duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: turcia

87 articole
Internațional

Turcia a rupt un acord cu Atena

Turcia a rupt un acord cu Atena. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a rupt un acord cu Atena şi nu vrea să se mai întâlnească cu liderii greci, pe care-i acuză că nu sunt ”cinstiţi”, relatează AFP. ”Nu vom mai avea întâlniri bilaterale cu ei”, a anunţat şeful statului turc într-un discurs pe care l-a susţinut în faţa grupului parlamentar al partidului său, miercuri, la Ankara, în contextul în care liderii celor două ţări îşi multiplică acuzaţii reciproce. Turcia a rupt un acord cu Atena ”Ştiţi că aveam un acord de înalt consiliu strategic cu Grecia. Eu am prevenit Ministerul nostru de Externe ieri (marţi). Noi am rupt acest acord”, a anunţat Erdogan. Acest acord, încheiat în 2010, prevedea reuniuni regulate la nivel înalt în vederea unei dezvoltări a cooperării între Turcia şi Grecia. Recep Tayyip Erdogan l-a atacat pe premierul grec Kyriakos Mitsotakis, fără să-l numească. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon ”Se duce în Statele Unite şi face declaraţii împotriva noastră în Congres. Ne-am săturat acm. Dacă eşti cinstit, suntem pregătiţi să te primim. Dar nu eşti, îmi pare rău”, a tunat şeful statului turc.Kyriakos Mitsotakis a dat asigurări unor jurnalişti, marţi, la Bruxelles, că ”nu se angajează într-un joc de ping-pong al unor acuzaţii personale cu preşedintele turc”, potrivit CNN. Turcia şi-a intensificat criticile asupra Greciei ”Turcia este cea care ne ameninţă. este clar că nu noi ameninţăm Turcia” şi ”nu vom fi niciodată cei care recurg la escaladare, insulte şi acuzaţii personale”, a declarat el, exprimându-şi regretul faţă de faptul că Ankara ”pierde din nou o ocazie de a-şi îmbunătăţi în mod substanbţial relaţiile cu Grecia. Turcia şi-a intensificat criticile vizând Grecia în urma unei intervanţii a lui Kyriakos Mitsotakis în Congresul Statelor Unite, la jumătatea lui mai. Premierul grec a criticat atunci Turcia, fără să o menţioneze în mod deschis. Presa proguvernamentală turcă a interpretat acest discurs ca pe un apel adresat Washingtonului de a nu furniza avioane de luptă de tip F-16, cerute de Turcia. Autorităţile turce reproşează de asemenea Greciei faptul că înarmează insule la Marea Egee şi o acuză de încălcarea, prin acest lucru, a două tratate. Ministrul turc de Externe Mevlüt Cavusoglu a reiterat marţi că Ankara va pune în discuţie suveranitatea Greciei asupra acestor insule, în cazul în care Atena continuă să trimită trupe pe aceastea. ”Grecia încalcă statutul acestor insule şi trebuie să le dezarmeze. Altfel va începe o dezbatere pe tema suveranităţii lor”, a declarat şeful diplomaţiei turce agenţiei turce de presă Anadolu.

Turcia a rupt un acord cu Atena(sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Planul inițial a lui Putin a eșuat încă de la început (sursa: Facebook/AntonyBlinken)
Internațional

SUA, îngrijorată de anunțul Turciei

SUA, îngrijorată de anunțul Turciei. O nouă ofensivă a Turciei în Siria "ar submina stabilitatea regională", a avertizat miercuri şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, într-o reacţie la ameninţările preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit AFP. "Marea îngrijorare pe care o avem este că orice nouă ofensivă ar submina stabilitatea regională" şi "ar oferi ocazia actorilor răuvoitori să exploateze instabilitatea", a afirmat Blinken într-o conferinţă de presă la Washington. SUA, îngrijorată de anunțul Turciei Şeful statului turc şi-a reluat miercuri ameninţările cu organizarea unei operaţiuni militare împotriva a două localităţi din nordul Siriei împotriva combatanţilor kurzi pe care îi califică drept "terorişti". Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon De o săptămână, el ameninţă să atace Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), catalogat drept mişcare teroristă de către Ankara şi aliaţii ei occidentali, precum şi Unităţile Populare de Apărare (YPG), aliate cu PKK, dar care au fost susţinute de SUA şi coaliţia internaţională împotriva grupării jihadiste Stat Islamic, potrivit Agerpres. "Ne opunem oricărei escaladări în nordul Siriei şi susţinem menţinerea liniilor de încetare a focului actuale", a declarat Antony Blinken într-o conferinţă de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat într-o vizită la Washington. "Nu vrem să vedem nimic care să pună în pericol eforturile pe care le facem pentru a menţine" Statul Islamic îngenuncheat, a insistat el, pe fondul noilor tensiuni cu Turcia, ţară aliată SUA în cadrul NATO.

Turcia anunță că va ataca Siria (sursa: Pexels)
Internațional

Erdogan a anunțat lansarea unei operațiuni militare în nordul Siriei

Turcia anunță că va ataca Siria. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat lansarea unei noi operațiuni în nordul Siriei, pentru a elimina amenințarea teroristă, făcând referire la insurgenții din PKK și aripa sa militantă YPG. Erdogan a spus că Turcia intenționează să curețe două zone din nordul Siriei, aproape de granița cu Turcia, „de elemente teroriste”, referindu-se la luptătorii din PKK și aripa sa militantă YPG. Turcia anunță că va ataca Siria „Intrăm într-o nouă fază a deciziei noastre de a crea o zonă sigură la 30 de kilometri sud (de la granița turco-siriană). Curățăm Tel Rifat și Manbij de teroriști”, a declarat Erdogan la o întâlnire a Partidului său pentru Justiție și Dezvoltare ( AK) în Ankara, potrivit CNN. Citește și: Crește riscul unei confruntări directe între Rusia și SUA, amenință Kremlinul, nemulțumit de livrarea de rachete performante (HIMARS) Ucrainei de către Pentagon Erdogan a spus că, din moment ce SUA și Rusia nu și-au îndeplinit obligațiile de a crea o astfel de zonă sigură în zona de frontieră, „Turcia este pregătită să desfășoare o operațiune pentru a proteja națiunea și populația locală din nordul Siriei de amenințarea teroristă YPG/ PKK." Siria a declarat deja că consideră ilegale acțiunile Turciei de a crea o zonă de securitate pe teritoriul său. „Orice măsuri sau acțiuni întreprinse de guvernul regimului turc pe teritoriul sirian, în primul rând politica sa de curățare etnică în teritoriile siriene ocupate, sunt ilegale”, a declarat Ministerul de Externe sirian. Damasc consideră că autoritățile turce vor să creeze un „avanpost exploziv” în interiorul țării și „să continue să sponsorizeze și să înarmeze organizațiile teroriste”.

Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei(sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia a prezentat o listă de revendicări

Turcia a prezentat o listă de revendicări. Turcia a prezentat o listă de revendicări Finlandei și Suediei pentru a debloca aderarea lor la NATO, anunțând că țările nordice vor trebui să își schimbe legislația dacă vor acceptul Ankarei, relatează Reuters. Într-un gest care a șocat NATO, Turcia a anunțat la 13 mai că se opune aderării Finlandei și Suediei la NATO, președintele turc Recep Erdogan acuzând cele două țări că găzduiesc "organizații teroriste". Turcia a prezentat o listă de revendicări Finlanda și Suedia au decis să renunțe la neutralitatea lor istorică în urma invaziei Rusiei în Ucraina, depunând în mod oficial cererea de aderare în luna mai. Toți cei 30 de membri NATO trebuie să aprobe în unanimitate orice plan de extindere a alianței. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb În urma unei întâlniri la Ankara cu delegații din cele două țări, ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a cerut vinerea trecută "acțiuni concrete" din partea Finlandei și Suediei pentru a-și da acordul de aderare la NATO. Lista de cereri a Turciei Marți, ministrul turc de externe a prezentat o listă de măsuri concrete pe care le cere de la Finlanda și Suedia: Să înceteze orice sprijin pentru Partidul Muncitorilor din Kurdistan și alte organizații pe care Ankara le consideră teroriste.interzicerea organizării oricăror evenimente de către acestea pe teritoriul Finlandei și Suediei;extrădarea persoanelor căutate de Turcia pentru acuzații de terorism;sprijinirea operațiunilor militare și antiteroriste ale Ankarei;ridicarea tuturor embargourilor asupra industriei de apărare a Turciei.

"Toată lumea" vrea Bayraktar (sursa: dw.com)
Internațional

"Toată lumea" vrea Bayraktar

"Toată lumea" vrea Bayraktar. Distrugerile provocate de ucraineni vehiculelor blindate rusești cu ajutorul dronelor aeriene turcești Bayraktar TB2 a făcut ca "întreaga lume" să devină clientă, potrivit designerului acesteia. Selcuk Bayraktar, care conduce firma Baykar din Istanbul împreună cu fratele său Haluk, a declarat că dronele au arătat modul în care tehnologia revoluționează războiul modern. "Toată lumea" vrea Bayraktar "Bayraktar TB2 face ceea ce trebuia să facă - să elimine unele dintre cele mai avansate sisteme antiaeriene și sisteme avansate de artilerie și vehicule blindate", a declarat el în engleză pentru Reuters alături de noua dronă Akinci la o expoziție din Baku. "Întreaga lume este un client". Cel puțin pentru o vreme, TB2, care are o anvergură a aripilor de 12 metri și poate să se înalțe până la 7,6 km înainte de a se prăbuși pentru a distruge tancuri și artilerie cu bombe perforante ghidate cu laser, a contribuit la subminarea superiorității militare copleșitoare a Rusiei. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb Renumele dronei este atât de mare, încât aceasta a devenit subiectul unui cântec patriotic de succes plin de înjurături în Ucraina, care ironiza trupele rusești, cu refrenul "Bayraktar, Bayraktar", potrivit Reuters. Drona Bayraktar a primit atenția președintelui rus Vladimir Putin, iar ministerul apărării a menționat-o de cel puțin 45 de ori în public de la începutul războiului, la 24 februarie. Baykar, fondată în anii 1980 de tatăl lui Bayraktar, Ozdemir Bayraktar, a început să se concentreze pe avioanele fără pilot la bord în 2005, în timp ce Turcia căuta să își consolideze industria locală de apărare. TB2 a fost un factor atât de important în conflictele din Siria, Irak, Libia și Nagorno-Karabah, precum și în Ucraina, încât acum este vârful de lance al exportului global de apărare al Turciei. Președintele Tayyip Erdogan spune că cererea internațională este uriașă pentru TB2 și pentru noul Akinci.

Blocada Ankarei pusă pe masă la summitul NATOsursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia se opune aderării Finlandei şi Suediei la NATO

Turcia se opune aderării Finlandei şi Suediei la NATO. Finlanda trebuie să înceteze să mai "protejeze" ceea ce Turcia consideră o organizaţie teroristă şi să ia în serios preocupările de securitate ale Turciei dacă doreşte ca aceasta să o accepte în NATO, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan pentru un ziar finlandez, citat de Reuters. Turcia se opune aderării Finlandei şi Suediei la NATO "Problema nu este că Finlanda nu ar înţelege Turcia. Finlanda refuză să ia în serios preocupările de securitate ale Turciei", a declarat directorul de comunicare al preşedintelui turc, Fahrettin Altun, prin e-mail pentru cel mai mare cotidian finlandez Helsingin Sanomat. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb Turcia se opune aderării Finlandei şi Suediei la Alianţa occidentală de apărare pe motiv că adăpostesc persoane legate de gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi altele pe care le consideră teroriste, şi pentru că Finlanda şi Suedia au oprit exporturile de arme către Turcia în 2019, potrivit Agerpres. Cuvintele lui Altun repetă ceea ce i-a spus principalul consilier de politică externă al lui Erdogan, Ibrahim Kalin, luni omologului său american, cerând celor două ţări nordice "să ia măsuri concrete cu privire la organizaţiile teroriste care ameninţă securitatea naţională a Turciei". "În cele din urmă, guvernul Finlandei trebuie să decidă ce este mai important, să se alăture NATO sau să protejeze acest tip de organizaţii", a adăugat Altun citat de ziar.

Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră

Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră. Rusia este pregătită să colaboreze cu Turcia pentru libera circulaţie a mărfurilor în Marea Neagră, inclusiv a cerealelor provenite din Ucraina, i-a declarat luni preşedintele rus Vladimir Putin omologului său turc Recep Tayyip Erdogan, relatează AFP şi Reuters. Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră Într-o discuţie telefonică, Putin "a subliniat că partea rusă este pregătită să faciliteze tranzitul maritim fără îngrădire al mărfurilor, în coordonare cu partenerii turci. Aceasta se aplică în egală măsură exporturilor de cereale provenite din porturile ucrainene", menţionează Kremlinul într-un comunicat. Putin a reafirmat în aceeaşi discuţie cu Erdogan că Rusia poate "exporta cantităţi importante de îngrăşăminte şi de produse agricole dacă sancţiunile antiruse vor fi anulate", se mai arată în comunicat. Citește și: Erdogan despre Finlanda și Suedia: Sunt ţări care sprijină terorismul, cât sunt eu președinte al Turciei nu voi fi de acord să intre în NATO "În discuţia privind situaţia din Ucraina, accentul a fost pus pe asigurarea siguranţei navigaţiei în mările Neagră şi Azov şi eliminarea ameninţării minelor", mai afirmă Kremlinul. Minele navale au produs acuzații reciproce Mine navale au fost descoperite plutind în derivă în Marea Neagră după ce Rusia a lansat agresiunea militară contra Ucrainei. Potrivit Moscovei, aceste mine au fost amplasate de armata ucraineană în zona de coastă şi s-au desprins de cablurile de ancorare, în timp ce potrivit Kievului ele au fost lansate de Rusia din stocul de mine ucrainene preluat de armata rusă în Crimeea după anexarea acestei peninsule în 2014. După ce porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost blocate de Rusia în urma declanşării războiului împotriva Ucrainei pe 24 februarie, această ţară s-a văzut nevoită să-şi expedieze exporturile pe cale feroviară sau prin mici porturi de la Dunăre. Scăderi masive ale exporturilor De atunci exporturile sale de cereale au scăzut luna aceasta la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu. Ucraina este de asemenea un exportator major de porumb, orz, ulei de floarea-soarelui şi ulei de rapiţă, în timp ce Rusia şi Belarus - ţară care a sprijinit agresiunea rusă contra Ucrainei şi este de asemenea vizată de sancţiunile occidentale - exportă împreună peste 40% din îngrăşămintele pe bază de potasiu la nivel mondial.

Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia

Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că discuţiile ţării sale din această săptămână cu delegaţiile Finlandei şi Suediei nu au fost la "nivelul aşteptat" şi că Ankara nu poate poate accepta ca ţări care "sprijină terorismul" să intre în NATO, a transmis duminică postul public de televiziune TRT Haber, citat de Reuters. Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia Turcia s-a opus aderării Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică, blocând un acord care ar permite o extindere istorică a NATO în contextul invaziei declanşate de Rusia în Ucraina. Noile comentarii făcute de Erdogan indică faptul că opoziţia sa continuă. "Atât timp cât Recep Tayyip Erdogan este şeful Republicii Turcia, cu certitudine nu putem spune 'da' intrării în NATO pentru ţările care sprijină terorismul", le-a spus el jurnaliştilor sâmbătă, la întoarcerea dintr-o vizită în Azerbaidjan. Citește și: Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în „minciunile” Moscovei. Vestul trebuie să aleagă Două surse au declarat anterior pentru Reuters că discuţiile de miercuri au dus la puţine progrese şi că este neclar dacă vor mai avea loc noi negocieri. Pentru extinderea NATO este nevoie de aprobarea tuturor celor 30 de ţări membre. Pretextul: găzduirea unor membri PKK Turcia se opune încercărilor Suediei şi Finlandei de aderare la NATO pe motiv că ele găzduiesc persoane care au legătură cu gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi cu alte organizaţii pe care le consideră teroriste, dar şi pentru că ele au oprit exporturile de arme spre Ankara în 2019. "Nu sunt oneste şi sincere. Nu putem repeta greşeala pe care am făcut-o în trecut în legătură cu aderarea unor ţări care îmbrăţişează şi alimentează terorişti la NATO, care este o organizaţie de securitate", a spus el. Cere "diplomație" de la Rusia și Ucraina Suedia şi Finlanda au transmis că ele condamnă terorismul şi au salutat posibilitatea unei coordonări cu Ankara. Erdogan a mai declarat că Turcia îşi doreşte ca războiul dintre Rusia şi Ucraina să se încheie cât mai curând, dar că situaţia se înrăutăţeşte de la o zi la alta. "Luni, voi avea discuţii telefonice atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina. Voi încuraja în continuare cele două părţi să folosească dialogul şi diplomaţia", a spus el.

Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdogan)
Internațional

Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO

Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO. Turcia aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să adopte măsuri concrete şi să stopeze sprijinul pentru grupări teroriste, în schimbul ridicării obiecţiilor Ankarei faţă de aderarea celor două ţări nord-europene la NATO, a declarat vineri ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, potrivit Reuters. Toate cele 30 de state membre actuale ale NATO trebuie să fie de acord cu acceptarea unui nou membru. Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO "Trebuie să fie făcut un pas concret cu privire la temerile Turciei", a spus Cavusoglu într-o conferinţă de presă, după o întâlnire trilaterală cu omologii săi român şi polonez. Delegaţii din Suedia şi Finlanda s-au aflat miercuri la Ankara pentru discuţii cu oficiali turci. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat ulterior că Ankara a observat o atitudine pozitivă cu privire la ridicarea embargoului asupra exporturilor de arme. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Săptămâna trecută, Turcia a provocat surprinderea a numeroase alte state din Alianţa Nord-Atlantică după ce a afirmat că nu va sprijini aderarea Suediei şi a Finlandei la organizaţia euroatlantică. Cele două ţări au interzis exporturile de arme către Turcia în urma unei incursiuni a armatei turce în nordul Siriei contra miliţiilor kurde YPG, pe care Ankara o tratează ca pe organizaţie teroristă. Turcia consideră că Suedia şi Finlanda - ţară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia - adăpostesc indivizi despre care afirmă că au legătură cu grupări considerate teroriste de autorităţile turce şi cu susţinători ai imamului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara de organizarea tentativei de puci din iulie 2016. Premierul suedez Magdalena Andersson a respins acuzaţiile Turciei, declarând că ţara sa nu furnizează arme sau alt sprijin teroriştilor. Războiul declanşat de Rusia contra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului "Parteneriat pentru Pace".

Turcia groapa de gunoi pentru deșeurile din UE (sursa: Pixabay)
Internațional

Turcia, "groapa de gunoi" pentru deșeurile din UE

Turcia, "groapa de gunoi" pentru deșeurile din UE. Exporturile de deşeuri din UE către ţările din afara blocului comunitar au ajuns în 2021 la 33 de milioane de tone, o creştere de 77% din 2004, în timp ce importurile de deşeuri din ţări din afara blocului comunitar au urcat cu 11%, ajungând la 19,7 milioane de tone, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Turcia, "groapa de gunoi" pentru deșeurile din UE Turcia a fost anul trecut cea mai mare destinaţie pentru deşeurile exportate din UE, cu un volum de aproximativ 14,7 milioane de tone, de peste trei ori mai mult ca în 2004 şi aproape jumătate din totalul exporturilor de deşeuri. Urmează India (aproape 2,4 milioane de tone), Egipt (1,9 milioane de tone), Elveţia (1,7 milioane de tone), Marea Britanie (1,5 milioane de tone), Norvegia (1,4 milioane de tone), Pakistan (1,3 milioane de tone), Indonezia (1,1 milioane de tone), Statele Unite (0,9 milioane de tone) şi Maroc (0,6 milioane de tone). În ultimii ani, Pakistanul a devenit din ce în ce mai mult o destinaţie importantă pentru deşeurile din UE, volumele crescând de la 0,1 milioane de tone în 2004 la 1,3 milioane de tone în 2021. În contrast, exporturile UE de deşeuri către China au scăzut de la un nivel de vârf de 10,1 milioane de tone în 2009 la 0,4 milioane de tone în 2021, potrivit Agerpres. Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat În 2021, exporturile de metale feroase (fier şi oţel) s-au ridicat la 19,5 milioane de tone, reprezentând mai mult de jumătate (59%) din totalul exporturilor de deşeuri ale UE. Aproape două treimi din deșeurile de metale exportate din UE ajung în Turcia Principala destinaţie a fost Turcia, care a primit 13,1 milioane de tone, aproximativ două treimi (67%) din totalul deşeurilor de metale feroase exportate din UE. Mai mult, blocul comunitar a importat 5,5 milioane de tone de deşeuri de metale feroase, aproape o treime (32%) venind din Marea Britanie. Deşi la un nivel mult mai redus, cantităţi considerabile de deşeuri de hârtie au fost exportate din UE. Cele 4,4 milioane de tone exportate au reprezentat 13% din totalul exporturilor de deşeuri ale UE în 2021. Principalele destinaţii au fost India (1,2 milioane de tone sau 26%), Indonezia (0,9 milioane de tone sau 22%) şi Turcia (0,4 milioane de tone sau 10%). În schimb, UE a importat 2,4 milioane de tone de deşeuri de hârtie, cea mai mare cantitate (un milion de tone sau 42%) venind din Marea Britanie.

Turcia este "cheia" de intrare în NATO (sursa: Facebook/Pekka Haavisto)
Internațional

Turcia este "cheia" de intrare în NATO

Turcia este "cheia" de intrare în NATO. Finlanda şi Suedia vor trimite miercuri delegaţii la Ankara pentru a încerca să înlăture opoziţia Turciei faţă de cererile celor două ţări nordice de a adera la NATO, a anunţat marţi ministrul de externe finlandez Pekka Haavisto, informează Reuters. "Trimitem delegaţiile noastre în vizită la Ankara, de fapt atât Suedia, cât şi Finlanda. Acest lucru se va întâmpla mâine, aşa că dialogul continuă", a spus Haavisto în timpul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveţia), care se încheie joi. Turcia este "cheia" de intrare în NATO În urmă cu o săptămână, Turcia a provocat surprinderea a numeroase alte state din Alianţa Nord-Atlantică după ce a afirmat că nu va sprijini aderarea Suediei şi a Finlandei la organizaţia euroatlantică. Ankara consideră că Suedia şi Finlanda adăpostesc indivizi despre care afirmă că au legătură cu grupări considerate teroriste de autorităţile turce, precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi cu susţinători ai imamului Fethullah Gulen, acuzat de Turcia de organizarea tentativei de puci din iulie 2016. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO În 16 mai, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că ţara sa se va opune cererilor de aderare la NATO din partea ţărilor care au impus sancţiuni Turciei. Suedia şi Finlanda au introdus un embargou asupra exporturilor de arme către Ankara după incursiunea militară turcă în Siria, din 2019, potrivit Agerpres. Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului "Parteneriat pentru Pace". Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar invazia militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în această ţară, ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia.

Șeful NATO diagnosticat cu "Zona Zoster" Sursă: Twitter
Internațional

Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei

Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică trebuie luate în considerare, relatează DPA. "Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea", a scris Stoltenberg pe Twitter după o întâlnire cu ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu. Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei "Suntem uniţi în acest moment istoric", a adăugat el. Finlanda şi Suedia şi-au anunţat recent candidaturile pentru aderarea la NATO, în contextul în care invazia Rusiei din Ucraina a amplificat îngrijorările privind securitatea. Turcia a transmis că va fi de acord cu aderarea celor două ţări numai în anumite condiţii. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Președintele Turciei a criticat din nou luni posibilitatea ca Finlanda și Suedia să intre în NATO, potrivit Agerpres. El a reiterat poziţia că ambele ţări sprijină "organizaţii teroriste", printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria. În cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe din NATO care a avut loc duminică la Berlin, Cavusoglu a criticat unele state membre pentru că restricţionează exporturile de arme către Turcia din cauza luptei sale împotriva acestor grupări. Săptămâna trecută, Erdogan a afirmat că cele două state sunt "case de oaspeţi pentru organizaţii teroriste". Nu este clar cum va putea fi convinsă Turcia să nu se opună aderării Suediei şi Finlandei la NATO, comentează DPA. Potrivit unor diplomaţi, un rol l-ar putea juca declaraţii din partea celor două state europene nordice în legătură cu lupta împotriva terorismului şi afacerile cu arme.

Turcia a rupt un acord cu Atena(sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO

Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat luni că nu va aproba aderarea la NATO a Suediei și Finlandei dacă acestea vor sancționa Ankara. "În primul rând, nu vom spune "da" celor care impun sancțiuni pentru aderarea Turciei la NATO, care este o organizație de securitate. Pentru că atunci NATO nu ar mai rămâne o organizație de securitate, ci devine un loc unde se concentrează reprezentanții terorii", a declarat Erdogan. Turcia se opune aderării Suediei și Finlandei la NATO În cadrul unei conferințe de presă la Ankara, Erdogan a declarat că delegațiile suedeză și finlandeză nu ar trebui să se deranjeze să vină în Turcia pentru a încerca să convingă Turcia să aprobe aderarea țării la NATO. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Ministrul de externe al Turciei a avut "câteva" întâlniri cu omologii suedez și finlandez, a declarat Erdogan, adăugând că niciuna dintre cele două țări nu a avut o poziție clară împotriva organizațiilor teroriste, potrivit CNN. "Chiar dacă spun suntem împotriva lor, dimpotrivă, au declarații prin care spun că nu predau teroriștii pe care trebuie să-i predea Turciei", a spus el. El a adăugat că Suedia este un "cuib" pentru organizațiile teroriste, spunând că le permite teroriștilor să vorbească în parlamente. "Ei au invitații speciale pentru teroriști. Au chiar și parlamentari pro PKK în parlamentele lor. Cum să avem încredere în ei?" Erdogan a reiterat aceeași poziție săptămâna trecută, când a declarat într-o conferință de presă la Istanbul că nu privește "pozitiv" perspectiva aderării Finlandei și Suediei la NATO, acuzând ambele țări că găzduiesc "organizații teroriste" kurde. PKK, sau Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care urmărește un stat independent în Turcia, se află într-o luptă armată cu Turcia de zeci de ani și a fost desemnat organizație teroristă de către Turcia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

Turcia opresivă, fără șanse la UE (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia opresivă, fără șanse la UE

Turcia opresivă, fără șanse la UE. Parlamentul European şi-a exprimat în mod ferm, joi, dezaprobarea faţă de condamnarea la închisoare pe viaţă a activistului şi filantropului turc Osman Kavala şi a apreciat că astfel Turcia "şi-a distrus orice speranţă" de a relansa procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE), informează AFP. Turcia opresivă, fără șanse la UE Europarlamentarii deplâng "caracterul injust, ilicit şi arbitrar al detenţiei" de la sfârşitul lui 2017 a lui Kavala, condamnat în 25 aprilie la închisoare pe viaţă, şi cer "eliberarea lui imediată şi necondiţionată". "Decizând să sfideze în mod deschis hotărârile constrângătoare ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în dosarul Osman Kavala şi în alte dosare, guvernul turc a distrus în mod deliberat orice speranţă de a relansa procesul său de aderare la Uniunea Europeană sau de a deschide noi capitole şi a închide capitolele deschise", consideră europarlamentarii. Text votat în sesiune plenară Textul fără caracter obligatoriu votat în sesiune plenară la Strasbourg face ecoul condamnării ferme de către şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, care sfârşitul lui aprilie şi-a exprimat profundul regret în legătură cu acest verdict. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul Acuzat că a încercat să înlăture de la putere guvernul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, Osman Kavala, om de afaceri şi filantrop în vârstă de 64 de ani, a negat întotdeauna acuzaţiile la adresa lui şi a denunţat un "asasinat judiciar" împotriva persoanei sale, sub influenţa şefului statului turc. La sfârşitul lui martie, Erdogan, care încearcă să joace un rol de mediator între Rusia şi Ucraina, a cerut Uniunii Europene "să deschidă rapid capitolele de negociere pentru aderare (...), fără a ceda la calcule cinice". Consiliul Europei, procedură de sancțiuni împotriva Turciei Negocierile asupra unei eventuale aderări a Turciei la UE, demarate în 2005, s-au împotmolit în ultimii ani, din cauza puternicilor tensiuni dintre Ankara şi Bruxelles asupra mai multor probleme. Aceste tensiuni s-au amplificat după represiunea declanşată de guvernul lui Erdogan în urma tentativei de puci din iulie 2016. Consiliul Europei, a cărui instanţă judiciară este CEDO, a angajat o procedură de sancţiuni împotriva Turciei, un demers rarisim din partea lui.

Turiștii europeni cer să nu fie cazați împreună cu rușii Foto: Anadolu Agency
Eveniment

Agențiile turism cer rușii dați afară

Agențiile europene de turism cer ca rușii să fie dați afară din hotelurile unde sunt cazați clienții lor. Mai mult, solicitarea îi vizează pe turiștii ruși deja cazați, care ar urma să fie evacuați. Hotelurile turcești s-au pomenit cu un ultimatum din partea tour-operatorilor europeni, scrie Turizm Gazetesi, citat de RBC Ucraina. Pe rețelele sociale sunt deja discuții despre posibile confruntări, în stațiunile din Turcia, între turiștii ruși și cei ucraineni sau din alte state care susțin Kievul. I can’t even imagine scenes that will unfold this summer in Turkey between Ukrainian and Russian tourists… #StandWithUkraine️ #StopPutin #armUkraine #ArmUkraineNow https://t.co/obLy76lkiz— olexander scherba?? (@olex_scherba) April 17, 2022 Agențiile europene de turism cer ca rușii să fie dați afară Operatorul TUI Tantur susține că rușii trebuie să plece din hotelurile cu care are contracte, arată newsmaker.md. Biggest European tour company TUI calls on Turkish hotels to deny accommodation for Russian tourists.— Fuat (@lilygrutcher) April 26, 2022 Tantur reprezintă TUI, agenție care aduce în Turcia mai ales turiștii din statele baltice. Companiile intermediare din statele baltice au arătat că nu ar dori să găsească ruși în hotelurile în care sunt cazați clienții lor. Mai mult, s-ar cere hotelurilor din Turcia să nu mai lucreze cu angajați ruși. În 2021, Turcia a găzuit 4,7 milioane turiști ruși, plus două milioane de ucraineni. La 11 aprilie, BBC arăta că autoritățile din Turcia vor să înființeze o companie aeriană special pentru a transporta turiștii ruși în stațiunile turistice. "Escaladarea conflictului dintre Rusia și Ucraina a cauzat probleme în sectorul turistic din Turcia, deoarece ambele piețe au fost foarte importante pentru afaceri", a scris ziarul turc Sabah, citând rapoarte ale agenției ruse de știri Interfax. Noua companie aeriană va avea sediul în orașul Antalya, pe coasta mediteraneană a Turciei. "Datorită acestei companii aeriene, vom putea atrage încă un milion de turiști ruși", precizează publicația. În plus, Turkish Airlines ar fi convenit cu operatorii turistici ruși să rezerve locuri pentru turiștii ruși în avioanele lor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră