sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: turcia

87 articole
Internațional

Turcia, tragedie într-o stațiune de schi

Turcia, tragedie într-o stațiune de schi. Un incendiu (VIDEO) a cuprins un hotel de apartamente din stațiunea de schi Kartalkaya, în centrul Turciei, provocând moartea a cel puțin 66 de persoane și rănirea altor 51, conform bilanțului actualizat de ministrul de interne, Ali Yerlikaya. Incidentul a avut loc în cursul nopții, iar autoritățile investighează posibilele neglijențe care au contribuit la amploarea tragediei. Turcia, tragedie într-o stațiune de schi Potrivit Euronews, flăcările s-au declanșat în jurul orei 03:27 și s-au extins rapid, alimentate de exteriorul placat cu lemn al hotelului Grand Kartal, o clădire de lux cu 12 etaje, situată pe o faleză. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” La momentul izbucnirii incendiului, în hotel erau înregistrați 238 de clienți. „Focul este acum sub control și operațiunile de răcire continuă,” a declarat ministrul Yerlikaya. Imagini surprinse de drone au arătat devastarea de la etajele superioare și acoperișul clădirii, în timp ce amplasarea pe faleză a îngreunat intervenția celor 428 de pompieri, care au ajuns la fața locului în jurul orei 04:15. Lipsa sistemelor de alarmă Supraviețuitorii și martorii acuză lipsa unor măsuri elementare de siguranță, precum alarmele de incendiu, detectoarele de fum sau scările de urgență. „Nicio alarmă nu s-a declanșat, niciun detector de fum, nici scară de incendiu, în timp ce fumul ajungea până la etajul 10,” a povestit un bărbat în lacrimi, care se afla în hotel împreună cu familia sa. Oamenii au fost nevoiți să improvizeze pentru a scăpa de flăcări. Martorii au relatat scene dramatice: „Li s-a adus ce s-a găsit – frânghii, perne și chiar o canapea... Când flăcările s-au apropiat, unii s-au aruncat în gol,” a spus un angajat al unui hotel din apropiere. Conform postului NTV, cel puțin trei persoane au murit după ce au sărit pe fereastră. Anchetă în desfășurare Ministrul Justiției, Yilmaz Tunc, a anunțat lansarea unei anchete conduse de șase procurori și susținută de o comisie de experți. Autoritățile vor analiza dacă au existat neglijențe sau erori care au dus la această tragedie. „Vor fi luate toate măsurile dacă ancheta va arăta că a fost vorba de neglijență sau greșeli,” a declarat ministrul. Președintele Recep Tayyip Erdogan a dat asigurări că „se depun toate eforturile pentru a face lumină asupra tuturor aspectelor dramei și pentru a le cere socoteală responsabililor.” Acesta a subliniat că prioritatea este identificarea cauzelor și tragerea la răspundere a celor vinovați.

Turcia, tragedie într-o stațiune de schi (sursa: X/World News)
Turcia, proiect de lege privind spionajul (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia, proiect de lege privind spionajul

Turcia, proiect de lege privind spionajul. Organizația Human Rights Watch (HRW) a avertizat că noul proiect de lege privind spionajul propus în Turcia pune în pericol activitatea apărătorilor drepturilor omului și a jurnaliștilor. Conform unui comunicat emis sâmbătă, HRW solicită Parlamentului turc să respingă acest amendament legislativ, susținând că definiția spionajului este atât de vagă încât ar putea incrimina munca legitimă a societății civile. Turcia, proiect de lege privind spionajul Potrivit HRW, noul proiect de lege ar putea permite guvernului să considere activiștii societății civile ca fiind spioni sau chiar inamici ai statului. Citește și: BLAT AUR-PSD Sora uneia dintre cele mai bogate șefe ale unei companii de stat, prima pe lista lui Simion la Senat, în Bacău Hugh Williamson, expert în cadrul HRW, a explicat că o astfel de legislație ar putea afecta grav libertatea de exprimare și independența presei. Închisoare, de la trei la șapte ani Amendamentul propus prevede pedepse cu închisoarea între 3 și 7 ani pentru persoanele care ar acționa în favoarea intereselor străine, fie că este vorba despre securitatea statului, fie despre interesele politice interne sau externe ale Turciei. Noile modificări aduse Codului Penal extind incriminarea pentru activitățile considerate în sprijinul unor interese sau instrucțiuni externe. Îngrijorările societății civile Această versiune a legii, cunoscută în media turcă drept „legislația privind agenții de influență,” a fost abandonată în iunie, dar a revenit în atenția publică în octombrie. Numeroase sindicate ale jurnaliștilor și organizații pentru apărarea libertății presei din Turcia cer retragerea acestui text, avertizând asupra posibilelor efecte negative asupra libertății de exprimare și a activităților legitime ale societății civile.

Atac terorist în Turcia, morți, răniți (sursa: youtoube/Halktv)
Internațional

Atac terorist în Turcia, morți, răniți

Atac terorist în Turcia, morți, răniți. Patru persoane au fost ucise și 14 rănite într-un atac asupra sediului unei companii din industria de apărare a Turciei, situat în apropierea capitalei Ankara, a anunțat președintele Recep Tayyip Erdogan. Evenimentul a avut loc miercuri și a fost însoțit de o amplă intervenție a forțelor de poliție și a serviciilor de urgență. Atac terorist în Turcia, morți, răniți Ministrul de Interne, Ali Yerlikaya, a actualizat bilanțul inițial de "trei martiri", confirmând că patru persoane au murit, iar dintre cei 14 răniți, trei se află în stare critică. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Termenul "martir" este folosit în Turcia pentru a desemna victimele actelor violente sau militare. Yerlikaya a precizat că doi "teroriști" au fost "neutralizați" și a promis continuarea luptei împotriva terorismului. Reacția președintelui Erdogan Președintele turc a condamnat atacul, descriindu-l drept "atroce" în timpul unei declarații la summitul BRICS din Kazan, Rusia. Alături de el, președintele rus Vladimir Putin a transmis condoleanțe Turciei și a subliniat că "condamnă orice astfel de act, oricare ar fi motivațiile sale". NATO sprijină Turcia după atac Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a exprimat solidaritatea Alianței Nord-Atlantice cu Turcia, membră a NATO, după atacul de miercuri. "Mesajul meu a fost clar: NATO stă alături de Turcia", a declarat Rutte, după o conversație cu președintele Erdogan. Atacul a vizat companiei TUSAS Atacul a vizat sediul companiei aerospațiale turce TUSAS, situat la aproximativ 40 de km de Ankara. TUSAS este cunoscută pentru dezvoltarea și producția de sisteme aerospațiale, inclusiv avioane de luptă și drone. Conform unor surse media locale, atacul a fost marcat de focuri de armă și o explozie care a avut loc în jurul orei locale 16:00 (13:00 GMT) și a continuat până la 17:30 (14:30 GMT). Ostatici și suspiciuni de atac sinucigaș Televiziunea Habertürk a raportat că în timpul atacului au fost luați ostatici, însă detalii suplimentare nu au fost oferite. Potrivit canalului NTV, se presupune că atacul ar fi fost de natură sinucigașă, un grup de teroriști reușind să ajungă la intrarea în clădire, unde unul dintre ei ar fi detonat un dispozitiv exploziv. Nu există revendicări Ministerul turc al Justiției a anunțat deschiderea unei anchete pentru a clarifica circumstanțele atacului. Până în prezent, atacul nu a fost revendicat, iar ancheta se concentrează pe identificarea celor responsabili și a motivațiilor acestora.

Procesele seismului din Turcia, condamnări dure (sursa: cumhuriyet.com.tr)
Internațional

Procesele seismului din Turcia, condamnări dure

Procesele seismului din Turcia, condamnări dure. Un antreprenor responsabil pentru construcţia unui imobil din sudul Turciei, în care 96 de persoane şi-au pierdut viaţa după puternicul seism din 6 februarie 2023, a fost condamnat vineri la 865 de ani de închisoare, a raportat agenţia de presă Anadolu. Procesele seismului din Turcia, condamnări dure Acea clădire de 14 etaje, situată în marele oraş Adana, s-a prăbuşit în urma cutremurului de pământ cu magnitudinea 7,8, care s-a produs la ora locală 04:17 şi care a ucis peste 53.500 de persoane în Turcia şi aproape 6.000 în Siria. Un singur locatar din acea clădire a supravieţuit. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Potrivit presei turce, antreprenorul în cauză, Hasan Alpargun, condamnat vineri pentru "uciderea şi rănirea mai multor persoane cu o intenţie posibilă", a fugit în Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN) în ziua cutremurului, înainte de a se preda Poliţiei o săptămână mai târziu. Prăbuşirea acelui bloc de locuinţe, construit în 1975, a generat un val de întrebări în contextul în care oraşul Adana, situat la mai puţin de 200 de kilometri distanţă de epicentrul seismului, a fost în mare parte scutit de zguduiturile puternice ale scoarţei terestre. Autoritățile aprobaseră proiectul Pe parcursul procesului, experţii au evidenţiat deficienţe grave în construcţia stâlpilor care ar fi trebuit să susţină clădirea, precum şi în calitatea betonului utilizat. Antreprenorul s-a apărat afirmând că proiectul construcţiei fusese aprobat de autorităţile turce. Peste 260 de persoane implicate în construcţia clădirilor care s-au prăbuşit în timpul seismului din februarie 2023 au fost arestate în săptămânile de după cutremur, unele în timp ce încercau să fugă din Turcia. Mai multe procese au fost deschise de la începutul acestui an în întreaga ţară, în cadrul cărora sunt judecaţi unii dintre aceşti antreprenori.

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut eliminarea sancţiunilor impuse de SUA care împiedică unele achiziţii de armament ale ţării sale, şi a altor măsuri "unilaterale" care reduc capacitatea celor doi aliaţi din NATO de a-şi atinge obiectivele comerciale pe termen lung. Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse Între aliaţii din NATO s-au creat în ultimii ani tensiuni legate de mai multe chestiuni, începând cu diferenţe între politicile din estul Mediteranei, Siria şi Gaza, şi mergând până la achiziţia de către Turcia a unor sisteme de apărare antiaeriană S-400, care a atras sancţiunile americane şi a dus la excluderea Turciei din programul de dezvoltare a avioanelor de vânătoare F-35, în 2019. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Ulterior, Turcia a încercat să cumpere 40 de avioane de vânătoare F-16 Block-70 şi 79 de seturi pentru modernizare din Statele Unite. Acordul a fost aprobat numai după ce Ankara a acceptat aderarea Suediei la NATO, moment care a marcat şi o dezgheţare a relaţiilor cu Washingtonul. Turcia şi SUA au un obiectiv comun pe termen lung de creştere a comerţului bilateral până la 100 de miliarde de dolari anual, de la 30 de miliarde în 2023. Erdogan vrea cooperarea cu SUA Cu ocazia unei vizite la New York pentru participarea la Adunarea Generală a ONU, Erdogan a afirmat în faţa unor oameni de afaceri turci şi americani că el crede în posibilitatea atingerii obiectivului menţionat, însă cooperarea cu SUA în domeniul industriei de apărare nu şi-a atins nici pe departe potenţialul, din cauza sancţiunilor încă în vigoare. "De aceea, trebuie renunţat la măsuri unilaterale, cum ar fi tarifele suplimentare în domeniile fierului, oţelului şi aluminiului, anchetele şi sancţiunile CAATSA", a spus luni preşedintele turc, referindu-se la legea americană pentru contracararea prin sancţiuni a adversarilor (Countering America's Adversaries Through Sanctions Act). "Sper că am deschis un capitol nou cu proiectul de modernizare a F-16 şi ne aşteptăm la eliminarea permanentă a restricţiilor la export în acest domeniu", a adăugat el. Liderul de la Ankara a mai afirmat că Turcia este avantajoasă pentru lanţurile de aprovizionare şi a menţionat ca exemplu cooperarea în producţia şi achiziţia de muniţie de calibrul 155 mm, un tip de obuze important în războiul dintre Rusia şi Ucraina. Sancțiunile impuse de Washington Washingtonul a sancţionat de asemenea mai multe persoane fizice şi companii turce pentru nerespectarea sancţiunilor împotriva Rusiei. Deşi sprijină Ucraina, Turcia se opune acestor măsuri, susţinând totodată că nu vor fi ocolite pe teritoriul său. În afară de F-16, turcii şi-au manifestat interesul şi pentru avioanele Eurofighter Typhoon din Germania, Regatul Unit şi Spania, însă au fost nemulţumiţi de lipsa de progrese cauzată de reticenţa Berlinului. Luni, Erdogan s-a întâlnit la New York cu cancelarul german Olaf Scholz, a anunţat cancelaria prezidenţială, care a comunicat că preşedintele a transmis disponibilitatea Turciei de a ameliora cooperarea în toate domeniile şi de a valorifica oportunităţile comune în avantajul ambelor părţi

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia (sursa: diken.com.tr)
Internațional

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia. Aysenur Ezgi Eygi, tânăra activistă turco-americană ucisă în Cisiordania pe 6 septembrie, a fost înmormântată ca o martiră sâmbătă în vestul Turciei. Moartea activistei provoacă emoții în Turcia Sicriul, acoperit în culorile drapelului Turciei, a fost escortat la micul cimitir Didim, de pe coasta Mării Egee, de o mulţime de câteva sute de oameni şi purtat de poliţişti din trupele speciale, cu căşti albe, rezervaţi martirilor căzuţi în luptă. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă De îndată ce moartea sa a fost anunţată, Ankara, care a deschis o anchetă, a denunţat cu fermitate acest "asasinat arbitrar" atribuit armatei israeliene: preşedintele Recep Tayyip Erdogan a spus că ţara sa va face totul "pentru a se asigura că moartea fiicei noastre, Aysenur Ezgi, nu rămâne nepedepsită". Sâmbătă, consilierul principal al şefului statului, Farhettin Altun, a cerut SUA să deschidă o anchetă asupra circumstanţelor morţii tinerei, care avea şi cetăţenie americană, şi să "pună presiune asupra autorităţilor israeliene pentru a obţine răspunsuri şi pentru a le trage la răspundere pe deplin". "Comunitatea internaţională trebuie să înceteze să mai privească în altă parte atunci când Israelul comite nenumărate crime, purificare etnică şi genocid", a acuzat el pe platforma X. Înmormântarea, prilej de declarații politice Reprezentanţi ai guvernului şi opoziţiei s-au aflat printre apropiaţii victimei la înmormântare, inclusiv ministrul de externe Hakan Fidan şi ministrul de interne Ali Yerlikaya, înconjuraţi de o mulţime care scanda sloganuri ostile Israelului şi Statelor Unite la sosirea corpului neînsufleţit: "Israel, ucigaşi" şi "Palestina de la râu la mare". Tânăra de 26 de ani, care a absolvit recent Universitatea din Washington cu o diplomă în psihologie şi studii şi limbi din Orientul Mijlociu, a sosit în Statele Unite la vârsta de zece luni, cu familia ei, dar s-a întors frecvent la Didim, locul de naştere al familiei, a declarat pentru AFP un unchi, Ali Tikkim. Trupul său neînsufleţit a ajuns vineri în Turcia de la Tel Aviv şi a fost transportat imediat la Izmir, al treilea oraş ca mărime al ţării, situat pe coasta de vest, unde o nouă autopsie a confirmat moartea sa prin "armă de foc", a relatat televiziunea de stat TRT. Deschiderea anchetei TRT a remarcat că aceste concluzii "corespund" celor trei medici palestinieni care au exclus ipoteza focului indirect. Aceste rezultate vor fi ataşate la raportul anchetei deschise de procurorul de la Ankara, a declarat ministrul justiţiei, Yilmaz Tunc. Aysenur Eygi, activistă a Mişcării Internaţionale de Solidaritate (ISM), a fost ucisă în timp ce participa la o demonstraţie în nordul Cisiordaniei ocupate, lângă Nablus. Armata israeliană a declarat că este "foarte probabil" ca focurile de armă ale trupelor sale să o fi ucis pe tânără "indirect şi neintenţionat". "Aysenur a primit o educaţie excelentă în Statele Unite, era căsătorită, confortabilă din punct de vedere financiar, a lăsat totul în urmă pentru a-şi apăra idealul", şi-a amintit tatăl ei îndurerat, Mehmet Suat Eygi, vineri, în faţa casei familiei. Bărbatul a salutat deschiderea unei anchete de către autorităţile turce şi a cerut Statelor Unite să facă acelaşi lucru: "Aştept acelaşi lucru de la guvernul american, pentru că Aysenur nu avea decât zece luni când a ajuns în Statele Unite". "Singurul lucru pe care îl solicit statului este să ceară dreptate pentru fiica mea. Sângele (ei) să fie răzbunat. Cei responsabili să fie pedepsiţi, pentru că a fost vizată în mod deliberat", a declarat mama ei, Rabia Birden, citată de agenţia de presă Anadolu. Turcia ia în considerare emiterea de mandate internaţionale de arestare, în funcţie de rezultatele anchetei sale. Ministrul justiţiei a cerut, de asemenea, raportorului special al ONU pentru execuţiile extrajudiciare şi arbitrare să înfiinţeze o comisie independentă de anchetă şi să elaboreze un raport privind moartea tinerei, cu intenţia de a se alătura procedurii de "genocid" împotriva Israelului în desfăşurare la Curtea Internaţională de Justiţie şi anchetei în derulare la Curtea Penală Internaţională.

Turcia, cerere de aderare la BRICS (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia, cerere de aderare la BRICS

Turcia, cerere de aderare la BRICS. Turcia a înaintat o cerere de aderare la blocul ţărilor emergente BRICS, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al partidului aflat la putere. Turcia, cerere de aderare la BRICS "Preşedintele nostru a afirmat de mai multe ori că vrem să devenim ţară membră a BRICS. (...) Procesul este în curs", a declarat Ömer Çelik, purtătorul de cuvânt al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier "Dacă va exista o evoluţie concretă privind aderarea noastră la BRICS, o decizie sau o evaluare din partea BRICS, vă vom informa", a spus Çelik în timpul unei conferinţe de presă. "Preşedintele nostru a afirmat clar că Turcia vrea să ia parte la toate platformele importante, printre care BRICS", a adăugat el. Țările BRICS Constituit iniţial din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, ale căror nume au dat acronimul BRICS, grupul s-a extins anul acesta cu încă patru membri, respectiv Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran. Invitată de asemenea să adere la summitul BRICS desfăşurat în august 2023 în Africa de Sud, Argentina a abandonat ulterior demersul în urma opoziţiei manifestate de noul ei preşedinte, ultra-liberalul Javier Milei. În luna iunie, ministrul de externe turc, Hakan Fidan, avertizase cu privire la riscul unui război mondial, după vizite efectuate în China şi în Rusia, confirmând interesul Ankarei de a se apropia de ţările BRICS în această situaţie. Subliniind faptul că Rusia şi China sunt deja principalii doi parteneri comerciali ai Turciei, ministrul declarase atunci că această apropiere nu reprezintă o schimbare în politica externă a Turciei, ţară membră NATO şi care aspiră să adere la UE

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia. Un cetăţean kosovar suspectat că a efectuat transferuri de bani în Turcia în numele Mossadului, serviciul de informaţii externe al Israelului, a fost arestat vineri la Istanbul, a informat marţi agenţia de presă turcă Anadolu. Presupus spion Mossad, arestat în Turcia Serviciile de informaţii turce (MIT), care îl monitorizau pe suspect de la intrarea sa în ţară în urmă cu cinci zile, l-au observat pe acesta făcând transferuri de bani către persoane care lucrează pentru Mossad în Turcia şi în Siria, potrivit Anadolu. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Aceste transferuri de bani, din ţări est-europene şi mai ales din Kosovo, ar fi fost făcute în schimbul unor imagini obţinute cu ajutorul dronelor, precum şi pentru "operaţiuni psihologice împotriva politicienilor palestinieni", a precizat agenţia de presă oficială turcă. Circa 30 de persoane suspectate de spionaj în beneficiul Israelului au fost arestate în ianuarie în Turcia, acuzate mai ales că ar fi organizat răpiri. Erdogan, aliatul cauzei palestiniene De la începutul conflictului dintre Israel şi Hamas la începutul lunii octombrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, aliat tradiţional al cauzei palestiniene, şi-a intensificat invectivele la adresa Israelului. Turcia şi-a suspendat, de asemenea, relaţiile comerciale cu Israelul la începutul lunii mai. Poliţia turcă a arestat în 2021 şi 2022 câteva zeci de persoane suspectate că au spionat palestinieni care locuiesc în Turcia, în numele serviciilor de informaţii israeliene. În primăvara anului 2022, presa israeliană a informat în legătură cu tentative de atac împotriva unor turişti israelieni la Istanbul, dejucate în urma cooperării serviciilor de informaţii turce şi israeliene.

Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă

Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a fost primit, marţi, la Palatul Prezidenţial din Ankara, de preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Republica Turcia. Ședință comună a celor două guverne Preşedintele turc l-a întâmpinat pe premierul român în cadrul unui ceremonial militar cu garda de onoare şi intonarea imnurilor de stat ale României şi Turciei. De asemenea, în cadrul ceremoniei au fost trase şi 21 de salve de tun. Citește și: Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a îndatorat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022. Suma-record: 89,5 miliarde de lei Cei doi înalţi demnitari vor avea o întâlnire tete-a-tete, urmată de semnarea Declaraţiei Comune pentru Înfiinţarea Consiliului Cooperării Strategice la Nivel Înalt dintre România şi Republica Turcia. În baza documentului va avea loc, apoi, prima şedinţă comună a celor două guverne, turc şi român. Întrevederea în plen a celor două delegaţii va fi urmată de o ceremonie de semnare a mai multor Acorduri şi Memorandumuri de Înţelegere privind cooperarea sectorială în domenii precum securitate socială, IMM-uri, turism, aspecte funcţionale privind activitatea misiunilor diplomatice ale celor două ţări şi urbanism. Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă În online, tonul a fost mai puțin protocolar. "Marcele, eu ți-aș fi dat sabia lui Ștefan cel Mare, dar am auzit că nu ești moldovean...", a fost una din glumele de pe Facebook (sursa: kmkz.ro). "Erdogan pare îngrijorat cu Ciolacu lângă el. Zici că a uitat descuiat la all inclusive", a fost o altă ironie din aceeași sursă. "Marcele, bine ai venit în Turcia, dar va trebui să te trimitem înapoi. Nu acceptăm ca tribut din ăștia fără bac", a mai scris kmkz.ro pe propria pagină de Facebook.

Alegeri locale foarte importante în Turcia (sursa: Facebook/Ekrem İmamoğlu)
Internațional

Alegeri locale foarte importante în Turcia

Alegeri locale foarte importante în Turcia. Birourile de vot s-au deschis duminică la ora locală 07:00 (04:00 GMT) în estul țării în cadrul alegerilor municipale ce sunt organizate în cele 81 de provincii ale ţării. Alegeri locale foarte importante în Turcia Atenţia este concentrată mai ales pe Istanbul, unde 49 de candidaţi îşi dispută funcţia de primar şi unde se anticipează o cursă strânsă între actualul edil Ekrem Imamoglu, reprezentantul Partidului Republican al Poporului (CHP), şi candidatul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), formaţiunea islamistă a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, Murat Kurum. Citește și: Rusia a plătit europarlamentari din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria prin intermediul website-ului „Vocea Europei”, potrivit serviciilor de informații cehești Prin victoria sa în municipalele din 2019, Ekrem İmamoğlu a reuşit să pună capăt unei perioada de 25 de ani în care AKP condusese metropola de pe malurile Bosforului. Atunci când candidatul AKP a pierdut alegerile din 2019 la o mică diferenţă, guvernul turc a decis să anuleze votul. La repetarea scrutinului, Imamoglu a obţinut victoria cu o diferenţă şi mai mare, Erdogan suferind astfel cea mai grea înfrângere de până acum din cariera sa politică. Dosarul insultelor aduse autorităţii electorale O nouă victorie, în alegerile municipale ce au loc duminică, l-ar propulsa pe Ekrem İmamoğlu (53 de ani) drept principal rival al lui Recep Tayyip Erdogan la viitorul scrutin prezidenţial din Turcia, prevăzut pentru 2028. În 1994, Erdogan a fost ales primar al metropolei Istanbul, după care în 2003 el a devenit premier şi în 2014 preşedinte al Turciei. Ekrem İmamoğlu a fost condamnat, în primă instanţă, pentru insulte aduse autorităţii electorale în 2022. Dacă verdictul devine definitiv, el nu va mai putea să deţină vreo funcţie politică.

Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Eveniment

Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia

Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, anunţă că demersurile pentru extrădarea lui Ionuţ Mircea Costea din Turcia vor începe imediat după primirea documentelor de la instanţă. Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia "De îndată ce ne va fi comunicată nouă, la Ministerul Justiţiei, încheierea tribunalului, Ministerul Justiţiei va formula cererea de extrădare pentru acesta. Ca atare, vă asigur de celeritate, de rapiditatea acestei proceduri, indiferent de numele persoanei condamnate. Citește și: 15 ani de la victoria României în procesul de la Haga pentru delimitarea platoului maritim: OMV anunță că gazele vor fi livrate din 2027 Din partea ministerului, Direcţia de drept internaţional şi cooperare judiciară se ocupă de transmiterea acestei cereri de extrădare autorităţii străine competente. (...) Imediat ce vom primi încheierea definitivă de la tribunal, vom purcede şi la acest demers", a declarat Alina Gorghiu sâmbătă la Piteşti. Ministrul Justiţiei a reamintit că Tribunalul Bucureşti a stabilit, recent, că sunt întrunite condiţiile pentru a se solicita extrădarea lui Costea din Turcia. "Fac precizarea (...) că pentru mine, ca ministrul al Justiţiei, nu există, atunci când vine vorba de fugari, nume sonore sau nume mai puţin sonore, ci există fugari, persoane condamnate care aleg să sfideze statul român. Este vorba de această dată de cazul domnului Ionuţ Mircea Costea. În cazul domniei sale este vorba despre o procedură de extrădare, pentru că a fost găsit într-un stat terţ, nemembru al Uniunii Europene, vorbim de Turcia", a explicat Alina Gorghiu. Șase ani pentru șpagă Mircea Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a fost dat în urmărire de Poliţia Română în mai 2023, după ce nu a fost găsit la domiciliu pentru a fi dus în penitenciar, unde trebuie să execute o condamnare de şase ani închisoare pentru corupţie. Potrivit site-ului Poliţiei Române, la rubrica de persoane urmărite, Mircea Ionuţ Costea, în vârstă de 63 de ani, are domiciliul în Sectorul 1 al Capitalei, iar pe numele lui a fost emis un mandat de executare a pedepsei de şase ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în forma complicităţii. Acuzaţiile în dosarul în care au fost condamnaţi Ionuţ Costea şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu se referă la atribuirea unui contract de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa către un consorţiu de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka. În schimbul atribuirii contractului, oficialii români implicaţi în acest caz au cerut mită 20 milioane de euro.

Suedia - NATO: Turcia face penultimul pas (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Suedia - NATO: Turcia face penultimul pas

Suedia - NATO: Turcia face penultimul pas. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat marţi votul Comisiei pentru Afaceri Externe a parlamentului turc în favoarea aderării Suediei la Alianţa Nord-Atlantică, o etapă care deschide calea pentru o undă verde oficială din partea Turciei. Suedia - NATO: Turcia face penultimul pas "Contez (pe aceste două state) să îşi finalizeze cât mai curând posibil procedurile de ratificare" pentru aderarea Suediei, "ceea ce va face NATO mai puternică", a declarat Stoltenberg, potrivit unui comunicat. Citește și: „Ferma Dacilor” a interlopului Cornel Dinicu, fără autorizație ISU, contract cu sindicatul polițiștilor SNPPC. Ce relație are patronul cu Horia Constantinescu, șeful ANPC Comisia pentru Afaceri Externe a parlamentului de la Ankara a aprobat textul după 19 luni de suspans şi l-a transmis Adunării Plenare pentru adoptare definitivă, o formalitate care ar urma să aibă loc în următoarele ore sau zile, dar la o dată care nu a fost încă precizată. Turcia şi Ungaria au blocat calea Suediei în procesul de aderare la NATO, multiplicând cererile şi pretextele pentru a-şi justifica reticenţele. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a anunţat în octombrie că va trimite parlamentului de la Ankara cererea de a ratifica aderarea Suediei la Alianţă. Însă luna aceasta, el a condiţionat ratificarea de aprobarea de către Congresul SUA a vânzării de avioane F-16 pentru armata turcă.

Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei Foto: Guvernul României
Eveniment

Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei

Legăturile subterane ale lui Ponta, consilier al premierului Ciolacu, cu aliații Rusiei, China comunistă, Turcia și Serbia socialistului Vucic, au fost construite în perioada în care fostul lider PSD conducea Guvernul României. Citește și: Ponta, acum consilier al premierului Ciolacu, încasează milioane de la oligarhii lui Erdoğan care au interese de afaceri și în România Acum, presa a arătat că Ponta încasează milioane de la oligarhii lui Erdoğan care au interese de afaceri și în România. Tranzacțiile firmei lui Ponta din ultimii doi ani arată conexiuni profitabile cu holdinguri mari din Turcia și China. Ponta are cetățenie sârbă În 2018, fostul premier se lăuda că este consilier onorific al președintelului socialist al Serbiei, Aleksandr Vucic - un apropiat al lui Putin și al Chinei comuniste - și că a primit cetățenie sârbă. Prietenul lui Victor Ponta, Sebastian Ghiță, a fugit în Serbia de justiția română. Ponta și Vucic, președintele pro-Kremlin și pro-China al Serbiei „Marea corporație turcească Cengiz Holding este client de bază la firma de consultanță privată înființată de Victor Ponta la începutul lui 2021 (VP Projects Advisers). Consilierul lui Ciolacu încasează neîntrerupt, de doi ani, câte o sută de mii de lei pe lună din acest parteneriat”, scrie Captura.ro. În plus, mai arată Captura.ro, „chinezii de la grupul Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din lume, au dat aproape 10 mii de euro pe expertiza lui Ponta în ultimii doi ani. Trei plăți efectuate prin două filiale locale (Smithfield România și producătorul de mezeluri Elit din Alba Iulia) reprezintă, de fapt, restul unui contract din 2021”. Citește și: O femeie de 81 de ani a murit blocată în liftul spitalului județean Slatina. Spitalul, fief al PSD Olt, nici măcar nu a anunțat poliția Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei Ponta și-a construit însă relații privilegiate cu China și Turcia încă din perioada în care era premier: În 2015, Ponta a oferit un teren uriaș, de 11.000 de metri pătrați, într-o zonă extrem de scumpă a Bucureștiului, pentru construirea, de către Turcia, a unei moschei. „Statul român nu dă niciun leu, oferă un teren acolo unde a oferit şi pentru alte organizaţii”, a explicat fostul premier. În iunie 2015, Ponta a ales să se trateze la genunchi la o clinică din Turcia. În China, Ponta a fost, ca premier, în 2013 și 2014. „Am propus ridicarea relaţiei dintre România şi China la nivelul cel mai înalt pe care România îl are, acela de Parteneriat strategic”, spunea el, în iulie 2014. Însă el și-a manifestat constant admirația față de regimul comunist de la Beijing și s-a căsătorit cu Daciana Sârbu la ambasada României la Beijing. Unul din cele mai mari scandaluri din perioada în care Ponta era premier a vizat intenția acestuia de a acorda controversatei companii chinezești Huawei – considerată un risc de securitate în statele vestice, datorită legăturilor cu regimul de la Beijing – sarcina de a realiza, în România, Sistemul de informații și comunicații naționale, Rețeaua națională de bandă largă și Sistemul de monitorizare și supraveghere a traficului. Ponta dorea să cedeze Chinei construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, o afacere prezentată drept o mare investiție, dar în care compania chinezească prelua controlul centralei și nu-și asuma aproape nici un risc, statul urmând să-i garanteze prețul de vânzare al energiei. Dacă acest preț cobora sub un nivel negociat, statul român subvenționa diferența. „Fostul prim-ministru al României, Victor Ponta, a declarat că el consideră că faptul că a primit cetățenia Serbiei este o «calitate onorifică şi onorantă». «Eu sunt consilier onorific al preşedintelui Vucic (preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, – n.r.) din anul 2016 şi susţin parteneriatul între Serbia şi România şi integrarea Serbiei în UE», a declarat vineri Ponta pentru agenția română AGERPRES.Agenţia menţionează că această declarație a venit în aceeași zi după ce cotidianul BLIC a scris că fostul prim-ministru al României a primit cetățenia Republicii Serbia. Ponta este actualul președinte al Comisiei pentru afaceri europene a parlamentului român și faptul că va avea şi un pașaport sârbesc a fost confirmat şi de Guvernul Serbiei”, arăta Rador, în ianuarie 2018. „Nu cunosc activitatea societății comerciale la care Victor Ponta este asociat. Știu de la domnul consilier onorific Victor Ponta că această firmă nu a avut și nu are contracte cu instituții publice sau cu societăți cu capital de stat”, spunea premierul Ciolacu, în august 2023.

Ponta, plătit regește de oligarhi turci (sursa: Facebook/Mariana Gavrilă)
Eveniment

Ponta, plătit regește de oligarhi turci

Ponta, plătit regește de oligarhi turci. Consilierul onorific al premierului Ciolacu vinde consultanță privată unor corporații care se intersectează frecvent cu banii publici sau cu măsurile fiscale ale guvernului. Ponta, plătit regește de oligarhi turci Tranzacțiile firmei lui Ponta din ultimii doi ani arată conexiuni profitabile cu holdinguri mari din Turcia și China, cu una dintre companiile austriece active în pădurile românești, cu o agenție de impresariat faimoasă în piață sau cu diferiți constructori de proiecte guvernamentale, potrivit captura.ro. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău Marea corporație turcească Cengiz Holding este client de bază la firma de consultanță privată înființată de Victor Ponta la începutul lui 2021 (VP Projects Advisers). Consilierul lui Ciolacu încasează neîntrerupt, de doi ani, câte o sută de mii de lei pe lună din acest parteneriat . Compania lui Ponta facturează direct către o filială minieră de aici a grupului turc, Cuprumold Mining SA. Aceasta e fosta societate de stat Moldomin, care administrează zăcământul de cupru de la Moldova Nouă, al doilea ca mărime din România, estimat la aproximativ un miliard de euro. Numai în ultimii doi ani, Cengiz Holding a pompat astfel aproximativ 390 de mii de euro (1,9 milioane lei) în firma lui Victor Ponta. Suma a fost defalcată în 18 plăți, mai arată sursa citată.

Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO

Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO. Parlamentul turc va ratifica aderarea Suediei la NATO "cât mai curând posibil", dar nu înainte de luna octombrie, cel mai devreme, a afirmat miercuri preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan. Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO "Este vacanţa parlamentară de două luni şi sunt numeroase acorduri internaţionale de examinat, numeroase propuneri legislative care trebuie discutate în ordinea importanţei", a explicat Erdoğan în marja summitului NATO de la Vilnius, în răspuns la întrebarea unui jurnalist referitor la o ratificare în octombrie. "Când parlamentul îşi va începe sesiunea, cred că preşedintele său va fi de acord să dea prioritate acestui acord înaintea altora", a menţionat şeful statului turc, care luni a pus capăt celor 14 luni de blocare a aderării Suediei la NATO, renunţând la veto-ul său în acest sens. Citește și: Zelenski califică drept „un succes” summit-ul NATO de la Vilnius, deși Ucraina nu a primit o invitație de aderare El a avertizat însă Stockholmul în privinţa unor noi gesturi ofensatoare la adresa Coranului. "Ne aşteptăm ca Suedia să nu mai tolereze atacurile la adresa Coranului, care jignesc peste două miliarde de musulmani de pe plan mondial", a spus Erdoğan.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră