După Fitch, și Moody’s arată că rotativa reprezintă un risc pentru România
După agenția de rating Fitch, și Moody’s arată că rotativa reprezintă un risc pentru România, în așa numita „revizuire periodică a ratingurilor României și a altor ratinguri care sunt asociate cu acest emitent”. „Provocările în domenii precum controlul corupției și eficiența politicii fiscale fac, de asemenea, ca forța instituțiilor și a guvernanței din România să fie oarecum mai slabă decât cea a țărilor comparabile din punct de vedere al ratingului”, mai arată Moody’s.
După Fitch, și Moody’s arată că rotativa reprezintă un risc pentru România
Însă agenția laudă efortul guvernului Bolojan de a reduce puternic deficitul bugetar: „Ne așteptăm ca deficitul bugetar principal să se situeze la 6,3% din PIB la sfârșitul anului 2026, în scădere de la un nivel estimat de 8,2% la sfârșitul anului 2025 și de la un vârf de 9,3% la sfârșitul anului 2024 (măsurat conform Sistemului European de Conturi). Deși acest lucru reprezintă un efort foarte semnificativ de consolidare fiscală, povara datoriei guvernamentale va continua să crească după 2026, dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare pentru 2027 și ulterior”.
„În același timp, există o claritate limitată în privința detaliilor strategiei guvernului de reducere a deficitului după 2026. Oboseala reformelor, rotația funcției de prim-ministru în cadrul coaliției de guvernare formate din patru partide în prima jumătate a anului 2027, precum și alegerile parlamentare din 2028 cresc toate riscurile privind perspectiva unei reduceri suplimentare a deficitului și a stabilizării poverii datoriei la un nivel care să fie încă compatibil cu un rating Baa3”, apreciază Moody’s.
Ulterior, agenția insistă pe riscul rotativei premierilor: „Perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare asociate programului ambițios de consolidare fiscală al guvernului. Măsurile fiscale adoptate din iulie 2025 au avut un impact pozitiv asupra perspectivei fiscale a României. Cu toate acestea, persistă riscuri semnificative privind implementarea reducerii deficitului pe termen mai lung, în special din cauza dificultății de a menține sprijinul politic pentru continuarea consolidării fiscale după 2026, în contextul rotației planificate a funcției de prim-ministru în 2027 și al alegerilor parlamentare planificate pentru 2028”.
