duminică 30 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: turcia

91 articole
Internațional

Erdoğan numește protestatarii din stradă "teroriști" și amenință partidul primarului arestat

Erdogan etichetează protestatarii: „Teroriști ai străzii”. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a numit luni „teroriști ai străzii” pe cei care protestează împotriva încarcerării primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu. Erdogan etichetează protestatarii: „Teroriști ai străzii” Liderul turc a susținut că manifestanții atacă poliția cu pietre, bețe, acid și topoare, acuzând Partidul Republican al Poporului (CHP) că tolerează violențele. Citește și: Ex-polițist, absolvent de teologie, pus în fruntea companiilor de stat din energie și unui institut de cercetare din transporturi Erdogan a avertizat că CHP va fi tras la răspundere în instanță pentru ceea ce el numește „escaladarea violenței”. Arestarea primarului din Istanbul Ekrem Imamoglu a fost arestat duminică, fiind vizat de acuzații de corupție și terorism, acuzații pe care partidul său le consideră motivate politic. CHP susține că reținerea acestuia face parte dintr-o strategie a lui Erdogan de a elimina un rival puternic înaintea alegerilor. Mesajul lui Imamoglu către forțele de ordine În ciuda acuzațiilor, Imamoglu a făcut apel la calm, transmițând pe contul său de X un mesaj prin care le cere forțelor de securitate să-i trateze cu respect pe protestatari. Deși autoritățile au impus interdicții de protest în Istanbul, Ankara și Izmir, demonstrațiile au continuat în mai multe orașe din Turcia.

Erdogan etichetează protestatarii: „Teroriști ai străzii” (sursa: X/Advaid അദ്വൈത്)
Turcia cere X blocarea conturilor opozanților (sursa: X/dollyhrtzz)
Internațional

Turcia cere X să blocheze peste 700 de conturi ale celor care protestează, rețeaua a refuzat

Turcia cere X blocarea conturilor opozanților. În contextul protestelor declanșate de arestarea primarului din Istanbul, Ekrem Imamoglu, autoritățile turce au cerut rețelei de socializare X să blocheze peste 700 de conturi ale opozanților. Turcia cere X blocarea conturilor opozanților Confruntate cu un val de proteste declanşate de arestarea primarului din Istanbul Ekrem Imamoglu, autoritățile turce au cerut reţelei de socializare X să închidă peste 700 de conturi ale opozanţilor. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Echipa de comunicare a platformei X a refuzat. „Ne opunem multiplelor decizii ale Autorităţii turce pentru tehnologia informaţiei şi comunicării care solicită blocarea a peste 700 de conturi care aparţin unor organisme de presă, jurnalişti, personalităţi politice, studenţi şi alte persoane din Turcia”. Arestarea lui Imamoglu și acuzațiile Ekrem Imamoglu, acuzat de „corupție”, a fost încarcerat duminică la închisoarea Silivri, conform anunțului făcut de Partidul Republican al Poporului (CHP). Arestarea sa, survenită miercuri, a fost justificată de autorități prin presupusa sa implicare în fapte de corupție și susținerea terorismului. Proteste masive și rețineri Evenimentele au generat proteste ample în marile orașe turcești, inclusiv Istanbul, Ankara și Izmir, unde mii de persoane au ieșit în stradă, în pofida interdicțiilor oficiale. Ministerul turc de Interne a anunțat că, în urma manifestațiilor de sâmbătă, 323 de persoane au fost reținute.

Primarul Istanbulului, posibil candidat la președinție (sursa: X/Ekrem İmamoğlu)
Internațional

Primarul arestat al Istanbulului poate deveni candidatul opoziției la funcția de președinte

