vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: turcia

113 articole
Eveniment

Turcia exportă Rusia componente electronice esențiale

În timp ce blochează extinderea NATO, refuzând să ratifice aderarea Suediei, Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale pentru forțele armate ale Kremlinului, arată o investigație Wall Street Journal. După cum arată WSJ, Rusia s-a folosit de Turcia pentru a evita embargoul american. Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale „Potrivit publicației din SUA, în 2022, cel puțin 13 companii turcești au exportat mărfuri în Rusia în valoare de peste 18 milioane de dolari. În cel puțin trei cazuri, vorbim despre aprovizionarea cu bunuri de fabricație americană. Cumpărătorii acestor bunuri, scrie WSJ, au fost zece companii rusești care se află sub sancțiunile SUA pentru implicarea lor în atcul asupra Ucrainei. Printre companiile care au primit mărfuri din Turcia, ziarul menționează o filială a corporației ruse Tactical Missiles, care produce arme pentru flota rusă, precum și Promtekhnologiya, care produce arme de foc. În plus, din martie până în octombrie, firmele turcești au ocolit sancțiunile trimițând în Rusia ascensoare, generatoare electrice și alte produse americane pentru încă 15 milioane de dolari, susține ziarul”, relatează meduza.io. La o zi după apariția acestui articol, SUA au avertizat Turcia asupra exporturilor spre Rusia. Statele Unite au avertizat Turcia în ultimele zile cu privire la exporturile în Rusia de substanțe chimice, microcipuri și alte produse care pot fi folosite în efortul de război al Moscovei. SUA ar putea trece la pedepsirea companiilor sau băncilor turcești care nu respectă sancțiunile, arată Reuters. Citește și: Încă o emisiune anti-Ucraina la Antena 3 „CNN”: fermierii români ar falimenta „din cauza cerealelor fără taxe din Ucraina”. Plus: acuzații că cerealele din Ucraina sunt modificate genetic Brian Nelson, cel mai înalt oficial al Departamentului de Trezorerie al SUA, a discutat cu oficiali ai guvernului turc, precum și cu cei din sectorul privat pentru a cere o mai mare cooperare.

Turcia exportă în Rusia componente electronice esențiale Foto: Kremlin.ru
Criza dintre Suedia și Turcia crește (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Criza dintre Suedia și Turcia crește

Criza dintre Suedia și Turcia crește. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat luni Suedia să nu se aştepte la sprijinul ţării sale pentru aderarea la NATO, după ce la Stockholm a avut loc o manifestaţie la care a fost ars un Coran. Criza dintre Suedia și Turcia crește "Dacă nu daţi dovadă de respect pentru Republica Turcă sau pentru convingerile religioase ale musulmanilor, nu puteţi obţine niciun sprijin de la noi în ceea ce priveşte NATO", a spus Erdogan. Aderarea Suediei la alianţa nord-atlantică trebuie ratificată de toate statele membre. Tensiunile între Ankara şi Stockholm s-au amplificat în ultimele săptămâni, blocând candidatura Suediei. Înrăutăţirea relaţiilor bilaterale a urmat unui protest organizat în urmă cu două săptămâni la Stockholm, unde un manechin care îl reprezenta pe Erdogan a fost spânzurat de picioare. Cel mai recent pas înapoi a fost o demonstraţie de amploare redusă în capitala suedeză a activistului anti-islamic danez de extremă dreaptă Rasmus Paludan, care are şi cetăţenie suedeză. Presa din Suedia a relatat că în apropierea ambasadei turce la Stockholm a fost incendiat un exemplar din Coran. Erdogan a calificat incidentul drept "o ruşine". Ankara vrea extrădarea unor "teroriști" Poliţia suedeză estimase vineri că Constituţia şi libertăţile de manifestare şi de exprimare din Suedia nu justifică interzicerea acestei manifestaţii în numele ordinii publice. Autorizaţia dată manifestaţiei anti-Islam a declanşat un incident diplomatic cu Turcia, care a denunţat o "crimă de ură evidentă" şi a anulat vizita unui ministru suedez programată săptămâna viitoare, complicând şi mai mult discuţiile legate de aderarea Suediei la NATO. Suedia şi Finlanda şi-au depus candidaturile la NATO în mai anul trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aderarea celor două ţări nordice la alianţă mai trebuie ratificată doar de Turcia şi Ungaria. Turcia acuză însă Suedia de susţinerea unor grupări considerate teroriste de guvernul de la Ankara, inclusiv a unor insurgenţi kurzi şi a unor participanţi la puciul nereuşit din 2016. Partea turcă solicită extrădarea mai multor suspecţi. SUA denunță provocări pentru NATO Statele Unite au apreciat luni drept "respingător" actul unui militant suedez de extremă-dreapta care a ars un exemplar din Coran în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, numind-o o încercare "deliberată" de a obstrucţiona discuţiile privind extinderea NATO la ţara nordică şi vecina ei Finlanda. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere "A arde cărţi care sunt sacre pentru mulţi este un act profund lipsit de respect. Este respingător", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Referindu-se la un act de "provocare", purtătorul de cuvânt a sugerat că este o "dorinţă deliberată de a influenţa discuţiile în curs privind aderarea Suediei şi Finlandei la NATO" şi de a "slăbi" unitatea transatlantică.

Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat (sursa: Twitter/Achtung! Beide seiten)
Internațional

Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat

Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat. Proteste desfăşurate sâmbătă la Stockholm împotriva Turciei, inclusiv arderea unui exemplar al Coranului, dar şi împotriva aderării Suediei la NATO, au accentuat tensiunile cu Ankara, într-un moment în care ţara scandinavă are nevoie de votul Turciei pentru a adera la Alianţă. Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat "Condamnăm în termenii cei mai fermi atacul infam împotriva cărţii noastre sfinte (...). Permiterea acestui act anti-islam, care îi are ca ţintă pe musulmani şi ne insultă valorile sacre, sub masca libertăţii de exprimare, este complet inacceptabilă", a transmis Ministerul de Externe turc. Comunicatul a fost emis după ce un politician de extremă dreapta a dat foc unui exemplar al Coranului în apropierea ambasadei Turciei. Ministerul turc a cerut Suediei să întreprindă toate acţiunile necesare împotriva autorilor şi a invitat toate statele să ia măsuri concrete împotriva islamofobiei. Un protest separat a avut loc la Stockholm în sprijinul kurzilor şi împotriva candidaturii Suediei la NATO. Un grup de demonstranţi pro-turci au ţinut şi ei o adunare în faţa ambasadei. Toate cele trei evenimente au avut autorizaţie din partea poliţiei. Externele suedeze se delimitează de proteste Şeful diplomaţiei suedeze, Tobias Billstrom, a condamnat "o provocare islamofobă îngrozitoare" şi a subliniat că autorizarea manifestaţiei nu înseamnă că aceasta este susţinută de executiv. "Suedia are o libertate de exprimare foarte extinsă, dar aceasta nu implică faptul că guvernul sau eu însumi susţinem opiniile exprimate", a scris el pe Twitter. Autorul incendierii Coranului a fost Rasmus Paludan, liderul unui partid danez de extremă dreapta. Paludan, care are şi cetăţenie suedeză, a ţinut mai multe demonstranţii în trecut în care a dat foc Coranului. Câteva ţări arabe, printre care Arabia Saudită, Iordania şi Kuweit, au denunţat arderea Coranului. "Arabia Saudită cheamă la răspândirea valorilor dialogului, toleranţei şi coexistenţei, şi respinge ura şi extremismul", a transmis Ministerul de Externe într-un comunicat. Ankara anulează vizita ministrului suedez al Apărării La demonstraţia de protest în favoarea kurzilor, vorbitorii au stat în faţa unui mare banner roşu pe care scria "Toţi suntem PKK", cu referire la Partidul Muncitorilor din Kurdistan, scos în afara legii în Turcia, Suedia, SUA şi alte ţări. "Ne vom continua opoziţia faţă de candidatura Suediei la NATO", a declarat Thomas Pettersson, purtător de cuvânt al Alianţei împotriva NATO şi unul dintre organizatori. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere Potrivit poliţiei, situaţia a fost calmă la toate cele demonstraţii. Anterior în cursul zilei, guvernul de la Ankara a anunţat că, dată fiind lipsa măsurilor de interzicere a protestelor, a anulat vizita pe care ministrul Apărării suedez urma să o desfăşoare în Turcia pe 27 ianuarie.

Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Foto: Poliția bulgară de frontieră
Eveniment

Numărul imigranților înregistrați de Austria scăzut brusc

Publicația austriacă Die Presse scrie că numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc, de la jumătatea lunii decembrie. Astfel, de la 15 decembrie până în primele zile din ianuarie, reducerea a fost de circa 70%. Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Guvernul de la Viena pune această evoluţie pe seama faptului că Serbia a reimpus vize pentru cetăţenii indieni şi tunisieni. Din această ţară, migranţii ajungeau în UE cu ajutorul călăuzelor, în schimbul câtorva mii de euro. Anul trecut, numai în Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India şi Tunisia. În statisticile privind azilul, aceste ţări se află pe locurile trei şi patru, după Afganistan şi Siria. Dar scăderea bruscă a numărului de migranţi ilegali se datorează probabil şi faptului că mulţi dintre cei care stăteau deja în taberele de refugiaţi din Balcanii de Vest de luni sau chiar de ani de zile au plecat înainte de începerea sezonului rece, pentru a ajunge într-un loc "mai sigur", cu spaţii de cazare mai confortabile pe timpul iernii - în Austria, Germania, Suedia sau alte ţări ale UE, notează „Die Presse”. Grecia eliberează, treptat, taberele de migranți În orice caz, autorităţile din Grecia încearcă, la rândul lor, să golească treptat taberele supraaglomerate şi să îi lase pe migranţi să se deplaseze spre nord. După ce au încetat restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, anul trecut s-a ivit ocazia. Cancelarul Karl Nehammer are în faţă o călătorie delicată săptămâna viitoare: luni, cancelarul va vizita frontiera externă a Bulgariei cu Turcia - locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei ţări la Schengen în decembrie anul trecut, scrie „Die Presse”. Citește și: „Venus din Piatra Neamț”, o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani „Potrivit Ministerului de Interne, Austria a înregistrat peste 100.000 de treceri ilegale a frontierei anul trecut și și-a justificat refuzul includerii în Schengen a Bulgariei și României invocând protecția inadecvată a frontierei externe a UE. Rezultatul a fost o ceartă diplomatică între Sofia și București, pe de o parte, și Viena, pe de altă parte”, mai arată publicația austriacă.

Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei

Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei. Ankara, care blochează din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, are exigenţe pe care Stockholmul nu poate şi nici nu vrea să le atingă, a declarat duminică premierul suedez, citat de presa locală. Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei "Turcia confirmă în acelaşi timp că am făcut ceea ce am spus că vom face, dar susţine că vrea lucruri pe care nu putem şi nu vrem să i le dăm", a afirmat Ulf Kristersson despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică în cadrul unei conferinţe privind apărarea şi securitatea în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. "Suntem convinşi că Turcia va lua o decizie, nu ştim când. Decizia este în terenul Turciei", a mai spus el. Pe marginea conferinţei de duminică, şeful diplomaţiei finlandeze a reafirmat că ţara sa va intra în acelaşi timp cu statul vecin în Alianţa Nord-Atlantică. "Finlanda nu este atât de grăbită să intre în NATO încât să nu poată aştepta Suedia să obţină undă verde", a declarat Pekka Haavisto presei. Turcia cere inclusiv extrădarea unor jurnaliști Premierul suedez Ulf Kristersson a efectuat una din primele sale deplasări internaţionale la Ankara, la începutul lui noiembrie, pentru a încerca să obţină ridicarea veto-ului turc. Finlanda şi Suedia au semnat un acord în trei cu Turcia în 2022 menit să ducă la depăşirea obiecţiilor Ankarei la aderarea lor la NATO. Cele două state au depus cererea de aderare la NATO în mai anul trecut drept reacţie la invadarea Ucrainei de către Rusia, dar Turcia a obiectat şi a acuzat cele două ţări că adăpostesc militanţi, inclusiv din formaţiunea Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Un punct de nemulţumire care rămâne este extrădarea unor persoane pe care Turcia le percepe drept teroriste. Ankara şi-a exprimat dezamăgirea privind o decizie de la sfârşitul anului trecut a celei mai înalte curţi din Suedia de a nu da curs unei cereri de extrădare a unui jurnalist, Bülent Kenes, despre care Turcia susţine că are legături cu Fetullah Gulen, pe care Ankara îl acuză de orchestrarea tentativei de lovitură de stat din 2016. Singurele parlamente care nu au ratificat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO sunt cele din Turcia şi Ungaria.

Blindate turcești pentru Ucraina, prin România (sursa: Facebook/Radio Easy Bacău)
Eveniment

Blindate turcești pentru Ucraina, prin România

Blindate turcești pentru Ucraina, prin România. Turcia continuă să furnizeze tehnică militară Ucrainei, țară invadată de trupele militare rusești în urmă cu 316 zile. Un tren care transporta în jur de 50 de blindate Kirpi 4x4 produse de compania turco - qatareză BMC a fost filmat în gara din Bacău în timp ce se îndrepta spre Ucraina. Forțele armate ucrainiene au mai primit anul trecut, la începutul lunii august, un prim lot de 50 de blindate Kirpi fabricate în Turcia. Deputatul ucrainean Yuriy Mysiahin anunța atunci că Ucraina mai așteaptă încă 150 de blindate din Turcia. Totodată, Turcia a mai livrat Ucrainei nu mai puțin de 35 de drone de atac Bayraktar, 24 de drone de recunoaștere, lansatoare de rachete multiple ghidate, echipamente de război electronic și mai multe tipuri de muniție. Majoritatea acestor livrări de armament au devenit cunoscute publicului larg după ce au fost identificate în Ucraina. Blindate turcești pentru Ucraina, prin România Un tren încărcat cu zeci de blindate BMC Kirpi 4x4 a fost filmat în timp ce trecea prin Gara Bacău spre Suceava. Imaginile video au fost publicate pe contul de Facebook al Radio Easy Bacău. Blindatele, după se vede în imagini, sunt noi, vopsite în culorile specifice trupelor ucrainiene, iar vagoanele - inscripționate cu litere chirilice. Acesta este un nou transport de blindate care va ajunge la militarii ucrainieni. În august 2022, deputatul ucrainean Yuriy Mysiahin anunța că primul lot de 50 de blindate turcești a intrat în dotarea Forțelor Navale din Ucraina. Urmând ca ulterior să mai sosească încă 150. „Două brigăzi maritime folosesc deja 50 de vehicule. Așteptăm încă o 150! Mitralieră, care poate fi controlată manual și rotită la 360 de grade, sistem de stingere a incendiilor, protecție bună la mine, nivel de blindaj B6 și 12 luptători + echipaj”, spunea atunci deputatul Yuriy Mysiahin. Legăturile BMC cu Erdogan Blindatele Kirpi 4x4 sunt produse de compania BMC Otomotiv Sanayi ve Ticaret A.Ş., unul dintre cei mai mari producători de vehicule comerciale și militare din Turcia. Compania a fost fondată în anul 1964 în urma unui parteneriat cu British Motor Corporation din Marea Britanie, apoi a trecut în portofoliul holdingului Cukurova. Începând cu anul 2013, BMC a fost preluată de Fondul de Asigurare a Depozitelor de Economii (TMSF) al guvernului turc. De acolo, un pachet de 50,1% din acțiuni a ajuns la afaceriștii Ethem Sancak și Talip Öztürk, prietenii președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan. Restul de 49,9% din societate a fost preluat de Qatar, prin QAFIC - Comitetul pentru Industria Forțelor Armate Qatar. Citește și: Rușii recunosc că au fost loviți devastator cu rachete HIMARS de ucraineni. Un blogger decorat de Putin îi acuză pe liderii militari că sunt „jenanți” și „puturoși” Cei doi prieteni ai președintelui Erdogan au cedat pachetul majoritar de acțiuni grupului Tosyali Holding, controlat de miliardarul Fuat Tosyali. În anul 2018, președintele Erdogan l-a numit pe Fuat Tosyali ca membru în consiliul Turkyie Wealth Fund, un fond strategic de investiții și furnizorul de soluții de capital al Republicii Turcia. O dată cu preluarea BMC de către Tosyali Holding, la conducerea producătorului de blindate a fost numit Murat Yalçıntaş, fiul academicianului și politicianului Nevzat Yalçıntaş, cunoscut ca "profesorul lui Erdogan". Dronele turcești, coșmarul rușilor Companiile turcești au donat și vândut armament și muniție Ucrainei, țară invadată de Rusia în februarie 2022. Mai multe surse publice susțin că Turcia a livrat Ucrainei 35 de drone de atac Bayraktar, 24 de drone de recunoaștere, lansatoare de rachete multiple ghidate, echipamente de război electronic și diferite tipuri de muniție. De exemplu, dronele turcești Bayraktar TB2 au fost folosite cu succes de armata ucraineană împotriva sistemelor de artilerie și a blindatelor rusești. Pagubele produse armatei rusești de dronele turcești l-au făcut pe președintele Vladimir Putin să menționeze de zeci de ori numele acesteia. Mai mult, la nivel internațional au fost organizate campanii de strângere de fonduri pentru achiziția de drone Bayraktar necesare Ucrainei în războiul contra rușilor. De exemplu, în Lituania s-au strâns peste 5,4 milioane de dolari pentru a cumpăra Ucrainei o dronă Bayraktar TB2. Ulterior, producătorul dronelor turcești Baykar, companie condusă de ginerele președintelui Erdogan, a anunțat pe Twitter că „Baykar refuză orice plată pentru TB2 şi va trimite gratuit trei drone pe frontul ucrainean. Invităm ca fondurile adunate să fie mai degrabă date poporului ucrainean aflat în dificultate”.

Bulgaria, tot mai departe de Gazprom Foto: Twitter Engie
Eveniment

Bulgaria, tot mai departe de Gazprom

Bulgaria, tot mai departe de Gazprom: guvernul de la Sofia va semna un acord pentru a avea acces la terminalele de gaze naturale lichefiate ale Turciei. Bulgaria, tot mai departe de Gazprom Firma bulgară de stat Bulgargaz va semna marţi un acord pe termen lung cu compania turcă de gaze Botas pentru acces la terminalele de gaze naturale lichefiate (GNL) din Turcia şi tranzitul gazelor către frontiera bulgară, a anunţat Guvernul de la Sofia, transmite Reuters. Rusia, care acoperea peste 95% din necesarul de gaze al Bulgariei, a tăiat în aprilie livrările către Sofia deoarece nu au fost efectuate plăţile în ruble. Acum, Bulgaria caută noi surse pentru aprovizionarea cu gaze. A Major Step in SE Europe Regional Energy Security and Cooperation: Turkey Provides Bulgaria with Access to its LNG FSRU Terminals. #energy #security #lng #gas #fsru #turkey #bulgaria #europe #europeanunion https://t.co/PCLhymR8za— Stanislav Velinov (@StanislavIV) January 2, 2023 Luna trecută, ministrul interimar al Energiei din Bulgaria, Rossen Hristov, declara că discuţiile între Bulgargaz şi firma turcă Botas avansează rapid şi speră că va fi încheiat curând un acord. "Negociem pentru a rezerva capacitate de un miliard de metri cubi (bcm) de gaze pe an la terminalele GNL din Turcia şi pentru tranzitul gazelor prin reţeaua Botas către frontiera noastră. Acest acord este extrem de important, deoarece avem suficiente oferte pentru nave de transport GNL. Ceea ce nu avem este un loc în care să le descărcăm. Suntem ferm decişi să nu mai fim dependenţi de Rusia", a declarat Hristov. Bulgaria vrea să rezerve până în 2026 capacitate la terminalele GNL din Turcia pentru a importa un miliard metri cubi de gaze naturale lichefiate pe an. Capacitatea pentru 2023 va fi mai redusă, deoarece deja Bulgargaz a făcut rezervare la un terminal din Grecia. Un acord de rezervare a capacităţii şi de tranzit va permite Bulgargaz să încheie propriile contracte de import de gaze cu producătorii GNL din SUA sau Europa, iar compania nu va mai depinde de gazele ruseşti, a explicat Hristov. Sofia diversifică furnizorii În încercarea de a obţine preţuri mai bune, Bulgargaz s-ar putea alătura negocierilor pe care le poartă deja Botas cu producătorii GNL din SUA şi Europa, a adăugat oficialul bulgar. #Romania and #Bulgaria to be next countries to receive #Azerbaijani #gashttps://t.co/ZI4hakIugC— ACE Group Consultants ???? (@aceconsultants5) December 28, 2022 În prezent, Bulgaria importă un miliard metri cubi de gaze naturale pe an din Azerbaidjan, iar restul necesarului, de aproximativ trei miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, sunt acoperite prin importuri de gaze naturale lichefiate din ţara vecină Grecia. Citește și: Ucraina, tot mai eficientă în fața dronelor lansate de Rusia: luni, toate cele 39 de drone lansate de forțele Kremlinului au fost doborâte Conform planurilor Ministerului Energiei, Bulgaria va acoperi o treime din necesarul de gaze prin importuri de gaze naturale lichefiate prin Turcia, o treime prin terminalul GNL de lângă oraşul elen Alexandroupolis, care ar urma să devină operaţional în 2024, şi o treime din livrările din Azerbaidjan.

Zeci de mii de ruși au invadat Antalya Foto: Facebook
Eveniment

Zeci de mii de ruși au invadat Antalya

Zeci de mii de ruși au invadat zona stațiunii Antalya, din Turcia, arată un reportaj New York Times. Însă localnicii sunt nemulțumiți de prezența lor, care a dus la o explozie a prețurilor la case și la chirii. O petiție care cerea să li se interzică să mai cumpere proprietăți în zona Antalya a strâns peste 14.000 de semnături, dar, în general, turcii și rușii coexistă în mod pașnic în regiune. Zeci de mii de ruși au invadat Antalya „În septembrie, guvernatorul provinciei Antalya, care include orașul și zonele învecinate, a declarat că numărul rezidenților străini din jurisdicția sa s-a dublat în doi ani, ajungând la peste 177.000. Acest număr include peste 50.000 de ruși și 18.000 de ucraineni. În noiembrie, străinii au cumpărat peste 19.000 de proprietăți în zonă, cel mai mare număr din Turcia, după Istanbul, a cărui populație este de cinci ori mai mare. Pentru a le limita concentrarea în zonă, autoritățile turce au închis zece cartiere din Antalya noilor rezidenți străini, ceea ce i-a împins în alte părți ale orașului”, scrie New York Times. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă Însă publicația arată că există potențial pentru un conflict cu ucrainenii din zonă. „Uneori, pe fondul coabitării dintre turci, ruși și ucraineni, tensiunile au crescut. Au apărut afișe de origine necunoscută care îi numea pe ruși ucigași și le cerea să plece acasă. Ucrainenii au purtat banderole cu steagul lor, iar vandali neidentificați au distrus în mod repetat statuile păpușilor matrioșca rusești aflate într-un parc public dedicat prieteniei ruso-turce”, arată ziarul din SUA. Însă, pe de altă parte, un vânzător turc a spus celor de la New York Times că ucrainenii și rușii dansează împreună, iar războiul este fără sens, având doar o motivație politică.

Atentat devastator la Istanbul, morți, răniți (sursa: captură video Twitter)
Internațional

Atentat devastator la Istanbul, morți, răniți

Atentat devastator la Istanbul, morți, răniți. Cel puţin șase persoane au fost ucise şi 58 rănite într-o explozie puternică ce a avut loc duminică după-amiază pe artera comercială foarte frecventată Istiqlal din centrul metropolei turce Istanbul, relatează presa locală. Atentat devastator la Istanbul, morți, răniți După ce guvernatorul Istanbulului, Ali Yerlikaya, anunţase un prim bilanţ de patru morţi şi 38 de răniţi, preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a precizat într-o intervenţie televizată că cel puţin șase persoane au fost ucise şi 58 rănite în urma acestui "atentat ticălos". "Autorii acestui atentat vor fi demascaţi. Populaţia noastră să fie sigură că autorii vor fi pedepsiţi", a adăugat preşedintele turc. Explozia a survenit la puţin timp după ora locală 16:00 (13:00 GMT), când artera pietonală Istiqlal era destul de aglomerată. Această arteră comercială situată în apropierea Pieţei Taksim este de obicei frecventată şi de turişti străini. Explozie foarte puternică Posturile turce de televiziune au arătat iniţial o mobilizare de ambulanţe şi a poliţiei la locul exploziei, precum şi imagini cu răniţi. Între timp, Înaltul consiliu al audiovizualului turc a interzis televiziunilor să mai difuzeze imagini de la faţa locului. Alte imagini, postate de martori pe reţelele de socializare, arată un mare crater la locul deflagraţiei şi victime căzute la pământ. Citește și: Rușii se retrag și din Nova Kahovka, orașul în care se află un baraj enorm pe Nipru, semn că se pregătesc să-l arunce în aer. Zone extinse din Herson pot fi inundate Potrivit unui reporter local colaborator al AFP, poliţia a izolat zona exploziei şi există teama că ar putea surveni o a doua deflagraţie. "Oamenii alergau panicaţi. Era un zgomot enorm. Şi fum negru. Explozia a fost atât de puternică, aproape asurzitoare", spune un martor. Artera Itstiqlal a mai fost afectată de explozii, în campania de atentate din 2015-2016 care a vizat mai multe oraşe ale Turciei. Revendicate o parte din ele de gruparea jihadistă Statul Islamic, acele atacuri s-au soldat cu aproape 500 de morţi şi circa 2.000 de răniţi.

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul (sursa: flickr/The White House)
Internațional

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui SUA, Jake Sullivan, a avut duminică, la Istanbul, o întrevedere cu Ibrahim Kalin, consilierul-şef al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi au discutat despre "progresul din procesul de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO", a anunţat Casa Albă într-un comunicat. Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul Sullivan şi Kalin, a căror întrevedere nu fusese anunţată în prealabil de mass-media, au discutat de asemenea despre condamnarea de către Turcia a anexării ilegale unor regiuni din teritoriul ucrainean de către Rusia. Turcia, ţară membră a NATO, face echilibristică diplomatică de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, pe 24 februarie. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Totodată, Turcia a criticat invazia rusă şi a trimis drone Ucrainei. Suedia şi Finlanda au înaintat cerere de aderare la NATO în urma declanşării invaziei ruse în Ucraina, însă Turcia, aliat în cadrul NATO, a exprimat îngrijorări cu privire la candidaturile lor. Suedia și Finlanda, punct nevralgic După ce Ankara anunţase că se opune intrării celor două state în NATO, Suedia, Finlanda şi Turcia au semnat în luna iunie un memorandum prin care cea din urmă îşi dă acordul pentru aderarea primelor două la Alianţă. Însă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat imediat apoi că va bloca din nou aderarea lor, considerând că guvernele de la Stockholm şi Helsinki nu şi-au respectat promisiunile formulate pentru a obţine ridicarea veto-ului Ankarei, în special extrădarea către Turcia a militanţilor din grupările considerate "teroriste" de către guvernul turc, mai ales membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE În timpul întrevederii de duminică, Sullivan şi Kalin au discutat de asemenea despre sprijinul SUA şi Turciei "pentru negocieri de pace între Armenia şi Azerbaidjan" şi "despre importanţa dialogului şi a diplomaţiei în soluţionarea dezacordurilor în Mediterana de Est", se mai spune în comunicat.

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene. Ministerul de Externe al Turciei a anunţat sâmbătă că respinge anexarea de către Rusia a patru regiuni ale Ucrainei şi a adăugat că decizia reprezintă o "încălcare gravă" a dreptului internaţional. Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene Turcia, ţară membră a NATO, a făcut echilibristică diplomatică de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, arată Reuters. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi cu Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Turcia a criticat însă invazia rusă şi a trimis drone înarmate Ucrainei. Ministerul turc a transmis sâmbătă că nu a recunoscut anexarea provinciei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014 şi a adăugat că respinge şi decizia Rusiei de a anexa patru regiuni ucrainene: Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. "Încălcare gravă, nu poate fi acceptată" "Această decizie, care constituie o încălcare gravă a principiilor recunoscute ale dreptului internaţional, nu poate fi acceptată. (...) Ne reiterăm sprijinul pentru soluţionarea acestui război, a cărui gravitate nu face decât să crească, pe baza unei păci juste care să fie încheiată prin negocieri", a anunţat diplomaţia de la Ankara. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Preşedintele rus Vladimir Putin a proclamat oficial vineri anexarea a patru regiuni ucrainene, promiţând că Moscova va învinge în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", chiar dacă a suferit noi eşecuri pe câmpul de luptă.

Aliații încep să ia distanță de Putin Foto: Twitter
Internațional

Aliații încep să ia distanță de Putin

Aliații încep să ia distanță de Putin: China și India își schimbă atitudinea față de regimul de la Kremlin, iar Turcia își declară public susținerea pentru Ucraina. Doar premierul Ungariei, Viktor Orban, își intensifică declarațiile pro-Rusia, cerând anularea tuturor sancțiunilor. Aliații încep să ia distanță de Putin „Pentru unii analiști chinezi, eșecurile lui Putin și escaladarea războiului au oferit Chinei o oportunitate de a se îndepărta de Rusia – o schimbare subtilă care a început odată cu întâlnirea lui Xi cu Putin. „China nu are altă opțiune decât să stea puțin mai departe de Putin din cauza escaladării războiului, a agresiunii și anexării sale și a amenințării sale reînnoite de război nuclear”, a spus Shi Yinhong, de la Universitatea Renmin, citat de CNN. China won't help Russia around sanctions, even though Chinese President Xi Jinping and Russian President Vladimir Putin have strong ties. China's main trading partner is the US. China's goal in Ukraine is Western failure. ? #russiaisaterrorisstate #Ukraine #Russia #China #Putin pic.twitter.com/4Tfk5Cgv0t— Herry Napitupulu (@HerryNapit) September 16, 2022 Pe de altă parte, CNN scrie că cele două puteri autoritare sunt în mod natural aliate împotriva Vestului. Ieri, într-un discurs ținut la ONU, ministrul australian de Externe Penny Wong a cerut Chinei să-și folosească influența și să ceară Rusiei să pună capăt invaziei din Ucraina. În plus, recentul summit din Uzbekistan, al statelor reunite în cadrul Shanghai Cooperation Organization, nu a oferit Rusiei sprijinul pe care-l aștepta. Universitarii chinezi scriu că Turica și China preiau rolul deținut de Rusia în Asia Centrală. Mediul de afaceri din China este deranjat de modul în care conflictul din Ucraina a perturbat rețele de comerț. „India nu sprijină invazia Rusiei și nici nu face pur și simplu echilibru între două mari puteri. În schimb, o schimbare subtilă, dar majoră, este în curs: decuplarea lentă, dar inevitabilă, a Indiei de Rusia”, arată Forreign Affairs. India, îngrijorată de China „Deși Rusia rămâne deocamdată o sursă importantă atât de echipament militar, cât și de energie, New Delhi se extrage încet din orice dependență de Moscova. Antiamericanismul profund înrădăcinat, un element de bază al vechii elite strategice a Indiei, dispare, iar India și Statele Unite sunt acum mai aproape ca niciodată. Legăturile Rusiei cu China au devenit mai puternice, la fel cum relația dintre India și China a devenit mai stâncoasă; ciocnirile de la frontieră, din 2020, au făcut ca guvernul Indiei să vadă China ca pe o provocare existențială la adresa securității naționale indiene”, mai scrie revista. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare În ceea ce privește Turcia, azi, purtătorul de cuvânt al președintelui Erdogan, Ibrahim Kalim, a spus că țara sa sprijină ucraina și nu va recunoaște referendumurile de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene aflate sub ocupația Kremlinului.

Turcia plătește gazul rusesc în ruble (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia plătește gazul rusesc în ruble

Turcia plătește gazul rusesc în ruble. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a confirmat că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi plătite în ruble, a informat sâmbătă presa turcă, transmite France Presse. Turcia plătește gazul rusesc în ruble "Un aspect pozitiv al vizitei noastre la Soci este acordul nostru cu dl Putin privind rubla. Dacă Dumnezeu permite, schimburile noastre în ruble vor asigura beneficii Turciei şi Rusiei", a declarat şeful statului turc reporterilor la bordul zborului său de întoarcere de la Soci (Rusia), pe malul Mării Negre, unde s-a întâlnit vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin. Cei doi preşedinţi au convenit că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi "plătite parţial în ruble", a anunţat vineri seară viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak. Erdogan nu a precizat volumul tranzacţiilor viitoare în ruble. Rusia încearcă de luni de zile să-şi impună moneda în reglementările internaţionale împotriva euro şi dolarului, pe fondul sancţiunilor economice occidentale fără precedent împotriva Moscovei din cauza invaziei Ucrainei. Rusia, furnizor important de gaz și petrol pentru Turcia Deşi a condamnat rapid ofensiva rusă, Turcia a optat pentru neutralitate între cele două ţări şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei. În 2021, Rusia a reprezentat aproximativ un sfert din importurile de petrol ale Turciei şi 45% din achiziţiile sale de gaze naturale. Citește și: Ucraina, aproape de faliment: țara invadată are în fiecare lună un deficit de cinci miliarde de dolari. Zelenski: Trebuie să exportăm urgent zece milioane de tone de cereale Plata pentru gazul rusesc în ruble, chiar şi parţial, ar putea permite Turciei să nu-şi epuizeze în continuare rezervele valutare în dolari. Potrivit economiştilor, guvernul turc a cheltuit anul trecut zeci de miliarde de dolari încercând să oprească prăbuşirea lirei turceşti, care şi-a pierdut aproape jumătate din valoare într-un an. Erdogan şi Putin s-au angajat de asemenea la Soci să consolideze cooperarea energetică şi economică.

Primul vapor cu cereale care pleacă dintr-un port ucrainean Foto: Twitter
Eveniment

Primul vapor cereale pleacă port ucrainean

Primul vapor cu cereale care pleacă dintr-un port ucrainean, după invazia Rusiei: este vorba de o navă sub pavilion Sierra Leone, cu 16.000 de tone de porumb, care se îndreaptă spre Liban. Un convoi de alte 16 nave ar putea pleca, tot azi, din Odessa. Ele au fost încărcate cu aproape 600.000 de tone de cereale. Primul vapor cu cereale care pleacă dintr-un port ucrainean; Razoni, sub pavilion Sierra Leone Foto: Twitter „Este absolut esențial să permitem deschiderea acestor porturi, pentru că nu este vorba doar despre Ucraina, este despre cei mai săraci dintre săracii din toată lumea, care sunt în pragul foametei în timp ce vorbim”, afirma, în mai, și David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial. Citește și: Miniștrii germani se ceartă din cauza gazului rusesc: cel de Finanțe nu-l mai vrea folosit pentru electricitate, cel al Economiei spune că nu se poate Ucraina ocupă locul 5 mondial în producţia de cereale, după Uniunea Europeană, Rusia, Statele Unite şi Canada, potrivit Organizaţiei Mondiale pentru Alimentaţie şi Agricultură. În 2021, Ucraina a exportat peste 22 de milioane de tone de porumb, 18,5 milioane de tone de grâu și aproape 6 milioane de tone de ovăz. În aprilie 2022, Ucraina a reușit să exporte circa un milion de tone de cereale, folosind rute alternative la porturile sale de la Marea Neagră. La mijlocul lunii iunie, presa scria că doar prin Constanța fuseseră exportate 400.000 de tone. Primul vapor cu cereale care pleacă dintr-un port ucrainean Vasul care a părăsit deja Odessa, Razoni, ar urma să ajungă la intrarea în strâmtoarea Bosfor marţi la prânz, a estimat firma Yörük Isik, specializată în urmărirea mişcărilor navelor în Bosfor şi în regiune. "Plecarea altor nave este planificată în limitele coridorului şi formalităţilor convenite", a precizat Ministerul turc al Apărării. ?️The first cargo ship with Ukrainian grain left the port in #Odesa. #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/UDSdw9mDrb— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) August 1, 2022 În 22 iulie, Rusia şi Ucraina au semnat, la Istanbul, un acord cu privire la instaurarea unor culoare securizate cu scopul de a permite exportul de cereale blocate în Ucraina. The first ship carrying grain has left the Ukrainian port of Odessa under a landmark deal with Russia.@jamwaterhouse is following the ship as it heads through the Black Seahttps://t.co/a4DgG9Cnzt pic.twitter.com/Q4gzILxzf4— BBC Breakfast (@BBCBreakfast) August 1, 2022 Acordul va fi valabil timp de 120 de zile, respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte. Navele şi încărcătura ar urma să fie inspectate la Istanbul, sub autoritatea Centrului comun de coordonare (CCC), care a fost inaugurat oficial săptămâna trecută la Istanbul, conform acordului semnat pe 22 iulie de Ucraina şi Rusia, cu medierea Turciei şi a ONU.

Kirl Petkov: Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru
Eveniment

Corupția și influența Rusiei sunt același lucru

Premierul Bulgariei, Kiril Petkov, a declarat, într-un interviu pentru cotidianul britanic The Times: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument de politică externă a Moscovei în Balcani”. Petkov, care a studiat la Harvard, a fost demis de Parlament, în iunie, dar își menține postul până la formarea unui nou guvern sau organizarea alegerilor. Bulgaria has the potential to be a truly prosperous European nation.The only obstacle holding my country back is the legacy of corruption.Breaking systemic corruption & restoring rule of law is essential to maintain security and standards not only in ??, but the entire EU. https://t.co/8pXwUWEQ6r— Kiril Petkov (@KirilPetkov) July 25, 2022 „Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru” Potrivit The Times, problemele lui Petkov au început în aprilie, când a încheiat un contract de furnizare de gaz din Azerbaidjan, care era de trei ori mai ieftin decât contractul cu Gazprom. Până la acel moment, compania rusă furniza 90% din gazele Bulgariei. Kiril Petkov believes he made powerful enemies in Russia when he ended his nation’s reliance on it for gas supplies https://t.co/dv0CrQYlQg— The Times and The Sunday Times (@thetimes) July 26, 2022 Acordul privind furnizarea de gaze din Azerbaidjan a fost „o schimbare seismică pentru Bulgaria”, scrie The Times. Petkov a susținut, în interviul pentru această publicație, că Moscova a reacționat la înțelegere prin activarea opoziției din parlament, ceea ce a dus la căderea guvernului de la Sofia. O săptămână mai târziu, guvernul bulgar a răspuns expulzând 70 de diplomați ruși. „Sunt destul de sigur că unele dintre cele 70 de persoane pe care le-am trimis înapoi vorbeau în mod activ cu parlamentarii și dădeau jurnaliştilor articole gata de publicare (...) Ambasadorul Rusiei a fost suspectat că joacă un rol activ, ducând politicieni în Grecia în vacanță”, a arătat premierul de la Sofia. Frontiera cu Turcia, tranzit de droguri și migrație ilegală Petkov amintește și de faptul că Bulgaria nu a mai blocat cererea Macedoniei de Nord de primire în UE, în pofida presiunilor rusești. El a spus că Rusia și-a exercitat influența „de ambele părți ale graniței”. Un ministru adjunct din cabinetul Petkov, Ivan Hristanov, fost manager IT și care gestionează acum cel mai mare punct de frontieră cu Turcia, a apreciat că traficul de persoane și de droguri de pe această graniță aduceau mafiei locale câștiguri de un miliard de dolari pe an. Hristanov, care este păzit de gărzi după ce a fost amenințat cu moartea, a apreciat că ceea ce a făcut guvernul său la granița cu Turcia a dus la căderea guvernului. Citește și: EXCLUSIV Rheinmetall a renunțat la planul de a reface fabrica de pulberi și explozivi Făgăraș în parteneriat cu Romarm. România, la mila exportatorilor de pulberi din Rusia, via Serbia „Companiile care controlau trecerea frontierei ar putea totuși să-și recâștige concesiunile, deoarece contestă expulzarea lor în instanțe, iar observatorii se tem că judecătorii prietenoși îi pot ajuta. Petkov l-a acuzat pe procurorul general al Bulgariei că nu investighează parlamentarii corupți, dar a spus că va avea nevoie de votul a două treimi dintre parlamentari pentru a-l demite. Problema, a susținut el, este că peste o treime dintre parlamentari ar risca să fie investigați sub un nou procuror general”, mai explică The Times.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră