Internațional
Erdoğan și-a abandonat conaționalii după cutremur
Erdoğan și-a abandonat conaționalii după cutremur. După teroare, șocul resimțit de supraviețuitorii devastatorului seism din Turcia se transformă în furie. În multe provincii, timp de câteva zile, nu a existat nici un ajutor, iar oamenii care au scăpat de cutremur au fost lăsați să moară de frig, foame și sete. În timp ce numărul morților crește neîncetat (potrivit ultimelor statistici oficiale, acesta a depășit 33.000), politicienii fac declarații aiuristice, iar televiziunile aservite cenzurează strigătele de revoltă ale oamenilor: „Unde este Erdoğan? Unde este Statul?”.
Erdoğan și-a abandonat conaționalii după cutremur
Recent, scriitorul Orhan Pamuk a publicat în Le Point un emoționant articol despre cutremurele care au lovit țara sa natală, observând că, după șocul tragediei, oamenii, lăsați de izbeliște de autorități, încep să se revolte.
„Oamenii care și-au pierdut casele, familiile, pe cei dragi, tot ceea ce au avut vreodată, constată că nimeni nu face nimic pentru a lupta împotriva incendiilor care încep să izbucnească în orașele lor. Au ajuns să se pună de-a curmezișul oricărui vehicul oficial pe care îl zăresc – poliție sau funcționar guvernamental – și protestează. Nu mi-am văzut niciodată compatrioții atât de furioși”, notează scriitorul. Adăugând că, deși oamenii încep să se obișnuiască cu groaza grămezilor de moloz și beton rămase în urma prăbușirii clădirilor, mânia, amărăciunea, și sentimentul de disperare pe care încep să le aibă, înțelegând că sunt ignorați de autorități, se transformă în furie contra guvernului.
„Mulți au filmat dezastrul cu telefoanele (...), postând mai apoi acele imagini insuportabil de grotești pe rețelele de socializare fără să adauge nici măcar un comentariu. Însă (...) procedând astfel, ei au transmis două mesaje. Primul este șocul lor: amploarea uluitoare a dezastrului. Al doilea, sentimentul de abandon și deznădejde, resimțit de întreaga țară, la fel de intens ca însuși cutremurul.”, scrie Pamuk.
Provincii întregi, lăsate fără nici un ajutor
"În ruinele lăsate de cutremur, crește furia orașului turc Adiyaman, uitat de operațiunile de salvare", titrează Le Temps un reportaj realizat la fața locului.
„Deși întreaga Turcie se mobilizează pentru a ajuta miile de victime ale cutremurului (...) unele orașe, precum Adiyaman, au fost lăsate la periferia operațiunilor de salvare. (...) Dacă toate orașele s-au cufundat în doliu în Turcia, cei din Adiyaman își azi strigă furia: «E o rușine! Nu vă lăsați păcăliți de ceea ce vedeți în alte părți. Abia după trei zile de când așteptam ajutor au sosit pompierii și armata. Statul a uitat de Adiyaman!»”, a declarat un localnic jurnaliștilor elvețieni.
În Adıyaman, orașul în care impactul cutremurului s-a simțit cel mai puternic, nici după două zile nu fusese trimis un număr suficient de echipe de căutare și salvare, iar președintele Fundației Adıyamanlılar Ankara, Hüseyin Duran, a declarat: „S-a stabilit că unele cadavre găsite în Adıyaman au fost ale oamenilor care au murit după cutremur, înghețați”.
Au scăpat de cutremur, riscă să moară de lipsuri
Însă Adiyaman nu este singurul oraș uitat de autorități. Potrivit unui tulburător reportaj realizat de ziarul turc Cumhuriyet, zece provincii afectate de dezastru se află în aceeași situație.
În Kahramanmaraș, dezastrul, care continuă să facă victime printre supraviețuitorii uitați de autorități, dă naștere unei furii generale. Ajutoarele întârzie să apară, organizarea e la pământ, iar frigul, lipsa de medicamente și de hrană continuă să omoare oameni, scriu jurnaliștii turci.
Citește și: ANALIZĂ Corupția endemică din construcții a agravat efectele cutremurelor din Turcia: publicații internaționale explică răspunderea regimului Erdoğan
„Nu avem ce mânca, nimic de băut, nu avem nici măcar un cort în care să petrecem noaptea. Chiar dacă n-am murit din cauza cutremurului, vom muri de frig”, a declarat Bilal Demiroglu, un localnic.
„În Kahramanmaraş sunt vieţi care aşteaptă să fie salvate, foame, frig, lacrimi şi durere. Aproape toate clădirile au fost distruse. Cetăţenii au început să se revolte în acest oraş, care seamănă cu un câmp de război. «Nu există nici un slujitor al lui Allah în acest guvern. Unde este Recep Tayyip Erdoğan? Unde este omul care a criticat cutremurul din '99? Au șters Marașul de pe lista lor? Nu există în guvernul ăsta nici un slujitor al lui Dumnezeu!»”, a spus un supraviețuitor.
Cadavrele, în saci, întinse pe jos în spitale
Fără ajutoare și fără medicamente, epidemiile abia așteaptă să izbucnească. Spitalul Universitar al Facultății de Medicină Kahramanmaraş Sütçü İmam a devenit un focar de infecții.
„De îndată ce intri pe uşă, te întâmpină saci de cadavre, întinși pe jos, şi rudele în lacrimi. Alături de cei morți, pacienții stau întinși pe tărgi. În spitalul în care ambulanțele aduc tot timpul noi victime, medicii nu mai știu pe cine să preia mai rapid. De asemenea, sunt nevoiți să le spună «Vă rugăm să nu mai veniți» celor care au picioarele sau brațele rupte. Pentru că au cazuri mult mai grave.”, descriu jurnaliștii turci scenele îngrozitoare.
Jafurile, tolerate de poliție
În oraș nu există mâncare sau apă. Geamurile magazinelor au fost sparte, oamenii s-au îmbulzit să ia ce se mai găsea de mâncare, iar poliția nici nu mai intervine, limitându-se la atenționări de tipul „Luați doar cât aveți nevoie”.
Interogați de jurnaliștii turci, polițiștii au declarat că oamenilor le este foame, iar ajutoarele întârzie: „Cum să poată supraviețui altfel?”.
Un localnic, care a luat șosete și lenjerie intimă, le-a spus reporterilor că a pierdut totul în cutremur și că îi este foarte frig. „Când totul va reintra în normal, voi plăti pentru toate”, a declarat el, timid.
Oficial, trebuie să fie bine
Reprezentanții Guvernului care au mers în regiune după cutremur au reacționat prompt. Prin declarații. Astfel, fostul deputat al AKP Istanbul, Mehmet Metiner, a reacționat pe rețelele de socializare, când un supraviețuitor al cutremurului i-a spus: „Suntem distruși”, cu mesajul „Nu putem aduce morții înapoi. Dar avem un șef care va restaura orașul”. După reacțiile vehemente, Metiner a șters mesajul în cauză.
Și ministrul Trezoreriei și Finanțelor, Nureddin Nebati, a făcut o declarație la Şanlıurfa, spunând că totul este sub control, singura problemă fiind fake news-urile: „Problema aici este fenomenul fake news, răspândit pe rețelele de socializare. Totul este sub control în Urfa”.
Și, probabil, pentru a opri aceste „știri false”, televiziunea Habertürk, care transmitea în direct din districtul Iskenderun, a tăiat sonorul când un supraviețuitor al cutremurului l-a acuzat pe președintele Tayyip Erdoğan de minciuni. „Erdoğan a spus că AFAD a ajuns în cele din urmă, însă unde este?”. După ce sonorul a revenit, cetățeanul s-a încăpățânat: „Dar nu a intervenit nimeni, mint când spun că au făcut-o! Da, au venit, au făcut poze și au plecat”.
Cățeii TV care îi ling mâna lui Erdoğan
Pe aceeași linie de partid a televiziunii Habertürk a acționat și NTV, care a întrerupt difuzarea transmisiei, când un cetățean a început să critice guvernul, acuzând că nu a trimis ajutoare.
E de amintit faptul că, în 2013, atât Habertürk, cât și NTV au ales să nu transmită informații legate de protestele de amploare, care se îndreptaseră împotriva politicii islamiste a lui Recep Tayyip Erdoğan, pe atunci premier, drept care au fost pichetate, la rândul lor, de protestatari.
În ceea ce privește NTV, CEO-ul grupului Doğuş Media, Cem Aydın, a afirmat că televiziunea și-a „trădat publicul”, părăsind, la scurt timp, postul. În plus, NTV a refuzat să difuzeze o emisiune a BBC World News despre libertatea presei în Turcia, ceea ce a dus la încetarea acordului de parteneriat cu BBC.
Se va cutremura tronul sultanului?
Vor exista consecințe ale acestei revolte la viitoarele alegeri din Turcia?
Yusuf Erim, analist politic la Ankara la TRT World, a amintit într-un articol pentru Foreing Policy, că în urma cutremurului din 1999, în care au murit peste 17.000 de oameni, reacția slabă a guvernului de la acea vreme i-a deschis, de fapt, drumul spre președinție lui Erdoğan care promisese că va reconstrui țara.
Ceea ce a și făcut, însă beneficiul acelei reconstrucții a revenit în special oamenilor de afaceri apropiați de AKP: „Expansiunea rapidă din ultimele două decenii – poduri noi, mall-uri, moschei, zgârie-nori și (desigur) Housing Development Administration (TOKI) susținută de guvern – pare să fi avut acum un cost.”.
Un cost care, potrivit lui Erim, a făcut ca toate sondajele electorale anterioare să devină irelevante – analistul adăugând că felul cum vor reacționa partidele în această perioadă va determina rezultatul alegerilor din mai.
Totuși, susține Sinem Adar (cercetătoare la Centrul de Studii Aplicate a Turciei din Berlin) există posibilitatea ca acestea să nici nu aibă loc în mai – din cauza imposibilității de a le organiza. „Nu mai există nici adrese”, a comentat Adar, adăugând însă că amânarea lor ar favoriza de fapt guvernul, aflat azi sub un bombardament de critici. „Cutremurul în sine, asemănător cu criza economică, nu va fi în sine un sfârşit al regimului Erdogan, dar cu siguranţă ar putea slăbi legitimitatea alianţei existente la guvernare”, a declarat Adar.
