sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: turcia

87 articole
Eveniment

Erdoğan înfurie Moscova: eroii Azovstal, acasă

Erdoğan înfurie Moscova: eroii Azovstal, acasă. Kremlinul a criticat sâmbătă repatrierea de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mai multor comandanţi ucraineni care urmau să rămână în Turcia până la sfârşitul conflictului în baza unui acord între Moscova şi Kiev. Erdoğan înfurie Moscova: eroii Azovstal, acasă Preşedinţia ucraineană a confirmat că a obţinut revenirea acestor membri ai regimentului Azov după "negocieri cu partea turcă". Aceştia au fost întâmpinaţi pe aeroportul din Istanbul de către preşedintele Volodimir Zelenski, aflat într-o vizită în Turcia. "Revenirea comandanţilor Azov din Turcia spre Ucraina nu este altceva decât o încălcare directă a termenilor acordurilor existente", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă ruse. Potrivit acestuia, atât Ucraina cât şi Turcia au încălcat termenii acestui acord care prevedea ca aceşti bărbaţi să rămână în Turcia până la sfârşitul conflictului. Peskov a legat această întoarcere de "eşecul contraofensivei ucrainene" desfăşurată de la începutul lunii iunie şi de dorinţa Ankarei de a-şi arăta "solidaritatea" înaintea summitului NATO de la Vilnius din 11 şi 12 iulie. "Pregătirile pentru summitul NATO sunt în desfăşurare şi, desigur, a existat o mare presiune asupra Turciei", a spus el. Au condus apărarea portului Mariupol Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a revenit în ţara sa după o vizită în Turcia, a sosit alături de cinci comandanţi ai fostei garnizoane Mariupol ce fuseseră nevoiţi să trăiască în Turcia în conformitate cu termenii unui schimb de prizonieri cu Rusia, convenit anul trecut. Citește și: VIDEO Zelenski a adus acasă din Turcia cinci eroi de la Azovstal, foști prizonieri la ruși Comandanţii, consideraţi adevăraţi eroi în Ucraina, au condus apărarea portului Mariupol, cel mai mare oraş ucrainean capturat de Rusia în timpul invadării ţării vecine. Mii de civili au fost ucişi în interiorul oraşului atunci când forţele ruse au supus Mariupolul unui asediu masiv timp de trei luni. "Militarii ucraineni Denis Prokopenko, Sviatoslav Palamar, Serhii Volinski, Oleh Homenko, Denis Şleha. În sfârşit vor fi alături de rudele lor", a afirmat şeful statului ucrainean.

Erdoğan înfurie Moscova: eroii Azovstal, acasă (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eroi de la Azovstal, reîntorși în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Eroi de la Azovstal, reîntorși în Ucraina

Eroi de la Azovstal, reîntorși în Ucraina. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a revenit în ţara sa după o vizită în Turcia, a sosit alături de cinci comandanţi ai fostei garnizoane Mariupol ce fuseseră nevoiţi să trăiască în Turcia în conformitate cu termenii unui schimb de prizonieri cu Rusia, convenit anul trecut. Eroi de la Azovstal, reîntorși în Ucraina Comandanţii, consideraţi adevăraţi eroi în Ucraina, au condus apărarea portului Mariupol, cel mai mare oraş ucrainean capturat de Rusia în timpul invadării ţării vecine. Mii de civili au fost ucişi în interiorul oraşului atunci când forţele ruse au supus Mariupolul unui asediu masiv timp de trei luni. Militarii ucraineni, care se ascundeau în tunele şi buncăre aflate sub uzina Azovstal, au primit în cele din urmă ordin de la Kiev să se predea, în mai anul trecut. Rusia i-a eliberat pe unii dintre ei în septembrie într-un schimb de prizonieri mediat de Ankara. Potrivit înțelegerii, comandanţii respectivi trebuia să rămână în Turcia până la finalul războiului. "Revenim acasă din Turcia şi aducem eroii acasă", a spus Zelenski, care vineri s-a întâlnit cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, la Istanbul. Citește și: Agitație mare la Moscova după ce SUA au confirmat trimiterea de bombe cu fragmentație în Ucraina: Suntem mai aproape de un nou război mondial "Militarii ucraineni Denis Prokopenko, Sviatoslav Palamar, Serhii Volinski, Oleh Homenko, Denis Şleha. În sfârşit vor fi alături de rudele lor", a afirmat şeful statului ucrainean pe Facebook. Volodimir Zelenski nu a oferit detalii privind motivele pentru care cei cinci comandanţi au primit permisiunea de a reveni acum în ţara lor.

Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică

Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică. În ciuda crizei economice, a stilului autoritar de guvernare și chiar în ciuda revoltelor populare care au survenit în urma cutremurului devastator de la începutul anului, Recep Tayyip Erdoğan, cel care a dominat politica Turciei în ultimii douăzeci de ani, va rămâne președintele țării pentru încă un mandat. Erdoğan e un autocrat declarat, încă de la începutul carierei sale politice. Pe când era primar al Istanbului acesta a afirmat: "Democrația este doar trenul în care ne urcăm până ajungem la destinație.". Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică Turcii vor da un vot negativ guvernului și președintelui actual – preziceau numeroși analiști, dar și sondaje, bazându-se atât pe contextul social, politic și economic din Turcia, cât și pe revolta oamenilor în urma cutremurului recent. În ciuda tuturor predicțiilor, însă, oamenii au votat pentru președintele actual, atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare, voturi masive venind și din partea diaspore turce, care a sărbătorit cu fast în marile orașe europene. De ce îl iubesc turcii pe Erdoğan? Pe când Kemal Kılıçdaroğlu este membru al CHP, cel mai vechi partid din Turcia, fondat de Atatürk, cel care a impus statul laic, Erdoğan e mai pe placul populației evlavioase, temătoare că drepturile lor ar putea fi reduse în cazul unei schimbări de guvern - deși alianța de opoziție condusă de Kılıçdaroğlu a afirmat în mod repetat că nu plănuiește așa ceva. În plus, Kılıçdaroğlu și-a exprimat, în repetate rînduri, dorința de a apropia Turcia de Uniunea Europeană și, potrivit lui Bayram Balci, cercetător CNRS la CERI-Sciences Po, mai ales în vremurile acestea, turcii vor stabilitate, nu alianțe care ar putea antrena Turcia în disputele internaționale. În primul rând, susține analistul, opoziția, formată din șase partide politice diferite din punct de vedere ideologic, de la social-democrație la naționalism și islamism, a provocat neliniște printre alegători, varietatea și eterogenitatea formațiunii opozante fiind percepute ca o slăbiciune – cum ar putea o opoziție atât de diversă să rămână unită și să gestioneze numeroasele probleme ale țării? "Măreția Turciei" vs factorul kurd În al doilea rând, principalul obiectiv al opoziției a părut a fi mai degrabă înfrângerea lui Erdogan, programul său economic și politica externă nefiind suficient de convingătoare. "Singura diferență reală dintre opoziție și guvern privea libertățile și statul de drept, care au fost deosebit de afectate în ultimii ani și de aceea plasate în centrul campaniei electorale a opoziției. Dar s-a dovedit că nu aceasta era prioritatea majorității alegătorilor care, între statul de drept și securitatea promisă de Erdoğan, au ales menținerea ordinii, în detrimentul a mii de oameni care și-au pierdut drepturile", susține Bayram Balci. În al treilea rând, Erdoğan a marșat puternic pe "măreția națiunii și influența Turciei pe scena internațională", demonstrațiile și manifestările din ultimii ani ale performanțelor industriei de armament a țării atrăgând atenția oamenilor, într-o țară în care "mândria națională nu este un concept gol". Nu în ultimul rând, votul kurzilor a fost mai degrabă dăunător pentru opoziție. Electoratul, sensibil la situația de securitate a țării, a acceptat propaganda guvernului, conform căruia rivalii săi aveau "sprijinul teroriștilor" – referirea fiind la partidul pro-kurd HDP, care, deși nu face parte oficial din alianța anti-Erdogan, a cerut ca Kılıçdaroğlu să fie ales: "Pentru populația turcă, care a fost supusă diferitelor atacuri ale kurzilor, acesta a fost un argument major în favoarea votului pentru Erdogan, care dă impresia că va face o treabă mai bună pentru a le asigura siguranța.". Revenirea iașmacului, esențială "Oamenii noștri îl iubesc pe Erdoğan", a declarat Bayram Yavuz Onay, primarul orașului Orta, unde președintele în funcție a obținut peste 88% dintre voturi. Este un oraș, ca multe altele, unde vechiul și noul lider a devenit aproape un cult. Primarul povestește că, pe când era tânăr, a intrat în armată, dar soției nu i-a fost permis să participe la ceremonia de depunere a jurământului, din cauză că purta iașmac (voalul turcesc). La acea vreme, ordinul secular al statului era interpretat atât de strict, încât femeilor cu iașmac nu li se permitea nici să studieze la universități, nici să lucreze în sectorul public. Însă, sub Erdoğan, legea a fost schimbată - voalul, ca simbol religios și politic, fiind permis în viața publică. "Fiica mea și sora mea nu își acoperă părul. Dar soția mea și mama mea o fac. Cum putem exclude oamenii, doar pentru că poartă iașmac? Nu poți restricționa libertatea oamenilor. Cu cât încerci mai mult, cu atât oamenii se vor luptă pentru asta.", a spus edilul. Întrebat fiind despre libertate și drepturi, Erdoğan fiind temut tocmai pentru politicile sale represive, Onay vorbește despre apărarea tradițiilor și despre stabilitate, dând exemplu retragerea Turciei din convenția internațională pentru protejarea femeilor împotriva violenței, "Convenția de la Istanbul". În opinia sa, din cauza acestei convenții, în Turcia "numărul de divorțuri a crescut": "Nici măcar nu te poți certa cu soția, că femeia va suna imediat poliția. Va spune că soțul a țipat la ea sau a încercat să o lovească, iar soțul primește imediat o interdicție de contact de trei luni.". Cultul lui Erdoğan, care nu ascultă de Biden sau Putin Mesut Canbaz, farmacist din Orta, mărturisește că a votat pentru Erdoğan pentru că susține politica externă promovată de acesta. Pe când Kılıçdaroğlu "voia să lucreze cu țări străine, nu cu cetățeni, ceea ce ne-ar submina independența", Erdoğan e "un om puternic, autonom, care nu ascultă nici de Biden, nici de Putin". În ceea ce privește relațiile internaționale ale Turciei, farmacistul afirmă: "Când soarele va ieși din vest, ne vom întoarce spre vest. Dacă iese de la est, ne vom întoarce spre est.". Kismet Sarici, o casnică de 65 de ani, a votat pentru președintele în funcție deși fiica ei a părăsit de mulți ani Turcia, locuind în Germania: "Ne place totul la el. Aș putea vorbi ani de zile și totuși niciodată nu poți enumera tot ce a făcut Erdoğan pentru noi.". Întrebată de starea economică precară din Turcia, Sarici o pune pe seama "puterilor străine care vor să-i facă rău lui Erdogan.". Diaspora turcă, majoritar cu președintele în funcție Dintre țările europene cu cele mai mari comunități turce, cele mai multe voturi pentru Erdoğan au venit din Austria, unde peste 73% dintre turci au votat pentru președintele în funcție și doar 26,12% pentru Kemal Kılıçdaroğlu. Pe locul doi s-au situat Țările de Jos, cu 70,4%, urmate de Germania, cu aproximativ 67,4%, și Franța, cu 66,6%. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri La polul opus s-au situat Marea Britanie, Suedia și Elveția, unde voturile diasporei au mers în favoarea lui Kılıçdaroğlu. Duminică seara, bulevardele Vienei au fost blocate de zeci de mii de demonstranți, simpatizanți ai lui Erdoğan, care au sărbătorit rezultatele alegerilor prin mitinguri spontane, de proporții. La fel s-a întâmplat și în multe orașe din Germania, unde străzile au fost inundate de coloane lungi de mașini, claxonând și arborând steagul Turciei. Deputatul AKP Muhammed Fatih Toprak a postat pe pagina sa de Twitter mai multe videoclipuri cu astfel de manifestații în orașe europene, comentând că "Secolul turc începe cu o mare victorie a Turciei.". "Salutul lupului gri" Au existat însă și reacții de indignare, din cauză că participanții la demonstrații au folosit "salutul lupului gri", simbolul naționaliștilor turci. Cansu Özdemir, deputat în Parlamentul de la Hamburg, a comentat pe Twitter: "Pe străzile europene puteți vedea din nou cât de vesel a fost arătat salutul fascist al lupului. Fascismul și islamismul turcesc continuă să aibă mână liberă în Germania.". În Franța, la Lyon, susținătorii lui Erdogan sunt de toate vârstele. Derya, 20 de ani, locuiește cu părinții în La Côte-Saint-André: "Îmi place Erdoğan de când eram mică. Cu toții suntem mândri de el.". Sermin Tanriverdi, de profesie cizmar, locuiește în Franța, dar acuză presa franceză: "Televiziunea franceză îl critică mult, dar nu spune adevărul. A făcut mult bine pentru țara lui. De când este acolo, lucrurile s-au schimbat, este magnific.". "Multora nu le place, dar a adus multe schimbări pozitive", adaugă Davut Lalkan, sticlar din Autun, adăugând: "Ne-am recâștigat respectul. Începem să luăm fața Europei!".

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț (sursa: Facebook/Kemal Kılıçdaroğlu)
Internațional

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț. Alegerile prezidențiale din Turcia vor avea, în premieră, un al doilea tur de scrutin. Președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdoğan, este un model de islamo-naționalism despre care analiștii spun că e un amestec "uluitor" de succese diplomatice și eșecuri economice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Adversarul său, Kemal Kılıçdaroğlu, este lider de cincisprezece ani al Partidului Popular Republican (CHP), partidul fondat de Mustafa Kemal. A renunțat la funcții publice în 1999 Kemal Kılıçdaroğlu s-a născut în 1948 în districtul Nazımiye din Tunceli, al patrulea dintre cei șapte copii, având o mamă casnică și un tată, funcționar public. Provine dintr-o familie alevi - sectă islamică, o minoritate religioasă în Turcia, în mare parte sunită. Și-a terminat studiile primare și secundare în diferite orașe din Anatolia, dovedindu-se a fi un elev eminent. În 1971 a absolvit Academia de Științe Economice și Comerciale din Ankara, iar după terminarea facultății s-a angajat în cadrul Ministerului Finanțelor, ca asistent contabil. A făcut un stagiu de un an în Franța, iar în 1983 a fost numit în cadrul Direcției Generale a Venituri, mai întâi ca șef al departamentului, apoi, director general adjunct. În 1992 a fost numit director general al instituției de asigurări sociale a statului. În 1999, s-a pensionat, din proprie inițiativă. Președintele CHP din 2010 Pentru o perioadă, a susținut prelegeri pe teme economice, la Universitatea Hacettepe, apoi a devenit membru al Consiliului de Administrație la Banca Türkiye İş. În 2002 a devenit membru al Parlamentului, în calitate de deputat al Partidului Popular Republican. În 2009 a candidat pentru primăria Istanbulului, a pierdut alegerile, însă a câștigat simpatie pentru campania sa, fiind luat în vizor, pentru conducerea CHP. În 2010, după ce liderul CHP a demisionat, în urma unui scandal legat de o aventură extra-conjugală, Kılıçdaroğlu a devenit principalul candidat pentru funcție. Inițial a refuzat să candideze, nedorind să profite de acest scandal, însă s-a lăsat convins, fiind ales președinte al Partidului Popular Republican la cel de-al 33-lea Congres ordinar al CHP. "Gandhi Kemal" I se spune Gandhi Kemal – firea blândă, calmul, și o oarecare asemănare fizică cu fostul lider spiritual dând naștere acestei porecle. Potrivit prietenilor și colegilor de partid, când cineva intră în cameră, se ridică și dă mâna, nu vorbește niciodată cu oamenii care sunt ocupați și nu întrerupe niciodată pe nimeni. "Când l-am cunoscut prima dată, am crezut că nu e un lider revoluționar, ci unul evoluționist", a declarat pentru BBC, o coleg de partid, Melda Onur, care crede că meticulozitatea și tenacitatea au fost motivele pentru care a durat 13 ani pentru a-și remodela partidul și a-și asigura sprijinul pentru a candida la președinție. "Își propune o țintă, se ține de ea cu o seninătate incredibilă și, până la urmă, reușește. Este foarte hotărât și meticulos când crede că face ceea ce trebuie făcut.", a mai spus Onur. Fidel formării sale profesionale de economist, a menținut o disciplină financiară strictă. "Este foarte atent să nu cheltuiască nimic în plus pentru ceva inutil", a spus un apropiat, Okan Konuralp, adăugând: "Uneori lucrurile ne înnebunesc și nu putem să nu țipăm. Chiar și atunci, își păstrează calmul. N-am auzit niciodată un cuvânt plin de ură din gura lui. Ar putea fi supărat pe cineva, dar își păstrează calmul și apoi iartă ușor. Așa a putut lucra împreună cu politicienii care i s-au opus ferm în trecut.". "Helalleșme", reconcilierea În cei 13 ani de conducere, Kılıçdaroğlu a condus o revoluție "liniștită" în cadrul partidului, încercând să facă pace cu islamiștii prin gesturi precum participarea la cine Iftar (masa luată în fiecare seară, de către musulmani, după apusul soarelui în timpul postului din luna Ramadan) și a șters vechile coduri militariste ale partidului. În timp, a inclus în partid personalități religioase, activiști kurzi și activiști pentru drepturile femeilor în partid, pentru a demonstra societății turce că CHP s-a schimbat. Sub Kılıçdaroğlu, CHP s-a deplasat de la o poziție ideologică etatistă, la o viziune mai liberală și orientată spre reformă. Chiar de a doua zi după ce a fost ales lider, delegații de partid au înlocuit o mare parte din vechea gardă cu membri mai tineri, ceea ce i-a adus critici, în anii următori, că a diluat valorile CHP și a admis în rândul partidului membri controversați – de exemplu, un activist kurd și un lider de sindicat în 2011 – într-un moment în care partidul era deja vulnerabil la alegeri. Însă deschiderea partidului către alte medii, puncte de vedere și stiluri de viață a devenit o componentă definitorie a conducerii lui Kılıçdaroğlu, pe care acesta a denumit-o "helalleşme" (reconciliere). Una dintre cele mai vizibile transformări a vizat problema persistentă a acoperirii capului femeilor, despre care Kılıçdaroğlu a declarat, în iulie, 2020: "Am făcut din problema basmalei principala problemă în Turcia. Ce ne pasă de basma? Lăsați femeile să poarte ceea ce își doresc.". În aceeași lună, delegații au ales pentru prima dată o femeie în adunarea partidului. Femeia era însă purtătoare de hijab. Marșul de 480 de mile În 2017, Kılıçdaroğlu i-a convins pe susținătorii săi să nu protesteze față de referendumul controversat, care i-a acordat lui Erdoğan puteri vaste. Criticat fiind pentru pasivitate, Kılıçdaroğlu a explicat că aflase că susținătorii lui Erdoğan sunt înarmați și nu a vrut să fie responsabil pentru violențele care ar fi putut avea loc. Pentru a contracara criticile, Kılıçdaroğlu a organizat un amplu marș, denumit "Marșul pentru Justiție", de la Ankara la Istanbul, pentru a protesta împotriva condamnării lui Enis Berberoğlu – un parlamentar CHP, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru că ar fi dezvăluit secrete de stat jurnaliştilor despre transportul de arme către jihadişti în Siria. Marșul de 480 de mile nu doar că i-a adus o vizibilitate internațională, dar a arătat că, deși Kılıçdaroğlu nu era revoluționarul dorit de opoziție, ar putea fi o forță liniștită de schimbare. Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț Se spune că Kılıçdaroğlu a fost ținta mai multor atacuri fizice și tentative de asasinat decât oricare alt politician din Turcia. În 2014, în timp ce susținea un discurs în Parlamant, a fost atacat și lovit de mai multe ori de un intrus. În 2016, la o lună după lovitura de stat eșuată, pe care de altfel Kılıçdaroğlu și partidul CHP au condamnat-o, convoiul său a fost atacat de o rachetă de către gruparea militantă kurdă PKK. În 2019, a supraviețuit unei tentative de linșaj, survenită la înmormântarea unui soldat. Când a fost atacat, a fost dus într-o casă din apropiere, unde o femeie îndemna mulțimea să incendieze clădirea. La mitingul electoral, de dinaintea primului tur al alegerilor, vineri, a purtat o vestă antiglonț, ca măsură de precauție, primindu-se informații că ar putea fi atacat. Vrea mai mult Occident în Turcia Kılıçdaroğlu este în favoarea rolului consolidat al Turciei în NATO. Într-un interviu pentru The Wall Street Journal, Kılıçdaroğlu a declarat: "Turcia este membră a Alianței Occidentale și a NATO, iar Putin știe bine acest lucru. Turcia trebuie să respecte deciziile luate de NATO.". În ceea ce privește Uniunea Europeană, Kılıçdaroğlu a declarat că, dacă va fi ales președinte, va urma o politică mai orientată spre Occident, transmițând mesaje pozitive Uniunii Europene. La sfârșitul anului trecut, în timpul unei conferințe la Universitatea Johns Hopkins, din Washington, Kılıçdaroğlu a declarat că, deși există probleme dificile pentru admiterea Turciei, "Aderarea deplină la UE este un obiectiv comun al tuturor celor șase lideri ai opoziției. Vom implementa reformele noastre democratice fără a aștepta ca UE să deschidă capitole de negociere, căci acestea vor aduce regulile democratice în țara noastră.". Kılıçdaroğlu i-a etichetat pe Erdoğan și Mitsotakis drept "populiști care joacă cărți de război în timp ce voturile lor sunt în scădere" pe fondul tensiunii din ce în ce mai mari dintre două țări cu privire la Insulele Egee. Deși și-a declarat scopul de a îmbunătăți relațiile cu Grecia, Kılıçdaroğlu s-a opus cu fermitate militarizării insulelor grecești. Poziții foarte nuanțate în legătură cu Rusia Dacă ar fi ales președinte, una dintre provocările imediate ale lui Kılıçdaroğlu pe plan extern ar fi gestionarea relației cu Rusia. Din toate declarațiile, se pare că va urma politica lui Erdoğan, menținând legăturile atât cu Moscova, cât și cu Kievul, neavând o politică anti-rusă, ci o abordare nuanțată. "În timp ce țările occidentale nu au furnizat multe tehnologii Turciei, Rusia a făcut-o", a spus Kılıçdaroğlu în octombrie, în timpul unei vizite la Washington, adăugând: "De exemplu, Rusia a furnizat tehnologie în domenii precum aluminiul, industria sticlei, industria petrochimică. (...) Ne vom menține relațiile economice cu Rusia.". Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului În plus, Kılıçdaroğlu a aprobat gestionarea "echilibrată" de către Erdoğan a războiului Rusia-Ucraina și Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră. El a promis că va continua construcția centralei nucleare Akkuyu, construită de antreprenori ruși. Totuși, mesajele pe care le transmite sunt confuze. Pe de o parte, Kılıçdaroğlu a afirmat: "Ne vom dezvolta relația cu Rusia. (...) Nu există nici o logică în lupta împotriva Rusiei". Pe de alta, a spus: "Credem că ar trebui să fim alături de Ucraina în războiul Rusia-Ucraina. (...) Nu e corect ca o țară cu arme nucleare să invadeze teritoriul unei țări fără arme nucleare, să înceapă un război.".

Erdogan a coborât sub 50% Foto: Facebook
Eveniment

Erdogan a coborât sub 50

La alegerile prezidențiale din Turcia, actualul președinte, Recep Tayip Erdogan, a coborât sub 50%, după numărarea a peste 90% din voturi. Până acum, datele parțiale furnizate de agenția oficială de știri, Anadolu, arătau că avea peste 50% din voturi, deci ar fi câștigat din primul tur. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Erdogan a coborât sub 50% El ar urma să se confrunte, în turul II, cu Kemal Kilicdaroglu, care ar avea, după numărarea a 90% din voturi, puțin peste 44% din voturi - datele agenției Anadolu. Turul II ar avea loc la 28 mai, peste două săptămâni. Însă doi dintre cei mai importanți politicieni de opoziție din Turcia, primarul din Istanbul, Ekrem İmamoğlu, și primarul din Ankara, Mansur Yavaș, au criticat modul în care agenția de știri de stat Anadolu a prezentat duminică seară rezultatele alegerilor din Turcia, spunând că a anunțat prea multe voturi pentru Erdogan, în cadrul rezultatelor parțiale preliminare. Citește și: Aglomerația nu se vede de la Salonul oficial: Grindeanu spune că nu este nevoie de un terminal nou la aeroportul Otopeni The provinces where vote is outstanding can be expected to trend against Erdogan.Ankara is about 90% completed but Cankaya (the largest and most pro-opposition district) continues to lag. KK may take the province.— Grady Wilson (@GradysWilson) May 14, 2023 Opoziția susține că agenția de stat publică în mod deliberat date din circumscripțiile electorale favorabile lui Erdoğan și a partidului său - și nu contabilizează voturile din fiefurile opoziției - pentru ca observatorii electorali să se descurajeze și să nu aștepte să fie numărat până la ultimul vot. Candidatul opoziției, Kemal Kilicdaroglu, a promis o revenire la politicile economice corecte şi la sistemul parlamentar de guvernare, precum şi la independenţa sistemului judiciar despre care criticii spun că Erdogan l-a folosit pentru a reprima disidenţa. De asemenea, Kilicdaroglu propune relaţii ceva mai calde cu Occidentul. Planul de redresare al opoziţiei vizează reducerea inflaţiei, care a atins 85% anul trecut, chiar dacă se aşteaptă să aducă turbulenţe în continuare pe piaţa financiară şi, eventual, să provoace o ultimă cădere dintr-o serie de prăbuşiri ale monedei naţionale.

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia. Electoratul din Turcia a început să voteze duminică în cadrul unora dintre cele mai importante alegeri din istoria modernă de 100 de ani a ţării, alegeri care l-ar putea înlătura pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan după două decenii petrecute la putere. Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia Votul va decide nu doar cine va conduce Turcia, ci şi cum va fi guvernată ţara, cum va fi condusă economia într-un context de criză profundă a costului vieţii, şi care va fi politica sa externă, care a luat turnuri neaşteptate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sondajele preelectorale îi dau principalului contracandidat al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, care conduce o alianţă de şase partide de opoziţie, un uşor avans, însă, dacă niciunul dintre ei nu va obţine peste 50% din voturi, un tur decisiv va avea loc peste două săptămâni, pe 28 mai. Alegerile se desfăşoară la trei luni după cutremurele care au ucis peste 50.000 de oameni în sud-estul ţării. Mulţi locuitori din provinciile afectate şi-au exprimat furia faţă de răspunsul greoi iniţial al guvernului, dar există puţine dovezi că subiectul a modificat intenţiile de vot. Kurzii, rol decisiv Duminică, alegătorii vor alege de asemenea noul parlament, pentru care se anunţă o cursă strânsă între Alianţa Poporului, din care fac parte AKP al lui Erdogan, partidul naţionalist MHP şi altele, şi Alianţa Naţiunii, a lui Kilicdaroglu. Secţiile de vot s-au deschis la ora locală 08.00 (05.00 GMT) şi se vor închide la 17.00 (14.00 GMT). Potrivit legii electorale din Turcia, anunţarea oricăror rezultate este interzisă până la ora locală 21.00. Alegătorii kurzi, care formează 15-20% din electorat, vor juca un rol crucial. Partidul pro-kurd HDP nu face parte din principala alianţă de opoziţie, dar i se opune vehement lui Erdogan după o reprimare a membrilor săi în ultimii ani şi şi-a declarat sprijinul faţă de Kilicdaroglu în cursa prezidenţială. Erdogan, în vârstă de 69 de ani, un orator puternic şi un maestru al campaniilor electorale, s-a dezlănţuit în această campanie, în care se luptă să supravieţuiască celui mai dur test politic de până acum. El se bucură de loialitatea fermă a turcilor religioşi care s-au simţit în trecut defavorizaţi într-o Turcie secularizată. Economia s-a prăbușit Totuşi, dacă alegătorii îl vor înlătura pe Erdogan de la putere, aceasta se va întâmpla în mare parte deoarece îşi văd în declin prosperitatea, egalitatea şi capacitate de a face faţă nevoilor de bază, în condiţiile în care inflaţia a atins 88% în octombrie 2022 şi lira s-a prăbuşit. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, promite o revenire la politici economice "ortodoxe" şi la sistemul parlamentar de guvernare, de la sistemul prezidenţial executiv al lui Erdogan aprobat prin referendumul din 2017. El a promis de asemenea că va restabili independenţa unui sistem de justiţie despre care criticii lui Erdogan spun că acesta l-a folosit pentru a reprima opoziţia. Dacă va câştiga, Kilicdaroglu va avea misiunea dificilă de a păstra unită o alianţă care include naţionalişti, islamişti, secularişti şi liberali.

NASA, legătură cu cutremurul din Turcia (sursa: Twitter/NASA)
Internațional

NASA, legătură cu cutremurul din Turcia

NASA, legătură cu cutremurul din Turcia. O tehnologie proiectată de NASA a fost implementată după cutremurele devastatoare din Turcia şi Siria pentru a ajuta echipele de intervenţie să localizeze persoane prinse sub dărâmături, a anunţat marţi agenţia spaţială americană. NASA, legătură cu cutremurul din Turcia Agenţia spaţială a indicat că grupurile de salvatori din Turcia au primit o tehnologie spin-off (derivată) concepută de NASA şi provenită de la compania SpecOps Group cu sediul în Florida, care poate detecta persoane prinse sub dărâmături. Prototipuri ale unităţilor numite Finding Individuals for Disaster Emergency Response (FINDER), specializate în găsirea de persoane în cadrul răspunsului în situaţii de dezastru, au fost proiectate iniţial de Laboratorul de Propulsie Jet (Jet Propulsion Laboratory - JPL) al NASA în colaborare cu Departamentul American pentru Securitatea Internă, licenţa pentru această tehnologie fiind ulterior acordată SpecOps. "În vremuri de dezastru, tehnologia poate fi un colac de salvare. FINDER, o tehnologie spin-off @NASA oferă echipelor de salvare un instrument esenţial pentru a-i localiza şi ajuta pe cei aflaţi în nevoie după recentul cutremur din Turcia şi Siria", a declarat administratorul NASA, Bill Nelson, într-un mesaj transmis pe Twitter. Bătăile inimii, detectate Funcţionarea acestor unităţi se bazează pe radarul cu microunde pentru a detecta chiar şi cele mai mici mişcări ale corpului determinate de procese precum bătăile inimii sau respiraţia. "Corpul se mişcă cu un milimetru când bate inima. Deoarece molozul în sine nu se mişcă, putem să separăm acele mişcări", a declarat Jim Lux, fost manager responsabil pentru prototipurile FINDER. "Atunci analizăm dacă mişcarea indică atât bătăile inimii, cât şi respiraţia", a adăugat el. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” De asemenea, NASA a declarat că pune la dispoziţie imagini şi date obţinute din spaţiu care pot fi de folos echipelor de intervenţie. Căutarea supravieţuitorilor continuă, în pofida speranţelor din ce în ce mai mici de a mai fi găsite persoane în viaţă, după cele două cutremure puternice produse la 6 februarie, la doar câteva ore distanţă, în regiunea din apropierea frontierei turco-siriene. În urma seismelor, peste 40.000 de persoane au murit şi alte câteva milioane au avut nevoie de ajutor de urgenţă.

Erdoğan și-a abandonat conaționalii după cutremur (sursa: cumhuriyet.com.tr)
Internațional

Erdoğan și-a abandonat conaționalii după cutremur

Erdoğan și-a abandonat conaționalii după cutremur. După teroare, șocul resimțit de supraviețuitorii devastatorului seism din Turcia se transformă în furie. În multe provincii, timp de câteva zile, nu a existat nici un ajutor, iar oamenii care au scăpat de cutremur au fost lăsați să moară de frig, foame și sete. În timp ce numărul morților crește neîncetat (potrivit ultimelor statistici oficiale, acesta a depășit 33.000), politicienii fac declarații aiuristice, iar televiziunile aservite cenzurează strigătele de revoltă ale oamenilor: „Unde este Erdoğan? Unde este Statul?”. Erdoğan și-a abandonat conaționalii după cutremur Recent, scriitorul Orhan Pamuk a publicat în Le Point un emoționant articol despre cutremurele care au lovit țara sa natală, observând că, după șocul tragediei, oamenii, lăsați de izbeliște de autorități, încep să se revolte. „Oamenii care și-au pierdut casele, familiile, pe cei dragi, tot ceea ce au avut vreodată, constată că nimeni nu face nimic pentru a lupta împotriva incendiilor care încep să izbucnească în orașele lor. Au ajuns să se pună de-a curmezișul oricărui vehicul oficial pe care îl zăresc – poliție sau funcționar guvernamental – și protestează. Nu mi-am văzut niciodată compatrioții atât de furioși”, notează scriitorul. Adăugând că, deși oamenii încep să se obișnuiască cu groaza grămezilor de moloz și beton rămase în urma prăbușirii clădirilor, mânia, amărăciunea, și sentimentul de disperare pe care încep să le aibă, înțelegând că sunt ignorați de autorități, se transformă în furie contra guvernului. „Mulți au filmat dezastrul cu telefoanele (...), postând mai apoi acele imagini insuportabil de grotești pe rețelele de socializare fără să adauge nici măcar un comentariu. Însă (...) procedând astfel, ei au transmis două mesaje. Primul este șocul lor: amploarea uluitoare a dezastrului. Al doilea, sentimentul de abandon și deznădejde, resimțit de întreaga țară, la fel de intens ca însuși cutremurul.”, scrie Pamuk. Provincii întregi, lăsate fără nici un ajutor "În ruinele lăsate de cutremur, crește furia orașului turc Adiyaman, uitat de operațiunile de salvare", titrează Le Temps un reportaj realizat la fața locului. „Deși întreaga Turcie se mobilizează pentru a ajuta miile de victime ale cutremurului (...) unele orașe, precum Adiyaman, au fost lăsate la periferia operațiunilor de salvare. (...) Dacă toate orașele s-au cufundat în doliu în Turcia, cei din Adiyaman își azi strigă furia: «E o rușine! Nu vă lăsați păcăliți de ceea ce vedeți în alte părți. Abia după trei zile de când așteptam ajutor au sosit pompierii și armata. Statul a uitat de Adiyaman!»”, a declarat un localnic jurnaliștilor elvețieni. În Adıyaman, orașul în care impactul cutremurului s-a simțit cel mai puternic, nici după două zile nu fusese trimis un număr suficient de echipe de căutare și salvare, iar președintele Fundației Adıyamanlılar Ankara, Hüseyin Duran, a declarat: „S-a stabilit că unele cadavre găsite în Adıyaman au fost ale oamenilor care au murit după cutremur, înghețați”. Au scăpat de cutremur, riscă să moară de lipsuri Însă Adiyaman nu este singurul oraș uitat de autorități. Potrivit unui tulburător reportaj realizat de ziarul turc Cumhuriyet, zece provincii afectate de dezastru se află în aceeași situație. În Kahramanmaraș, dezastrul, care continuă să facă victime printre supraviețuitorii uitați de autorități, dă naștere unei furii generale. Ajutoarele întârzie să apară, organizarea e la pământ, iar frigul, lipsa de medicamente și de hrană continuă să omoare oameni, scriu jurnaliștii turci. Citește și: ANALIZĂ Corupția endemică din construcții a agravat efectele cutremurelor din Turcia: publicații internaționale explică răspunderea regimului Erdoğan „Nu avem ce mânca, nimic de băut, nu avem nici măcar un cort în care să petrecem noaptea. Chiar dacă n-am murit din cauza cutremurului, vom muri de frig”, a declarat Bilal Demiroglu, un localnic. „În Kahramanmaraş sunt vieţi care aşteaptă să fie salvate, foame, frig, lacrimi şi durere. Aproape toate clădirile au fost distruse. Cetăţenii au început să se revolte în acest oraş, care seamănă cu un câmp de război. «Nu există nici un slujitor al lui Allah în acest guvern. Unde este Recep Tayyip Erdoğan? Unde este omul care a criticat cutremurul din '99? Au șters Marașul de pe lista lor? Nu există în guvernul ăsta nici un slujitor al lui Dumnezeu!»”, a spus un supraviețuitor. Cadavrele, în saci, întinse pe jos în spitale Fără ajutoare și fără medicamente, epidemiile abia așteaptă să izbucnească. Spitalul Universitar al Facultății de Medicină Kahramanmaraş Sütçü İmam a devenit un focar de infecții. „De îndată ce intri pe uşă, te întâmpină saci de cadavre, întinși pe jos, şi rudele în lacrimi. Alături de cei morți, pacienții stau întinși pe tărgi. În spitalul în care ambulanțele aduc tot timpul noi victime, medicii nu mai știu pe cine să preia mai rapid. De asemenea, sunt nevoiți să le spună «Vă rugăm să nu mai veniți» celor care au picioarele sau brațele rupte. Pentru că au cazuri mult mai grave.”, descriu jurnaliștii turci scenele îngrozitoare. Jafurile, tolerate de poliție În oraș nu există mâncare sau apă. Geamurile magazinelor au fost sparte, oamenii s-au îmbulzit să ia ce se mai găsea de mâncare, iar poliția nici nu mai intervine, limitându-se la atenționări de tipul „Luați doar cât aveți nevoie”. Interogați de jurnaliștii turci, polițiștii au declarat că oamenilor le este foame, iar ajutoarele întârzie: „Cum să poată supraviețui altfel?”. Un localnic, care a luat șosete și lenjerie intimă, le-a spus reporterilor că a pierdut totul în cutremur și că îi este foarte frig. „Când totul va reintra în normal, voi plăti pentru toate”, a declarat el, timid. Oficial, trebuie să fie bine Reprezentanții Guvernului care au mers în regiune după cutremur au reacționat prompt. Prin declarații. Astfel, fostul deputat al AKP Istanbul, Mehmet Metiner, a reacționat pe rețelele de socializare, când un supraviețuitor al cutremurului i-a spus: „Suntem distruși”, cu mesajul „Nu putem aduce morții înapoi. Dar avem un șef care va restaura orașul”. După reacțiile vehemente, Metiner a șters mesajul în cauză. Și ministrul Trezoreriei și Finanțelor, Nureddin Nebati, a făcut o declarație la Şanlıurfa, spunând că totul este sub control, singura problemă fiind fake news-urile: „Problema aici este fenomenul fake news, răspândit pe rețelele de socializare. Totul este sub control în Urfa”. Și, probabil, pentru a opri aceste „știri false”, televiziunea Habertürk, care transmitea în direct din districtul Iskenderun, a tăiat sonorul când un supraviețuitor al cutremurului l-a acuzat pe președintele Tayyip Erdoğan de minciuni. „Erdoğan a spus că AFAD a ajuns în cele din urmă, însă unde este?”. După ce sonorul a revenit, cetățeanul s-a încăpățânat: „Dar nu a intervenit nimeni, mint când spun că au făcut-o! Da, au venit, au făcut poze și au plecat”. Cățeii TV care îi ling mâna lui Erdoğan Pe aceeași linie de partid a televiziunii Habertürk a acționat și NTV, care a întrerupt difuzarea transmisiei, când un cetățean a început să critice guvernul, acuzând că nu a trimis ajutoare. E de amintit faptul că, în 2013, atât Habertürk, cât și NTV au ales să nu transmită informații legate de protestele de amploare, care se îndreptaseră împotriva politicii islamiste a lui Recep Tayyip Erdoğan, pe atunci premier, drept care au fost pichetate, la rândul lor, de protestatari. În ceea ce privește NTV, CEO-ul grupului Doğuş Media, Cem Aydın, a afirmat că televiziunea și-a „trădat publicul”, părăsind, la scurt timp, postul. În plus, NTV a refuzat să difuzeze o emisiune a BBC World News despre libertatea presei în Turcia, ceea ce a dus la încetarea acordului de parteneriat cu BBC. Se va cutremura tronul sultanului? Vor exista consecințe ale acestei revolte la viitoarele alegeri din Turcia? Yusuf Erim, analist politic la Ankara la TRT World, a amintit într-un articol pentru Foreing Policy, că în urma cutremurului din 1999, în care au murit peste 17.000 de oameni, reacția slabă a guvernului de la acea vreme i-a deschis, de fapt, drumul spre președinție lui Erdoğan care promisese că va reconstrui țara. Ceea ce a și făcut, însă beneficiul acelei reconstrucții a revenit în special oamenilor de afaceri apropiați de AKP: „Expansiunea rapidă din ultimele două decenii – poduri noi, mall-uri, moschei, zgârie-nori și (desigur) Housing Development Administration (TOKI) susținută de guvern – pare să fi avut acum un cost.”. Un cost care, potrivit lui Erim, a făcut ca toate sondajele electorale anterioare să devină irelevante – analistul adăugând că felul cum vor reacționa partidele în această perioadă va determina rezultatul alegerilor din mai. Totuși, susține Sinem Adar (cercetătoare la Centrul de Studii Aplicate a Turciei din Berlin) există posibilitatea ca acestea să nici nu aibă loc în mai – din cauza imposibilității de a le organiza. „Nu mai există nici adrese”, a comentat Adar, adăugând însă că amânarea lor ar favoriza de fapt guvernul, aflat azi sub un bombardament de critici. „Cutremurul în sine, asemănător cu criza economică, nu va fi în sine un sfârşit al regimului Erdogan, dar cu siguranţă ar putea slăbi legitimitatea alianţei existente la guvernare”, a declarat Adar.

Corupția endemică din construcții a agravat efectele cutremurelor din Turcia Foto: Facebook
Eveniment

Corupția construcții agravat efectele cutremurelor Turcia

Corupția endemică din construcții a agravat efectele cutremurelor din Turcia, explică mai multe publicații internaționale. În urma cutremurelor ce au zguduit Turcia în ultima săptămână, autorităţile de la Ankara au anunțat că au fost emise 113 mandate de arestare în legătură cu dezvoltatorii imobiliari a căror construcții s-au prăbușit. „Cred că ceea ce a cauzat catastrofa a fost, mai degrabă decât un dezastru natural, un sistem de inegalitate și corupție creat de oameni. Și trebuie să vorbim despre asta”, a spus celebra scriitoare de origine turcă Elif Shafak într-un interviu pentru NPR. Corupția endemică din construcții a agravat efectele cutremurelor din Turcia „Cum corupția și proasta guvernare au făcut ca cutremurul din Turcia să fie și mai mortal”, titrează Foreign Policy, care arată că „președintele turc Recep Tayyip Erdogan a golit de conținut instituțiile statului, a plasat loialiști în poziții cheie și și-a îmbogățit acoliții - pregătind terenul pentru această tragedie”. Powerful earthquakes kill people. But they are more deadly in countries like Turkiye where building regulations aren’t enforced, unqualified loyalists fill key positions and the interests of a corrupt few are prioritised above all else. https://t.co/ntGNCe04vr— Crikey (@crikey_news) February 13, 2023 „Cea mai mare cauză a deceselor ar putea fi standardele de construcție necorespunzătoare, corupția și politicile proaste. Toate acestea fac parte din modelul economic al Turciei, care este alimentat de construcții și de căutarea de rente. Guvernul lui Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, poartă o mare parte din vină, spun analiștii. Dar la fel și predecesorii săi, precum și municipalitățile (unele conduse de opoziție), dezvoltatorii și planificatorii. «Aceasta este o crimă perfectă. Toată lumea are degetul în plăcintă», spune Murat Guvenc, un planificator urbanist și academician”, scrie The Economist. De obicei, proiectele respectă standardele guvernamentale la începutul construcției, dar nu și la final, spune Guvenc. De îndată ce inspectorii pleacă, dezvoltatorii reduc cantitatea sau calitatea fierului pe care îl folosesc sau reduc buclele de oțel care împiedică grinzile și coloanele să se îndoaie sub presiune. Ei pot chiar să adauge un etaj în plus. Apoi intră în negocieri informale cu autoritățile locale, a explicat Guvenc pentru The Economist. „Exercițiile și inspecțiile în caz de cutremur, care, prin lege, trebuie să se desfășoare periodic, nu au fost altceva decât o simplă formalitate și au servit pentru a bifa o căsuță în documentele arhivate pe rafturile prăfuite ale clădirilor de birouri guvernamentale. De fapt, orașele care au fost grav afectate de cutremurele recente organizaseră astfel de exerciții cu câteva săptămâni înainte de dezastru. Faptul că 6.444 de clădiri s-au prăbușit în urma cutremurelor, conform înregistrărilor oficiale, arată cât de ineficiente au fost aceste exerciții și inspecții”, explică Nordic Monitor. The newly built apartments, state hospitals, and municipal buildings collapsed too during the #earthquake due to the corruption and shoddy construction in #Erdogan's #Turkey. https://t.co/yV3sq7nih7 pic.twitter.com/UfNtQd72aO— News About Turkey - NAT (@NewsAboutTurke1) February 7, 2023 Construcțiile ilegale, amnistiate și deschise locatarilor „Cei mai mulți dintre cei care au fost acuzați de infracțiuni de neglijență pentru ignorarea codurilor de construcție și omor involuntar în cazul cutremurelor din 1999 au scăpat de pedeapsă sub conducerea guvernului Erdoğan. În februarie 2007, guvernul Erdoğan a permis pur și simplu ca termenul de prescripție să se aplice la toate procesele care au fost intentate în 1999, lăsându-i pe toți acei antreprenori notorii să scape”, mai arată Nordic Monitor. Citește și: Nicușor Dan: „Eu sper ca corupţii din zona imobiliară să ajungă în puşcărie înainte de a avea un cutremur şi nu după, cum se întâmplă în Turcia” „De asemenea, guvernul Erdoğan a adoptat în parlament mai multe legi de amnistie sub titlul de İmar affı, acordând permise de ocupare pentru clădirile care au fost construite fără autorizațiile necesare și care au încălcat codurile de construcție. În conformitate cu proiectul de lege din 2018, aprobat și promulgat de Erdoğan, toate clădirile din Turcia care au fost construite înainte de 31 decembrie 2017 au primit automat autorizații de ocupare, fără a se ține cont în niciun fel de măsurile de siguranță și indiferent dacă aceste clădiri respectau sau nu codurile de construcție. De fapt, partidul lui Erdoğan a prezentat recent un nou proiect de lege în parlament pentru a oferi o altă amnistie pentru clădirile care au fost construite fără permise sau autorizații. Dacă nu s-ar fi produs cutremurul, se aștepta ca parlamentul să dezbată proiectul de lege și să îl adopte cu votul majoritar al AKP-ului lui Erdoğan și al aliaților săi”, mai arată această publicație. Turkish Chamber of Civil Engineers building with almost no damage amidst the earthquake. Science without corruption saves lives. pic.twitter.com/cFnmmCkBts— nextdoormartianMD (@nextdoormartian) February 11, 2023

Corupţii din zona imobiliară să ajungă în puşcărie, cere Nicusor Dan Foto: Facebook
Politică

Corupţii din zona imobiliară să ajungă în puşcărie

„Eu sper ca corupţii din zona imobiliară să ajungă în puşcărie înainte de a avea un cutremur şi nu după, cum se întâmplă în Turcia”, a declarat, azi, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. El a apreciat că modul în care se construieşte în România şi în Bucureşti este o chestiune de siguranţă naţională iar instituţiile care ar trebui să supravegheze modul în care se construieşte în Bucureşti nu sunt la înălţimea obiectivelor pe care şi le-au asumat. Corupţii din zona imobiliară să ajungă în puşcărie „Dacă vorbim de cutremur, experienţa pe care o vedem acum, în Turcia, ne spune ceea ce eu spun de foarte multă vreme, şi anume că modul în care se construieşte în România şi în Bucureşti esti o chestiune de siguranţă naţională şi, din păcate, repet, instituţiile care ar trebui să supravegheze modul în care se construieşte în Bucureşti nu sunt la înălţimea obiectivelor pe care ar trebui să le aibă”, a spus primarul Capitalei, citat de news.ro. Nicuşor Dan a arătat că un exemplu îl reprezintă PUZ-urile de sector. „Prin PUZ-urile de sector, au stabilit instanţele că s-a permis în mod nelegal construirea, în plus, cu zeci de milioane de metri pătraţi şi de doi ani de zile, de trei ani de zile nu a existat nicio reacţie de la instituţiile de control ale statului. Asta este chestiunea asupra căreia trebuie să toţii să ne aplecăm şi fără discuţie că există o uriaşă corupţie în zona de construire”, a arătat edilul Capitalei. „Eu sper ca corupţii din zona imobiliară să ajungă în puşcărie înainte de a avea un cutremur şi nu după, cum se întâmplă în Turcia”, a mai afirmat Nicuşor Dan. Amnistierea ilegalităților din Turcia El a explicat că ceea ce s-a întâmplat în Turcia a fost ca în ultimii 15 ani, din când în când se dădea o lege de amnistie care spunea că tot ceea ce s-a construit te duci la primărie şi îl legalizezi indiferent cum s-a construit, ceea ce, din fericire, în România nu s-a întâmplat. El a arătat că totuşi, pe ”autorizaţiile de construire, care sunt contestate în vecini, emise de administraţiile anterioare, un proces din două îl pierd pentru că instanţa spune că autorizaţia este nelegală”. ”Deci, gradul de nelegalitate, numărul de etaje (..) lipsă de spaţii verzi, subsol care nu e subsol şi e etaj, mansarde cu două etaje, gradul acesta de nelegalitate este extrem de mare”. Citește și: Austria, pe cale să scoată Rusia din izolare: 15 parlamentari ruși supuși sancțiunilor ar putea primi vize la o reuniune OSCE la Viena. Zeci de țări democratice protestează ”Toate aceste clăduri, atâta vreme cât nu le-a contestat nimeni, au intrat în circuitul civil. (..) Ele sunt intabulate în Cartea funciară şi sunt libere să fie vândute mai departe”, a mai spus Nicuşor Dan.

Cutremurul a ucis 33.000 turci, sirieni (sursa: UNFPA)
Internațional

Cutremurul a ucis 33.000 turci, sirieni

Cutremurul a ucis 33.000 turci, sirieni. Bilanţul provizoriu al victimelor cutremurelor care au lovit luni Turcia şi Siria a ajuns la 33.179 de morţi, a anunţat duminică Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), care estimează că de fapt peste 50.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma seismelor, cel mai puternic având magnitudinea de 7,8 grade. Cutremurul a ucis 33.000 turci, sirieni Ultimul bilanţ oficial provizoriu al victimelor în Turcia este de 29.605 decese, iar în Siria de 3.575 de decese. Operaţiunile de salvare continuă, dar scad tot mai mult şansele de a găsi oameni în viaţă sub dărâmături. Citește și: VIDEO Doi bebeluși, scoși în viață după aproape cinci zile de la cutremur de sub dărâmături în Turcia. Inexplicabil Responsabilul pentru probleme umanitare al ONU, Martin Griffiths, a recunoscut că această organizaţie nu a reuşit să ajute populaţia din zona de nord-vest a Siriei, controlată de opoziţia aflată din 2011 în război cu armata preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Potrivit Ministerului sirian al Transporturilor, până în prezent 62 de avioane încărcate cu ajutoare umanitare au aterizat în Siria, venind în special din Arabia Saudită.

Mesajele conspiraționiste ale lui Șoșoacă, traduse în engleză și mediatizate Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Mesajele conspiraționiste Șoșoacă, traduse engleză

Mesajele conspiraționiste ale senatoarei Diana Șoșoacă sunt traduse în engleză și puternic mediatizate pe rețele sociale. De exemplu, Sputnik îi preia un atac la adresa Maiei Sandu, acuzată că vrea să bage Moldova în NATO, ceea ce ar atrage și România în război. Mesajele conspiraționiste ale lui Șoșoacă, traduse în engleză „Nu vă supărați, dar NATO înseamnă război pentru Republica Moldova, la fel ca și pentru noi”, susține Șoșoacă, îmbrăcată în ie și cu năframă. Mesajul ei vine pe fondul intensificării cooperării dintre guvernul de la Chișinău și alianța nord-atlantică. Sandu pushes Moldova towards war.Romanian Senator Diana Șoșoacă says that Maia Sandu is arming Moldova and wants to tighten its links with #NATO, which increases the risk of drawing the country into a military conflict. pic.twitter.com/lOmaal6EfL— Alain Jaillet (@JailletAlain) February 11, 2023 În afară de Sputnik, acest mesaj apare pe un canal InfoDefense și un post TV6, iar apoi a fost preluat de mai multe conturi de Twitter. Speech by Senator Diana Sosoacă before the Romanian Parliament, saying that the deadly #earthquake that just devastated #Turkey was caused by an earthquake weapon.@TheRedactedInc @TruNews https://t.co/PeXO95ERbp— Eglise Citoyenne pour une France Libre (@Ch60588741) February 11, 2023 Puternic redistribuită este și declarația ei din plenul Senatului României, unde a susținut că recentul cutremur din Turcia a fost provocat pentru a-l pedepsi pe președintele Erdogan. Pe rețelele sociale apare filmarea din Senat, tradusă în engleză, însă ea apare și pe conturi ale unor utilizatori slovaci sau turci, de exemplu. Romanya Senatörü Diana L. Șoșoacă:"Bugün Türkiye'de en büyü ile karşı karşıya olduğumuz gibi yapay depremler dönemini yaşıyoruz. Erdoğan'ın Ukrayna-Rusya konusundaki tutumu onları rahatsız etti. Türkiye NATO'nun ikinci büyük ordusudur. Deprem silahları uzun" zamandır var." pic.twitter.com/CCXNAyiv56— Erkan Trükten ?? (@ErkanTrukten) February 11, 2023 Cutremurul din Turcia a fost provocat de „arme geologice”, pentru a-l „pedepsi” pe președintele Erdogan, pentru apropierea sa de Federația Rusă, este o teorie prezentată în Senat, la declarații politice, de Diana Șoșoacă. Aceste declarații rămân consemnate în Monitorul Oficial al României. Acum două zile, senatoarea independentă Diana Șoșoacă s-a prezentat la Ambasada Rusiei, la Ziua Diplomatului Rus: fotografii cu ea, ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin și alți invitați la acest eveniment au apărut pe pagina de Facebook a oficinei diplomatice. Citește și: Fără jenă. Senatoarea Diana Șoșoacă defilează la Ambasada Rusiei, la Ziua Diplomatului Rus La recepție, în holul ambasadei erau expuse fotografii cu invazia din Ucraina, denumită, în postarea pe Facebook a acestei oficine diplomatice, „misiunea umanitară a Rusiei în regiunile Donbas, Zaporojie și Herson”.

Bebelușii miraculoși: vii după cinci zile (sursa: Facebook/Agerpres)
Internațional

Bebelușii miraculoși: vii după cinci zile

Bebelușii miraculoși: vii după cinci zile. Încă un bebeluş, de șapte luni, a fost salvat de sub dărâmături în sud-estul Turciei, după cutremurele devastatoare din această ţară şi din Siria vecină, a relatat duminică dimineaţa postul TRT. Sâmbătă, un alt bebeluș, de numai două luni, fusese scos viu de sub dărâmături. Bebelușii miraculoși: vii după cinci zile Salvatorii au reuşit să-l scoată în viaţă pe băieţelul de șapte luni dintr-o clădire prăbuşită din provincia Hatay, după 140 de ore. Ei şi-au dat seama că există un copil încă în viaţă sub dărâmături atunci când l-au auzit plângând. Un bărbat de 35 de ani a fost salvat în aceeaşi provincie după ce a fost blocat sub moloz circa 149 de ore, potrivit TRT. Bilanţul oficial este în prezent la peste 28.000 de morţi, dintre care 24.517 numai în Turcia. La ultima actualizare, în Siria au fost raportate 3.574 de decese. A supraviețuit 128 de ore Copilul de două luni care a fost scos sâmbătă de sub dărâmături în districtul Iskenderun a fost transportat la spital (VIDEO). Chiar dacă pragul de 72 de ore, considerat crucial în găsirea unor supravieţuitori sub dărâmături, a fost depăşit de mult după seismele de luni, echipele de salvare încă încearcă să ajungă la persoanele care încă ar mai putea fi în viaţă. Citește și: VIDEO Bebeluș, scos în viață după 128 de ore dintre dărâmăturile unei clădiri distruse de cutremurul din Turcia. Faptul este inexplicabil Pe reţelele sociale şi la televiziune, locuitorii din zona afectată de seisme cer în continuare ajutor urgent, susţinând că încă se mai aud voci de sub dărâmături.

Turcia și Armenia deschid un punct de frontieră Foto: twitter
Eveniment

Turcia și Armenia deschid un punct de frontieră

Turcia și Armenia deschid pentru prima dată în 35 de ani un punct de frontieră pentru a-i ajuta pe cei afectați de cutremur. Turcia și Armenia deschid un punct de frontieră Turcia a deschis punctul de trecere Alican (provincia Igdir), de la graniţa cu Armenia, pentru a permite trecerea ajutorului umanitar pentru supravieţuitorii cutremurelor de luni din 10 provincii sudice ale ţării, a anunţat sâmbătă agenţia de presă locală Anadolu, citată de dpa. For 30 years, the land crossing between Turkey and Armenia has been closed to traffic as a result of tensions. Now, for the first time in three decades, a convoy of trucks has rolled across the Margara Bridge — bringing humanitarian aid to earthquake victims. pic.twitter.com/OGy4ZVMBTb— Gabriel Gavin (@GabrielCSGavin) February 11, 2023 Cinci camioane cu ajutor umanitar au trecut deja pe la acest punct de frontieră care a fost folosit ultima dată în 1988, când Semiluna Roşie turcă a livrat ajutor după un cutremur produs în Armenia, potrivit Anadolu. ''Haideţi să scoatem şi ceva bun din acest dezastru imens. Solidaritatea salvează vieţi!", a scris pe Twitter parlamentarul turco-armean Garo Paylan. Întreaga graniţă terestră dintre Turcia şi Armenia a fost închisă din 1993, după ciocniri care au avut loc atunci între etnici azeri (parte din familia naţiunilor turcice) şi armeni. Cele două ţări vecine au restabilit contactele diplomatice la sfârşitul anului 2021. În februarie 2022, Turcia și Armenia au reluat și primele zboruri comerciale din ultimii doi ani. Totuși, granița terestră dintre cele două țări a rămas închisă din 1993, forțând camioanele să tranziteze Georgia sau Iran. Tensiunile dintre cele două țări își au rădăcinile în trecut, din cauza uciderilor în masă ale armenilor în perioada Primului Război Mondial în Imperiul Otoman, atrocități pe care Erevan le cataloghează drept genocid. Turcia respinge cu înverșunare că ar fi vorba despre genocid, argumentând că între 300.000 și 500.000 de armeni și cel puțin tot atâția turci au murit în lupte civile atunci când armenii s-au ridicat împotriva conducătorilor lor otomani și s-au alăturat trupelor ruse invadatoare.

Turcia: bebeluș, viu după cinci zile (sursa: Facebook/Agerpres)
Eveniment

Turcia: bebeluș, viu după cinci zile

Turcia: bebeluș, viu după cinci zile. Un bebeluş de două luni a fost scos în viaţă de sub dărâmături de echipele de salvare în provincia turcă Hatay, la 128 de ore după seismele devastatoare care au lovit în această săptămână Turcia şi Siria, a anunţat agenţia de presă turcă Anadolu. Turcia: bebeluș, viu după cinci zile Copilul a fost scos de sub dărâmături în districtul Iskenderun şi transportat la spital, a precizat sursa citată (VIDEO). Chiar dacă pragul de 72 de ore, considerat crucial în găsirea unor supravieţuitori sub dărâmături, a fost depăşit de mult după seismele de luni, echipele de salvare încă încearcă să ajungă la persoanele care încă ar mai putea fi în viaţă. Pe reţelele sociale şi la televiziune, locuitorii din zona afectată de seisme cer în continuare ajutor urgent, susţinând că încă se mai aud voci de sub dărâmături. Doi adulți, scoși vii după 129 de ore Postul public de televiziune TRT a relatat că un cuplu de turci din provincia Adiyaman a fost salvat după ce a petrecut mai mult de 129 de ore sub dărâmături. Imaginile difuzate de TRT au arătat o femeie care este transportată la o ambulanţă. După câteva momente, soţul ei, pe care echipele de salvare au reuşit cu greu să-l scoată de sub dărâmături printr-un tunel, a fost dus la o altă ambulanţă. Citește și: Cutremurul din Turcia, provocat de arme geologice, pentru a-l pedepsi pe președintele Erdogan, pentru apropierea de Federația Rusă – teorie prezentată în Senat de Diana Șoșoacă Bărbatul a fost văzut făcând cu mâna către camerele de televiziune. Cu toate acestea, se crede că cele trei fiice ale lor au murit în cutremur, a precizat TRT.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră