sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: interceptări

5 articole
Investigații

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi. Poliția Română se află în centrul unui nou scandal, după ce procurorii DNA au prins o nouă "cârtiță" cu epoleți la Brigada de Combatere a Combatere a Criminalității Organizate București. Datorii de 700.000 de lei Comisarul șef Marius Andrică Coriolan, de la Crimă Organizată, a copiat pe un hard disk mai multe înregistrări audio și telefonice dintr-un dosar penal și le-a înmânat afaceristului Dan Constantin Grigoriu pentru a scăpa de un împrumut de peste 100.000 de euro. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Controversatul Dan Constantin Grigoriu, implicat în celebrele afaceri penale Jimbolia, Bancorex și Tracia – Asesoft, l-a denunțat imediat pe comisarul șef care a sustras înregistrările de la Crimă Organizată. DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale comisarului șef Marius Andrică Coriolan din care rezultă că avea datorii de peste 700.000 de lei. Inclusiv un împrumut de aproape 36.000 de euro de la o firmă a familiei Grigoriu care a raportat pierderi de peste 1,34 milioane lei anul trecut. Scotea informații din dosarul la care lucra Procurorii DNA au anunțat că l-au reținut pe comisarul șef Marius Andrică Coriolan, ofițer în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București, Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Ilfov. Acuzațiile: permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în formă continuată, și transferul neautorizat de date informatice. Concret, spun procurorii, comisarul șef Marius Andrică Coriolan a fost delegat să efectueze cercetări în dosarul penal 629/19/P/2024. Dar, în loc să își facă treaba, a încercat să vândă informațiile din anchetă. Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi Adică a copiat pe un hard disk mai multe înregistrări audio ale convorbirilor telefonice purtate de Daniel Emil von Hillebrandt, zis "Neamțu'", un focșănean trimis în judecată pentru escrocherii cu mașini de lux și imobiliare. Ulterior i-a dat hard disk-ul afaceristului Dan Constantin Grigoriu, în contul unui împrumut de 101.000 de euro. Bani pe care îi primise anterior. Dan Constantin Grigoriu a luat hard-ul și s-a dus la Direcția Națională Anticorupție, acolo unde a depus un denunț pe numele comisarului șef Marius Andrică Coriolan în data de 15 aprilie 2024. Acesta nu este singurul caz în care ofițerii de la Crimă Organizată vând informațiile din dosarele penale. Doi polițiști, două împrumuturi, 121.000 de euro Dan Constantin Grigoriu, implicat în celebrele afaceri penale Jimbolia, Bancorex și Tracia – Asesoft, le-a spus procurorilor DNA că polițistul Marius Andrică Coriolan a cerut un împrumut de 56.000 de euro, plus alți 65.000 de euro pentru polițistul pensionar Nicolae Roșca. Din suma totală de 121.000 de euro, "cârtița" cu epoleți a restituit suma de 20.000 de euro. Din ordonanța procurorilor DNA 53/1/P/2024 rezultă că cei doi polițiști au încercat să îi propună lui Dan Constantin Grigoriu diverse afaceri penale pentru a scăpa de datoria de 101.000 euro. De exemplu, în contul datoriei, i-au propus să preia diverse terenuri care nu erau înregistrate la Cadastru. O altă afacere ilegală propusă de Coriolan a fost să îl intercepteze pe Daniel Emil von Hillebrandt, înregistrări pe care denunțătorul Dan Constantin Grigoriu le-a primit cu o săptămână înainte de a depune denunțul. Convorbirile telefonice au fost înregistrare în urma punerii în aplicare a unor mandate de supraveghere tehnică. Patru împrumuturi de returnat DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de comisarul șef Marius Andrică Coriolan, în calitate de ofițer la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București. Din documente rezultă că, în anul 2021, acesta a luat un credit de 130.000 de lei de la BRD, bani pe care trebuie să îi restituie până în 2026. Un an mai târziu, adică în 2022, și-a cumpărat un apartament de 57 mp în București cu ajutorul unui credit de aproape 350.000 lei. Banii au fost împrumutați pe o perioadă de 17 ani de la BCR. În anul 2023, polițistul a mai luat două împrumuturi. Unul de la CAR Concordia Pitești IFN, în cuantum de 50.000 lei. Cel de-al doilea, în valoare de 35.910 euro, a fost luat de la firma Neo Media Events. Bani de la o firmă a lui Grigoriu cu pierderi Documentele de la Registrul Comerțului arată că această firmă este deținută Mihnea Petru Grigoriu (10%), Elena Grigoriu (80%) și Sebastian Telbisz (10%). Obiectul principal de activitate al acestei firme este "consultanță pentru afaceri și management", dar și comerț cu mașini sub 3,5 tone. Datele financiare ale firmei arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri netă de peste 3,93 milioane lei și o pierdere netă de peste 1,34 milioane lei. Cu toate acestea, i-a acordat un împrumut pe o perioadă de un an comisarului șef Marius Andrică Coriolan. Am încercat să obținem un punct de vedere de la firma familiei Grigoriu în legătură cu împrumut acordat comisarului șef Marius Andrică Coriolan, dar la telefonul firmei a răspuns o doamnă care a precizat că nu are nici o legătură cu societatea.

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi (sursa: Facebook/Poliția Română)
Cum pică polițiștii corupți pe interceptări (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum pică polițiștii corupți pe interceptări

Cum pică polițiștii corupți pe interceptări. "Năvodul" aruncat de procurorii DIICOT Iaşi peste afacerile cunoscutului investitor imobiliar Cristin Zămosteanu a prins în ochiurile sale şi alţi peşti. Cum pică polițiștii corupți pe interceptări În timp ce procurorii ascultau telefoanele lui Zămosteanu, fără ca acesta să ştie că este filat, el a ajutat un prieten. Citește și: Salariile uriașe de la compania care va renova o vilă de protocol cu 56 de milioane de euro. Directoarea, numită de Dragnea, și-a secretizat salariul, dar are două vile și două BMW-uri Serviciul făcut: păstrarea permisului de conducere după ce fusese oprit de un echipaj de Poliţie care staţiona în control la Rompetrol, lângă hotel Pleiada din Bucium. Zămosteanu a intermediat telefonic negocierea dintre şoferul căruia trebuia să-i fie luat permisul şi cei doi agenţi de poliţie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Protestezi, poți fi interceptat și arestat (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Protestezi, poți fi interceptat și arestat

Protestezi, poți fi interceptat și arestat. Premierul Ciucă și ministrul de Interne Bode propun modificarea articolului 371 din Codul Penal, astfel încât tulburarea liniștii publice să fie pedepsită direct cu închisoare cuprinsă între 1 și 5 ani. Dar este și mai grav decât atât, potrivit expertei anticorupție Laura Ștefan. Protestezi, poți fi interceptat și arestat Creșterea pedepsei până la 5 ani de închisoare pentru tulburarea ordinii și liniștii publice face ca investigatorii să poată folosi interceptările (Codul de procedură penală Art. 139, al. 2) împotriva celor care comit infracțiunea cu pricina. Adică a acelora care tulbură liniștea publică prin „atingerea gravă a demnităţii”. În situația agravantă, pentru care pedeapsa poate urca la 7 ani de închisoare, autoritățile pot folosi „agenți sub acoperire sau cu identitate reală și a colaboratorilor” (Art. 148 al. a CPP). Citește și: Bode și Ciucă au plagiat de la Carmen Dan, vor să schimbe legislația: doar închisoare pentru proteste de stradă, amenda este eliminată Mai mult, persoanele care tulbură liniștea publică în condițiile deja menționate pot fi arestate preventiv. (Art. 223 al 2). Deci, efectul imediat al creșterii pedepselor este că în investigarea infracțiunii de tulburare a liniștii și ordinii publice vor putea fi folosite mijloace speciale de investigație mai intruzive, cum ar fi interceptările, agenții sub acoperire și, de asemenea, la fel de grav, există posibilitatea de a lua măsura arestării, explică Laura Ștefan, potrivit Europa Liberă. Experta anticorupție spune că toate aceste prevederi permit statului riposte mai dure, ceea ce nu este benefic pentru democrație.

Interceptări concurs trucat, post la stat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Interceptări: concurs trucat, post la stat

Interceptări: concurs trucat, post la stat. Procurorii au arătat cum a fost trucat concursul pentru postul, nou creat, de şef serviciu artistic la Şcoala de Arte. Interceptări: concurs trucat, post la stat Toată mascarada a fost pusă în scenă pentru iubita patronului Conest SA. Directorul Şcolii de Arte, Vlad Baba, interceptat de DNA, despre întâlnirea cu acesta: "Am fost la Vio, la penthouse acolo!". Citește și: Putin, nou delir de grandoare: compară politica agresivă pe care o duce în Ucraina cu cea dusă de Petru cel Mare împotriva Suediei și insistă că Occidentul nu rezistă fără petrol rusesc Nici rectorul Universităţii de Arte nu a reuşit să-i schimbe părerea lui Baba, care ar fi urmărit o „sponsorizare”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională
Eveniment

Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională

Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională. Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizările privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016 referitor la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR. Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, deputaţi neafiliaţi şi un deputat aparţinând minorităţilor naţionale. În luna noiembrie, deputaţii au dat vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Citește și: PSD preia oficial controlul Vămilor. ANAF-ul, controlat de PNL, jumulit de atribuții Senatul, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă în 9 mai 2016. Proiectul de lege conţine intervenţii legislative asupra actelor normative incidente în materie ca urmare a admiterii de către Curtea Constituţională, la data de 16 februarie 2016, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 142 alineatul (1) din Codul de procedură penală în ceea ce priveşte sintagma "ori de alte organe specializate ale statului". În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului, fără amendamente, în forma aprobată de Senat. Ce poate face SRI Potrivit proiectului, Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii. Organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor. Seriviciul Român de Informaţii poate să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale, în cazuri de trădare, spionaj, terorism, mai prevede Ordonanţa 6/2016, care aparţine fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună, fiind semnată de fostul premier Dacian Cioloş: "Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră