vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: turcia

113 articole
Investigații

EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete și e inoperabilă

Corveta turcească pentru MApN, un fiasco pentru care Armata se pregătește să plătească 265 de milioane de dolari. Dar acesta nu este prețul final: pentru dotarea navei cu sistemul de lansare de rachete NSM, Ministerul Apărării Naționale trebuie să mai plătească aproape 100 de milioane de dolari. Iar de aici începe o serie lungă de probleme. Pe de o parte, nu se știe când va fi comandat sistemul de rachete, când va fi livrat și în ce șantier naval va fi montat pe puntea navei. Ca să ne facem o idee legată de termenul de livrare, MApN a comandat și plătit în avans un sistem de baterii de coastă bazat pe rachete NSM în anul 2021, dar livrarea este așteptată în septembrie 2028. Citește și: EXCLUSIV MApN, ignorat de Washington: a plătit sute de milioane de dolari pe sisteme de baterii de coastă, dar livrarea a întârziat deja cu un an Pe de altă parte, în urma modificărilor pe care le va suferi nava într-un șantier naval românesc, nu se știe cine va oferi garanția pentru lucrări și pentru navă. Naval Group a câștigat licitația, dar nu a semnat contractul Ministerul Apărării Naționale a încercat în ultimii zece ani să cumpere în repetate rânduri patru corvete pentru dotarea Forțelor Navale Române. Ultima licitație pentru nave de acest tip a fost câștigată de compania franceză Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța pentru suma de 1,2 miliarde de euro. Bani în care intra și modernizarea celor două fregate românești deținute deja de Forțele Navale. După neînțelegeri grave cu partenerul român, însă, francezii au refuzat să semneze contractul. MApN nu a găsit bani pentru Damen Contractul ar fi putut fi atribuit, totuși, companiei olandeze Damen, clasată pe locul secund la licitație cu o ofertă de 1,25 miliarde de euro. Dar MApN a decis, în august 2023, să anuleze licitația pentru că nu ar fi identificat fondurile necesare pentru atribuirea contractului către Damen. Adică nu a făcut rost de diferența de 50 de milioane de euro între oferta Naval Group și cea a Damen. „Decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată (…) întrucât ofertantul declarat câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă și nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor”, susținea MApN în acel moment. Ministrul Tîlvăr a propus corveta din Turcia Ulterior, în mandatul de ministru al Apărării Naționale al pesedistul Angel Tîlvăr, s-au efectuat mai multe vizite în Turcia. În delegațiile ministeriale de la București se aflau și generali din Armata Română, printre care generalul Theodor Incicaș, responsabil cu înzestrarea. Astfel a apărut propunerea ca MApN să cumpere o navă de tip corvetă ușoară din Turcia. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că „achiziția corvetei ușoare din clasa HISAR a rezultat în urma discuțiilor între Ministerul Apărării Naționale din România și reprezentanții Ministerului Apărării din Republica Turcia”. Corveta cu numele TCG Akhisar P-1220 este o navă de patrulare ușoară de tip off-shore patrol vessel (OPV) din clasa HISAR. Nava a fost lansată la apă în decembrie 2024 și este chiar prima din clasa ei, potrivit unui articol de specialitate. Ulterior, la data de 28 martie 2025, ministrul Angel Tîlvăr a propus achiziția corvetei turcești în Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), prezidat de președintele interimar Ilie Bolojan. CSAT a fost de acord. Prima negociere, pentru un sistem de management al luptei La scurt timp după aprobarea CSAT, reprezentanții MApN au început sarabanda cârpelilor. Astfel, înainte ca achiziția să fie aprobată de Parlamentul României (procedură necesară în cazul achizițiilor care depășesc suma de 100 de milioane de dolari), oficialii MApN au solicitat reprezentanților locali ai THALES România să doteze corveta cu TACTICOS generația 5, un sistem performant de management al luptei. Însă, potrivit surselor DeFapt.ro, au fost refuzați. Totuși, MApN a negat discuțiile cu reprezentanții THALES. „Nu au fost purtate discuții cu firma THALES referitoare la instalarea unui sistem de management al luptei TACTICOS la bordul Corvetei ușoare, având în vedere că aceasta este din excedentul Forțelor Navale ale Republicii Turcia”, a transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro. Apărarea nu a oferit alte detalii, dar este de presupus că, prin precizarea referitoare la „excedentul Forțelor Navale ale Republicii Turcia”, s-a transmis că nava are deja un sistem de management al luptei, deci nu ar fi nevoie de un altul. MApN neagă că s-ar fi discutat modificarea structurii navei De la THALES, reprezentanții Armatei au ajuns la șantierul naval Damen. Acolo, spun sursele DeFapt.ro, generalii MApN ar fi avut discuții neoficiale cu privire la modificarea structurii navei pentru ca aceasta să poată fi înzestrată cu sistemul de rachete NSM. La pachet, s-ar fi discutat și achiziția a două corvete de la Damen Galați. Dar, și de această dată, reprezentanții ministerului au fost refuzați.  „Forțele Navale nu au cunoștință despre acest subiect și nu au fost formulate solicitări oficiale din partea Forțelor Navale Române de verificare a structurii navei. Nava din clasa Hisar respectă toate standardele NATO în acest sens și este acreditată de TurkishLoyd (TL)”, a transmis oficial MApN. Corveta vine cu două tunuri, dar fără sisteme de rachete Noul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, a preluat și promovat asiduu achiziția navei turcești după ce Parlamentul României și-a dat acordul asupra proiectului. Valoarea oficială a contractului este de 265 milioane de dolari, fără TVA. Nava vine cu un tun MKE 76/62 mm, precum și cu un tun antiaerian Aselsan GOKDENIZ calibru 35 mm. În acest preț, însă, nu intră sistemul de lansare rachete anti-navă și nici lansatorul vertical pentru lansarea rachetelor antiaeriene. Modalitatea de achiziție, incertă Încă nu se știe deocamdată modalitatea prin care va fi achiziționată corveta: printr-un acord „Guvern la Guvern” (fără offset) ori direct de la producător (cu offset)? „În conformitate cu legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice, modalitatea de achiziție va fi stabilită de către autoritatea contractantă, înainte de inițierea achiziției”, a transmis MApN pentru DeFapt.ro. După semnarea contractului, Forțele Navale din Turcia vor livra corveta în termen de șase luni. Timp în care se va realiza instruirea marinarilor români.   Armata se contrazice: nava e și în șantier, face și misiuni Odată ajunsă în dotarea Forțelor Navale Române, corveta turcească va fi băgată într-un șantier naval din România. MApN a explicat, la solicitarea DeFapt.ro, că, „după sosirea în țară, nava va parcurge un proces de operaționalizare și, în paralel, se vor instala la bord instalațiile NSM și lansatorul vertical pentru lansarea rachetelor antiaeriene. Din momentul sosirii în țară, nava va fi în măsură să execute misiuni specifice.” Contradicția din răspunsul MApN este evidentă: după ajungerea în țară, nava nu poate intra în șantier și să și execute misiuni, simultan. Mai mult, tocmai operaționalizarea va genera costuri enorme pentru Ministerul Apărării Naționale, costuri despre care ministrul Ionuț Moșteanu nu vrea să vorbească. Sistemul de rachete va mai costa 100 de milioane de dolari De exemplu, pe puntea navei va fi instalat sistemul NSM, format din două containere cu rachete, la vedere. Nu se știe valoarea exactă a acestui sistem, dar specialiștii au estimat că va ajunge la aproape 100 de milioane de dolari.   „Sistemul de lansare rachete navă-navă va fi instalat ulterior în baza unui contract de achiziție distinct, într-un șantier naval din România. Costul sistemului va fi estimat în conformitate cu legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice, la momentul inițierii procedurii de achiziție”, a transmis MApN pentru DeFapt.ro. Totuși, sistemul de management al luptei trebuie modificat Nava turcească vine cu sistem de management al luptei „Combat Management System ADVENT”, produs de turcii de la Havelsan. Dar sistemul de rachete NSM are la bază un sistem diferit. Practic, cele două sisteme de management al luptei sunt incompatibile. Dar MApN vine cu o soluție pur românească: chiar dacă nu au semnat încă contractul de achiziție pentru sistemul NSM, MApN știe sigur că norvegienii de la Kongsberg (care produc NSM) vor lucra cu turcii de la Havelsan pentru modificarea sistemului de management al luptei. „Sistemul de lansare rachete navă-navă este produs de compania Kongsberg, iar integrarea acestuia va fi realizată de un șantier, în colaborare cu producătorul Combat Management System (CMS)”, susține MApN. De unde știe MApN ce va face Kongsberg, cu care nu are contract? Dar nu se știe ce se va întâmpla în cazul în care norvegienii de la Kongsberg vor refuza să lucreze cu turcii. „Cine și cum a garantat Ministerului Apărării că norvegienii de la Kongsberg le vor da acces integral la tehnologia lor turcilor sau turcii norvegienilor? Ca să faci integrarea mai întâi trebuie să ai sistemul. Au cumpărat vreun sistem NSM pentru navă?”, s-a întrebat o sursă a DeFapt.ro din MApN.   De ce vrea Armata o corvetă cu multe hibe: vine repede Ministerul Apărării Naționale justifică achiziția corvetei ușoare din Turcia prin faptul că aceasta „reprezintă o soluție rapidă și viabilă de dotare cu o navă capabilă să execute în cel mai scurt timp o multitudine de misiuni. Dotarea Forțelor Navale Române cu o capabilitate gata de luptă va alea loc în cel mai scurt timp posibil, aproximativ șase luni de la semnarea contractului, în comparație cu termenele de cel puțin trei - patru ani în cazul contractării construcției și furnizării de nave noi din clasa corvetelor, la care se adaugă timpul necesar întocmirii documentelor programatice necesare (unu - doi ani).” Mai mult, conform aceluiași răspuns al MApN, nava va intra într-un șantier naval pentru o perioadă cuprinsă între trei și 12 luni pentru integrarea lansatorului de rachete NSM, „în funcție de disponibilitatea șantierului naval”. De fapt, corveta nu va veni repede Specialiștii consultați de către DeFapt.ro, însă, susțin că informațiile oferite de către MApN cu privire la graficul de implementare a sistemului NSM sunt complet false. Explicația: Apărarea trebuie mai întâi să aibă bani prevăzuți în buget pentru achiziția sistemului NSM și contractul cu șantierul naval. „MApN nu are bani în acest moment. După ce va avea banii bugetați, probabil anul viitor, trebuie să lanseze mai întâi procedura de achiziție a sistemului NSM, care va fi finalizată într-o perioadă cuprinsă între șase și 12 luni. Apoi va urma livrarea sistemului, care va dura cel puțin încă un an, cu condiția să se respecte termenul de livrare. Va dura cel puțin doi ani. La care se mai adaugă un an pentru integrare. Nu are nici o logică să bagi nava în șantier dacă nu s-a cumpărat sistemul de rachete NSM”, spun sursele DeFapt.ro din cadrul MApN.  Practic, nava va fi complet operațională în cel puțin trei ani de la data semnării contractului.

Corveta turcească pentru MApN, un fiasco (sursa: ASFAT)
Turcii câștigă construcția Spitalului Regional Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Contractul pentru Spitalul Regional de Urgență Iași, câștigat de grupul turcesc CCN

Turcii câștigă construcția Spitalului Regional Iași. Contractul pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Iași, în valoare de 1,7 miliarde de lei, a fost adjudecat de grupul turcesc CCN, după ce instanța a confirmat rezultatul licitației. Turcii câștigă construcția Spitalului Regional Iași Licitația, lansată în februarie 2024, se apropie de final, iar semnarea contractului este iminentă. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Finanțarea proiectului este asigurată printr-un mix de fonduri europene, guvernamentale și împrumuturi. Construcția propriu-zisă este programată pentru perioada 2026 – 2030, după recepționarea lucrărilor pregătitoare în primăvara acestui an. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ministru turc, amendat pentru viteză excesivă (sursa: X/Abdulkadir URALOĞLU)
Internațional

VIDEO Ministrul turc al Transporturilor s-a filmat conducând cu 225 km/h pe autostradă

Ministru turc, amendat pentru viteză excesivă. Ministrul transporturilor din Turcia, Abdulkadir Uraloglu, a primit o amendă după ce a publicat pe X un videoclip în care conducea cu 225 km/h pe autostrada Ankara–Nigde, aproape dublul vitezei legale. Imaginile au stârnit un val de critici pe rețelele sociale. Ministru turc, amendat pentru viteză excesivă Clipul, însoțit de muzică folk și fragmente dintr-un discurs al președintelui Recep Tayyip Erdogan, îl arăta pe ministru depășind rapid alte mașini pe banda de viteză. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Videoclipul a fost perceput ca o promovare a infrastructurii realizate de guvern. Poliția rutieră aplică sancțiunea Poliția turcă a emis o amendă de 9.267 lire turcești (aproximativ 280 de dolari) pentru depășirea limitei de viteză, la circa 50 km de Ankara. Limita maximă legală pe autostrăzile din Turcia este de 140 km/h. Scuze publice după reacția negativă Confruntat cu numeroase critici, Uraloglu a publicat pe X o imagine cu amenda primită, însoțită de mesajul: „Prezint scuze națiunii noastre”. Potrivit datelor oficiale, anul trecut peste 6.300 de persoane au murit în aproape 1,5 milioane de accidente rutiere în Turcia.

Cutremure Kamchatka, Turcia - risc seismic, România (sursa: Facebook/Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului)
Eveniment

Legătura dintre cutremurele din Kamchatka și Turcia și riscul seismic din România: ce spun studiile

Cutremure Kamchatka, Turcia - risc seismic, România: pot cutremure produse la mii de kilometri distanță să influențeze activitatea seismică din România? Experții spun că nu este exclus. Mega-cutremurul de 8,8 pe Richter Cutremurul de magnitudine Mw 8,8 produs la 29–30 iulie 2025 în largul peninsulei Kamchatka a fost un megaseism de subducție, cu alerte de tsunami în întreg Pacificul și cu o secvență bogată de replici, USGS (autoritatea SUA pentru monitorizări geologice) estimând probabilitate ridicată de șocuri mari timp de săptămâni. Citește și: Jaf uluitor: microbuze școlare de 100.000 de euro, cumpărate de CJ-uri cu 200.000 de euro. Cel mai mare profit, făcut de fiul șefei Organizației PNL Prahova Evenimentul a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate instrumental, asociat contactului dintre placa Pacificului și placa nord-americană. În Turcia, pe 6 februarie 2023, secvența Kahramanmaraș (Mw 7,8 urmat de Mw 7,5) a rupt segmente majore ale Faliei Est-Anatoliene și a produs pierderi uriașe. Pagina USGS și materialele explicative rezumă parametrii sursei și contextul tectonic. Pot cutremurele mari să declanșeze seisme la distanță? Da — dar nu „automat” și nu oriunde. Literatura despre „declanșarea dinamică” (dynamic triggering) arată că undele seismice ale unui cutremur mare pot modifica temporar tensiunile la sute sau mii de kilometri, uneori crescând rata micilor evenimente locale. Studii (aici, aici și aici) recente subliniază că fenomenul există, însă este condiționat de starea locală de tensiune, de proprietățile mediului și de amplitudinea perturbației; identificarea sa robustă cere prudență pentru a evita fals-pozitivele.  Ce știm despre Vrancea și România? Seismologia românească arată că 80–90% din cutremurele naționale se produc în zona Vrancea, un „cuib” de seisme intermediare (60–180 km) într-un volum mic, cu mecanică diferită de seismele crustale de falie transformă (precum în Anatolia). Studii sintetice și lucrări recente (MDPI, Frontiers, GW și NHESS) discută natura plăcii subductate sub Curbura Carpaților și particularitățile propagării mișcării seismice de la adâncime.  Există și indicii că procese periodice foarte mici, de tip mareic, pot modula ușor declanșarea unor evenimente vrâncene — ceea ce arată sensibilitatea sistemului la perturbații reduse, nu o „telecomandă” externă.  Există dovezi că Turcia 2023 a „pornit” cutremure în România? După cutremurul din 6 februarie 2023, s-a observat o coincidență temporală: un M 4,6 în Râmnicu Sărat la aproximativ nouă minute după șocul principal din Turcia (ora României), fapt raportat într-un rezumat de cercetare. Totuși, institutele de specialitate din România au comunicat public că activitatea locală era în limite normale și că nu există o legătură cauzală dovedită între secvența din Turcia și seismele românești. În același timp, unii seismologi au admis că unde puternice pot, în anumite condiții, „declanșa” evenimente mici — interpretare nuanțată, dar care nu implică schimbarea riscului de evenimente mari. Pe scurt: există corelații de moment și ipoteze de declanșare dinamică pentru evenimente mici, însă nu dovezi solide că secvența turcă a modificat hazardul vrâncean de magnitudine mare. Dar Kamchatka 2025? Undele unui Mw 8,8 se propagă global și pot genera cazuri punctuale de declanșare dinamică în regiuni aflate „aproape de prag”. Teoretic, România ar putea înregistra micro-creșteri de activitate imediat după trecerea undelor de suprafață. Practic, până la apariția unor analize statistice dedicate (care să compare ratele înainte/după, pe cataloage locale), nu există dovezi că evenimentul din Kamchatka a modificat semnificativ comportamentul zonei Vrancea. În plus, diferențele tectonice sunt majore: Kamchatka este un front activ de subducție oceanică; Vrancea este un corp litosferic remanent, cu seisme intermediare într-un volum restrâns. Fără o predispoziție locală crescută în acel moment, efectul undelor îndepărtate este cel mai adesea tranzitoriu și slab. Cutremure Kamchatka, Turcia - risc seismic, România Declanșarea la distanță este un fenomen real, documentat științific, însă tipic pentru evenimente mici și pe ferestre scurte. Pentru România, producerea cutremurelor ține de mecanismele interne ale zonei Vrancea și de tectonica regională, nu de „efectul domino” al seismelor din alte margini de placă. Afirmațiile de tip „cutremurele din Turcia/Kamchatka determină cutremure în România” trebuie evaluate prin analize cantitative (statistică, cataloage locale, modele fizice), altfel riscă să confunde coincidențe cu cauzalitate.

Cutremur de 6,1 grade în Turcia (sursa: milliyet.com.tr)
Internațional

Cutremur mare, de 6,1 grade Richter, resimțit și în Bulgaria. Autoritățile turce evaluează urmările

Cutremur de 6,1 grade în Turcia. Un seism cu magnitudinea de 6,1 grade s-a produs duminică seara în vestul Turciei, potrivit Agenției pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de Urgență (AFAD). Unda de șoc a fost simțită în mai multe provincii ale țării, inclusiv în Istanbul și Izmir, dar și în țări vecine, precum Bulgaria. Cutremur de 6,1 grade în Turcia Cutremurul a avut loc la ora locală 19:53, în provincia Balikesir, situată în apropierea metropolei Istanbul. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Până în prezent, autoritățile nu au raportat victime sau pagube materiale. Autoritățile turce verifică situația Ministrul de Interne, Ali Yerlikaya, a anunțat pe platforma X că echipele de urgență ale AFAD au început inspecțiile în Istanbul și în provinciile vecine. „Până acum nu au fost semnalate victime sau pagube”, a precizat oficialul. Date tehnice despre seism Conform AFAD, cutremurul s-a produs la o adâncime de 11 kilometri. Centrul German de Cercetare în Geoștiințe (GFZ) a estimat magnitudinea la 6,19 și adâncimea la 10 kilometri.

Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor” (sursa: Facebook/Sabīne Kazaka)
Internațional

Belgia și Turcia se alătură coaliției internaționale pentru drone în sprijinul Ucrainei

Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor”. Belgia și Turcia s-au alăturat oficial „coaliției dronelor”, o inițiativă internațională care sprijină Ucraina în războiul împotriva Rusiei prin furnizarea și dezvoltarea de drone de luptă și supraveghere. Odată cu aceste două noi aderări, numărul statelor membre a ajuns la 20, a anunțat miercuri ministrul leton al Apărării, Andris Spruds. Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor” Anunțul a fost făcut în deschiderea unei reuniuni internaționale desfășurate la Riga, capitala Letoniei, care a reunit peste 1.500 de participanți din peste 20 de țări. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Printre aceștia se numără reprezentanți ai forțelor armate, oficiali guvernamentali, companii din domeniul apărării, startup-uri și universități. Ministrul Andris Spruds a subliniat că ajutorul oferit Ucrainei este, totodată, o formă de protejare a valorilor democratice și a securității colective. „Ajutând Ucraina, apărăm valorile comune și investim în industria noastră de apărare”, a declarat acesta. O inițiativă lansată de Letonia și Marea Britanie Coaliția dronelor a fost creată în februarie 2024 la inițiativa Letoniei, care copreșidează formatul împreună cu Regatul Unit. Până în prezent, statele membre au alocat aproximativ două miliarde de euro pentru livrarea și dezvoltarea de drone destinate Ucrainei. Letonia, un contributor important în sprijinul Ucrainei Ministerul leton al Apărării a anunțat că a livrat până acum circa 5.000 de drone Ucrainei. În plus, în 2023, Letonia a contribuit cu 20 de milioane de euro pentru sprijinirea coaliției. „Laborator” de inovație în domeniul dronelor Conflictul militar din Ucraina a devenit un teren de testare pentru noile tehnologii în materie de drone. Ambele părți implicate folosesc roiuri de drone pentru atacuri în spatele liniilor inamice, încercând să saboteze infrastructura și logistica adversarului. Tactici, contra-tactici și teamă pe front Rusia și Ucraina își îmbunătățesc constant tacticile, dezvoltând noi tipuri de drone și metode inovatoare de utilizare. Totodată, ambele armate caută soluții de contracarare, de la arme ușoare la bruiaj electronic care destabilizează traiectoria dronelor. Soldații din ambele tabere recunosc că trăiesc sub amenințarea permanentă a acestor aparate, folosite intens și în propaganda de război.

Zăcământ de gaz descoperit în Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Zăcământ de gaz în Marea Neagră de 75 de miliarde de metri cubi, descoperit de Turcia

Zăcământ de gaz descoperit în Turcia. O navă de explorare turcă a identificat un important zăcământ de gaz natural în apele adânci ale Mării Negre, cu rezerve estimate la 75 de miliarde de metri cubi. Potrivit președintelui Recep Tayyip Erdogan, această cantitate ar putea acoperi consumul gospodăriilor turcești timp de aproximativ trei ani și jumătate. Zăcământ de gaz descoperit în Turcia Erdogan a anunțat sâmbătă că valoarea economică a noii descoperiri este estimată la 30 de miliarde de dolari. Citește și: PSD îl susține neoficial, dar intens, pe George Simion - surse politice "Această cantitate este suficientă pentru a acoperi nevoile gospodăriilor noastre timp de aproximativ 3,5 ani", a declarat liderul turc. Noul zăcământ a fost identificat în puțul Goktepe-3, forat la o adâncime de 3.500 de metri. Acesta face parte din ansamblul de zăcăminte Sakarya, descoperit inițial în 2020 și devenit operațional în 2023. Conectare directă la rețeaua de transport Zăcământul este localizat la aproximativ 180 de kilometri nord-vest de portul Filyos, în provincia Zonguldak. Acesta este punctul de sosire al gazoductului care transportă gazul extras de pe fundul Mării Negre către rețeaua națională. Producția actuală și estimările pentru viitor În prezent, câmpul Sakarya produce 9,5 milioane de metri cubi de gaz natural pe zi. Erdogan a declarat că se preconizează o dublare a producției anul viitor și o creștere de patru ori până în 2028. Turcia rămâne dependentă de importuri Consumul anual de gaz al Turciei este estimat între 50 și 60 de miliarde de metri cubi, adică aproximativ 150 de milioane de metri cubi pe zi. Cea mai mare parte a acestui volum provine din importuri din Rusia, Azerbaidjan și Iran. Gazul natural, esențial pentru energie și gospodării Majoritatea gospodăriilor din Turcia sunt conectate la rețeaua publică de gaz, utilizat atât pentru gătit, cât și pentru încălzire. În plus, aproximativ 19% din producția de energie electrică a țării depinde de gaz, devansând surse precum energia hidraulică (21%), eoliană (10%) și solară (7,5%), dar fiind sub cărbune (35%).

Trump ridică sancțiunile americane împotriva Turciei (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan anunță că "prietenul Trump" va ridica sancțiunile militare impuse Turciei de SUA în 2020

Trump ridică sancțiunile americane împotriva Turciei. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat recent că sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva sectorului de apărare din Turcia s-au relaxat în perioada mandatului lui Donald Trump și că ridicarea lor este posibilă în viitorul apropiat. Trump ridică sancțiunile americane împotriva Turciei Vorbind cu jurnaliștii la bordul avionului care îl aducea din Albania, unde participase la un summit european, Erdogan a afirmat: Citește și: PSD îl susține neoficial, dar intens, pe George Simion - surse politice „Putem afirma cu ușurință că există o relaxare” a sancțiunilor. El a subliniat că dialogul cu administrația Trump a fost „mai constructiv”, ceea ce oferă speranțe pentru o depășire mai rapidă a impasului. Contextul sancțiunilor: achiziția sistemului S-400 În 2020, Washingtonul a impus sancțiuni Turciei, în ciuda statutului său de aliat în NATO, după ce Ankara a achiziționat sistemul rusesc de apărare antiaeriană S-400. Sancțiunile au fost aplicate conform unei legi adoptate de Congresul SUA în 2017, destinată contracarării influenței Rusiei în domeniul apărării. Ca măsură suplimentară, SUA au exclus Turcia din programul avioanelor de vânătoare F-35, motivând că sistemul S-400 ar permite Rusiei să acceseze informații sensibile despre tehnologia acestora. Dialog direct cu „prietenul” Trump Potrivit președintelui Erdogan, Turcia a abordat în mod direct problema sancțiunilor cu președintele Trump și cu noul său trimis la Ankara, Tom Barrack. „Cu prietenul meu Trump la conducerea țării, am stabilit o comunicare mai deschisă, mai constructivă și mai sinceră cu privire la aceste probleme”, a declarat liderul turc. Parteneriatul turco-american Erdogan a reafirmat că parteneriatul dintre Turcia și Statele Unite este „de o importanță vitală pentru stabilirea stabilității în regiunea noastră și în lume”. El a adăugat că între doi mari aliați NATO „nu ar trebui să existe nicio restricție sau obstacol în domeniul apărării”. Obiectivele Ankarei: F-16 și Eurofighter Typhoon În martie, Erdogan a discutat din nou cu Trump despre un posibil acord care ar permite Turciei să achiziționeze avioane F-16 și să fie reintegrată în programul F-35. Pe lângă modernizarea flotei sale aeriene, Ankara este interesată și de achiziția a 40 de avioane Eurofighter Typhoon, produse de un consorțiu format din Germania, Regatul Unit, Spania și Italia.

Zelenski: Putin minte, Trump trebuie convins (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski insistă ca întâlnirea cu Putin să aibă loc: Dacă nu vine, și Trump va înțelege că minte

Zelenski: Putin minte, Trump trebuie convins. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a transmis președintelui american Donald Trump că trebuie să se convingă că Vladimir Putin este cel care minte și că Ucraina nu este cea care blochează procesul de pace. Zelenski: Putin minte, Trump trebuie convins Într-un interviu pentru Der Spiegel, liderul ucrainean a subliniat că acțiunile sale sunt menite să arate lumii, nu doar SUA, că Rusia nu își dorește cu adevărat încheierea conflictului. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Deși nu crede cu adevărat că Vladimir Putin va accepta o întâlnire, Zelenski a declarat că este pregătit pentru un dialog față în față, cu scopul de a găsi o formulă pentru încetarea războiului. „Dacă ne întâlnim, rezultatul trebuie să fie o victorie politică, o încetare a focului sau un schimb complet de prizonieri”, a precizat el. În caz contrar, spune Zelenski, lipsa unei întâlniri va arăta clar că Putin nu dorește pacea. Speranțe în sprijinul sancțiunilor americane Zelenski a mai declarat că se așteaptă la un nou pachet de sancțiuni americane împotriva Rusiei și că nu crede că Donald Trump s-ar opune unei astfel de măsuri. El este convins că există voință politică în Congresul SUA pentru a acționa, iar noile sancțiuni ar putea fi anunțate în curând. Discuții directe la Istanbul: Putin încă ezită Zelenski a confirmat că a stabilit cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, o întâlnire pe 15 mai la Ankara, exprimându-și speranța că și Vladimir Putin va participa. Pentru a evita pretexte legate de locație, liderul ucrainean a spus că este pregătit să se deplaseze și la Istanbul. Între timp, Kremlinul nu a confirmat participarea lui Putin, iar presa rusă relatează că delegația Moscovei ar putea fi condusă de Serghei Lavrov și Yuri Ușakov. Observatori din partea lui Trump la discuții? Potrivit presei americane, la negocierile ruso-ucrainene de la Istanbul ar putea participa ca observatori și emisarii lui Donald Trump, Keith Kellogg și Steve Witkoff. Negocierile directe dintre Rusia și Ucraina ar urma să aibă loc joi, pentru prima dată de la începutul războiului, în primăvara anului 2022.

Rubio, prezent la negocierile din Turcia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Secretarul de stat Rubio va fi la Istanbul pentru negocierile dintre Zelenski și Putin, anunță Trump

Rubio, prezent la negocierile din Turcia. Președintele american Donald Trump a declarat marți că secretarul de stat Marco Rubio se va deplasa în Turcia pentru a participa la discuții legate de soluționarea conflictului din Ucraina. Întâlnirile sunt programate pentru această săptămână, joi, la Istanbul. Rubio, prezent la negocierile din Turcia Aflat la Riad, Donald Trump a confirmat implicarea directă a Statelor Unite în negocierile ruso-ucrainene. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu „Vor avea loc discuții în Turcia mai târziu în această săptămână, cu siguranță joi, și ele ar putea duce la rezultate bune. Marco va fi acolo”, a declarat președintele american. Alți emisari ai lui Trump, prezenți la Istanbul Potrivit unor surse, alți doi emisari ai administrației Trump – Steve Witkoff și Keith Kellogg – vor fi prezenți joi la Istanbul pentru posibile negocieri între Rusia și Ucraina. Cei doi au fost implicați anterior în dosare strategice la nivel internațional. Witkoff, implicat în Orientul Mijlociu și Ucraina Steve Witkoff, cunoscut drept emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, a primit și roluri informale în cadrul eforturilor diplomatice privind conflictul din Ucraina. Deși nu a fost desemnat oficial pentru acest dosar, el participă activ la discuțiile pregătitoare. Kellogg, marginalizat la cererea Moscovei Generalul Keith Kellogg, desemnat inițial de Trump ca emisar special pentru Ucraina, pare să fi fost retras din prim-plan. Potrivit unor surse, Moscova a solicitat în mod expres excluderea sa de la negocieri, considerându-l prea favorabil poziției Kievului. Trump l-a numit oficial în acest rol în luna martie, dar rolul său pare acum diminuat.

Zelenski va negocia doar cu Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Zelenski nu se poate întâlni decât cu Putin în Turcia, doar el poate lua decizii, spune Kievul

Zelenski va negocia doar cu Puțin. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu este dispus să se întâlnească joi în Turcia cu niciun alt reprezentant al Federației Ruse în afară de Vladimir Putin. Informația a fost confirmată de consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, în cadrul unei emisiuni difuzate marți la televiziunea ucraineană. Zelenski va negocia doar cu Putin Întrebat dacă Zelenski ar fi dispus să accepte o întâlnire cu un oficial rus de rang inferior, Podoliak a fost categoric: Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% „Nu, desigur că nu. Nu acesta este formatul.” Potrivit acestuia, în structura de putere a Rusiei doar președintele Vladimir Putin are autoritatea reală de a lua decizii privind continuarea sau încetarea războiului: „Chiar și miniștrii ruși nu au mandatul necesar pentru a lua asemenea decizii. Numai Putin poate decide asupra războiului.” Propunerea lui Putin: discuții directe fără încetarea focului Președintele rus nu a oferit încă un răspuns clar la invitația lui Zelenski de a se întâlni pe 15 mai în Turcia. Duminică, Putin a lansat o contra-propunere: începerea contactelor directe la Istanbul, în aceeași zi, dar fără a declara mai întâi încetarea focului – o condiție cerută insistent de Ucraina și de partenerii săi occidentali. Zelenski îl așteaptă pe Putin în Turcia, chiar fără armistițiu Zelenski a reacționat rapid la propunerea lui Putin, declarând că îl așteaptă joi în Turcia pentru ceea ce ar putea fi prima întâlnire față în față între cei doi lideri de la începutul invaziei rusești în Ucraina, acum mai bine de trei ani. Deși Rusia nu a acceptat încetarea focului de 30 de zile solicitată de Ucraina, Zelenski a declarat că este dispus să negocieze chiar și în aceste condiții, considerând întâlnirea o oportunitate istorică. Trump s-ar putea alătura negocierilor din Turcia Președintele american Donald Trump a salutat ideea unei întâlniri între Zelenski și Putin, declarând că ia în considerare o deplasare în Turcia pentru a fi prezent la reuniune, dacă aceasta va avea loc. În același timp, Zelenski a discutat luni cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru a pregăti detaliile posibilei întâlniri. Putin ar putea trimite emisari, fără a merge personal Experții ucraineni și occidentali se arată sceptici în privința prezenței lui Vladimir Putin în Turcia. Aceștia cred că liderul de la Kremlin ar putea trimite doar oficiali de rang inferior, încercând astfel să tragă de timp fără a strica relațiile cu Donald Trump. Rusia avansează pe front În prezent, armata rusă continuă să câștige teren pe frontul din estul Ucrainei, iar Kremlinul rămâne reticent în privința unei eventuale pauze a ostilităților. Moscova condiționează o posibilă încetare temporară a focului de oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina.

Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdogan, deschis pentru găzduirea negocierilor între Rusia și Ucraina. Putin nu a confirmat prezența

Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat disponibilitatea de a găzdui negocieri directe între Rusia și Ucraina. Erdogan a subliniat că „s-a deschis o fereastră de oportunitate” și a îndemnat la valorificarea momentului pentru a evita pierderea șansei de pace. Zelenski a confirmat prezența, însă liderul de la Kremlin păstrează tăcerea. Turcia e deschisă pentru găzduirea negocierilor Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a propus omologului său rus, Vladimir Putin, o întâlnire în persoană la Istanbul, în această joi. Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Ar fi prima întrevedere directă între cei doi lideri de la începutul invaziei din februarie 2022. Kremlinul nu a oferit încă un răspuns oficial, deși și-a arătat deschiderea pentru negocieri „directe”. Turcia, actor-cheie între Moscova și Kiev Turcia, membră NATO, a menținut o relație echilibrată cu ambele părți ale conflictului și a găzduit anterior discuții de pace în martie 2022. Erdogan a reiterat duminică, în convorbiri telefonice cu Emmanuel Macron și Vladimir Putin, că țara sa este pregătită să faciliteze discuții pentru o încetare a focului și o pace durabilă. Presiuni internaționale pentru armistițiu de 30 de zile Propunerea negocierilor directe a venit în urma solicitărilor din partea liderilor europeni ca Rusia să accepte un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, Moscova riscă noi sancțiuni economice severe. Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să negocieze, cu condiția ca Rusia să oprească focul începând de luni.

Donald Trump, posibilă participare la negocieri (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump ar putea participa la negocierile dintre Putin și Zelenski, dacă acestea vor avea loc

Donald Trump, posibilă participare la negocieri. Președintele american Donald Trump a anunțat luni că ar putea face o escală joi în Turcia, în contextul turneului său în Orientul Mijlociu, dacă vor avea loc negocieri între Rusia și Ucraina la Istanbul și dacă va considera că prezența sa poate fi utilă. Donald Trump, posibilă participare la negocieri „Nu știu unde voi fi joi. Am multe întâlniri, dar mă gândesc să zbor acolo. Există o posibilitate, presupun, dacă lucrurile se pot întâmpla”, a declarat Trump în legătură cu posibila sa prezență la negocierile ruso-ucrainene. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Trump începe luni un turneu diplomatic ce include Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Ultimatum european pentru Vladimir Putin Sâmbătă, la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a găzduit un summit cu liderii europeni. Președintele Franței Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz i-au transmis un ultimatum liderului de la Kremlin: să accepte până luni un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, Rusia riscă noi sancțiuni economice și o intensificare a livrărilor de armament către Ucraina. Propunerea Moscovei: negocieri directe la Istanbul pe 15 mai Ca răspuns, Rusia a propus reluarea negocierilor directe cu Ucraina începând cu 15 mai, tot la Istanbul – locul unde discuțiile din primăvara lui 2022 au rămas fără rezultat concret. Zelenski a răspuns că este dispus să-l întâlnească personal pe Putin în Turcia la data propusă. Kremlinul, rezervat în fața propunerii lui Zelenski Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze inițiativa lui Zelenski și nu a oferit detalii privind componența delegației ruse care ar putea participa la întâlnirea de joi. „Am spus deja tot” a fost răspunsul său legat de acest subiect. Referitor la presiunea liderilor europeni pentru armistițiul de 30 de zile, Peskov a declarat că „limbajul ultimatumurilor este inacceptabil” și că „nu se poate discuta cu Rusia în acest mod”. Europa presează pentru o încetare imediată a focului În paralel, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Regatului Unit și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, s-au întâlnit luni la Londra. Mesajul comun transmis a fost clar: Rusia trebuie să accepte o încetare imediată, completă și necondiționată a focului pentru cel puțin 30 de zile, pentru a permite negocieri pentru o pace durabilă. Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat luni că „mai sunt 12 ore până la sfârșitul zilei” și că, dacă armistițiul nu este instituit până atunci, „partea europeană va pune în mișcare pregătirea sancțiunilor” împotriva Rusiei.

Rusia nu confirmă participarea la negocieri (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin nu confirmă participarea la negocierile din Turcia cerute chiar de el și acceptate de Zelenski

Rusia nu confirmă participarea la negocieri. Kremlinul a calificat drept inacceptabil ultimatumul adresat Rusiei de Ucraina și aliații săi europeni, care i-au cerut Moscovei să accepte, începând cu 12 mai, un armistițiu de 30 de zile. La negocierile din Turcia cerute de Putin și acceptate de Zelenski, liderul de la Kremlin nu și-a anunțat prezența. Rusia a respins ultimatumul privind armistițiu Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia este deschisă soluționării conflictului, dar doar printr-un dialog serios care să vizeze cauzele profunde ale războiului. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam „Limbajul ultimatumurilor este inacceptabil. Nu se poate discuta cu Rusia în acest mod”, a subliniat acesta într-o conferință de presă. Liderii europeni au transmis un mesaj ferm de la Kiev În cadrul unui summit organizat sâmbătă la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni – inclusiv Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz – au cerut Rusiei un armistițiu necondiționat de 30 de zile. În caz contrar, au avertizat că vor urma noi sancțiuni economice și creșterea livrărilor de armament către Ucraina. Rusia nu confirmă participarea la negocieri Ca reacție, Moscova a propus reluarea negocierilor directe cu Ucraina pe 15 mai, la Istanbul, reluând astfel ideea unui acord de pace început, dar nefinalizat, în primăvara lui 2022. Președintele Zelenski a acceptat propunerea și a transmis că îl așteaptă pe Vladimir Putin la Istanbul pentru discuții directe. Totuși, liderul de la Kremlin nu a confirmat prezența la negocierile pe care el însuși le-a propus. Trump cere întâlnirea imediată între Rusia și Ucraina Declarația lui Zelenski vine în contextul în care președintele american Donald Trump a cerut duminică ca Ucraina și Rusia să înceapă imediat negocierile, chiar și în lipsa unui armistițiu prealabil. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că urmează noi discuții cu Zelenski și alți lideri europeni pentru a definitiva pachetul de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul. Încă nu este clar dacă sancțiunile vor fi aplicate împreună cu SUA sau doar cu sprijinul acestora. UE se coordonează cu SUA pentru noile sancțiuni Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a confirmat luni că Uniunea Europeană lucrează în coordonare cu Washingtonul pentru impunerea de noi sancțiuni. „Am colaborat strâns cu SUA în ultimii ani și vom continua acest efort pentru a ne asigura că sancțiunile beneficiază de sprijinul american”, a declarat aceasta. Turcia se oferă ca mediator: apel la încetarea focului Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a îndemnat Rusia și Ucraina să convină asupra unui armistițiu și să se întâlnească la Istanbul. „Sperăm că acest lucru se va întâmpla cât mai curând și lucrăm în acest sens”, a spus oficialul turc. Moscova insistă pe „cauzele profunde” și pe recunoașterea anexărilor Rusia continuă să susțină că orice soluție de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Rusiei”, inclusiv recunoașterea anexării teritoriilor ocupate, excluderea Ucrainei din NATO și o nouă arhitectură de securitate europeană. Potrivit Moscovei, în 2022 aproape fusese semnat un acord, dar Kievul l-ar fi abandonat la solicitarea Washingtonului, după retragerea trupelor ruse din jurul capitalei ucrainene.

Zelenski îl așteaptă personal pe Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski îl va aștepta pe Putin "în persoană" în Turcia pe 15 mai pentru negocieri

Zelenski îl așteaptă personal pe Putin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică, pe platforma X, că este pregătit să se întâlnească personal cu omologul său rus, Vladimir Putin, în Turcia. Zelenski îl așteaptă personal pe Putin Întâlnirea este propusă pentru joi, în contextul în care liderul de la Kremlin a sugerat anterior posibilitatea unor negocieri directe la Istanbul. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Zelenski a cerut un armistițiu total și durabil începând de luni, pentru a crea cadrul necesar unui dialog diplomatic. Liderul ucrainean a subliniat că această oprire a focului ar trebui să fie „completă, durabilă și de încredere”, oferind o bază solidă pentru negocieri. Putin vrea discuții „fără condiții prealabile” Vladimir Putin a propus discuții directe cu Ucraina „fără condiții prealabile”, declarând că este deschis la ideea unui armistițiu, dar că accentul negocierilor ar trebui pus pe cauzele profunde ale conflictului. Încă nu este clar dacă va da curs invitației lui Zelenski. Trump îndeamnă la întâlnire fără întârziere Donald Trump a intervenit în discuție, îndemnând Rusia și Ucraina să se întâlnească cât mai curând posibil pentru a discuta o posibilă soluție pașnică. Apelul său adaugă presiune asupra ambelor părți într-un moment crucial pentru viitorul regiunii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră