Proiectul legii salarizării schimbă grilele din Educație. Debutanții câștigă, profesorii cu vechime sunt nemulțumiți
Proiectul noii legi a salarizării, promovat de Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii, este prezentat drept una dintre cele mai ample reforme ale sistemului de salarizare din sectorul public.
Documentul are însă o istorie mai lungă, primele variante fiind elaborate în prima parte a anului 2026, sub coordonarea fostului ministru al Muncii, Florin Manole (PSD).
Proiectul PSD, criticat de Pîslaru
Dragoș Pîslaru a avut o poziție critică și corectivă față de varianta de proiect lăsată la minister de Florin Manole, susținând că documentul conținea dezechilibre majore, lacune tehnice și excepții.
Pîslaru a preluat proiectul de sute de pagini și a anunțat imediat că acesta necesită o „formă îmbunătățită” pentru a putea fi aprobat de Comisia Europeană prin PNRR.
Ministrul a declarat public că sistemul public a acumulat mult prea multe excepții și anomalii care trebuiau curățate.
În momentul preluării mandatului, el a susținut că din textul lăsat de echipa lui Florin Manole lipseau reglementări clare pentru sporuri esențiale.
În urma modificărilor operate asupra proiectului inițial, noua variantă propune schimbări inclusiv în ceea ce privește modul de recompensare a carierei didactice.
Salariile, calculate după coeficienți și o valoare de referință
Reforma propusă de proiectul legii salarizării, în forma susținută de Dragoș Pîslaru, ar aduce creșteri consistente pentru profesorii debutanți și ar elimina o parte dintre diferențele de încadrare din învățământul primar și preșcolar.
Avantajele se estompează însă pe măsură ce crește vechimea.
Pentru profesorii cu vechime, noua grilă ar putea însemna majorări aproape simbolice, în timp ce plafonarea unor sporuri riscă să transforme protecția împotriva scăderii salariului într-o înghețare a veniturilor.
În prezent, salarizarea din Educație se bazează pe grile mai vechi, modificate succesiv prin ordonanțe de urgență și completate cu sporuri și majorări acordate în perioade diferite.
Proiectul propune o formulă comună pentru toate familiile ocupaționale din sistemul bugetar.
Fiecare funcție va fi încadrată într-unul dintre cele 12 grade salariale și va primi un coeficient stabilit în funcție de post, nivelul studiilor, gradul profesional și vechime.
Salariul de bază va rezulta din înmulțirea coeficientului cu o valoare de referință unică.
Pentru anul 2027, aceasta este estimată la 4.100 de lei.
Pentru a afla ce salariu ar putea avea începând cu 1 ianuarie 2027, un profesor trebuie să își identifice categoria în care se încadrează: debutant, definitiv, gradul didactic II sau gradul didactic I, precum și vechimea în învățământ.
Odată stabilită această încadrare, este suficient să consulte coeficientul prevăzut în proiectul de lege și să îl înmulțească cu valoarea de referință de 4.100 de lei.
Astfel, un profesor debutant (coeficient 1,84) ar avea un salariu de bază brut de 7.544 de lei.
Un profesor definitiv cu peste 25 de ani vechime (coeficient 2,05) ar ajunge la un salariu de 8.405 lei.
Un profesor cu gradul didactic II și peste 25 de ani vechime (coeficient 2,18) ar avea 8.938 de lei.
Un profesor cu gradul didactic I și peste 25 de ani la catedră ar încasa 9.635 de lei brut.
Pe scurt, formula propusă de noua lege este una simplă: coeficient × 4.100 lei = salariul de bază brut.
Sumele astfel obținute reprezintă însă doar salariul de bază și nu includ indemnizația de dirigenție, gradația de merit, plata cu ora sau alte sporuri care pot majora venitul final al fiecărui cadru didactic.
Profesorii debutanți, salariul mărit
Una dintre cele mai importante modificări îi privește pe profesorii debutanți.
Potrivit proiectului, salariul de bază al unui cadru didactic aflat la începutul carierei ar urma să ajungă, de la 1 ianuarie 2027, la 7.544 de lei brut, echivalentul a aproximativ 4.400 de lei net.
În prezent, un profesor debutant din învățământul preuniversitar are un salariu de bază de aproximativ 6.446 de lei brut, adică între 3.700 și 3.770 de lei net.
Creșterea ar fi de 1.098 de lei brut și de aproximativ 640 de lei net.
Profesorii cu vechime riscă să primească majorări foarte mici
Dacă profesorii debutanți ar beneficia de o creștere vizibilă, situația cadrelor didactice cu peste 20 sau 25 de ani de experiență este mult mai complicată.
Noul proiect de lege comprimă diferențele dintre partea de jos și partea de sus a grilei, astfel încât profesorii cu gradul didactic I și vechime mare ar putea primi majorări mult mai mici decât colegii aflați la început de carieră.
În prezent, un profesor din învățământul preuniversitar cu studii superioare, gradul didactic I și o vechime de peste 25 de ani are un salariu de bază brut de aproximativ 8.217 lei.
După adăugarea sporurilor și indemnizațiilor – precum sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, indemnizația de dirigenție, majorarea pentru învățământul special sau, după caz, gradația de merit –, venitul brut lunar total median ar ajunge la aproximativ 12.021 de lei.
În mână, în prezent profesorul primește între 7.000 și 7.100 de lei net.
Prin noua grilă, salariul de bază al acestei categorii ar urma să urce la 9.635 de lei brut, sumă calculată prin aplicarea unui coeficient de 2,35 la valoarea de referință estimată pentru 2027.
La prima vedere, creșterea salariului de bază pare consistentă.
În realitate, plafonarea sau eliminarea unor sporuri ar face ca venitul brut total să ajungă la numai 12.166 de lei.
Diferența față de venitul actual ar fi de aproximativ 145 de lei brut pe lună, echivalentul unei majorări de numai 1%.
În unele cazuri, recalcularea salariului și restrângerea sporurilor ar putea conduce chiar la un venit teoretic mai mic decât cel aflat acum în plată.
Mecanismul de protecție prevăzut de proiect ar împiedica scăderea nominală a salariului, însă nu ar proteja și puterea de cumpărare.
În raport cu inflația, un venit aproape înghețat ar putea însemna, în realitate, o pierdere.
Aceasta este una dintre principalele nemulțumiri invocate de federațiile sindicale din Educație.
Reprezentanții profesorilor critică „aplatizarea” grilei și susțin că proiectul recompensează intrarea în sistem, dar nu diferențiază suficient experiența, gradele didactice și responsabilitățile acumulate într-o carieră de 25 sau 30 de ani.
Nimeni nu ar trebui să primească mai puțini bani până în 2031
Pentru a evita scăderea efectivă a veniturilor, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”.
În practică, dacă salariul rezultat din noua grilă este mai mic decât suma pe care angajatul o primește înainte de aplicarea legii, statul va achita diferența.
Astfel, niciun profesor nu ar trebui să încaseze mai puțini bani decât are în plată în prezent.
Mecanismul ar urma să funcționeze până la sfârșitul anului 2031.
Protecția împiedică diminuarea imediată a salariului, dar poate duce și la înghețarea temporară a veniturilor unor angajați.
Aceștia nu vor pierde bani, însă ar putea să nu beneficieze de creșteri până când noua grilă nu ajunge din urmă salariul actual.
Sporurile, strict controlate
Noul proiect de lege prevede că suma totală a sporurilor nu poate depăși 20% din salariul de bază la nivelul fiecărui ordonator de credite.
Totuși, proiectul menține mai multe sporuri specifice activității din învățământ.
Cadrele didactice care lucrează în localități izolate vor putea primi în continuare un spor de până la 15% din salariul de bază.
Tot un spor de până la 15% este prevăzut pentru personalul didactic din învățământul special și special integrat.
Profesorii care coordonează practica pedagogică vor putea primi între 5% și 15%, dacă nu beneficiază de reducerea normei didactice.
Pentru predarea simultană, sporul va varia în funcție de numărul claselor: până la 5% pentru două clase, 7% pentru trei clase, 10% pentru patru clase și 15% pentru cinci clase.
La nivelul întregului sistem bugetar, sporurile vor fi însă plafonate mai strict, ceea ce ar putea limita cumularea unor beneficii.
Noile reguli ridică însă întrebări privind modul în care vor fi recalculate sau înlocuite gradația de merit, indemnizația de dirigenție și celelalte componente suplimentare ale veniturilor profesorilor.
Educatorii și învățătorii cu studii superioare, aliniați cu profesorii
O modificare importantă a proiectului de lege al salarizării privește personalul din învățământul preșcolar și primar.
Proiectul stabilește că profesorii pentru învățământul preșcolar și profesorii pentru învățământul primar vor fi salarizați la nivelul unui profesor cu studii superioare din învățământul preuniversitar.
Măsura ar trebui să elimine o parte dintre diferențele de încadrare care au existat între educatori, învățători și profesorii din gimnaziu sau liceu, deși aceștia au studii și responsabilități comparabile.
Universitățile vor putea acorda salarii diferențiate
În învățământul superior, consiliile de administrație vor putea acorda personalului didactic și administrativ majorări de până la 20% din salariul de bază, în funcție de activitate și de performanță.
Aceste sume vor putea fi plătite exclusiv din veniturile proprii ale universităților.
Din acest motiv, măsura ar putea avantaja instituțiile mari, care atrag proiecte, taxe și finanțări suplimentare, în timp ce universitățile cu venituri proprii reduse vor avea o marjă mai mică de recompensare a angajaților.
Cadrele universitare care conduc doctorate vor putea primi și un spor de până la 1% pentru fiecare doctorand, fără ca majorarea totală să depășească 10% din salariul de bază.