Primarul Istanbulului, posibil candidat la președinție. Duminică, un judecător din Istanbul a dispus încarcerarea primarului Ekrem Imamoglu, sub acuzația de corupție. Decizia a provocat un val de indignare și proteste în întreaga țară. Alături de el, cel puțin 20 de co-acuzați au fost de asemenea arestați, potrivit tribunalului Caglayan. În acest context, Partidul Republican al Poporului (CHP) și-îndemnat membrii să-l susțină pe Imamoglu drept candidat la alegerile prezidențiale din 2028. Imamoglu, vizat și de acuzații de terorism Pe lângă acuzațiile de corupție, primarul Istanbulului se confruntă și cu o anchetă separată pentru presupusă susținere a terorismului. Citește și: EXCLUSIV Mihail Neamțu a admis că a luat bani pe TikTok de la Bogdan Peșchir, dar a mințit în legătură cu suma. Peșchir, arestat în cazul campaniei ilegale a lui Călin Georgescu În fața poliției, Imamoglu a respins ferm acuzațiile, numindu-le „imorale și nefondate”, conform unei declarații transmise de municipalitate. Partidul său, CHP, a denunțat arestarea ca fiind „o lovitură de stat politică”. Reacții puternice: „O rușine pentru justiție” Primarul din Ankara, Mansur Yavaş, și el membru CHP, a condamnat încarcerarea lui Imamoglu, considerând-o „o rușine” pentru sistemul judiciar turc. Între timp, protestele continuă în marile orașe, iar opoziția denunță o încercare de eliminare a unui rival politic important. Primarul Istanbulului, posibil candidat la președinție În acest context tensionat, Partidul Republican al Poporului (CHP) și-a chemat duminică membrii la urne pentru a-l susține pe Imamoglu drept candidat la alegerile prezidențiale din 2028. Apelul a fost extins și către alegătorii neafiliați, pentru a consolida sprijinul popular față de primarul încarcerat. Vot național pentru opoziție CHP, cu peste 1,5 milioane de membri, a organizat 5.600 de secții de votare în toate cele 81 de provincii ale Turciei. Procesul de votare se încheie la ora 14:00 GMT, iar rezultatul ar putea marca un moment decisiv în lupta opoziției împotriva regimului actual.

Turcia scade importurile de petrol rusesc (sursa: Facebook/Tüpraş)
Internațional

Turcia își reduce importul de țiței rusesc pentru a evita sancțiunile americane impuse de Biden

Turcia scade importurile de petrol rusesc. Turcia face pași importanți în diversificarea surselor de țiței, reducând semnificativ importurile din Rusia și explorând noi piețe, inclusiv Brazilia. Decizia vine după ce principala companie de rafinare din Turcia, Tupras, a început să restricționeze achizițiile de petrol rusesc, ca răspuns la sancțiunile americane, potrivit Bloomberg. Turcia scade importurile de petrol rusesc Din cei aproximativ 650.000 de barili de țiței importați de Turcia în martie, doar 19% au provenit din Rusia, conform datelor Vortexa Ltd. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE Aceasta reprezintă o scădere majoră față de 2024, când Rusia furniza peste 50% din importurile totale de petrol ale Turciei. În contextul sancțiunilor impuse de administrația Biden, Rusia încearcă să redirecționeze exporturile către alți parteneri. Prima livrare de țiței din Brazilia Pentru prima dată în istoria monitorizată a importurilor Turciei, țara a achiziționat petrol din Brazilia. Conform unor surse anonime, Tupras a cumpărat o încărcătură care va fi livrată de tancul petrolier Joao Candido. Petrobras, compania petrolieră de stat a Braziliei, a confirmat livrarea a 950.000 de barili de petrol cu un conținut de sulf de 0,25%, programată pentru începutul lunii aprilie. Impactul sancțiunilor și viitorul importurilor turcești Restricțiile asupra petrolului rusesc schimbă lanțurile de aprovizionare, iar Turcia caută alternative pentru a menține stabilitatea energetică. Tupras a anunțat anterior că nu va mai accepta țiței rusesc care depășește plafonul de preț impus de G7. Pe lângă Tupras, cealaltă companie majoră de rafinare din Turcia, Socar – deținută de Azerbaidjan, a reprezentat 29% din importurile de țiței ale Turciei anul trecut, consolidându-și rolul în diversificarea energetică a țării.

Turcia, tragedie într-o stațiune de schi (sursa: X/World News)
Internațional

Turcia, tragedie într-o stațiune de schi

Turcia, tragedie într-o stațiune de schi. Un incendiu (VIDEO) a cuprins un hotel de apartamente din stațiunea de schi Kartalkaya, în centrul Turciei, provocând moartea a cel puțin 66 de persoane și rănirea altor 51, conform bilanțului actualizat de ministrul de interne, Ali Yerlikaya. Incidentul a avut loc în cursul nopții, iar autoritățile investighează posibilele neglijențe care au contribuit la amploarea tragediei. Turcia, tragedie într-o stațiune de schi Potrivit Euronews, flăcările s-au declanșat în jurul orei 03:27 și s-au extins rapid, alimentate de exteriorul placat cu lemn al hotelului Grand Kartal, o clădire de lux cu 12 etaje, situată pe o faleză. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” La momentul izbucnirii incendiului, în hotel erau înregistrați 238 de clienți. „Focul este acum sub control și operațiunile de răcire continuă,” a declarat ministrul Yerlikaya. Imagini surprinse de drone au arătat devastarea de la etajele superioare și acoperișul clădirii, în timp ce amplasarea pe faleză a îngreunat intervenția celor 428 de pompieri, care au ajuns la fața locului în jurul orei 04:15. Lipsa sistemelor de alarmă Supraviețuitorii și martorii acuză lipsa unor măsuri elementare de siguranță, precum alarmele de incendiu, detectoarele de fum sau scările de urgență. „Nicio alarmă nu s-a declanșat, niciun detector de fum, nici scară de incendiu, în timp ce fumul ajungea până la etajul 10,” a povestit un bărbat în lacrimi, care se afla în hotel împreună cu familia sa. Oamenii au fost nevoiți să improvizeze pentru a scăpa de flăcări. Martorii au relatat scene dramatice: „Li s-a adus ce s-a găsit – frânghii, perne și chiar o canapea... Când flăcările s-au apropiat, unii s-au aruncat în gol,” a spus un angajat al unui hotel din apropiere. Conform postului NTV, cel puțin trei persoane au murit după ce au sărit pe fereastră. Anchetă în desfășurare Ministrul Justiției, Yilmaz Tunc, a anunțat lansarea unei anchete conduse de șase procurori și susținută de o comisie de experți. Autoritățile vor analiza dacă au existat neglijențe sau erori care au dus la această tragedie. „Vor fi luate toate măsurile dacă ancheta va arăta că a fost vorba de neglijență sau greșeli,” a declarat ministrul. Președintele Recep Tayyip Erdogan a dat asigurări că „se depun toate eforturile pentru a face lumină asupra tuturor aspectelor dramei și pentru a le cere socoteală responsabililor.” Acesta a subliniat că prioritatea este identificarea cauzelor și tragerea la răspundere a celor vinovați.

Turcia, proiect de lege privind spionajul (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia, proiect de lege privind spionajul

Turcia, proiect de lege privind spionajul. Organizația Human Rights Watch (HRW) a avertizat că noul proiect de lege privind spionajul propus în Turcia pune în pericol activitatea apărătorilor drepturilor omului și a jurnaliștilor. Conform unui comunicat emis sâmbătă, HRW solicită Parlamentului turc să respingă acest amendament legislativ, susținând că definiția spionajului este atât de vagă încât ar putea incrimina munca legitimă a societății civile. Turcia, proiect de lege privind spionajul Potrivit HRW, noul proiect de lege ar putea permite guvernului să considere activiștii societății civile ca fiind spioni sau chiar inamici ai statului. Citește și: BLAT AUR-PSD Sora uneia dintre cele mai bogate șefe ale unei companii de stat, prima pe lista lui Simion la Senat, în Bacău Hugh Williamson, expert în cadrul HRW, a explicat că o astfel de legislație ar putea afecta grav libertatea de exprimare și independența presei. Închisoare, de la trei la șapte ani Amendamentul propus prevede pedepse cu închisoarea între 3 și 7 ani pentru persoanele care ar acționa în favoarea intereselor străine, fie că este vorba despre securitatea statului, fie despre interesele politice interne sau externe ale Turciei. Noile modificări aduse Codului Penal extind incriminarea pentru activitățile considerate în sprijinul unor interese sau instrucțiuni externe. Îngrijorările societății civile Această versiune a legii, cunoscută în media turcă drept „legislația privind agenții de influență,” a fost abandonată în iunie, dar a revenit în atenția publică în octombrie. Numeroase sindicate ale jurnaliștilor și organizații pentru apărarea libertății presei din Turcia cer retragerea acestui text, avertizând asupra posibilelor efecte negative asupra libertății de exprimare și a activităților legitime ale societății civile.

Atac terorist în Turcia, morți, răniți (sursa: youtoube/Halktv)
Internațional

Atac terorist în Turcia, morți, răniți

Atac terorist în Turcia, morți, răniți. Patru persoane au fost ucise și 14 rănite într-un atac asupra sediului unei companii din industria de apărare a Turciei, situat în apropierea capitalei Ankara, a anunțat președintele Recep Tayyip Erdogan. Evenimentul a avut loc miercuri și a fost însoțit de o amplă intervenție a forțelor de poliție și a serviciilor de urgență. Atac terorist în Turcia, morți, răniți Ministrul de Interne, Ali Yerlikaya, a actualizat bilanțul inițial de "trei martiri", confirmând că patru persoane au murit, iar dintre cei 14 răniți, trei se află în stare critică. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Termenul "martir" este folosit în Turcia pentru a desemna victimele actelor violente sau militare. Yerlikaya a precizat că doi "teroriști" au fost "neutralizați" și a promis continuarea luptei împotriva terorismului. Reacția președintelui Erdogan Președintele turc a condamnat atacul, descriindu-l drept "atroce" în timpul unei declarații la summitul BRICS din Kazan, Rusia. Alături de el, președintele rus Vladimir Putin a transmis condoleanțe Turciei și a subliniat că "condamnă orice astfel de act, oricare ar fi motivațiile sale". NATO sprijină Turcia după atac Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a exprimat solidaritatea Alianței Nord-Atlantice cu Turcia, membră a NATO, după atacul de miercuri. "Mesajul meu a fost clar: NATO stă alături de Turcia", a declarat Rutte, după o conversație cu președintele Erdogan. Atacul a vizat companiei TUSAS Atacul a vizat sediul companiei aerospațiale turce TUSAS, situat la aproximativ 40 de km de Ankara. TUSAS este cunoscută pentru dezvoltarea și producția de sisteme aerospațiale, inclusiv avioane de luptă și drone. Conform unor surse media locale, atacul a fost marcat de focuri de armă și o explozie care a avut loc în jurul orei locale 16:00 (13:00 GMT) și a continuat până la 17:30 (14:30 GMT). Ostatici și suspiciuni de atac sinucigaș Televiziunea Habertürk a raportat că în timpul atacului au fost luați ostatici, însă detalii suplimentare nu au fost oferite. Potrivit canalului NTV, se presupune că atacul ar fi fost de natură sinucigașă, un grup de teroriști reușind să ajungă la intrarea în clădire, unde unul dintre ei ar fi detonat un dispozitiv exploziv. Nu există revendicări Ministerul turc al Justiției a anunțat deschiderea unei anchete pentru a clarifica circumstanțele atacului. Până în prezent, atacul nu a fost revendicat, iar ancheta se concentrează pe identificarea celor responsabili și a motivațiilor acestora.

Procesele seismului din Turcia, condamnări dure (sursa: cumhuriyet.com.tr)
Internațional

Procesele seismului din Turcia, condamnări dure

Procesele seismului din Turcia, condamnări dure. Un antreprenor responsabil pentru construcţia unui imobil din sudul Turciei, în care 96 de persoane şi-au pierdut viaţa după puternicul seism din 6 februarie 2023, a fost condamnat vineri la 865 de ani de închisoare, a raportat agenţia de presă Anadolu. Procesele seismului din Turcia, condamnări dure Acea clădire de 14 etaje, situată în marele oraş Adana, s-a prăbuşit în urma cutremurului de pământ cu magnitudinea 7,8, care s-a produs la ora locală 04:17 şi care a ucis peste 53.500 de persoane în Turcia şi aproape 6.000 în Siria. Un singur locatar din acea clădire a supravieţuit. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” Potrivit presei turce, antreprenorul în cauză, Hasan Alpargun, condamnat vineri pentru "uciderea şi rănirea mai multor persoane cu o intenţie posibilă", a fugit în Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN) în ziua cutremurului, înainte de a se preda Poliţiei o săptămână mai târziu. Prăbuşirea acelui bloc de locuinţe, construit în 1975, a generat un val de întrebări în contextul în care oraşul Adana, situat la mai puţin de 200 de kilometri distanţă de epicentrul seismului, a fost în mare parte scutit de zguduiturile puternice ale scoarţei terestre. Autoritățile aprobaseră proiectul Pe parcursul procesului, experţii au evidenţiat deficienţe grave în construcţia stâlpilor care ar fi trebuit să susţină clădirea, precum şi în calitatea betonului utilizat. Antreprenorul s-a apărat afirmând că proiectul construcţiei fusese aprobat de autorităţile turce. Peste 260 de persoane implicate în construcţia clădirilor care s-au prăbuşit în timpul seismului din februarie 2023 au fost arestate în săptămânile de după cutremur, unele în timp ce încercau să fugă din Turcia. Mai multe procese au fost deschise de la începutul acestui an în întreaga ţară, în cadrul cărora sunt judecaţi unii dintre aceşti antreprenori.

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut eliminarea sancţiunilor impuse de SUA care împiedică unele achiziţii de armament ale ţării sale, şi a altor măsuri "unilaterale" care reduc capacitatea celor doi aliaţi din NATO de a-şi atinge obiectivele comerciale pe termen lung. Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse Între aliaţii din NATO s-au creat în ultimii ani tensiuni legate de mai multe chestiuni, începând cu diferenţe între politicile din estul Mediteranei, Siria şi Gaza, şi mergând până la achiziţia de către Turcia a unor sisteme de apărare antiaeriană S-400, care a atras sancţiunile americane şi a dus la excluderea Turciei din programul de dezvoltare a avioanelor de vânătoare F-35, în 2019. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Ulterior, Turcia a încercat să cumpere 40 de avioane de vânătoare F-16 Block-70 şi 79 de seturi pentru modernizare din Statele Unite. Acordul a fost aprobat numai după ce Ankara a acceptat aderarea Suediei la NATO, moment care a marcat şi o dezgheţare a relaţiilor cu Washingtonul. Turcia şi SUA au un obiectiv comun pe termen lung de creştere a comerţului bilateral până la 100 de miliarde de dolari anual, de la 30 de miliarde în 2023. Erdogan vrea cooperarea cu SUA Cu ocazia unei vizite la New York pentru participarea la Adunarea Generală a ONU, Erdogan a afirmat în faţa unor oameni de afaceri turci şi americani că el crede în posibilitatea atingerii obiectivului menţionat, însă cooperarea cu SUA în domeniul industriei de apărare nu şi-a atins nici pe departe potenţialul, din cauza sancţiunilor încă în vigoare. "De aceea, trebuie renunţat la măsuri unilaterale, cum ar fi tarifele suplimentare în domeniile fierului, oţelului şi aluminiului, anchetele şi sancţiunile CAATSA", a spus luni preşedintele turc, referindu-se la legea americană pentru contracararea prin sancţiuni a adversarilor (Countering America's Adversaries Through Sanctions Act). "Sper că am deschis un capitol nou cu proiectul de modernizare a F-16 şi ne aşteptăm la eliminarea permanentă a restricţiilor la export în acest domeniu", a adăugat el. Liderul de la Ankara a mai afirmat că Turcia este avantajoasă pentru lanţurile de aprovizionare şi a menţionat ca exemplu cooperarea în producţia şi achiziţia de muniţie de calibrul 155 mm, un tip de obuze important în războiul dintre Rusia şi Ucraina. Sancțiunile impuse de Washington Washingtonul a sancţionat de asemenea mai multe persoane fizice şi companii turce pentru nerespectarea sancţiunilor împotriva Rusiei. Deşi sprijină Ucraina, Turcia se opune acestor măsuri, susţinând totodată că nu vor fi ocolite pe teritoriul său. În afară de F-16, turcii şi-au manifestat interesul şi pentru avioanele Eurofighter Typhoon din Germania, Regatul Unit şi Spania, însă au fost nemulţumiţi de lipsa de progrese cauzată de reticenţa Berlinului. Luni, Erdogan s-a întâlnit la New York cu cancelarul german Olaf Scholz, a anunţat cancelaria prezidenţială, care a comunicat că preşedintele a transmis disponibilitatea Turciei de a ameliora cooperarea în toate domeniile şi de a valorifica oportunităţile comune în avantajul ambelor părţi

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia (sursa: diken.com.tr)
Internațional

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia. Aysenur Ezgi Eygi, tânăra activistă turco-americană ucisă în Cisiordania pe 6 septembrie, a fost înmormântată ca o martiră sâmbătă în vestul Turciei. Moartea activistei provoacă emoții în Turcia Sicriul, acoperit în culorile drapelului Turciei, a fost escortat la micul cimitir Didim, de pe coasta Mării Egee, de o mulţime de câteva sute de oameni şi purtat de poliţişti din trupele speciale, cu căşti albe, rezervaţi martirilor căzuţi în luptă. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă De îndată ce moartea sa a fost anunţată, Ankara, care a deschis o anchetă, a denunţat cu fermitate acest "asasinat arbitrar" atribuit armatei israeliene: preşedintele Recep Tayyip Erdogan a spus că ţara sa va face totul "pentru a se asigura că moartea fiicei noastre, Aysenur Ezgi, nu rămâne nepedepsită". Sâmbătă, consilierul principal al şefului statului, Farhettin Altun, a cerut SUA să deschidă o anchetă asupra circumstanţelor morţii tinerei, care avea şi cetăţenie americană, şi să "pună presiune asupra autorităţilor israeliene pentru a obţine răspunsuri şi pentru a le trage la răspundere pe deplin". "Comunitatea internaţională trebuie să înceteze să mai privească în altă parte atunci când Israelul comite nenumărate crime, purificare etnică şi genocid", a acuzat el pe platforma X. Înmormântarea, prilej de declarații politice Reprezentanţi ai guvernului şi opoziţiei s-au aflat printre apropiaţii victimei la înmormântare, inclusiv ministrul de externe Hakan Fidan şi ministrul de interne Ali Yerlikaya, înconjuraţi de o mulţime care scanda sloganuri ostile Israelului şi Statelor Unite la sosirea corpului neînsufleţit: "Israel, ucigaşi" şi "Palestina de la râu la mare". Tânăra de 26 de ani, care a absolvit recent Universitatea din Washington cu o diplomă în psihologie şi studii şi limbi din Orientul Mijlociu, a sosit în Statele Unite la vârsta de zece luni, cu familia ei, dar s-a întors frecvent la Didim, locul de naştere al familiei, a declarat pentru AFP un unchi, Ali Tikkim. Trupul său neînsufleţit a ajuns vineri în Turcia de la Tel Aviv şi a fost transportat imediat la Izmir, al treilea oraş ca mărime al ţării, situat pe coasta de vest, unde o nouă autopsie a confirmat moartea sa prin "armă de foc", a relatat televiziunea de stat TRT. Deschiderea anchetei TRT a remarcat că aceste concluzii "corespund" celor trei medici palestinieni care au exclus ipoteza focului indirect. Aceste rezultate vor fi ataşate la raportul anchetei deschise de procurorul de la Ankara, a declarat ministrul justiţiei, Yilmaz Tunc. Aysenur Eygi, activistă a Mişcării Internaţionale de Solidaritate (ISM), a fost ucisă în timp ce participa la o demonstraţie în nordul Cisiordaniei ocupate, lângă Nablus. Armata israeliană a declarat că este "foarte probabil" ca focurile de armă ale trupelor sale să o fi ucis pe tânără "indirect şi neintenţionat". "Aysenur a primit o educaţie excelentă în Statele Unite, era căsătorită, confortabilă din punct de vedere financiar, a lăsat totul în urmă pentru a-şi apăra idealul", şi-a amintit tatăl ei îndurerat, Mehmet Suat Eygi, vineri, în faţa casei familiei. Bărbatul a salutat deschiderea unei anchete de către autorităţile turce şi a cerut Statelor Unite să facă acelaşi lucru: "Aştept acelaşi lucru de la guvernul american, pentru că Aysenur nu avea decât zece luni când a ajuns în Statele Unite". "Singurul lucru pe care îl solicit statului este să ceară dreptate pentru fiica mea. Sângele (ei) să fie răzbunat. Cei responsabili să fie pedepsiţi, pentru că a fost vizată în mod deliberat", a declarat mama ei, Rabia Birden, citată de agenţia de presă Anadolu. Turcia ia în considerare emiterea de mandate internaţionale de arestare, în funcţie de rezultatele anchetei sale. Ministrul justiţiei a cerut, de asemenea, raportorului special al ONU pentru execuţiile extrajudiciare şi arbitrare să înfiinţeze o comisie independentă de anchetă şi să elaboreze un raport privind moartea tinerei, cu intenţia de a se alătura procedurii de "genocid" împotriva Israelului în desfăşurare la Curtea Internaţională de Justiţie şi anchetei în derulare la Curtea Penală Internaţională.

Turcia, cerere de aderare la BRICS (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia, cerere de aderare la BRICS

Turcia, cerere de aderare la BRICS. Turcia a înaintat o cerere de aderare la blocul ţărilor emergente BRICS, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al partidului aflat la putere. Turcia, cerere de aderare la BRICS "Preşedintele nostru a afirmat de mai multe ori că vrem să devenim ţară membră a BRICS. (...) Procesul este în curs", a declarat Ömer Çelik, purtătorul de cuvânt al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier "Dacă va exista o evoluţie concretă privind aderarea noastră la BRICS, o decizie sau o evaluare din partea BRICS, vă vom informa", a spus Çelik în timpul unei conferinţe de presă. "Preşedintele nostru a afirmat clar că Turcia vrea să ia parte la toate platformele importante, printre care BRICS", a adăugat el. Țările BRICS Constituit iniţial din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, ale căror nume au dat acronimul BRICS, grupul s-a extins anul acesta cu încă patru membri, respectiv Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran. Invitată de asemenea să adere la summitul BRICS desfăşurat în august 2023 în Africa de Sud, Argentina a abandonat ulterior demersul în urma opoziţiei manifestate de noul ei preşedinte, ultra-liberalul Javier Milei. În luna iunie, ministrul de externe turc, Hakan Fidan, avertizase cu privire la riscul unui război mondial, după vizite efectuate în China şi în Rusia, confirmând interesul Ankarei de a se apropia de ţările BRICS în această situaţie. Subliniind faptul că Rusia şi China sunt deja principalii doi parteneri comerciali ai Turciei, ministrul declarase atunci că această apropiere nu reprezintă o schimbare în politica externă a Turciei, ţară membră NATO şi care aspiră să adere la UE

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia. Un cetăţean kosovar suspectat că a efectuat transferuri de bani în Turcia în numele Mossadului, serviciul de informaţii externe al Israelului, a fost arestat vineri la Istanbul, a informat marţi agenţia de presă turcă Anadolu. Presupus spion Mossad, arestat în Turcia Serviciile de informaţii turce (MIT), care îl monitorizau pe suspect de la intrarea sa în ţară în urmă cu cinci zile, l-au observat pe acesta făcând transferuri de bani către persoane care lucrează pentru Mossad în Turcia şi în Siria, potrivit Anadolu. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Aceste transferuri de bani, din ţări est-europene şi mai ales din Kosovo, ar fi fost făcute în schimbul unor imagini obţinute cu ajutorul dronelor, precum şi pentru "operaţiuni psihologice împotriva politicienilor palestinieni", a precizat agenţia de presă oficială turcă. Circa 30 de persoane suspectate de spionaj în beneficiul Israelului au fost arestate în ianuarie în Turcia, acuzate mai ales că ar fi organizat răpiri. Erdogan, aliatul cauzei palestiniene De la începutul conflictului dintre Israel şi Hamas la începutul lunii octombrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, aliat tradiţional al cauzei palestiniene, şi-a intensificat invectivele la adresa Israelului. Turcia şi-a suspendat, de asemenea, relaţiile comerciale cu Israelul la începutul lunii mai. Poliţia turcă a arestat în 2021 şi 2022 câteva zeci de persoane suspectate că au spionat palestinieni care locuiesc în Turcia, în numele serviciilor de informaţii israeliene. În primăvara anului 2022, presa israeliană a informat în legătură cu tentative de atac împotriva unor turişti israelieni la Istanbul, dejucate în urma cooperării serviciilor de informaţii turce şi israeliene.

Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă

Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a fost primit, marţi, la Palatul Prezidenţial din Ankara, de preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Republica Turcia. Ședință comună a celor două guverne Preşedintele turc l-a întâmpinat pe premierul român în cadrul unui ceremonial militar cu garda de onoare şi intonarea imnurilor de stat ale României şi Turciei. De asemenea, în cadrul ceremoniei au fost trase şi 21 de salve de tun. Citește și: Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a îndatorat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022. Suma-record: 89,5 miliarde de lei Cei doi înalţi demnitari vor avea o întâlnire tete-a-tete, urmată de semnarea Declaraţiei Comune pentru Înfiinţarea Consiliului Cooperării Strategice la Nivel Înalt dintre România şi Republica Turcia. În baza documentului va avea loc, apoi, prima şedinţă comună a celor două guverne, turc şi român. Întrevederea în plen a celor două delegaţii va fi urmată de o ceremonie de semnare a mai multor Acorduri şi Memorandumuri de Înţelegere privind cooperarea sectorială în domenii precum securitate socială, IMM-uri, turism, aspecte funcţionale privind activitatea misiunilor diplomatice ale celor două ţări şi urbanism. Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă În online, tonul a fost mai puțin protocolar. "Marcele, eu ți-aș fi dat sabia lui Ștefan cel Mare, dar am auzit că nu ești moldovean...", a fost una din glumele de pe Facebook (sursa: kmkz.ro). "Erdogan pare îngrijorat cu Ciolacu lângă el. Zici că a uitat descuiat la all inclusive", a fost o altă ironie din aceeași sursă. "Marcele, bine ai venit în Turcia, dar va trebui să te trimitem înapoi. Nu acceptăm ca tribut din ăștia fără bac", a mai scris kmkz.ro pe propria pagină de Facebook.

Alegeri locale foarte importante în Turcia (sursa: Facebook/Ekrem İmamoğlu)
Internațional

Alegeri locale foarte importante în Turcia

Alegeri locale foarte importante în Turcia. Birourile de vot s-au deschis duminică la ora locală 07:00 (04:00 GMT) în estul țării în cadrul alegerilor municipale ce sunt organizate în cele 81 de provincii ale ţării. Alegeri locale foarte importante în Turcia Atenţia este concentrată mai ales pe Istanbul, unde 49 de candidaţi îşi dispută funcţia de primar şi unde se anticipează o cursă strânsă între actualul edil Ekrem Imamoglu, reprezentantul Partidului Republican al Poporului (CHP), şi candidatul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), formaţiunea islamistă a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, Murat Kurum. Citește și: Rusia a plătit europarlamentari din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria prin intermediul website-ului „Vocea Europei”, potrivit serviciilor de informații cehești Prin victoria sa în municipalele din 2019, Ekrem İmamoğlu a reuşit să pună capăt unei perioada de 25 de ani în care AKP condusese metropola de pe malurile Bosforului. Atunci când candidatul AKP a pierdut alegerile din 2019 la o mică diferenţă, guvernul turc a decis să anuleze votul. La repetarea scrutinului, Imamoglu a obţinut victoria cu o diferenţă şi mai mare, Erdogan suferind astfel cea mai grea înfrângere de până acum din cariera sa politică. Dosarul insultelor aduse autorităţii electorale O nouă victorie, în alegerile municipale ce au loc duminică, l-ar propulsa pe Ekrem İmamoğlu (53 de ani) drept principal rival al lui Recep Tayyip Erdogan la viitorul scrutin prezidenţial din Turcia, prevăzut pentru 2028. În 1994, Erdogan a fost ales primar al metropolei Istanbul, după care în 2003 el a devenit premier şi în 2014 preşedinte al Turciei. Ekrem İmamoğlu a fost condamnat, în primă instanţă, pentru insulte aduse autorităţii electorale în 2022. Dacă verdictul devine definitiv, el nu va mai putea să deţină vreo funcţie politică.

Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Eveniment

Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia

Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, anunţă că demersurile pentru extrădarea lui Ionuţ Mircea Costea din Turcia vor începe imediat după primirea documentelor de la instanţă. Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia "De îndată ce ne va fi comunicată nouă, la Ministerul Justiţiei, încheierea tribunalului, Ministerul Justiţiei va formula cererea de extrădare pentru acesta. Ca atare, vă asigur de celeritate, de rapiditatea acestei proceduri, indiferent de numele persoanei condamnate. Citește și: 15 ani de la victoria României în procesul de la Haga pentru delimitarea platoului maritim: OMV anunță că gazele vor fi livrate din 2027 Din partea ministerului, Direcţia de drept internaţional şi cooperare judiciară se ocupă de transmiterea acestei cereri de extrădare autorităţii străine competente. (...) Imediat ce vom primi încheierea definitivă de la tribunal, vom purcede şi la acest demers", a declarat Alina Gorghiu sâmbătă la Piteşti. Ministrul Justiţiei a reamintit că Tribunalul Bucureşti a stabilit, recent, că sunt întrunite condiţiile pentru a se solicita extrădarea lui Costea din Turcia. "Fac precizarea (...) că pentru mine, ca ministrul al Justiţiei, nu există, atunci când vine vorba de fugari, nume sonore sau nume mai puţin sonore, ci există fugari, persoane condamnate care aleg să sfideze statul român. Este vorba de această dată de cazul domnului Ionuţ Mircea Costea. În cazul domniei sale este vorba despre o procedură de extrădare, pentru că a fost găsit într-un stat terţ, nemembru al Uniunii Europene, vorbim de Turcia", a explicat Alina Gorghiu. Șase ani pentru șpagă Mircea Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a fost dat în urmărire de Poliţia Română în mai 2023, după ce nu a fost găsit la domiciliu pentru a fi dus în penitenciar, unde trebuie să execute o condamnare de şase ani închisoare pentru corupţie. Potrivit site-ului Poliţiei Române, la rubrica de persoane urmărite, Mircea Ionuţ Costea, în vârstă de 63 de ani, are domiciliul în Sectorul 1 al Capitalei, iar pe numele lui a fost emis un mandat de executare a pedepsei de şase ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în forma complicităţii. Acuzaţiile în dosarul în care au fost condamnaţi Ionuţ Costea şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu se referă la atribuirea unui contract de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa către un consorţiu de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka. În schimbul atribuirii contractului, oficialii români implicaţi în acest caz au cerut mită 20 milioane de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră