindicatele avertizează asupra scăderii veniturilor nete Federațiile sindicale din Sănătate susțin că noua grilă ar putea determina scăderea veniturilor nete pentru o parte dintre angajați, chiar dacă salariile de bază cresc. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Sanitas și Solidaritatea Sanitară consideră proiectul inechitabil și incomplet și avertizează că pot urma proteste sau chiar o grevă generală dacă documentul nu va fi corectat. Principalele critici vizează calcularea sporurilor prin raportare la salariul aferent gradației zero, plafonarea lor la nivelul spitalului și lipsa unui procent minim garantat. Sintagma „până la” lasă cuantumul concret al sporului la decizia conducerii unității. Sindicatele contestă și limitarea unor sporuri la numai 10% sau 20% din personal, deoarece angajați care muncesc în condiții similare ar putea primi remunerații diferite. Probleme ar putea apărea mai ales în spitalele de psihiatrie, pneumoftiziologie sau boli infecțioase, unde aproape întreg personalul lucrează în condiții dificile. Salariul de bază, stabilit printr-o formulă unică Noul sistem este construit în jurul formulei: Salariul de bază brut = coeficientul funcției × valoarea de referință salarială Pentru 2027, valoarea de referință prevăzută este de 4.100 de lei. O funcție încadrată la coeficientul 3 ar avea, prin urmare, un salariu de bază de 12.300 de lei brut, la gradația zero. La această sumă se adaugă majorările pentru vechime. Gradația 1, acordată între trei și cinci ani, aduce o creștere de 7,5%. Pentru gradațiile 2 și 3 se aplică succesiv câte 5%, iar pentru gradațiile 4 și 5 câte 2,5%. Creșterea cumulată ajunge la aproximativ 18,5% la gradația 3 și la circa 24,5% pentru un angajat cu peste 20 de ani vechime, încadrat la gradația 5. Același post poate fi plătit diferit între spitale Anexa II, din proiectul legii salarizării, dedicată domeniului Sănătății introduce o marjă de plus sau minus 15% față de coeficientul general. Nivelul concret va depinde de categoria spitalului, subunității sau secției. La cele două extreme, salariile de bază pentru aceeași funcție pot diferi cu până la 30%. Unitățile medico-sociale și structurile ambulatorii vor aplica coeficienți diminuați cu 15%, în timp ce medicina legală va beneficia de o majorare de 15%. Criteriile de clasificare vor fi stabilite ulterior prin hotărâre de Guvern. Proiectul cere ca majorările acordate în unele unități să fie compensate prin reducerile aplicate în altele, ceea ce indică o redistribuire a fondului salarial, nu doar o creștere generală. Ce salariu ar putea avea un medic specialist Pentru un medic specialist încadrat ipotetic la coeficientul 3,10, salariul de bază la gradația zero ar fi: 3,10 × 4.100 lei = 12.710 lei brut La gradația 5, salariul de bază ar ajunge la aproximativ 15.824 de lei brut. Dacă medicul primește și un spor de secție de 15%, acesta ar adăuga circa 2.374 de lei. Venitul brut format din salariul de bază și spor ar ajunge astfel la aproximativ 18.198 de lei, iar salariul net estimativ s-ar situa în jurul valorii de 10.650 de lei. Suma nu include gărzile, indemnizațiile sau alte drepturi. Calculul este orientativ. Dacă unitatea este încadrată la un coeficient majorat ori diminuat cu 15%, salariul se modifică în mod corespunzător. Medicii primari ar putea avea baze mai mari Pentru medicii primari, simulările prezentate în pregătirea reformei indică un salariu de bază median de aproximativ 16.400 de lei la gradația zero în 2027. La gradația 5, acesta ar putea depăși 20.400 de lei brut. La salariul de bază se vor adăuga sporurile, gărzile și celelalte drepturi salariale. Venitul total va varia însă considerabil. Un medic primar care lucrează într-o secție obișnuită și efectuează puține gărzi va câștiga mai puțin decât un medic din ATI, UPU, psihiatrie, boli infecțioase sau medicină legală. Asistenții medicali, printre beneficiarii grilei Proiectul prevede o creștere importantă a salariului de bază median pentru asistenții medicali principali, de la aproximativ 6.084 de lei în 2026 la 7.790 de lei în 2027. Creșterea bazei ar fi de aproximativ 28%, dar venitul brut lunar total ar urca mai puțin, de la o mediană de 11.270 de lei la 11.788 de lei. Explicația este reducerea ponderii sporurilor și includerea unei părți mai mari a remunerației în salariul de bază. Intervalul veniturilor brute ar urma să se restrângă de la aproximativ 8.413–14.522 de lei la 9.952–14.308 lei, ceea ce ar reduce diferențele dintre unități. Salariul unui infirmier sau brancardier Pentru un infirmier ori brancardier încadrat ipotetic la coeficientul 1,20, salariul de bază la gradația zero ar fi de 4.920 de lei brut. La gradația 2, după aplicarea majorărilor succesive de vechime, salariul de bază ar ajunge la aproximativ 5.553 de lei. Un spor de secție de 15% ar adăuga circa 833 de lei, rezultând un venit brut de aproximativ 6.386 de lei. Salariul net estimativ ar fi cuprins între 3.735 și 3.770 de lei. Și în acest caz, venitul final depinde de coeficientul definitiv, categoria unității și sporurile acordate. Gărzile, plătite după reguli separate Gărzile de urgență efectuate în zilele lucrătoare, în afara normei, vor fi plătite cu tariful orar aferent salariului de bază. În weekend și în zilele de sărbătoare legală, gărzile de urgență vor beneficia de un tarif cu 20% mai mare. Gărzile de monitorizare din timpul săptămânii vor fi plătite cu 75% din tariful gărzilor de urgență, iar în zilele nelucrătoare, la tariful integral. Pentru garda la domiciliu, plata va reprezenta 40% din tariful orar al salariului de bază. Ministerul Sănătății solicitase o majorare de 100% pentru gărzile din weekend și de sărbători, dar propunerea nu a fost preluată integral. Personalul care lucrează în cadrul programului normal în zilele de repaus sau de sărbătoare va primi un tarif orar majorat cu 30%, fără a beneficia și de timp liber compensatoriu. Sporuri mari, dar pentru puțini beneficiari Proiectul păstrează patru categorii de sporuri: până la 50% pentru condiții deosebit de periculoase, nivelul I; până la 30% pentru nivelul II; până la 15% pentru condiții periculoase și 5% pentru condiții grele. Aceste sporuri nu pot fi cumulate de aceeași persoană. Sporul de până la 50% poate fi acordat la cel mult 10% din personal, iar celelalte categorii, fiecare la cel mult 20% dintre angajați. Personalul din unități izolate, aflate la altitudine, greu accesibile sau în zone unde recrutarea este dificilă poate primi un spor suplimentar de până la 15%, necuprins în plafonul general. Salariile definitive depind de forma finală Toate simulările sunt orientative. Coeficienții pot fi modificați înainte de adoptarea legii, iar venitul real va depinde de vechime, tipul unității, secție, sporuri, ture și numărul gărzilor. Clasificarea spitalelor, coeficienții concreți și condițiile de acordare a sporurilor vor fi stabilite ulterior prin hotărâri de Guvern și ordine ale ministrului Sănătății. Proiectul oferă astfel imaginea unei noi arhitecturi salariale, în care salariul de bază devine mai important, dar accesul la sporurile mari este mai restrictiv. Pentru unii angajați, reforma poate însemna venituri mai mari și mai stabile; pentru alții, reducerea componentei variabile poate limita sau chiar anula creșterea aparentă din grilă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră