duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: neconstituțional

4 articole
Justiție

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă. Practica prin care procurori și judecători cer măriri salariale în instanțe și, de cele mai multe ori, le și primesc, este nu doar imorală, ci neconstituțională. Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă Este opinia legală a unor judecători pe care-i numeri pe degetele de la o mână. Și care au refuzat, împotriva curentului majoritar din justiție, să acorde tot felul de sporuri neprevăzute de lege. Citește și: Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne Informația apare într-o analiză extinsă a Rise Project referitoare la acest jaf național. "Nu legea reclamată de Borcoman (fost procuror DIICOT care a cerut în instanță un spor de 15% la salariu - n.r.) este neconstituțională, neconstituțional e ceea ce Borcoman îi cere instanței să facă. Să iasă din perimetrul puterii judecătorești și să intre în cel al puterii legislative, modificând remunerația pe care Parlamentul a stabilit-o pentru procurorii DIICOT. Un lucru care, la nivel practic, este posibil — hârtia cu antetul unei curți judecătorești suportă, ca orice hârtie, orice — dar care, în opinia celor trei magistrate (care au respins cererea lui Borcoman - n.r.), echivalează cu .", se arată în analiza citată. Kövesi a cerut ca ilegalitatea să înceteze "Printre cei care fac front comun cu judecătoarele de la Brașov împotriva fenomenului acestor procese se numără și Procurorul General al României de la această dată (2008 - n.r.), Laura-Codruța Kövesi. Aproape în același timp în care Grigorescu, Pîrvulescu și Ștefăniță pronunță sentința în dosarul Borcoman, Kövesi apără un punct de vedere identic cu cel al magistratelor din Brașov. În calitatea sa de șefă a Ministerului Public, aceasta cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o decizie prin care să îi oblige pe judecătorii de la instanțele din toată țară să respingă acțiunile viitoare, de tipul celei inițiate de Borcoman. Argumentul Procurorului General este același cu cel al judecătoarelor de la Brașov. Doar exprimarea lui este diferită: .", se mai spune în articol Rise Project. Și CCR a semnalat jaful. Fără efect În 2009, Curtea Constituțională a susținut același punct de vedere: că Înalta Curte de Casație și Justiție și-a însușit, în mod abuziv, puterile Parlamentului, în momentul în care a statuat că instanțele pot acorda beneficii salariale care nu există în lege. Ulterior, inclusiv ÎCCJ a decis în acest sens: drepturile salariale ale magistraților nu pot fi crescute prin decizii de instanță, ci doar prin efect al legii. Dar, în continuare, mulți judecători decid invers pentru colegii lor. Soluția ar putea veni de la parlamentari, care să corecteze legislativ acest haos. Parlamentarii, însă, nu pare că au de gând să se pună rău cu magistrații.

Creșterile salariale judecătorești - ilegale, practica continuă (sursa: colaj - zdg, Inquam Photos/Octav Ganea)
Motreanu demolează proiectul de abrogare a pensiilor parlamentarilor Foto: Facebook
Eveniment

Motreanu demolează abrogare pensiilor parlamentarilor

Prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu demolează proiectul de abrogare a pensiilor parlamentarilor inițiat de PSD și votat azi de Camera Deputaților: „Este în mod intenționat neconstiuțional”. Însă Motreanu critică și presiunea președintelui PNL, Nicolae Ciucă, ca parlamentarii liberali să voteze acest proiect. „Dacă la PSD se poate orice, la PNL este absolut incorect să îi ameninți pe parlamentari cu excluderea dacă nu votează un proiect care ridică atât de multe semne de întrebare”, a scris Motreanu pe Facebook. În această dimineață, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat: „Sunt convins că veți întreba ce se întâmplă cu parlamentarii care nu votează legea pensiilor parlamentarilor. Am luat decizia ca cei care nu votează să fie excluși din partid”. Motreanu demolează proiectul de abrogare a pensiilor parlamentarilor Motreanu explică faptul că proiectul votat azi este neconstituțional întrucât reia un proiect care deja a căzut la CCR. „Astăzi Marcel Ciolacu se bate cu pumnii în piept că ar fi eliminat pensiile speciale pentru parlamentari. De fapt, proiectul depus de Alfred Simonis (PSD) este în mod intenționat neconstituțional. În mod incorect, Marcel Ciolacu acuză PNL de faptul că nu a eliminat pensiile speciale ale parlamentarilor. Ce ”uită” Marcel Ciolacu să spună este că și la precedentul vot referitor la pensiile parlamentarilor a fost supus aprobării tot un proiect al PSD. Și atunci PSD a anunțat cu surle și trâmbițe eliminarea pensiilor speciale. Dar proiectul a fost declarat neconstituțional după ce mai mulți foști parlamentari s-au adresat instanțelor. Acum PSD a reluat vechiul proiect. De altfel, asupra acestui aspect atrage atenția și Consiliul Legislativ în punctul de vedere referitor la propunerea PSD votată astăzi. O nouă propunere având același obiect de reglementare cu a unui proiect declarat neconstituțional ar încălca dispozițiile Constituției, afirmă Consiliul Legislativ”, arată prim-vicepreședintele PNL. „Dacă la PSD se poate orice, la PNL este absolut incorect să îi ameninți pe parlamentari cu excluderea dacă nu votează un proiect care ridică atât de multe semne de întrebare. Știm cu toții că la CCR există, oricum, o disponibilitate scăzută pentru a accepta eliminarea pensiilor speciale. Tocmai pentru a da dovadă de seriozitate, era nevoie de proiect nou. Acesta trebuia să se bazeze pe o analiză temeinică, făcută de juriști, a celorlate trei decizii de respingere ale CCR.”, mai explică Motreanu. Citește și: În timp ce Ciolacu se bate cu speculanții, prețurile la majoritatea alimentelor ar putea crește cu 10%: Guvernul vrea să majoreze TVA de la 9% la 19%

Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE

Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE. Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, miercuri, că a fost neconstituţională numirea lui Alexandru Stănescu în funcţia de membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE "În cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că Hotărârea Parlamentului nr. 49/2021 privind numirea unui membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România, este neconstituţională", se arată într-un comunicat al CCR. Citește și: PSD nu vrea să renunțe la omul Moscovei, Iulian Iancu, în conducerea ANRE Alexandru Stănescu, fratele secretarului general al PSD, Paul Stănescu, a fost propus de social-democraţi ca membru în Comitetul de reglementare al ANRE. El a demisionat însă pe 3 martie din această funcţie, pe motiv că vrea să se dedice unor proiecte care îi solicită "întreaga" implicare. Deputatul USR Cristina Prună declara, la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, în plenul comun al Parlamentului, că ANRE a fost transformat "într-o afacere de familie" prin votarea fratelui lui Paul Stănescu ca membru în Comitetul de reglementare. Prună: ANRE, afacere de familie "Marea majoritate a acestui Parlament va face o mare greşeală astăzi prin votarea domnului Stănescu în funcţia de membru al Comitetului de reglementare al ANRE. (...) Stimaţi colegi din PSD, ceea ce faceţi astăzi prin această numire este că transformaţi ANRE într-o afacere de familie, pentru că ştiţi foarte bine că domnul Stănescu este fratele secretarului dumneavoastră general. Va câştiga între 6.000 şi 8.000 de euro pe lună nemeritaţi, iar CV-ul domnului Stănescu, care a terminat mecanică agricolă şi nu este o ruşine lucrul acesta, dar problema este că nu îl califică sub nicio formă pentru această funcţie atât de importantă. Practic, Comitetul de reglementare al ANRE, prin deciziile pe care le ia, are un impact direct în facturile pe care oamenii le plătesc la energie şi gaze naturale şi chiar şi la energia termică. Aceste decizii pe care le ia ANRE au impact şi asupra investiţiilor în sectorul energetic, care nu se mai întâmplă de ceva vreme tocmai pentru că oamenii aceştia de la ANRE au încetat să mai ia decizii în interesul pieţei", spunea Prună. Ea atrăgea atenţia că Alexandru Stănescu nici măcar nu a fost audiat în Parlament, fiind doar "un simulacru de dezbatere". "Probabil de ruşine că se va face de râs nu l-aţi chemat în Parlament", susţinea Cristina Prună.

Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională
Eveniment

Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională

Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională. Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizările privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016 referitor la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR. Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, deputaţi neafiliaţi şi un deputat aparţinând minorităţilor naţionale. În luna noiembrie, deputaţii au dat vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Citește și: PSD preia oficial controlul Vămilor. ANAF-ul, controlat de PNL, jumulit de atribuții Senatul, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă în 9 mai 2016. Proiectul de lege conţine intervenţii legislative asupra actelor normative incidente în materie ca urmare a admiterii de către Curtea Constituţională, la data de 16 februarie 2016, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 142 alineatul (1) din Codul de procedură penală în ceea ce priveşte sintagma "ori de alte organe specializate ale statului". În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului, fără amendamente, în forma aprobată de Senat. Ce poate face SRI Potrivit proiectului, Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii. Organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor. Seriviciul Român de Informaţii poate să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale, în cazuri de trădare, spionaj, terorism, mai prevede Ordonanţa 6/2016, care aparţine fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună, fiind semnată de fostul premier Dacian Cioloş: "Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră