Legea care aprobă OUG din 2016 ce stabilește cine și cum interceptează comunicații în penal, neconstituțională
Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională. Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizările privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016 referitor la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR.
Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională
Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, deputaţi neafiliaţi şi un deputat aparţinând minorităţilor naţionale.
În luna noiembrie, deputaţii au dat vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.
Citește și: PSD preia oficial controlul Vămilor. ANAF-ul, controlat de PNL, jumulit de atribuții
Senatul, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă în 9 mai 2016.
Proiectul de lege conţine intervenţii legislative asupra actelor normative incidente în materie ca urmare a admiterii de către Curtea Constituţională, la data de 16 februarie 2016, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 142 alineatul (1) din Codul de procedură penală în ceea ce priveşte sintagma "ori de alte organe specializate ale statului".
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului, fără amendamente, în forma aprobată de Senat.
Ce poate face SRI
Potrivit proiectului, Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii. Organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.
Seriviciul Român de Informaţii poate să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale, în cazuri de trădare, spionaj, terorism, mai prevede Ordonanţa 6/2016, care aparţine fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună, fiind semnată de fostul premier Dacian Cioloş: "Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală".
