luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: turcia

121 articole
Eveniment

Zeci de mii de ruși au invadat Antalya

Zeci de mii de ruși au invadat zona stațiunii Antalya, din Turcia, arată un reportaj New York Times. Însă localnicii sunt nemulțumiți de prezența lor, care a dus la o explozie a prețurilor la case și la chirii. O petiție care cerea să li se interzică să mai cumpere proprietăți în zona Antalya a strâns peste 14.000 de semnături, dar, în general, turcii și rușii coexistă în mod pașnic în regiune. Zeci de mii de ruși au invadat Antalya „În septembrie, guvernatorul provinciei Antalya, care include orașul și zonele învecinate, a declarat că numărul rezidenților străini din jurisdicția sa s-a dublat în doi ani, ajungând la peste 177.000. Acest număr include peste 50.000 de ruși și 18.000 de ucraineni. În noiembrie, străinii au cumpărat peste 19.000 de proprietăți în zonă, cel mai mare număr din Turcia, după Istanbul, a cărui populație este de cinci ori mai mare. Pentru a le limita concentrarea în zonă, autoritățile turce au închis zece cartiere din Antalya noilor rezidenți străini, ceea ce i-a împins în alte părți ale orașului”, scrie New York Times. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă Însă publicația arată că există potențial pentru un conflict cu ucrainenii din zonă. „Uneori, pe fondul coabitării dintre turci, ruși și ucraineni, tensiunile au crescut. Au apărut afișe de origine necunoscută care îi numea pe ruși ucigași și le cerea să plece acasă. Ucrainenii au purtat banderole cu steagul lor, iar vandali neidentificați au distrus în mod repetat statuile păpușilor matrioșca rusești aflate într-un parc public dedicat prieteniei ruso-turce”, arată ziarul din SUA. Însă, pe de altă parte, un vânzător turc a spus celor de la New York Times că ucrainenii și rușii dansează împreună, iar războiul este fără sens, având doar o motivație politică.

Zeci de mii de ruși au invadat Antalya Foto: Facebook
Atentat devastator la Istanbul, morți, răniți (sursa: captură video Twitter)
Internațional

Atentat devastator la Istanbul, morți, răniți

Atentat devastator la Istanbul, morți, răniți. Cel puţin șase persoane au fost ucise şi 58 rănite într-o explozie puternică ce a avut loc duminică după-amiază pe artera comercială foarte frecventată Istiqlal din centrul metropolei turce Istanbul, relatează presa locală. Atentat devastator la Istanbul, morți, răniți După ce guvernatorul Istanbulului, Ali Yerlikaya, anunţase un prim bilanţ de patru morţi şi 38 de răniţi, preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a precizat într-o intervenţie televizată că cel puţin șase persoane au fost ucise şi 58 rănite în urma acestui "atentat ticălos". "Autorii acestui atentat vor fi demascaţi. Populaţia noastră să fie sigură că autorii vor fi pedepsiţi", a adăugat preşedintele turc. Explozia a survenit la puţin timp după ora locală 16:00 (13:00 GMT), când artera pietonală Istiqlal era destul de aglomerată. Această arteră comercială situată în apropierea Pieţei Taksim este de obicei frecventată şi de turişti străini. Explozie foarte puternică Posturile turce de televiziune au arătat iniţial o mobilizare de ambulanţe şi a poliţiei la locul exploziei, precum şi imagini cu răniţi. Între timp, Înaltul consiliu al audiovizualului turc a interzis televiziunilor să mai difuzeze imagini de la faţa locului. Alte imagini, postate de martori pe reţelele de socializare, arată un mare crater la locul deflagraţiei şi victime căzute la pământ. Citește și: Rușii se retrag și din Nova Kahovka, orașul în care se află un baraj enorm pe Nipru, semn că se pregătesc să-l arunce în aer. Zone extinse din Herson pot fi inundate Potrivit unui reporter local colaborator al AFP, poliţia a izolat zona exploziei şi există teama că ar putea surveni o a doua deflagraţie. "Oamenii alergau panicaţi. Era un zgomot enorm. Şi fum negru. Explozia a fost atât de puternică, aproape asurzitoare", spune un martor. Artera Itstiqlal a mai fost afectată de explozii, în campania de atentate din 2015-2016 care a vizat mai multe oraşe ale Turciei. Revendicate o parte din ele de gruparea jihadistă Statul Islamic, acele atacuri s-au soldat cu aproape 500 de morţi şi circa 2.000 de răniţi.

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul (sursa: flickr/The White House)
Internațional

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul

Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui SUA, Jake Sullivan, a avut duminică, la Istanbul, o întrevedere cu Ibrahim Kalin, consilierul-şef al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi au discutat despre "progresul din procesul de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO", a anunţat Casa Albă într-un comunicat. Trimisul lui Biden, vizită-fulger la Istanbul Sullivan şi Kalin, a căror întrevedere nu fusese anunţată în prealabil de mass-media, au discutat de asemenea despre condamnarea de către Turcia a anexării ilegale unor regiuni din teritoriul ucrainean de către Rusia. Turcia, ţară membră a NATO, face echilibristică diplomatică de la declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, pe 24 februarie. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Totodată, Turcia a criticat invazia rusă şi a trimis drone Ucrainei. Suedia şi Finlanda au înaintat cerere de aderare la NATO în urma declanşării invaziei ruse în Ucraina, însă Turcia, aliat în cadrul NATO, a exprimat îngrijorări cu privire la candidaturile lor. Suedia și Finlanda, punct nevralgic După ce Ankara anunţase că se opune intrării celor două state în NATO, Suedia, Finlanda şi Turcia au semnat în luna iunie un memorandum prin care cea din urmă îşi dă acordul pentru aderarea primelor două la Alianţă. Însă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat imediat apoi că va bloca din nou aderarea lor, considerând că guvernele de la Stockholm şi Helsinki nu şi-au respectat promisiunile formulate pentru a obţine ridicarea veto-ului Ankarei, în special extrădarea către Turcia a militanţilor din grupările considerate "teroriste" de către guvernul turc, mai ales membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Citește și: Putin a mers prea departe anexând Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, războiul nu mai poate fi încheiat decât prin înfrângerea militară a Rusiei, spune șeful diplomației UE În timpul întrevederii de duminică, Sullivan şi Kalin au discutat de asemenea despre sprijinul SUA şi Turciei "pentru negocieri de pace între Armenia şi Azerbaidjan" şi "despre importanţa dialogului şi a diplomaţiei în soluţionarea dezacordurilor în Mediterana de Est", se mai spune în comunicat.

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene

Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene. Ministerul de Externe al Turciei a anunţat sâmbătă că respinge anexarea de către Rusia a patru regiuni ale Ucrainei şi a adăugat că decizia reprezintă o "încălcare gravă" a dreptului internaţional. Turcia nu recunoaște anexarea provinciilor ucrainene Turcia, ţară membră a NATO, a făcut echilibristică diplomatică de când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, arată Reuters. Ankara se opune sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei şi are relaţii apropiate atât cu Moscova, cât şi cu Kievul, vecinii săi de la Marea Neagră. Turcia a criticat însă invazia rusă şi a trimis drone înarmate Ucrainei. Ministerul turc a transmis sâmbătă că nu a recunoscut anexarea provinciei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014 şi a adăugat că respinge şi decizia Rusiei de a anexa patru regiuni ucrainene: Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. "Încălcare gravă, nu poate fi acceptată" "Această decizie, care constituie o încălcare gravă a principiilor recunoscute ale dreptului internaţional, nu poate fi acceptată. (...) Ne reiterăm sprijinul pentru soluţionarea acestui război, a cărui gravitate nu face decât să crească, pe baza unei păci juste care să fie încheiată prin negocieri", a anunţat diplomaţia de la Ankara. Citește și: Ucraina poate fi de drept membră a NATO înainte de a se împlini un an de la invadarea de către Rusia (modelul suedezo-finlandez). Atunci, Alianța va putea trimite trupe pe front Preşedintele rus Vladimir Putin a proclamat oficial vineri anexarea a patru regiuni ucrainene, promiţând că Moscova va învinge în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", chiar dacă a suferit noi eşecuri pe câmpul de luptă.

Aliații încep să ia distanță de Putin Foto: Twitter
Internațional

Aliații încep să ia distanță de Putin

Aliații încep să ia distanță de Putin: China și India își schimbă atitudinea față de regimul de la Kremlin, iar Turcia își declară public susținerea pentru Ucraina. Doar premierul Ungariei, Viktor Orban, își intensifică declarațiile pro-Rusia, cerând anularea tuturor sancțiunilor. Aliații încep să ia distanță de Putin „Pentru unii analiști chinezi, eșecurile lui Putin și escaladarea războiului au oferit Chinei o oportunitate de a se îndepărta de Rusia – o schimbare subtilă care a început odată cu întâlnirea lui Xi cu Putin. „China nu are altă opțiune decât să stea puțin mai departe de Putin din cauza escaladării războiului, a agresiunii și anexării sale și a amenințării sale reînnoite de război nuclear”, a spus Shi Yinhong, de la Universitatea Renmin, citat de CNN. China won't help Russia around sanctions, even though Chinese President Xi Jinping and Russian President Vladimir Putin have strong ties. China's main trading partner is the US. China's goal in Ukraine is Western failure. ? #russiaisaterrorisstate #Ukraine #Russia #China #Putin pic.twitter.com/4Tfk5Cgv0t— Herry Napitupulu (@HerryNapit) September 16, 2022 Pe de altă parte, CNN scrie că cele două puteri autoritare sunt în mod natural aliate împotriva Vestului. Ieri, într-un discurs ținut la ONU, ministrul australian de Externe Penny Wong a cerut Chinei să-și folosească influența și să ceară Rusiei să pună capăt invaziei din Ucraina. În plus, recentul summit din Uzbekistan, al statelor reunite în cadrul Shanghai Cooperation Organization, nu a oferit Rusiei sprijinul pe care-l aștepta. Universitarii chinezi scriu că Turica și China preiau rolul deținut de Rusia în Asia Centrală. Mediul de afaceri din China este deranjat de modul în care conflictul din Ucraina a perturbat rețele de comerț. „India nu sprijină invazia Rusiei și nici nu face pur și simplu echilibru între două mari puteri. În schimb, o schimbare subtilă, dar majoră, este în curs: decuplarea lentă, dar inevitabilă, a Indiei de Rusia”, arată Forreign Affairs. India, îngrijorată de China „Deși Rusia rămâne deocamdată o sursă importantă atât de echipament militar, cât și de energie, New Delhi se extrage încet din orice dependență de Moscova. Antiamericanismul profund înrădăcinat, un element de bază al vechii elite strategice a Indiei, dispare, iar India și Statele Unite sunt acum mai aproape ca niciodată. Legăturile Rusiei cu China au devenit mai puternice, la fel cum relația dintre India și China a devenit mai stâncoasă; ciocnirile de la frontieră, din 2020, au făcut ca guvernul Indiei să vadă China ca pe o provocare existențială la adresa securității naționale indiene”, mai scrie revista. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare În ceea ce privește Turcia, azi, purtătorul de cuvânt al președintelui Erdogan, Ibrahim Kalim, a spus că țara sa sprijină ucraina și nu va recunoaște referendumurile de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene aflate sub ocupația Kremlinului.

Turcia plătește gazul rusesc în ruble (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia plătește gazul rusesc în ruble

Turcia plătește gazul rusesc în ruble. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a confirmat că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi plătite în ruble, a informat sâmbătă presa turcă, transmite France Presse. Turcia plătește gazul rusesc în ruble "Un aspect pozitiv al vizitei noastre la Soci este acordul nostru cu dl Putin privind rubla. Dacă Dumnezeu permite, schimburile noastre în ruble vor asigura beneficii Turciei şi Rusiei", a declarat şeful statului turc reporterilor la bordul zborului său de întoarcere de la Soci (Rusia), pe malul Mării Negre, unde s-a întâlnit vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin. Cei doi preşedinţi au convenit că livrările de gaze ruseşti către Turcia vor fi "plătite parţial în ruble", a anunţat vineri seară viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak. Erdogan nu a precizat volumul tranzacţiilor viitoare în ruble. Rusia încearcă de luni de zile să-şi impună moneda în reglementările internaţionale împotriva euro şi dolarului, pe fondul sancţiunilor economice occidentale fără precedent împotriva Moscovei din cauza invaziei Ucrainei. Rusia, furnizor important de gaz și petrol pentru Turcia Deşi a condamnat rapid ofensiva rusă, Turcia a optat pentru neutralitate între cele două ţări şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei. În 2021, Rusia a reprezentat aproximativ un sfert din importurile de petrol ale Turciei şi 45% din achiziţiile sale de gaze naturale. Citește și: Ucraina, aproape de faliment: țara invadată are în fiecare lună un deficit de cinci miliarde de dolari. Zelenski: Trebuie să exportăm urgent zece milioane de tone de cereale Plata pentru gazul rusesc în ruble, chiar şi parţial, ar putea permite Turciei să nu-şi epuizeze în continuare rezervele valutare în dolari. Potrivit economiştilor, guvernul turc a cheltuit anul trecut zeci de miliarde de dolari încercând să oprească prăbuşirea lirei turceşti, care şi-a pierdut aproape jumătate din valoare într-un an. Erdogan şi Putin s-au angajat de asemenea la Soci să consolideze cooperarea energetică şi economică.

Primul vapor cu cereale care pleacă dintr-un port ucrainean Foto: Twitter
Eveniment

Primul vapor cereale pleacă port ucrainean

Primul vapor cu cereale care pleacă dintr-un port ucrainean, după invazia Rusiei: este vorba de o navă sub pavilion Sierra Leone, cu 16.000 de tone de porumb, care se îndreaptă spre Liban. Un convoi de alte 16 nave ar putea pleca, tot azi, din Odessa. Ele au fost încărcate cu aproape 600.000 de tone de cereale. Primul vapor cu cereale care pleacă dintr-un port ucrainean; Razoni, sub pavilion Sierra Leone Foto: Twitter „Este absolut esențial să permitem deschiderea acestor porturi, pentru că nu este vorba doar despre Ucraina, este despre cei mai săraci dintre săracii din toată lumea, care sunt în pragul foametei în timp ce vorbim”, afirma, în mai, și David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial. Citește și: Miniștrii germani se ceartă din cauza gazului rusesc: cel de Finanțe nu-l mai vrea folosit pentru electricitate, cel al Economiei spune că nu se poate Ucraina ocupă locul 5 mondial în producţia de cereale, după Uniunea Europeană, Rusia, Statele Unite şi Canada, potrivit Organizaţiei Mondiale pentru Alimentaţie şi Agricultură. În 2021, Ucraina a exportat peste 22 de milioane de tone de porumb, 18,5 milioane de tone de grâu și aproape 6 milioane de tone de ovăz. În aprilie 2022, Ucraina a reușit să exporte circa un milion de tone de cereale, folosind rute alternative la porturile sale de la Marea Neagră. La mijlocul lunii iunie, presa scria că doar prin Constanța fuseseră exportate 400.000 de tone. Primul vapor cu cereale care pleacă dintr-un port ucrainean Vasul care a părăsit deja Odessa, Razoni, ar urma să ajungă la intrarea în strâmtoarea Bosfor marţi la prânz, a estimat firma Yörük Isik, specializată în urmărirea mişcărilor navelor în Bosfor şi în regiune. "Plecarea altor nave este planificată în limitele coridorului şi formalităţilor convenite", a precizat Ministerul turc al Apărării. ?️The first cargo ship with Ukrainian grain left the port in #Odesa. #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/UDSdw9mDrb— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) August 1, 2022 În 22 iulie, Rusia şi Ucraina au semnat, la Istanbul, un acord cu privire la instaurarea unor culoare securizate cu scopul de a permite exportul de cereale blocate în Ucraina. The first ship carrying grain has left the Ukrainian port of Odessa under a landmark deal with Russia.@jamwaterhouse is following the ship as it heads through the Black Seahttps://t.co/a4DgG9Cnzt pic.twitter.com/Q4gzILxzf4— BBC Breakfast (@BBCBreakfast) August 1, 2022 Acordul va fi valabil timp de 120 de zile, respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte. Navele şi încărcătura ar urma să fie inspectate la Istanbul, sub autoritatea Centrului comun de coordonare (CCC), care a fost inaugurat oficial săptămâna trecută la Istanbul, conform acordului semnat pe 22 iulie de Ucraina şi Rusia, cu medierea Turciei şi a ONU.

Kirl Petkov: Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru
Eveniment

Corupția și influența Rusiei sunt același lucru

Premierul Bulgariei, Kiril Petkov, a declarat, într-un interviu pentru cotidianul britanic The Times: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument de politică externă a Moscovei în Balcani”. Petkov, care a studiat la Harvard, a fost demis de Parlament, în iunie, dar își menține postul până la formarea unui nou guvern sau organizarea alegerilor. Bulgaria has the potential to be a truly prosperous European nation.The only obstacle holding my country back is the legacy of corruption.Breaking systemic corruption & restoring rule of law is essential to maintain security and standards not only in ??, but the entire EU. https://t.co/8pXwUWEQ6r— Kiril Petkov (@KirilPetkov) July 25, 2022 „Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru” Potrivit The Times, problemele lui Petkov au început în aprilie, când a încheiat un contract de furnizare de gaz din Azerbaidjan, care era de trei ori mai ieftin decât contractul cu Gazprom. Până la acel moment, compania rusă furniza 90% din gazele Bulgariei. Kiril Petkov believes he made powerful enemies in Russia when he ended his nation’s reliance on it for gas supplies https://t.co/dv0CrQYlQg— The Times and The Sunday Times (@thetimes) July 26, 2022 Acordul privind furnizarea de gaze din Azerbaidjan a fost „o schimbare seismică pentru Bulgaria”, scrie The Times. Petkov a susținut, în interviul pentru această publicație, că Moscova a reacționat la înțelegere prin activarea opoziției din parlament, ceea ce a dus la căderea guvernului de la Sofia. O săptămână mai târziu, guvernul bulgar a răspuns expulzând 70 de diplomați ruși. „Sunt destul de sigur că unele dintre cele 70 de persoane pe care le-am trimis înapoi vorbeau în mod activ cu parlamentarii și dădeau jurnaliştilor articole gata de publicare (...) Ambasadorul Rusiei a fost suspectat că joacă un rol activ, ducând politicieni în Grecia în vacanță”, a arătat premierul de la Sofia. Frontiera cu Turcia, tranzit de droguri și migrație ilegală Petkov amintește și de faptul că Bulgaria nu a mai blocat cererea Macedoniei de Nord de primire în UE, în pofida presiunilor rusești. El a spus că Rusia și-a exercitat influența „de ambele părți ale graniței”. Un ministru adjunct din cabinetul Petkov, Ivan Hristanov, fost manager IT și care gestionează acum cel mai mare punct de frontieră cu Turcia, a apreciat că traficul de persoane și de droguri de pe această graniță aduceau mafiei locale câștiguri de un miliard de dolari pe an. Hristanov, care este păzit de gărzi după ce a fost amenințat cu moartea, a apreciat că ceea ce a făcut guvernul său la granița cu Turcia a dus la căderea guvernului. Citește și: EXCLUSIV Rheinmetall a renunțat la planul de a reface fabrica de pulberi și explozivi Făgăraș în parteneriat cu Romarm. România, la mila exportatorilor de pulberi din Rusia, via Serbia „Companiile care controlau trecerea frontierei ar putea totuși să-și recâștige concesiunile, deoarece contestă expulzarea lor în instanțe, iar observatorii se tem că judecătorii prietenoși îi pot ajuta. Petkov l-a acuzat pe procurorul general al Bulgariei că nu investighează parlamentarii corupți, dar a spus că va avea nevoie de votul a două treimi dintre parlamentari pentru a-l demite. Problema, a susținut el, este că peste o treime dintre parlamentari ar risca să fie investigați sub un nou procuror general”, mai explică The Times.

Turcia, presiune pe exporturile cerealiere ucrainene (sursa: BBC)
Internațional

Turcia, presiune pe exporturile cerealiere ucrainene

Turcia, presiune pe exporturile cerealiere ucrainene. Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, i-a transmis luni ministrului ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, că este important ca primul transport de cereale în conformitate cu recentul acord semnat la Istanbul cu medierea ONU să aibă loc cât mai rapid posibil, transmite Reuters. Turcia, presiune pe exporturile cerealiere ucrainene Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării turc, Hulusi Akar a salutat declaraţia Kievului că speră ca acordul să fie pus în practică în această săptămână. El a adăugat că Turcia va continua să facă ceea ce îi revine conform prevederilor acordului. Ucraina şi Rusia au semnat vineri, cu Turcia şi ONU, acordul privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, blocate din cauza conflictului armat între cele două ţări. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Acordul va fi valabil timp de "120 de zile", respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone de cereale din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte. Inspectarea navelor la plecare în direcţia porturilor ucrainene va avea loc sub controlul centrului de coordonare comun (CCC), într-unul din porturile din Istanbul, pentru a răspunde preocupărilor Moscovei, care doreşte să aibă garanţia că cargourile nu vor aduce arme în Ucraina.

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat (sursa: ZMiST)
Internațional

exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat

Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat. Parisul "speră" că întâlnirea cvadripartită privind exporturile de cereale ucrainene, prevăzută pentru miercuri în Turcia, va duce la progrese, dar rămâne "prudent" având în vedere atitudinea manifestată până în prezent de Moscova, a declarat marţi şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, scrie AFP. Exportul maritim al grânelor ucrainene, negociat Delegaţii rusă şi ucraineană, precum şi reprezentanţi ai ONU urmează să se întâlnească miercuri în Turcia pentru a discuta problema spinoasă a reluării, prin Marea Neagră, a acestor exporturi blocate din cauza ofensivei militare ruse în curs în Ucraina. Această întâlnire, anunţată marţi de ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, confirmată apoi de Moscova şi Kiev, intervine într-un context de creştere globală a preţurilor alimentelor, în parte din cauza invaziei ruse lansate la 24 februarie. Franța rămâne "prudentă" "Suntem mobilizaţi şi sprijinim eforturile depuse de secretarul general al Naţiunilor Unite pentru a permite exportul de cereale din Ucraina pe cale maritimă", a declarat Catherine Colonna, marţi seară, în faţa Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Naţionale de la Paris. "Constatăm că săptămânile trec fără ca să se arate progrese", a adăugat ministrul de externe. "Vreau să sper că reuniunea anunţată miercuri în Turcia sub egida Naţiunilor Unite, a celor două părţi Ucraina şi Rusia, cu ajutorul Turciei, va permite obţinerea de rezultate", a mai spus ea. "Dar am văzut de câteva săptămâni că Rusia cere condiţii peste condiţii la o astfel de întâlnire, aşa că rămân prudentă", a continuat Catherine Colonna. Miza: 20 de milioane de tone de cereale Ucraina, unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu, printre alte produse agricole, a văzut exporturile producţiei sale oprite de ofensiva militară a Moscovei. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale din recolta de anul trecut sunt astfel blocate în porturile ucrainene de la Marea Neagră de navele de război ruse, în timp ce minele plasate de Kiev reprezintă şi ele o problemă, mai scrie AFP.

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic (sursa: Unsplash)
Internațional

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic

Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic au fost descoperite în Turcia. A fost trâmbițată ca o descoperire care va pune capăt dependenței industriei ecologice de China, scrie The Times. O rezervă recent descoperită de pământuri rare, un grup de minerale vitale pentru stocarea energiei alternative, ar fi a doua ca mărime din lume după cea deținută de China, care domină producția mondială. Pământuri rare extrem de valoroase tehnologic Descoperit lângă orașul Eskisehir, pe câmpia centrală a Anatoliei, noul depozit se află pe teritoriul NATO, un aspect din ce în ce mai important pentru industria occidentală. Ministerul turc al Energiei și Resurselor Naturale a prognozat că cele 694 de milioane de tone de zăcăminte conțin suficiente pământuri rare pentru a alimenta lumea timp de o mie de ani. „Obiectivul nostru este să procesăm 570.000 de tone de minereu anual când această instalație va atinge capacitatea maximă”, a spus președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Aceasta ar oferi o soluție la o mare problemă care întârzie tranziția mondială spre energia verde, dar scepticii subliniază că detaliile sunt vagi, iar cifrele citate se referă la cantitatea de minereu găsită și că cantitatea de pământuri rare produsă efectiv va depinde, ca în tot mineritul, de puritatea minereului. China bravează Dar China vrea să pară lipsită de griji. „Avantajul tehnologic și industrial al Chinei în industria globală a pământurilor rare va fi menținut în viitor”, a prezis Global Times, un oficios al Partidului Comunist, citând persoane din interiorul industriei. „Descoperirea unei rezervații de pământuri rare în Turcia nu va avea un impact evident asupra poziției globale a Chinei.” Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Chiar și așa, descoperirea turcească ar trebui să ofere cel puțin o imagine mai puțin sumbră pentru Occident decât au pictat-o pesimiștii în ultimii ani. „Nu aș spune că acesta este salvatorul pieței europene, dar este o veste binevenită”, a declarat Ryan Castilloux, managing director al Adamas Intelligence, o companie de consultanță. „Problema este atât de mare, cererea crește atât de repede încât avem nevoie de multe astfel de descoperiri care să vină online.” O alianță pentru siguranța mineralelor Cea mai solidă speranță pentru o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorii câțiva ani depinde de înlocuirea rapidă a motorului cu ardere internă cu mașini electrice alimentate de baterii. Marea Britanie și America se angajează să interzică vânzările de vehicule noi pe benzină și diesel până în 2045. Dar realizarea acestor baterii necesită o gamă de minerale, inclusiv cele 17 așa-numite pământuri rare, segment condusă de China, care exploatează între 80 și 90% din stocurile globale. Pe fondul defalcării geopolitice care pune în conflict America și Occidentul cu Rusia și China, această dependență pare din ce în ce mai nesustenabilă. Luna trecută, Marea Britanie, SUA și alți aliați occidentali au anunțat formarea Minerals Security Partnership, o încercare de a face lanțul de aprovizionare mai „sigur”. China a anunțat restricții asupra exporturilor de pământuri rare în decembrie 2020, o mutare considerată un mijloc de conservare a stocurilor. Articolul complet, în Știrile TVR.

Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO (sursa: Facebook/Sauli Niinistö)
Internațional

Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO

Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO. Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a declarat marţi că Turcia a fost de acord să sprijine aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, în prima zi a summitului Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid, relatează Reuters. Niinisto a precizat că decizia Turciei a survenit după ce liderii celor trei ţări au semnat un memorandum comun "pentru extinderea întregului lor sprijin împotriva ameninţărilor la adresa securităţii" fiecărui stat semnatar. Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO Acordul semnat în faţa camerelor de miniştrii de externe ai celor trei ţări "confirmă că Turcia va sprijini, la summitul din această săptămână, invitaţia adresată Finlandei şi Suediei de a adera la NATO", a afirmat într-un comunicat preşedintele finlandez Sauli Niinisto. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a obţinut "cooperare deplină" a Finlandei şi Suediei împotriva combatanţilor kurzi din PKK şi a aliaţilor acestora, a anunţat preşedinţia turcă într-un comunicat, potrivit Agerpres. Turcia a fost de acord cu intrarea în NATO a celor două ţări nordice după mai bine de trei ore de discuţii, marţi, la Madrid, în marja summitului Alianţei Nord-Atlantice.

Blocada Ankarei pusă pe masă la summitul NATOsursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO

Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se va întâlni marţi la Madrid cu omologul său finlandez Sauli Niinisto şi cu premierul suedez Magdalena Andersson pentru a discuta despre candidaturile Suediei şi Finlandei la NATO, blocate de Ankara, a anunţat preşedinţia de la Helsinki pe Twitter, potrivit AFP. Această primă reuniune la nivel înalt între Erdogan, Niinisto şi Andersson va avea loc în debutul summitului NATO, în prezenţa secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a indicat preşedinţia finlandeză. Blocada Ankarei, pusă pe masă la summitul NATO Noi negocieri vizând deblocarea veto-ului turc sunt prevăzute şi luni la sediul NATO din Bruxelles, a precizat Helsinki. Preşedinţia turcă a prevenit totuşi împotriva unui exces de optimism. Într-o declaraţie la televiziunea Haberturk, Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al lui Erdogan şi un apropiat al acestuia, a atenţionat că "a asista la un summit nu înseamnă că vom reveni asupra poziţiei noastre". "Mingea este în terenul lor acum", a adăugat el referindu-se la Suedia şi Finlanda. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Şefa guvernului suedez va merge la Bruxelles pentru a se întâlni cu Stoltenberg înaintea summitului de la Madrid, a anunţat cabinetul său. Magdalena Andersson a discutat prin telefon cu Erdogan sâmbătă, dar, potrivit Ankarei, nu s-a realizat niciun progres. Turcia a anunţat la mijlocul lunii mai blocarea candidaturilor Finlandei şi Suediei, iar subiectul urmează să ocupe o parte importantă a summitului NATO ce va avea loc de marţi până joi. Turcia acuză mai ales Suedia că găzduieşte militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care Ankara îi consideră "organizaţie teroristă". Turcia denunţă şi prezenţa unor adepţi ai predicatorului Fethullah Gülen, pe care îl suspectează de orchestrarea tentativei de puci din iulie 2016, potrivit Agerpres. Ankara mai cere şi ridicarea blocajelor la exporturile de arme, decise împotriva sa de Stockholm şi Helsinki după intervenţia militară turcă în nordul Siriei în octombrie 2019, precum şi înăsprirea legislaţiei antiteroriste suedeze şi extrădarea mai multor persoane pe care le descrie ca "terorişti".

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO în așteptare (sursa: dw.com)
Internațional

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, în așteptare

Turcia nu va da undă verde ofertei Suediei și Finlandei de a adera la NATO la summitul de la Madrid al blocului, stabilit pentru sfârșitul lunii iunie, a declarat luni pentru TASS șeful Institutului de Politică Externă din Ankara. "Nu se poate aștepta ca Turcia să dea undă verde la summitul de la Madrid. Mai devreme sau mai târziu, Suedia și Finlanda vor adera la NATO. Este foarte puțin probabil să se întâmple în acest an și ar putea fi nevoie ca alianța să organizeze un alt summit", a subliniat Huseyin Bagci. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, în așteptare El a subliniat că Turcia nu se opune în principiu aderării la NATO a celor două țări nordice, dar este interesată în primul rând să obțină garanții scrise care să răspundă preocupărilor legate de legăturile acestora cu organizațiile teroriste, și anume Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), așa-numitele Forțe Democratice Siriene (FDS) și organizația FETO. Potrivit expertului, din cauza poziției de neclintit a Turciei față de Suedia și Finlanda, oferta lor de aderare la NATO a devenit mai complicată decât era atunci când și-au anunțat pentru prima dată planurile de aderare la bloc. "A venit timpul pentru o diplomație cu ușile închise", a precizat el. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Directorul Institutului de Politică Externă a negat acuzațiile potrivit cărora Ankara ar fi intensificat presiunile asupra celor două țări nordice în încercarea de a face jocul Rusiei și de a obține, de asemenea, anumite concesii din partea Statelor Unite, în special în ceea ce privește furnizarea de arme, potrivit TASS. La 18 mai, trimișii suedez și finlandez la NATO au înaintat secretarului general Jens Stoltenberg cererile de aderare a țărilor lor la alianță. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat atunci că Ankara nu va sprijini aderarea Suediei și Finlandei la NATO până când cele două țări nu-și vor stabili poziția față de organizațiile menționate, considerate grupuri teroriste de către Ankara.

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO în pericol (sursa: Facebook/Sanna Marin)
Internațional

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol. Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, a avertizat marţi că aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO ar putea fi îngheţată dacă până la summitul de la Madrid, din 28-30 iunie, nu se ajunge la un acord cu Turcia, care blochează candidaturile celor două ţări nordice, informează AFP. Orice acord de aderare la Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie aprobat cu unanimitate de cele 30 de state membre. Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol "Cred că este extrem de important să mergem înainte în acest stadiu. Dacă nu ne reglăm aceste chestiuni înainte de Madrid, situaţia riscă să treneze", a afirmat Sanna Marin. "Nu ştim pentru cât timp, dar situaţia ar putea fi îngheţată pentru o perioadă", a explicat ea în timpul unei vizite în Suedia. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Ankara acuză Suedia şi Finlanda că adăpostesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grupare calificată drept "teroristă" de Turcia şi de aliaţii săi occidentali. Sanna Marin a subliniat că Suedia şi Finlanda iau în serios îngrijorările Turciei şi doresc să "corecteze neînţelegerile, dacă acestea există". Ea a spus că Turcia declarase că cele două ţări nordice vor fi binevenite în NATO, dar că Ankara şi-a schimbat discursul după ce au fost depuse cererile de aderare. În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră