Legătura dintre cutremurele din Kamchatka și Turcia și riscul seismic din România: ce spun studiile
Cutremure Kamchatka, Turcia - risc seismic, România: pot cutremure produse la mii de kilometri distanță să influențeze activitatea seismică din România? Experții spun că nu este exclus.
Mega-cutremurul de 8,8 pe Richter
Cutremurul de magnitudine Mw 8,8 produs la 29–30 iulie 2025 în largul peninsulei Kamchatka a fost un megaseism de subducție, cu alerte de tsunami în întreg Pacificul și cu o secvență bogată de replici, USGS (autoritatea SUA pentru monitorizări geologice) estimând probabilitate ridicată de șocuri mari timp de săptămâni.
Evenimentul a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate instrumental, asociat contactului dintre placa Pacificului și placa nord-americană.
În Turcia, pe 6 februarie 2023, secvența Kahramanmaraș (Mw 7,8 urmat de Mw 7,5) a rupt segmente majore ale Faliei Est-Anatoliene și a produs pierderi uriașe. Pagina USGS și materialele explicative rezumă parametrii sursei și contextul tectonic.
Pot cutremurele mari să declanșeze seisme la distanță?
Da — dar nu „automat” și nu oriunde.
Literatura despre „declanșarea dinamică” (dynamic triggering) arată că undele seismice ale unui cutremur mare pot modifica temporar tensiunile la sute sau mii de kilometri, uneori crescând rata micilor evenimente locale.
Studii (aici, aici și aici) recente subliniază că fenomenul există, însă este condiționat de starea locală de tensiune, de proprietățile mediului și de amplitudinea perturbației; identificarea sa robustă cere prudență pentru a evita fals-pozitivele.
Ce știm despre Vrancea și România?
Seismologia românească arată că 80–90% din cutremurele naționale se produc în zona Vrancea, un „cuib” de seisme intermediare (60–180 km) într-un volum mic, cu mecanică diferită de seismele crustale de falie transformă (precum în Anatolia).
Studii sintetice și lucrări recente (MDPI, Frontiers, GW și NHESS) discută natura plăcii subductate sub Curbura Carpaților și particularitățile propagării mișcării seismice de la adâncime.
Există și indicii că procese periodice foarte mici, de tip mareic, pot modula ușor declanșarea unor evenimente vrâncene — ceea ce arată sensibilitatea sistemului la perturbații reduse, nu o „telecomandă” externă.
Există dovezi că Turcia 2023 a „pornit” cutremure în România?
După cutremurul din 6 februarie 2023, s-a observat o coincidență temporală: un M 4,6 în Râmnicu Sărat la aproximativ nouă minute după șocul principal din Turcia (ora României), fapt raportat într-un rezumat de cercetare.
Totuși, institutele de specialitate din România au comunicat public că activitatea locală era în limite normale și că nu există o legătură cauzală dovedită între secvența din Turcia și seismele românești.
În același timp, unii seismologi au admis că unde puternice pot, în anumite condiții, „declanșa” evenimente mici — interpretare nuanțată, dar care nu implică schimbarea riscului de evenimente mari.
Pe scurt: există corelații de moment și ipoteze de declanșare dinamică pentru evenimente mici, însă nu dovezi solide că secvența turcă a modificat hazardul vrâncean de magnitudine mare.
Dar Kamchatka 2025?
Undele unui Mw 8,8 se propagă global și pot genera cazuri punctuale de declanșare dinamică în regiuni aflate „aproape de prag”.
Teoretic, România ar putea înregistra micro-creșteri de activitate imediat după trecerea undelor de suprafață.
Practic, până la apariția unor analize statistice dedicate (care să compare ratele înainte/după, pe cataloage locale), nu există dovezi că evenimentul din Kamchatka a modificat semnificativ comportamentul zonei Vrancea.
În plus, diferențele tectonice sunt majore: Kamchatka este un front activ de subducție oceanică; Vrancea este un corp litosferic remanent, cu seisme intermediare într-un volum restrâns.
Fără o predispoziție locală crescută în acel moment, efectul undelor îndepărtate este cel mai adesea tranzitoriu și slab.
Cutremure Kamchatka, Turcia - risc seismic, România
Declanșarea la distanță este un fenomen real, documentat științific, însă tipic pentru evenimente mici și pe ferestre scurte.
Pentru România, producerea cutremurelor ține de mecanismele interne ale zonei Vrancea și de tectonica regională, nu de „efectul domino” al seismelor din alte margini de placă.
Afirmațiile de tip „cutremurele din Turcia/Kamchatka determină cutremure în România” trebuie evaluate prin analize cantitative (statistică, cataloage locale, modele fizice), altfel riscă să confunde coincidențe cu cauzalitate.
