vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: turcia

113 articole
Internațional

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut eliminarea sancţiunilor impuse de SUA care împiedică unele achiziţii de armament ale ţării sale, şi a altor măsuri "unilaterale" care reduc capacitatea celor doi aliaţi din NATO de a-şi atinge obiectivele comerciale pe termen lung. Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse Între aliaţii din NATO s-au creat în ultimii ani tensiuni legate de mai multe chestiuni, începând cu diferenţe între politicile din estul Mediteranei, Siria şi Gaza, şi mergând până la achiziţia de către Turcia a unor sisteme de apărare antiaeriană S-400, care a atras sancţiunile americane şi a dus la excluderea Turciei din programul de dezvoltare a avioanelor de vânătoare F-35, în 2019. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Ulterior, Turcia a încercat să cumpere 40 de avioane de vânătoare F-16 Block-70 şi 79 de seturi pentru modernizare din Statele Unite. Acordul a fost aprobat numai după ce Ankara a acceptat aderarea Suediei la NATO, moment care a marcat şi o dezgheţare a relaţiilor cu Washingtonul. Turcia şi SUA au un obiectiv comun pe termen lung de creştere a comerţului bilateral până la 100 de miliarde de dolari anual, de la 30 de miliarde în 2023. Erdogan vrea cooperarea cu SUA Cu ocazia unei vizite la New York pentru participarea la Adunarea Generală a ONU, Erdogan a afirmat în faţa unor oameni de afaceri turci şi americani că el crede în posibilitatea atingerii obiectivului menţionat, însă cooperarea cu SUA în domeniul industriei de apărare nu şi-a atins nici pe departe potenţialul, din cauza sancţiunilor încă în vigoare. "De aceea, trebuie renunţat la măsuri unilaterale, cum ar fi tarifele suplimentare în domeniile fierului, oţelului şi aluminiului, anchetele şi sancţiunile CAATSA", a spus luni preşedintele turc, referindu-se la legea americană pentru contracararea prin sancţiuni a adversarilor (Countering America's Adversaries Through Sanctions Act). "Sper că am deschis un capitol nou cu proiectul de modernizare a F-16 şi ne aşteptăm la eliminarea permanentă a restricţiilor la export în acest domeniu", a adăugat el. Liderul de la Ankara a mai afirmat că Turcia este avantajoasă pentru lanţurile de aprovizionare şi a menţionat ca exemplu cooperarea în producţia şi achiziţia de muniţie de calibrul 155 mm, un tip de obuze important în războiul dintre Rusia şi Ucraina. Sancțiunile impuse de Washington Washingtonul a sancţionat de asemenea mai multe persoane fizice şi companii turce pentru nerespectarea sancţiunilor împotriva Rusiei. Deşi sprijină Ucraina, Turcia se opune acestor măsuri, susţinând totodată că nu vor fi ocolite pe teritoriul său. În afară de F-16, turcii şi-au manifestat interesul şi pentru avioanele Eurofighter Typhoon din Germania, Regatul Unit şi Spania, însă au fost nemulţumiţi de lipsa de progrese cauzată de reticenţa Berlinului. Luni, Erdogan s-a întâlnit la New York cu cancelarul german Olaf Scholz, a anunţat cancelaria prezidenţială, care a comunicat că preşedintele a transmis disponibilitatea Turciei de a ameliora cooperarea în toate domeniile şi de a valorifica oportunităţile comune în avantajul ambelor părţi

Turcia cere SUA eliminarea sancţiunilor impuse (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Moartea activistei provoacă emoții în Turcia (sursa: diken.com.tr)
Internațional

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia

Moartea activistei provoacă emoții în Turcia. Aysenur Ezgi Eygi, tânăra activistă turco-americană ucisă în Cisiordania pe 6 septembrie, a fost înmormântată ca o martiră sâmbătă în vestul Turciei. Moartea activistei provoacă emoții în Turcia Sicriul, acoperit în culorile drapelului Turciei, a fost escortat la micul cimitir Didim, de pe coasta Mării Egee, de o mulţime de câteva sute de oameni şi purtat de poliţişti din trupele speciale, cu căşti albe, rezervaţi martirilor căzuţi în luptă. Citește și: Guvernul a rămas fără bani pentru plata companiilor care construiesc autostrăzi PNRR! Tranșa III, blocată, așa că se apelează la Fondul de rezervă De îndată ce moartea sa a fost anunţată, Ankara, care a deschis o anchetă, a denunţat cu fermitate acest "asasinat arbitrar" atribuit armatei israeliene: preşedintele Recep Tayyip Erdogan a spus că ţara sa va face totul "pentru a se asigura că moartea fiicei noastre, Aysenur Ezgi, nu rămâne nepedepsită". Sâmbătă, consilierul principal al şefului statului, Farhettin Altun, a cerut SUA să deschidă o anchetă asupra circumstanţelor morţii tinerei, care avea şi cetăţenie americană, şi să "pună presiune asupra autorităţilor israeliene pentru a obţine răspunsuri şi pentru a le trage la răspundere pe deplin". "Comunitatea internaţională trebuie să înceteze să mai privească în altă parte atunci când Israelul comite nenumărate crime, purificare etnică şi genocid", a acuzat el pe platforma X. Înmormântarea, prilej de declarații politice Reprezentanţi ai guvernului şi opoziţiei s-au aflat printre apropiaţii victimei la înmormântare, inclusiv ministrul de externe Hakan Fidan şi ministrul de interne Ali Yerlikaya, înconjuraţi de o mulţime care scanda sloganuri ostile Israelului şi Statelor Unite la sosirea corpului neînsufleţit: "Israel, ucigaşi" şi "Palestina de la râu la mare". Tânăra de 26 de ani, care a absolvit recent Universitatea din Washington cu o diplomă în psihologie şi studii şi limbi din Orientul Mijlociu, a sosit în Statele Unite la vârsta de zece luni, cu familia ei, dar s-a întors frecvent la Didim, locul de naştere al familiei, a declarat pentru AFP un unchi, Ali Tikkim. Trupul său neînsufleţit a ajuns vineri în Turcia de la Tel Aviv şi a fost transportat imediat la Izmir, al treilea oraş ca mărime al ţării, situat pe coasta de vest, unde o nouă autopsie a confirmat moartea sa prin "armă de foc", a relatat televiziunea de stat TRT. Deschiderea anchetei TRT a remarcat că aceste concluzii "corespund" celor trei medici palestinieni care au exclus ipoteza focului indirect. Aceste rezultate vor fi ataşate la raportul anchetei deschise de procurorul de la Ankara, a declarat ministrul justiţiei, Yilmaz Tunc. Aysenur Eygi, activistă a Mişcării Internaţionale de Solidaritate (ISM), a fost ucisă în timp ce participa la o demonstraţie în nordul Cisiordaniei ocupate, lângă Nablus. Armata israeliană a declarat că este "foarte probabil" ca focurile de armă ale trupelor sale să o fi ucis pe tânără "indirect şi neintenţionat". "Aysenur a primit o educaţie excelentă în Statele Unite, era căsătorită, confortabilă din punct de vedere financiar, a lăsat totul în urmă pentru a-şi apăra idealul", şi-a amintit tatăl ei îndurerat, Mehmet Suat Eygi, vineri, în faţa casei familiei. Bărbatul a salutat deschiderea unei anchete de către autorităţile turce şi a cerut Statelor Unite să facă acelaşi lucru: "Aştept acelaşi lucru de la guvernul american, pentru că Aysenur nu avea decât zece luni când a ajuns în Statele Unite". "Singurul lucru pe care îl solicit statului este să ceară dreptate pentru fiica mea. Sângele (ei) să fie răzbunat. Cei responsabili să fie pedepsiţi, pentru că a fost vizată în mod deliberat", a declarat mama ei, Rabia Birden, citată de agenţia de presă Anadolu. Turcia ia în considerare emiterea de mandate internaţionale de arestare, în funcţie de rezultatele anchetei sale. Ministrul justiţiei a cerut, de asemenea, raportorului special al ONU pentru execuţiile extrajudiciare şi arbitrare să înfiinţeze o comisie independentă de anchetă şi să elaboreze un raport privind moartea tinerei, cu intenţia de a se alătura procedurii de "genocid" împotriva Israelului în desfăşurare la Curtea Internaţională de Justiţie şi anchetei în derulare la Curtea Penală Internaţională.

Turcia, cerere de aderare la BRICS (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia, cerere de aderare la BRICS

Turcia, cerere de aderare la BRICS. Turcia a înaintat o cerere de aderare la blocul ţărilor emergente BRICS, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al partidului aflat la putere. Turcia, cerere de aderare la BRICS "Preşedintele nostru a afirmat de mai multe ori că vrem să devenim ţară membră a BRICS. (...) Procesul este în curs", a declarat Ömer Çelik, purtătorul de cuvânt al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier "Dacă va exista o evoluţie concretă privind aderarea noastră la BRICS, o decizie sau o evaluare din partea BRICS, vă vom informa", a spus Çelik în timpul unei conferinţe de presă. "Preşedintele nostru a afirmat clar că Turcia vrea să ia parte la toate platformele importante, printre care BRICS", a adăugat el. Țările BRICS Constituit iniţial din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, ale căror nume au dat acronimul BRICS, grupul s-a extins anul acesta cu încă patru membri, respectiv Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran. Invitată de asemenea să adere la summitul BRICS desfăşurat în august 2023 în Africa de Sud, Argentina a abandonat ulterior demersul în urma opoziţiei manifestate de noul ei preşedinte, ultra-liberalul Javier Milei. În luna iunie, ministrul de externe turc, Hakan Fidan, avertizase cu privire la riscul unui război mondial, după vizite efectuate în China şi în Rusia, confirmând interesul Ankarei de a se apropia de ţările BRICS în această situaţie. Subliniind faptul că Rusia şi China sunt deja principalii doi parteneri comerciali ai Turciei, ministrul declarase atunci că această apropiere nu reprezintă o schimbare în politica externă a Turciei, ţară membră NATO şi care aspiră să adere la UE

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia. Un cetăţean kosovar suspectat că a efectuat transferuri de bani în Turcia în numele Mossadului, serviciul de informaţii externe al Israelului, a fost arestat vineri la Istanbul, a informat marţi agenţia de presă turcă Anadolu. Presupus spion Mossad, arestat în Turcia Serviciile de informaţii turce (MIT), care îl monitorizau pe suspect de la intrarea sa în ţară în urmă cu cinci zile, l-au observat pe acesta făcând transferuri de bani către persoane care lucrează pentru Mossad în Turcia şi în Siria, potrivit Anadolu. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Aceste transferuri de bani, din ţări est-europene şi mai ales din Kosovo, ar fi fost făcute în schimbul unor imagini obţinute cu ajutorul dronelor, precum şi pentru "operaţiuni psihologice împotriva politicienilor palestinieni", a precizat agenţia de presă oficială turcă. Circa 30 de persoane suspectate de spionaj în beneficiul Israelului au fost arestate în ianuarie în Turcia, acuzate mai ales că ar fi organizat răpiri. Erdogan, aliatul cauzei palestiniene De la începutul conflictului dintre Israel şi Hamas la începutul lunii octombrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, aliat tradiţional al cauzei palestiniene, şi-a intensificat invectivele la adresa Israelului. Turcia şi-a suspendat, de asemenea, relaţiile comerciale cu Israelul la începutul lunii mai. Poliţia turcă a arestat în 2021 şi 2022 câteva zeci de persoane suspectate că au spionat palestinieni care locuiesc în Turcia, în numele serviciilor de informaţii israeliene. În primăvara anului 2022, presa israeliană a informat în legătură cu tentative de atac împotriva unor turişti israelieni la Istanbul, dejucate în urma cooperării serviciilor de informaţii turce şi israeliene.

Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă

Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a fost primit, marţi, la Palatul Prezidenţial din Ankara, de preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Republica Turcia. Ședință comună a celor două guverne Preşedintele turc l-a întâmpinat pe premierul român în cadrul unui ceremonial militar cu garda de onoare şi intonarea imnurilor de stat ale României şi Turciei. De asemenea, în cadrul ceremoniei au fost trase şi 21 de salve de tun. Citește și: Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a îndatorat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022. Suma-record: 89,5 miliarde de lei Cei doi înalţi demnitari vor avea o întâlnire tete-a-tete, urmată de semnarea Declaraţiei Comune pentru Înfiinţarea Consiliului Cooperării Strategice la Nivel Înalt dintre România şi Republica Turcia. În baza documentului va avea loc, apoi, prima şedinţă comună a celor două guverne, turc şi român. Întrevederea în plen a celor două delegaţii va fi urmată de o ceremonie de semnare a mai multor Acorduri şi Memorandumuri de Înţelegere privind cooperarea sectorială în domenii precum securitate socială, IMM-uri, turism, aspecte funcţionale privind activitatea misiunilor diplomatice ale celor două ţări şi urbanism. Ciolacu, ținta glumelor după vizita turcă În online, tonul a fost mai puțin protocolar. "Marcele, eu ți-aș fi dat sabia lui Ștefan cel Mare, dar am auzit că nu ești moldovean...", a fost una din glumele de pe Facebook (sursa: kmkz.ro). "Erdogan pare îngrijorat cu Ciolacu lângă el. Zici că a uitat descuiat la all inclusive", a fost o altă ironie din aceeași sursă. "Marcele, bine ai venit în Turcia, dar va trebui să te trimitem înapoi. Nu acceptăm ca tribut din ăștia fără bac", a mai scris kmkz.ro pe propria pagină de Facebook.

Alegeri locale foarte importante în Turcia (sursa: Facebook/Ekrem İmamoğlu)
Internațional

Alegeri locale foarte importante în Turcia

Alegeri locale foarte importante în Turcia. Birourile de vot s-au deschis duminică la ora locală 07:00 (04:00 GMT) în estul țării în cadrul alegerilor municipale ce sunt organizate în cele 81 de provincii ale ţării. Alegeri locale foarte importante în Turcia Atenţia este concentrată mai ales pe Istanbul, unde 49 de candidaţi îşi dispută funcţia de primar şi unde se anticipează o cursă strânsă între actualul edil Ekrem Imamoglu, reprezentantul Partidului Republican al Poporului (CHP), şi candidatul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), formaţiunea islamistă a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, Murat Kurum. Citește și: Rusia a plătit europarlamentari din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria prin intermediul website-ului „Vocea Europei”, potrivit serviciilor de informații cehești Prin victoria sa în municipalele din 2019, Ekrem İmamoğlu a reuşit să pună capăt unei perioada de 25 de ani în care AKP condusese metropola de pe malurile Bosforului. Atunci când candidatul AKP a pierdut alegerile din 2019 la o mică diferenţă, guvernul turc a decis să anuleze votul. La repetarea scrutinului, Imamoglu a obţinut victoria cu o diferenţă şi mai mare, Erdogan suferind astfel cea mai grea înfrângere de până acum din cariera sa politică. Dosarul insultelor aduse autorităţii electorale O nouă victorie, în alegerile municipale ce au loc duminică, l-ar propulsa pe Ekrem İmamoğlu (53 de ani) drept principal rival al lui Recep Tayyip Erdogan la viitorul scrutin prezidenţial din Turcia, prevăzut pentru 2028. În 1994, Erdogan a fost ales primar al metropolei Istanbul, după care în 2003 el a devenit premier şi în 2014 preşedinte al Turciei. Ekrem İmamoğlu a fost condamnat, în primă instanţă, pentru insulte aduse autorităţii electorale în 2022. Dacă verdictul devine definitiv, el nu va mai putea să deţină vreo funcţie politică.

Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Eveniment

Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia

Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, anunţă că demersurile pentru extrădarea lui Ionuţ Mircea Costea din Turcia vor începe imediat după primirea documentelor de la instanţă. Cumnatul lui Geoană, ascuns în Turcia "De îndată ce ne va fi comunicată nouă, la Ministerul Justiţiei, încheierea tribunalului, Ministerul Justiţiei va formula cererea de extrădare pentru acesta. Ca atare, vă asigur de celeritate, de rapiditatea acestei proceduri, indiferent de numele persoanei condamnate. Citește și: 15 ani de la victoria României în procesul de la Haga pentru delimitarea platoului maritim: OMV anunță că gazele vor fi livrate din 2027 Din partea ministerului, Direcţia de drept internaţional şi cooperare judiciară se ocupă de transmiterea acestei cereri de extrădare autorităţii străine competente. (...) Imediat ce vom primi încheierea definitivă de la tribunal, vom purcede şi la acest demers", a declarat Alina Gorghiu sâmbătă la Piteşti. Ministrul Justiţiei a reamintit că Tribunalul Bucureşti a stabilit, recent, că sunt întrunite condiţiile pentru a se solicita extrădarea lui Costea din Turcia. "Fac precizarea (...) că pentru mine, ca ministrul al Justiţiei, nu există, atunci când vine vorba de fugari, nume sonore sau nume mai puţin sonore, ci există fugari, persoane condamnate care aleg să sfideze statul român. Este vorba de această dată de cazul domnului Ionuţ Mircea Costea. În cazul domniei sale este vorba despre o procedură de extrădare, pentru că a fost găsit într-un stat terţ, nemembru al Uniunii Europene, vorbim de Turcia", a explicat Alina Gorghiu. Șase ani pentru șpagă Mircea Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a fost dat în urmărire de Poliţia Română în mai 2023, după ce nu a fost găsit la domiciliu pentru a fi dus în penitenciar, unde trebuie să execute o condamnare de şase ani închisoare pentru corupţie. Potrivit site-ului Poliţiei Române, la rubrica de persoane urmărite, Mircea Ionuţ Costea, în vârstă de 63 de ani, are domiciliul în Sectorul 1 al Capitalei, iar pe numele lui a fost emis un mandat de executare a pedepsei de şase ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în forma complicităţii. Acuzaţiile în dosarul în care au fost condamnaţi Ionuţ Costea şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu se referă la atribuirea unui contract de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bucureşti - Constanţa către un consorţiu de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka. În schimbul atribuirii contractului, oficialii români implicaţi în acest caz au cerut mită 20 milioane de euro.

Suedia - NATO: Turcia face penultimul pas (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Suedia - NATO: Turcia face penultimul pas

Suedia - NATO: Turcia face penultimul pas. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat marţi votul Comisiei pentru Afaceri Externe a parlamentului turc în favoarea aderării Suediei la Alianţa Nord-Atlantică, o etapă care deschide calea pentru o undă verde oficială din partea Turciei. Suedia - NATO: Turcia face penultimul pas "Contez (pe aceste două state) să îşi finalizeze cât mai curând posibil procedurile de ratificare" pentru aderarea Suediei, "ceea ce va face NATO mai puternică", a declarat Stoltenberg, potrivit unui comunicat. Citește și: „Ferma Dacilor” a interlopului Cornel Dinicu, fără autorizație ISU, contract cu sindicatul polițiștilor SNPPC. Ce relație are patronul cu Horia Constantinescu, șeful ANPC Comisia pentru Afaceri Externe a parlamentului de la Ankara a aprobat textul după 19 luni de suspans şi l-a transmis Adunării Plenare pentru adoptare definitivă, o formalitate care ar urma să aibă loc în următoarele ore sau zile, dar la o dată care nu a fost încă precizată. Turcia şi Ungaria au blocat calea Suediei în procesul de aderare la NATO, multiplicând cererile şi pretextele pentru a-şi justifica reticenţele. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a anunţat în octombrie că va trimite parlamentului de la Ankara cererea de a ratifica aderarea Suediei la Alianţă. Însă luna aceasta, el a condiţionat ratificarea de aprobarea de către Congresul SUA a vânzării de avioane F-16 pentru armata turcă.

Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei Foto: Guvernul României
Eveniment

Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei

Legăturile subterane ale lui Ponta, consilier al premierului Ciolacu, cu aliații Rusiei, China comunistă, Turcia și Serbia socialistului Vucic, au fost construite în perioada în care fostul lider PSD conducea Guvernul României. Citește și: Ponta, acum consilier al premierului Ciolacu, încasează milioane de la oligarhii lui Erdoğan care au interese de afaceri și în România Acum, presa a arătat că Ponta încasează milioane de la oligarhii lui Erdoğan care au interese de afaceri și în România. Tranzacțiile firmei lui Ponta din ultimii doi ani arată conexiuni profitabile cu holdinguri mari din Turcia și China. Ponta are cetățenie sârbă În 2018, fostul premier se lăuda că este consilier onorific al președintelului socialist al Serbiei, Aleksandr Vucic - un apropiat al lui Putin și al Chinei comuniste - și că a primit cetățenie sârbă. Prietenul lui Victor Ponta, Sebastian Ghiță, a fugit în Serbia de justiția română. Ponta și Vucic, președintele pro-Kremlin și pro-China al Serbiei „Marea corporație turcească Cengiz Holding este client de bază la firma de consultanță privată înființată de Victor Ponta la începutul lui 2021 (VP Projects Advisers). Consilierul lui Ciolacu încasează neîntrerupt, de doi ani, câte o sută de mii de lei pe lună din acest parteneriat”, scrie Captura.ro. În plus, mai arată Captura.ro, „chinezii de la grupul Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din lume, au dat aproape 10 mii de euro pe expertiza lui Ponta în ultimii doi ani. Trei plăți efectuate prin două filiale locale (Smithfield România și producătorul de mezeluri Elit din Alba Iulia) reprezintă, de fapt, restul unui contract din 2021”. Citește și: O femeie de 81 de ani a murit blocată în liftul spitalului județean Slatina. Spitalul, fief al PSD Olt, nici măcar nu a anunțat poliția Legăturile subterane ale lui Ponta cu aliații Rusiei Ponta și-a construit însă relații privilegiate cu China și Turcia încă din perioada în care era premier: În 2015, Ponta a oferit un teren uriaș, de 11.000 de metri pătrați, într-o zonă extrem de scumpă a Bucureștiului, pentru construirea, de către Turcia, a unei moschei. „Statul român nu dă niciun leu, oferă un teren acolo unde a oferit şi pentru alte organizaţii”, a explicat fostul premier. În iunie 2015, Ponta a ales să se trateze la genunchi la o clinică din Turcia. În China, Ponta a fost, ca premier, în 2013 și 2014. „Am propus ridicarea relaţiei dintre România şi China la nivelul cel mai înalt pe care România îl are, acela de Parteneriat strategic”, spunea el, în iulie 2014. Însă el și-a manifestat constant admirația față de regimul comunist de la Beijing și s-a căsătorit cu Daciana Sârbu la ambasada României la Beijing. Unul din cele mai mari scandaluri din perioada în care Ponta era premier a vizat intenția acestuia de a acorda controversatei companii chinezești Huawei – considerată un risc de securitate în statele vestice, datorită legăturilor cu regimul de la Beijing – sarcina de a realiza, în România, Sistemul de informații și comunicații naționale, Rețeaua națională de bandă largă și Sistemul de monitorizare și supraveghere a traficului. Ponta dorea să cedeze Chinei construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, o afacere prezentată drept o mare investiție, dar în care compania chinezească prelua controlul centralei și nu-și asuma aproape nici un risc, statul urmând să-i garanteze prețul de vânzare al energiei. Dacă acest preț cobora sub un nivel negociat, statul român subvenționa diferența. „Fostul prim-ministru al României, Victor Ponta, a declarat că el consideră că faptul că a primit cetățenia Serbiei este o «calitate onorifică şi onorantă». «Eu sunt consilier onorific al preşedintelui Vucic (preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, – n.r.) din anul 2016 şi susţin parteneriatul între Serbia şi România şi integrarea Serbiei în UE», a declarat vineri Ponta pentru agenția română AGERPRES.Agenţia menţionează că această declarație a venit în aceeași zi după ce cotidianul BLIC a scris că fostul prim-ministru al României a primit cetățenia Republicii Serbia. Ponta este actualul președinte al Comisiei pentru afaceri europene a parlamentului român și faptul că va avea şi un pașaport sârbesc a fost confirmat şi de Guvernul Serbiei”, arăta Rador, în ianuarie 2018. „Nu cunosc activitatea societății comerciale la care Victor Ponta este asociat. Știu de la domnul consilier onorific Victor Ponta că această firmă nu a avut și nu are contracte cu instituții publice sau cu societăți cu capital de stat”, spunea premierul Ciolacu, în august 2023.

Ponta, plătit regește de oligarhi turci (sursa: Facebook/Mariana Gavrilă)
Eveniment

Ponta, plătit regește de oligarhi turci

Ponta, plătit regește de oligarhi turci. Consilierul onorific al premierului Ciolacu vinde consultanță privată unor corporații care se intersectează frecvent cu banii publici sau cu măsurile fiscale ale guvernului. Ponta, plătit regește de oligarhi turci Tranzacțiile firmei lui Ponta din ultimii doi ani arată conexiuni profitabile cu holdinguri mari din Turcia și China, cu una dintre companiile austriece active în pădurile românești, cu o agenție de impresariat faimoasă în piață sau cu diferiți constructori de proiecte guvernamentale, potrivit captura.ro. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău Marea corporație turcească Cengiz Holding este client de bază la firma de consultanță privată înființată de Victor Ponta la începutul lui 2021 (VP Projects Advisers). Consilierul lui Ciolacu încasează neîntrerupt, de doi ani, câte o sută de mii de lei pe lună din acest parteneriat . Compania lui Ponta facturează direct către o filială minieră de aici a grupului turc, Cuprumold Mining SA. Aceasta e fosta societate de stat Moldomin, care administrează zăcământul de cupru de la Moldova Nouă, al doilea ca mărime din România, estimat la aproximativ un miliard de euro. Numai în ultimii doi ani, Cengiz Holding a pompat astfel aproximativ 390 de mii de euro (1,9 milioane lei) în firma lui Victor Ponta. Suma a fost defalcată în 18 plăți, mai arată sursa citată.

Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO

Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO. Parlamentul turc va ratifica aderarea Suediei la NATO "cât mai curând posibil", dar nu înainte de luna octombrie, cel mai devreme, a afirmat miercuri preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan. Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO "Este vacanţa parlamentară de două luni şi sunt numeroase acorduri internaţionale de examinat, numeroase propuneri legislative care trebuie discutate în ordinea importanţei", a explicat Erdoğan în marja summitului NATO de la Vilnius, în răspuns la întrebarea unui jurnalist referitor la o ratificare în octombrie. "Când parlamentul îşi va începe sesiunea, cred că preşedintele său va fi de acord să dea prioritate acestui acord înaintea altora", a menţionat şeful statului turc, care luni a pus capăt celor 14 luni de blocare a aderării Suediei la NATO, renunţând la veto-ul său în acest sens. Citește și: Zelenski califică drept „un succes” summit-ul NATO de la Vilnius, deși Ucraina nu a primit o invitație de aderare El a avertizat însă Stockholmul în privinţa unor noi gesturi ofensatoare la adresa Coranului. "Ne aşteptăm ca Suedia să nu mai tolereze atacurile la adresa Coranului, care jignesc peste două miliarde de musulmani de pe plan mondial", a spus Erdoğan.

Erdoğan înfurie Moscova: eroii Azovstal, acasă (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Eveniment

Erdoğan înfurie Moscova: eroii Azovstal, acasă

Erdoğan înfurie Moscova: eroii Azovstal, acasă. Kremlinul a criticat sâmbătă repatrierea de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mai multor comandanţi ucraineni care urmau să rămână în Turcia până la sfârşitul conflictului în baza unui acord între Moscova şi Kiev. Erdoğan înfurie Moscova: eroii Azovstal, acasă Preşedinţia ucraineană a confirmat că a obţinut revenirea acestor membri ai regimentului Azov după "negocieri cu partea turcă". Aceştia au fost întâmpinaţi pe aeroportul din Istanbul de către preşedintele Volodimir Zelenski, aflat într-o vizită în Turcia. "Revenirea comandanţilor Azov din Turcia spre Ucraina nu este altceva decât o încălcare directă a termenilor acordurilor existente", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă ruse. Potrivit acestuia, atât Ucraina cât şi Turcia au încălcat termenii acestui acord care prevedea ca aceşti bărbaţi să rămână în Turcia până la sfârşitul conflictului. Peskov a legat această întoarcere de "eşecul contraofensivei ucrainene" desfăşurată de la începutul lunii iunie şi de dorinţa Ankarei de a-şi arăta "solidaritatea" înaintea summitului NATO de la Vilnius din 11 şi 12 iulie. "Pregătirile pentru summitul NATO sunt în desfăşurare şi, desigur, a existat o mare presiune asupra Turciei", a spus el. Au condus apărarea portului Mariupol Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a revenit în ţara sa după o vizită în Turcia, a sosit alături de cinci comandanţi ai fostei garnizoane Mariupol ce fuseseră nevoiţi să trăiască în Turcia în conformitate cu termenii unui schimb de prizonieri cu Rusia, convenit anul trecut. Citește și: VIDEO Zelenski a adus acasă din Turcia cinci eroi de la Azovstal, foști prizonieri la ruși Comandanţii, consideraţi adevăraţi eroi în Ucraina, au condus apărarea portului Mariupol, cel mai mare oraş ucrainean capturat de Rusia în timpul invadării ţării vecine. Mii de civili au fost ucişi în interiorul oraşului atunci când forţele ruse au supus Mariupolul unui asediu masiv timp de trei luni. "Militarii ucraineni Denis Prokopenko, Sviatoslav Palamar, Serhii Volinski, Oleh Homenko, Denis Şleha. În sfârşit vor fi alături de rudele lor", a afirmat şeful statului ucrainean.

Eroi de la Azovstal, reîntorși în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Eroi de la Azovstal, reîntorși în Ucraina

Eroi de la Azovstal, reîntorși în Ucraina. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a revenit în ţara sa după o vizită în Turcia, a sosit alături de cinci comandanţi ai fostei garnizoane Mariupol ce fuseseră nevoiţi să trăiască în Turcia în conformitate cu termenii unui schimb de prizonieri cu Rusia, convenit anul trecut. Eroi de la Azovstal, reîntorși în Ucraina Comandanţii, consideraţi adevăraţi eroi în Ucraina, au condus apărarea portului Mariupol, cel mai mare oraş ucrainean capturat de Rusia în timpul invadării ţării vecine. Mii de civili au fost ucişi în interiorul oraşului atunci când forţele ruse au supus Mariupolul unui asediu masiv timp de trei luni. Militarii ucraineni, care se ascundeau în tunele şi buncăre aflate sub uzina Azovstal, au primit în cele din urmă ordin de la Kiev să se predea, în mai anul trecut. Rusia i-a eliberat pe unii dintre ei în septembrie într-un schimb de prizonieri mediat de Ankara. Potrivit înțelegerii, comandanţii respectivi trebuia să rămână în Turcia până la finalul războiului. "Revenim acasă din Turcia şi aducem eroii acasă", a spus Zelenski, care vineri s-a întâlnit cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, la Istanbul. Citește și: Agitație mare la Moscova după ce SUA au confirmat trimiterea de bombe cu fragmentație în Ucraina: Suntem mai aproape de un nou război mondial "Militarii ucraineni Denis Prokopenko, Sviatoslav Palamar, Serhii Volinski, Oleh Homenko, Denis Şleha. În sfârşit vor fi alături de rudele lor", a afirmat şeful statului ucrainean pe Facebook. Volodimir Zelenski nu a oferit detalii privind motivele pentru care cei cinci comandanţi au primit permisiunea de a reveni acum în ţara lor.

Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică

Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică. În ciuda crizei economice, a stilului autoritar de guvernare și chiar în ciuda revoltelor populare care au survenit în urma cutremurului devastator de la începutul anului, Recep Tayyip Erdoğan, cel care a dominat politica Turciei în ultimii douăzeci de ani, va rămâne președintele țării pentru încă un mandat. Erdoğan e un autocrat declarat, încă de la începutul carierei sale politice. Pe când era primar al Istanbului acesta a afirmat: "Democrația este doar trenul în care ne urcăm până ajungem la destinație.". Tătucul Erdoğan oferă stabilitate religioasă, politică Turcii vor da un vot negativ guvernului și președintelui actual – preziceau numeroși analiști, dar și sondaje, bazându-se atât pe contextul social, politic și economic din Turcia, cât și pe revolta oamenilor în urma cutremurului recent. În ciuda tuturor predicțiilor, însă, oamenii au votat pentru președintele actual, atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare, voturi masive venind și din partea diaspore turce, care a sărbătorit cu fast în marile orașe europene. De ce îl iubesc turcii pe Erdoğan? Pe când Kemal Kılıçdaroğlu este membru al CHP, cel mai vechi partid din Turcia, fondat de Atatürk, cel care a impus statul laic, Erdoğan e mai pe placul populației evlavioase, temătoare că drepturile lor ar putea fi reduse în cazul unei schimbări de guvern - deși alianța de opoziție condusă de Kılıçdaroğlu a afirmat în mod repetat că nu plănuiește așa ceva. În plus, Kılıçdaroğlu și-a exprimat, în repetate rînduri, dorința de a apropia Turcia de Uniunea Europeană și, potrivit lui Bayram Balci, cercetător CNRS la CERI-Sciences Po, mai ales în vremurile acestea, turcii vor stabilitate, nu alianțe care ar putea antrena Turcia în disputele internaționale. În primul rând, susține analistul, opoziția, formată din șase partide politice diferite din punct de vedere ideologic, de la social-democrație la naționalism și islamism, a provocat neliniște printre alegători, varietatea și eterogenitatea formațiunii opozante fiind percepute ca o slăbiciune – cum ar putea o opoziție atât de diversă să rămână unită și să gestioneze numeroasele probleme ale țării? "Măreția Turciei" vs factorul kurd În al doilea rând, principalul obiectiv al opoziției a părut a fi mai degrabă înfrângerea lui Erdogan, programul său economic și politica externă nefiind suficient de convingătoare. "Singura diferență reală dintre opoziție și guvern privea libertățile și statul de drept, care au fost deosebit de afectate în ultimii ani și de aceea plasate în centrul campaniei electorale a opoziției. Dar s-a dovedit că nu aceasta era prioritatea majorității alegătorilor care, între statul de drept și securitatea promisă de Erdoğan, au ales menținerea ordinii, în detrimentul a mii de oameni care și-au pierdut drepturile", susține Bayram Balci. În al treilea rând, Erdoğan a marșat puternic pe "măreția națiunii și influența Turciei pe scena internațională", demonstrațiile și manifestările din ultimii ani ale performanțelor industriei de armament a țării atrăgând atenția oamenilor, într-o țară în care "mândria națională nu este un concept gol". Nu în ultimul rând, votul kurzilor a fost mai degrabă dăunător pentru opoziție. Electoratul, sensibil la situația de securitate a țării, a acceptat propaganda guvernului, conform căruia rivalii săi aveau "sprijinul teroriștilor" – referirea fiind la partidul pro-kurd HDP, care, deși nu face parte oficial din alianța anti-Erdogan, a cerut ca Kılıçdaroğlu să fie ales: "Pentru populația turcă, care a fost supusă diferitelor atacuri ale kurzilor, acesta a fost un argument major în favoarea votului pentru Erdogan, care dă impresia că va face o treabă mai bună pentru a le asigura siguranța.". Revenirea iașmacului, esențială "Oamenii noștri îl iubesc pe Erdoğan", a declarat Bayram Yavuz Onay, primarul orașului Orta, unde președintele în funcție a obținut peste 88% dintre voturi. Este un oraș, ca multe altele, unde vechiul și noul lider a devenit aproape un cult. Primarul povestește că, pe când era tânăr, a intrat în armată, dar soției nu i-a fost permis să participe la ceremonia de depunere a jurământului, din cauză că purta iașmac (voalul turcesc). La acea vreme, ordinul secular al statului era interpretat atât de strict, încât femeilor cu iașmac nu li se permitea nici să studieze la universități, nici să lucreze în sectorul public. Însă, sub Erdoğan, legea a fost schimbată - voalul, ca simbol religios și politic, fiind permis în viața publică. "Fiica mea și sora mea nu își acoperă părul. Dar soția mea și mama mea o fac. Cum putem exclude oamenii, doar pentru că poartă iașmac? Nu poți restricționa libertatea oamenilor. Cu cât încerci mai mult, cu atât oamenii se vor luptă pentru asta.", a spus edilul. Întrebat fiind despre libertate și drepturi, Erdoğan fiind temut tocmai pentru politicile sale represive, Onay vorbește despre apărarea tradițiilor și despre stabilitate, dând exemplu retragerea Turciei din convenția internațională pentru protejarea femeilor împotriva violenței, "Convenția de la Istanbul". În opinia sa, din cauza acestei convenții, în Turcia "numărul de divorțuri a crescut": "Nici măcar nu te poți certa cu soția, că femeia va suna imediat poliția. Va spune că soțul a țipat la ea sau a încercat să o lovească, iar soțul primește imediat o interdicție de contact de trei luni.". Cultul lui Erdoğan, care nu ascultă de Biden sau Putin Mesut Canbaz, farmacist din Orta, mărturisește că a votat pentru Erdoğan pentru că susține politica externă promovată de acesta. Pe când Kılıçdaroğlu "voia să lucreze cu țări străine, nu cu cetățeni, ceea ce ne-ar submina independența", Erdoğan e "un om puternic, autonom, care nu ascultă nici de Biden, nici de Putin". În ceea ce privește relațiile internaționale ale Turciei, farmacistul afirmă: "Când soarele va ieși din vest, ne vom întoarce spre vest. Dacă iese de la est, ne vom întoarce spre est.". Kismet Sarici, o casnică de 65 de ani, a votat pentru președintele în funcție deși fiica ei a părăsit de mulți ani Turcia, locuind în Germania: "Ne place totul la el. Aș putea vorbi ani de zile și totuși niciodată nu poți enumera tot ce a făcut Erdoğan pentru noi.". Întrebată de starea economică precară din Turcia, Sarici o pune pe seama "puterilor străine care vor să-i facă rău lui Erdogan.". Diaspora turcă, majoritar cu președintele în funcție Dintre țările europene cu cele mai mari comunități turce, cele mai multe voturi pentru Erdoğan au venit din Austria, unde peste 73% dintre turci au votat pentru președintele în funcție și doar 26,12% pentru Kemal Kılıçdaroğlu. Pe locul doi s-au situat Țările de Jos, cu 70,4%, urmate de Germania, cu aproximativ 67,4%, și Franța, cu 66,6%. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri La polul opus s-au situat Marea Britanie, Suedia și Elveția, unde voturile diasporei au mers în favoarea lui Kılıçdaroğlu. Duminică seara, bulevardele Vienei au fost blocate de zeci de mii de demonstranți, simpatizanți ai lui Erdoğan, care au sărbătorit rezultatele alegerilor prin mitinguri spontane, de proporții. La fel s-a întâmplat și în multe orașe din Germania, unde străzile au fost inundate de coloane lungi de mașini, claxonând și arborând steagul Turciei. Deputatul AKP Muhammed Fatih Toprak a postat pe pagina sa de Twitter mai multe videoclipuri cu astfel de manifestații în orașe europene, comentând că "Secolul turc începe cu o mare victorie a Turciei.". "Salutul lupului gri" Au existat însă și reacții de indignare, din cauză că participanții la demonstrații au folosit "salutul lupului gri", simbolul naționaliștilor turci. Cansu Özdemir, deputat în Parlamentul de la Hamburg, a comentat pe Twitter: "Pe străzile europene puteți vedea din nou cât de vesel a fost arătat salutul fascist al lupului. Fascismul și islamismul turcesc continuă să aibă mână liberă în Germania.". În Franța, la Lyon, susținătorii lui Erdogan sunt de toate vârstele. Derya, 20 de ani, locuiește cu părinții în La Côte-Saint-André: "Îmi place Erdoğan de când eram mică. Cu toții suntem mândri de el.". Sermin Tanriverdi, de profesie cizmar, locuiește în Franța, dar acuză presa franceză: "Televiziunea franceză îl critică mult, dar nu spune adevărul. A făcut mult bine pentru țara lui. De când este acolo, lucrurile s-au schimbat, este magnific.". "Multora nu le place, dar a adus multe schimbări pozitive", adaugă Davut Lalkan, sticlar din Autun, adăugând: "Ne-am recâștigat respectul. Începem să luăm fața Europei!".

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț (sursa: Facebook/Kemal Kılıçdaroğlu)
Internațional

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț. Alegerile prezidențiale din Turcia vor avea, în premieră, un al doilea tur de scrutin. Președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdoğan, este un model de islamo-naționalism despre care analiștii spun că e un amestec "uluitor" de succese diplomatice și eșecuri economice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Adversarul său, Kemal Kılıçdaroğlu, este lider de cincisprezece ani al Partidului Popular Republican (CHP), partidul fondat de Mustafa Kemal. A renunțat la funcții publice în 1999 Kemal Kılıçdaroğlu s-a născut în 1948 în districtul Nazımiye din Tunceli, al patrulea dintre cei șapte copii, având o mamă casnică și un tată, funcționar public. Provine dintr-o familie alevi - sectă islamică, o minoritate religioasă în Turcia, în mare parte sunită. Și-a terminat studiile primare și secundare în diferite orașe din Anatolia, dovedindu-se a fi un elev eminent. În 1971 a absolvit Academia de Științe Economice și Comerciale din Ankara, iar după terminarea facultății s-a angajat în cadrul Ministerului Finanțelor, ca asistent contabil. A făcut un stagiu de un an în Franța, iar în 1983 a fost numit în cadrul Direcției Generale a Venituri, mai întâi ca șef al departamentului, apoi, director general adjunct. În 1992 a fost numit director general al instituției de asigurări sociale a statului. În 1999, s-a pensionat, din proprie inițiativă. Președintele CHP din 2010 Pentru o perioadă, a susținut prelegeri pe teme economice, la Universitatea Hacettepe, apoi a devenit membru al Consiliului de Administrație la Banca Türkiye İş. În 2002 a devenit membru al Parlamentului, în calitate de deputat al Partidului Popular Republican. În 2009 a candidat pentru primăria Istanbulului, a pierdut alegerile, însă a câștigat simpatie pentru campania sa, fiind luat în vizor, pentru conducerea CHP. În 2010, după ce liderul CHP a demisionat, în urma unui scandal legat de o aventură extra-conjugală, Kılıçdaroğlu a devenit principalul candidat pentru funcție. Inițial a refuzat să candideze, nedorind să profite de acest scandal, însă s-a lăsat convins, fiind ales președinte al Partidului Popular Republican la cel de-al 33-lea Congres ordinar al CHP. "Gandhi Kemal" I se spune Gandhi Kemal – firea blândă, calmul, și o oarecare asemănare fizică cu fostul lider spiritual dând naștere acestei porecle. Potrivit prietenilor și colegilor de partid, când cineva intră în cameră, se ridică și dă mâna, nu vorbește niciodată cu oamenii care sunt ocupați și nu întrerupe niciodată pe nimeni. "Când l-am cunoscut prima dată, am crezut că nu e un lider revoluționar, ci unul evoluționist", a declarat pentru BBC, o coleg de partid, Melda Onur, care crede că meticulozitatea și tenacitatea au fost motivele pentru care a durat 13 ani pentru a-și remodela partidul și a-și asigura sprijinul pentru a candida la președinție. "Își propune o țintă, se ține de ea cu o seninătate incredibilă și, până la urmă, reușește. Este foarte hotărât și meticulos când crede că face ceea ce trebuie făcut.", a mai spus Onur. Fidel formării sale profesionale de economist, a menținut o disciplină financiară strictă. "Este foarte atent să nu cheltuiască nimic în plus pentru ceva inutil", a spus un apropiat, Okan Konuralp, adăugând: "Uneori lucrurile ne înnebunesc și nu putem să nu țipăm. Chiar și atunci, își păstrează calmul. N-am auzit niciodată un cuvânt plin de ură din gura lui. Ar putea fi supărat pe cineva, dar își păstrează calmul și apoi iartă ușor. Așa a putut lucra împreună cu politicienii care i s-au opus ferm în trecut.". "Helalleșme", reconcilierea În cei 13 ani de conducere, Kılıçdaroğlu a condus o revoluție "liniștită" în cadrul partidului, încercând să facă pace cu islamiștii prin gesturi precum participarea la cine Iftar (masa luată în fiecare seară, de către musulmani, după apusul soarelui în timpul postului din luna Ramadan) și a șters vechile coduri militariste ale partidului. În timp, a inclus în partid personalități religioase, activiști kurzi și activiști pentru drepturile femeilor în partid, pentru a demonstra societății turce că CHP s-a schimbat. Sub Kılıçdaroğlu, CHP s-a deplasat de la o poziție ideologică etatistă, la o viziune mai liberală și orientată spre reformă. Chiar de a doua zi după ce a fost ales lider, delegații de partid au înlocuit o mare parte din vechea gardă cu membri mai tineri, ceea ce i-a adus critici, în anii următori, că a diluat valorile CHP și a admis în rândul partidului membri controversați – de exemplu, un activist kurd și un lider de sindicat în 2011 – într-un moment în care partidul era deja vulnerabil la alegeri. Însă deschiderea partidului către alte medii, puncte de vedere și stiluri de viață a devenit o componentă definitorie a conducerii lui Kılıçdaroğlu, pe care acesta a denumit-o "helalleşme" (reconciliere). Una dintre cele mai vizibile transformări a vizat problema persistentă a acoperirii capului femeilor, despre care Kılıçdaroğlu a declarat, în iulie, 2020: "Am făcut din problema basmalei principala problemă în Turcia. Ce ne pasă de basma? Lăsați femeile să poarte ceea ce își doresc.". În aceeași lună, delegații au ales pentru prima dată o femeie în adunarea partidului. Femeia era însă purtătoare de hijab. Marșul de 480 de mile În 2017, Kılıçdaroğlu i-a convins pe susținătorii săi să nu protesteze față de referendumul controversat, care i-a acordat lui Erdoğan puteri vaste. Criticat fiind pentru pasivitate, Kılıçdaroğlu a explicat că aflase că susținătorii lui Erdoğan sunt înarmați și nu a vrut să fie responsabil pentru violențele care ar fi putut avea loc. Pentru a contracara criticile, Kılıçdaroğlu a organizat un amplu marș, denumit "Marșul pentru Justiție", de la Ankara la Istanbul, pentru a protesta împotriva condamnării lui Enis Berberoğlu – un parlamentar CHP, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru că ar fi dezvăluit secrete de stat jurnaliştilor despre transportul de arme către jihadişti în Siria. Marșul de 480 de mile nu doar că i-a adus o vizibilitate internațională, dar a arătat că, deși Kılıçdaroğlu nu era revoluționarul dorit de opoziție, ar putea fi o forță liniștită de schimbare. Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț Se spune că Kılıçdaroğlu a fost ținta mai multor atacuri fizice și tentative de asasinat decât oricare alt politician din Turcia. În 2014, în timp ce susținea un discurs în Parlamant, a fost atacat și lovit de mai multe ori de un intrus. În 2016, la o lună după lovitura de stat eșuată, pe care de altfel Kılıçdaroğlu și partidul CHP au condamnat-o, convoiul său a fost atacat de o rachetă de către gruparea militantă kurdă PKK. În 2019, a supraviețuit unei tentative de linșaj, survenită la înmormântarea unui soldat. Când a fost atacat, a fost dus într-o casă din apropiere, unde o femeie îndemna mulțimea să incendieze clădirea. La mitingul electoral, de dinaintea primului tur al alegerilor, vineri, a purtat o vestă antiglonț, ca măsură de precauție, primindu-se informații că ar putea fi atacat. Vrea mai mult Occident în Turcia Kılıçdaroğlu este în favoarea rolului consolidat al Turciei în NATO. Într-un interviu pentru The Wall Street Journal, Kılıçdaroğlu a declarat: "Turcia este membră a Alianței Occidentale și a NATO, iar Putin știe bine acest lucru. Turcia trebuie să respecte deciziile luate de NATO.". În ceea ce privește Uniunea Europeană, Kılıçdaroğlu a declarat că, dacă va fi ales președinte, va urma o politică mai orientată spre Occident, transmițând mesaje pozitive Uniunii Europene. La sfârșitul anului trecut, în timpul unei conferințe la Universitatea Johns Hopkins, din Washington, Kılıçdaroğlu a declarat că, deși există probleme dificile pentru admiterea Turciei, "Aderarea deplină la UE este un obiectiv comun al tuturor celor șase lideri ai opoziției. Vom implementa reformele noastre democratice fără a aștepta ca UE să deschidă capitole de negociere, căci acestea vor aduce regulile democratice în țara noastră.". Kılıçdaroğlu i-a etichetat pe Erdoğan și Mitsotakis drept "populiști care joacă cărți de război în timp ce voturile lor sunt în scădere" pe fondul tensiunii din ce în ce mai mari dintre două țări cu privire la Insulele Egee. Deși și-a declarat scopul de a îmbunătăți relațiile cu Grecia, Kılıçdaroğlu s-a opus cu fermitate militarizării insulelor grecești. Poziții foarte nuanțate în legătură cu Rusia Dacă ar fi ales președinte, una dintre provocările imediate ale lui Kılıçdaroğlu pe plan extern ar fi gestionarea relației cu Rusia. Din toate declarațiile, se pare că va urma politica lui Erdoğan, menținând legăturile atât cu Moscova, cât și cu Kievul, neavând o politică anti-rusă, ci o abordare nuanțată. "În timp ce țările occidentale nu au furnizat multe tehnologii Turciei, Rusia a făcut-o", a spus Kılıçdaroğlu în octombrie, în timpul unei vizite la Washington, adăugând: "De exemplu, Rusia a furnizat tehnologie în domenii precum aluminiul, industria sticlei, industria petrochimică. (...) Ne vom menține relațiile economice cu Rusia.". Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului În plus, Kılıçdaroğlu a aprobat gestionarea "echilibrată" de către Erdoğan a războiului Rusia-Ucraina și Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră. El a promis că va continua construcția centralei nucleare Akkuyu, construită de antreprenori ruși. Totuși, mesajele pe care le transmite sunt confuze. Pe de o parte, Kılıçdaroğlu a afirmat: "Ne vom dezvolta relația cu Rusia. (...) Nu există nici o logică în lupta împotriva Rusiei". Pe de alta, a spus: "Credem că ar trebui să fim alături de Ucraina în războiul Rusia-Ucraina. (...) Nu e corect ca o țară cu arme nucleare să invadeze teritoriul unei țări fără arme nucleare, să înceapă un război.".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră