joi 23 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

viorel pasca

20 articole
Politică

Fără precedent: DIICOT îl ironizează pe Pîslaru, după ce acesta a arătat că n-a fost informat de acțiunea din Bihor

Într-un gest fără precedent, DIICOT l-a ironizat pe ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru, care s-a plâns că acest parchet nu l-a informat în legătură cu acțiunea desfășurată împotriva lui Viorel Pașca, în Bihor. „Azi suntem și la Casa de Pensii ;) Scuze că nu am anunțat înainte”, a scris DIICOT pe Facebook.  Citește și: Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere Mesajul DIICOT vine la câteva săptămâni după ce mai mulți politicieni, ONG-uri, dar și publicații au fost acuzate de Consiliul Superior al Magistraturii că în ultimul an au derulat o campanie de decredibilizare a justiției. CSM indica „vinovații” într-un document de peste 70 de pagini, spunând că acesta are sprijinul a 3.580 de judecători. Pîslaru a explicat că trebuia să știe că urmează să se ocupe de sute de persoane cu probleme de sănătate Mesajul se referă la postarea de acum câteva zile a lui Pîslaru.  „Cât privește acțiunea DIICOT din data de 30 iunie: În dimineața zilei respective, la ora 09:30, am primit un telefon prin care am fost informat despre faptul că peste 400 de persoane vulnerabile care au fost evacuate dintr-o serie de imobile private din Bihor trebuie relocate de urgență.   Reiau pentru a fi cât se poate de explicit: când acțiunea era deja în plină desfășurare, mi s-a cerut să intervin pentru a identifica soluțiile necesare de relocare.   Telefonul a venit din partea doamnei Alexandra Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), care se afla la fața locului, la Dumbrava. Dumneai a fost înștiințată în prealabil de către DIICOT că această acțiune urma să aibă loc și a fost implicată în derularea acțiunii, inclusiv prin deplasarea pe teren, la Bihor.   Pus în fața faptului împlinit, urmare a acelui telefon, am intrat de urgență în contact cu procurorul-șef, cu președintele DGASPC Bihor, cu președintele Consiliului Județean Bihor, cu prefectul județului Bihor, cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne Raed Arafat și cu o serie de alți reprezentanți ai autorităților județene pentru a înțelege situația și pentru a găsi soluții rapide pentru acomodare în alte centre, în funcție de condiția în care se afla fiecare persoană.   După aceste discuții, prima întrebare pe care mi-am adresat-o în acea dimineață a fost: dată fiind amploarea acestei acțiuni, de ce conducerea Ministerului Muncii nu a fost informată în prealabil, astfel încât să putem asigura din timp resursele necesare pentru relocarea eficientă a celor peste 400 de oameni vulnerabili?”, a scris Pîslaru.  Noii șefi ai DIICOT sunt, din primăvară: Codrin Miron, procuror-șef, Alex Florența și Mihai Negulescu - adjuncți. 

Fără precedent: DIICOT îl ironizează pe Pîslaru, după ce acesta a arătat că n-a fost informat de acțiunea din Bihor
Inspecția Muncii l-a amendat pe Viorel Pașca cu un milion de lei pe bază de estimări și presupuneri, arată ministrul Pîslaru
Eveniment

Inspecția Muncii l-a amendat pe Viorel Pașca cu un milion de lei pe bază de estimări și presupuneri, arată ministrul Pîslaru

Inspecția Muncii i-a aplicat lui Viorel Pașca, proprietarul caselor în care erau îngrijite persoane defavorizate, o amendă de un milion de lei pentru că ar fi avut 36 de angajați care lucrau la negru. Însă, potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la momentul verificării, Inspecția Muncii a identificat doar 14 persoane aflate la fața locului. Însă inspecția a mai adăugat 22 de poersoane pe baza discuțiilor cu cei 14. Citește și: Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere Pîslaru spune că a aflat de pe Facebook de această amendă.  „S-a mers pe relatările celor prezenți” „Clarificări privind amenda de 1.000.000 lei aplicată familiei Pașca.   Pe 30 iunie, în contextul intervenției procurorilor la Dumbrava, DIICOT a solicitat Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor să efectueze controale la locuințele familiei Pașca. Urmare a controalelor, inspectorii au aplicat cea mai mare amendă pentru muncă nelegală acordată unei asociații: un milion de lei.   Sunt două elemente care ridică semne de întrebare:   1. În cadrul intervenției, inspectorii au sancționat munca fără formă legală pentru 36 persoane, deși la fața locului au fost descoperite doar 14 persoane. Celelalte 22 nu au fost identificate oficial, ci s-a mers pe relatările celor prezenți, încheindu-se procesul verbal fără finalizarea acestui proces de identificare. Amenda per persoană este 40.000 lei, înmulțit cu 36 persoane = 1.440.000. Legea prevede că amenda nu poate depăși valoarea de 1.000.000, așa că valoarea finală consemnată este 1.000.000.   2. Am aflat despre această amendă nu din partea autorităților, așa cum era potrivit într-un astfel de context excepțional, ci de pe Facebook. Deciziile birocratice luate au făcut ca informarea privind acțiunea de control din 30 iunie să ajungă de la Bihor pe biroul Inspectorului general de stat adjunct din București de-abia pe 6 iulie. Abia pe data de 8 iulie situația a fost transmisă oficial către Ministerul Muncii.   Am cerut imediat clarificări privind derularea controlului, cuantumul amenzii, precum și o explicația pentru comunicarea interinstituțională întârziată.   Pentru aceste considerente, Inspecția Muncii a dispus de urgență un control de specialitate la Bihor, atât din partea Direcției Control Relații de Muncă, cât și al Serviciului Corpul de Control al Calității Inspecției.   Pe măsură ce vom obține răspunsurile, voi clarifica public această situație pentru a nu plana vreo suspiciune cu privire la acest control”, a scris Pîslaru.   

DIICOT pierde în fața lui Pașca: Curtea de Apel lasă familia în libertate, fără nici un control
Eveniment

DIICOT pierde în fața lui Pașca: Curtea de Apel lasă familia în libertate, fără nici un control

Curtea de Apel București nu doar că a respins solicitarea DIICOT de a aresta familia Pașca, cea care controla azilele din Bihor desființate de stat acum câteva zile, dar a refuzat orice măsură de control asupra acesteia. Toți cei acuzați de DIICOT rămân liberi, fără vreo măsură preventivă. Citește și: Vasile Dîncu arată care este premierul de compromis pe care l-ar putea accepta PSD: „Este un om care poate să ducă mai departe, să piloteze” „Victorie totală pentru Viorel Pașca” - avocatul familiei „A fost înlăturat si controlul judiciar. David împotriva lui Goliat   De la începutul acestui dosar am spus același lucru: amploarea unei operațiuni nu dovedește existența unor infracțiuni, după cum numărul anchetatorilor și al autospecialelor nu transformă o suspiciune într-o probă.   În opinia noastră, acest dosar a fost construit pe imaginea unui presupus „grup infracțional organizat” și a unor acuzații de „trafic de persoane”, însă ceea ce contează nu este spectacolul începutului de anchetă, ci conținutul probelor care ajung în fața judecătorului.   Drepturile și libertățile fundamentale nu pot fi restrânse doar pentru că acuzațiile sună grav sau pentru că dosarul a fost prezentat public ca unul excepțional”, a scris pe Facebook avocatul familiei Pașca, Răzvan Doseanu.    „Respinge ca nefondată contestația formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București. Admite contestațiile formulate de contestatorii inculpați – inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6 împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București. Desființează în parte încheierea din data de 02.07.2026 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București și, rejudecând: Respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de PICCJ-DIICOT cu privire la inculpații inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6. Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar față de inculpații inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5, inculpat 6. Menține dispozițiile încheierii contestate privind cheltuielile judiciare. Definitiva”, a decis Curtea de Apel București.     

Viorel Pașca, apărat de avocatul lui Cătălin Cherecheș, ex-primarul PSD șpăgar de Baia Mare
Eveniment

Viorel Pașca, apărat de avocatul lui Cătălin Cherecheș, ex-primarul PSD șpăgar de Baia Mare

Liderii PSD încearcă să lege imaginea lui Viorel Pașca de cea a lui Ilie Bolojan, sugerând că azilul neautorizat din Bihor ar fi fost tolerat de actualul premier. Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Pașca, însă, este apărat în speța DIICOT de avocatul care tocmai l-a scos din închisoare pe fostul primar pesedist de Baia Mare Cătălin Cherecheș.  Eliberatorul lui Cherecheș „Catalin Chereches este începând de azi o persoana libera. Ma bucur ca am ramas alaturi de el in timp ce multi i-au intors spatele. Multumesc pentru incredere, Catalin Chereches! Bine ai venit acasa!”, a scris avocatul Răzvan Doseanu pe pagina sa de Facebook după ce Cherecheș a fost eliberat din închisoare. Cherecheș a executat trei ani din cinci Fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fost eliberat condiționat din penitenciar, după ce Tribunalul Maramureș a respins contestația procurorilor și a menținut decizia Judecătoriei Baia Mare. Cherecheș executa o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată, condamnare definitivă pronunțată în 2023. Fostul edil se afla în detenție în România din martie 2024, după ce fusese extrădat din Germania, unde ajunsese după plecarea din țară înaintea pronunțării sentinței definitive. Eliberarea condiționată nu înseamnă ștergerea condamnării, ci executarea restului de pedeapsă în libertate, sub supraveghere și cu obligațiile stabilite de instanță. Perioada de supraveghere se întinde până în martie 2028. Pașca, fără mâncare timp de trei zile în arest Potrivit relatării lui Viorel Pașca, cel mai mult l-a afectat, în timpul reținerii de către DIICOT, faptul că timp de trei zile nu ar fi primit mâncare. „Timp de 20 de ani, statul român mi-a trimis peste 3.500 de oameni ca să le dau să mănânce și să îi îngrijesc cum am știut eu mai bine. Când statul român m-a «invitat» la el, mi-a pus cătușele și nu mi-a dat să mănânc trei zile. Asta a fost ospitalitatea statului român. Perchezițiile au durat de dimineață până seara târziu, după care ne-au dus la București. (…) Am fost băgat într-o cameră cu alte cinci persoane, o încăpere mai mică decât cele în care locuiesc bolnavii aici, și pus să dorm pe o saltea, fără cearșaf, fără pernă, fără nimic. Eu am respectat statul român, iar statul român s-a purtat așa cu mine”, a povestit Pașca într-un interviu pentru bihon.ro.  

EXCLUSIV Incredibila avere a unuia dintre fiii lui Viorel Pașca: casă de 1.848 mp la țară, vilă în Oradea, terenuri agricole primite prin donație
Investigații

EXCLUSIV Incredibila avere a unuia dintre fiii lui Viorel Pașca: casă de 1.848 mp la țară, vilă în Oradea, terenuri agricole primite prin donație

Viorel Emanuel Pașca, viceprimarul PNL al localității bihorene Holod, a intrat șomer în politică, dar a devenit rapid un mic latifundiar. Soții Viorel și Adelina Pașca, într-un singur an, și-au construit o casă de cel puțin câteva zeci de mii de euro în Oradea, au devenit proprietarii câtorva terenuri agricole și au cumpărat două mașini Audi A4.  Viorel Pașca și membrii familiei sale sunt acuzați de DIICOT că au administrat un azil ilegal pentru bătrâni.  Șomerul Viorel Emanuel Pașca, casă de 1.848 mp  În vara anului 2020, Viorel Emanuel Pașca nu avea nici o sursă de venit. La vedere, trăia pe banii soției sale, Adelina Pașca, care încasa anual 8.100 de lei de la propria firmă. Practic, soții Pașca trăiau cu 675 de lei pe lună. Citește și: EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă Tânărul Viorel Emanuel Pașca avea calitatea de membru și vicepreședinte al asociației Dumbrava DPG „Dumnezeu Poartă de Grijă”. Neremunerat. În 2020, fiul lui Viorel Pașca a făcut pasul spre politică și a candidat pentru un post de cosilier local în comuna bihoreană Holod, din partea Partidului Național Liberal. Context în care a fost obligat să își depună prima declarația de avere în august 2020. Din documentul respectiv aflăm că, în anul 2017, Viorel Emanuel Pașca a cumpărat un imobil categoria 2, adică casă de locuit, de nu mai puțin de 1.848 metru pătrați în localitatea Tinca. În toate declarațiile de avere care au urmat, imobilul a fost declarat cu aceeași suprafață: 1.848 mp. Pentru comparație, o casă de zece ori mai mică, de 180 mp, este considerată a avea o suprafață generoasă. Teren de minimum 42.000 de euro în Oradea Un an mai târziu, adică în 2018, soții Pașca achiziționau și un teren, de 1.400 de metri pătrați, în intravilanul localității Oradea. Prețurile terenurilor variau în acea perioadă între 30 și 120 de euro mp. Ceea ce înseamnă că terenul a fost cumpărat cu o sumă între 42.000 de euro și 168.000 de euro, în funcție de poziție. Pare un miracol că soții Pașca reușeau să se întrețină, să plătească cheltuielile casei de 1.848 mp și să mai facă și achiziții imobiliare numai din salariul anual de 8.100 de lei al Adelinei Pașca. Dispariție misterioasă a 960 mp din Oradea La scurt timp după alegerile locale din vara anului 2020, consilierul Viorel Emanuel Pașca a fost ales viceprimar al comunei Holod din partea PNL. Potrivit declarației de avere depuse în această calitate, terenul intravilan de 1.400 mp din Oradea s-a micșorat până a ajuns de doar 440 mp. Declarația de avere nu explică de ce a dispărut o parcelă 960 mp din acel teren, adică Viorel Emanuel Pașca nu a menționat vreo vânzare a acestei suprafețe.  A pomenit, însă, achiziționarea unui Ford Fiesta. Primul salariu pentru fiul lui Pașca, cel de viceprimar În vara anului 2022, viceprimarul PNL Pașca a depus o nouă declarație de avere, aferentă anului 2021. De data aceasta, el a declarat o indemnizație de viceprimar în cuantum de 58.776 lei anual. Conform documentului, soția sa, Adelina Pașca, s-a promovat pe funcția de director de vânzări la firma sa, dar și-a scăzut salariul anual la numai 4.833 lei. Astfel, veniturile cumulate ale familiei Pașca erau de 63.609 lei anual în 2021, adică în jur de 5.300 de lei pe lună. Aceeași declarație de avere menționează dispariția unui Mercedes Viano, dar și cumpărarea unui teren agricol de 3.600 mp în localitatea Forosig, plus a unui Audi A4 fabricat în 2015. Trei terenuri primite donație într-un singur an În ultima declarație de avere publică a lui Viorel Emanuel Pașca, depusă în mai 2024, se menționează că, în anul 2022, acesta a primit ca donație jumătate dintr-un alt teren intravilan în Oradea, de 440 mp. Cealaltă jumătate de teren se află pe numele fratelui său, Abel Timotei Pașca. Tot în anul 2022, lui Viorel Emanuel Pașca i s-a donat și un teren agricol, de 5.700 metri, amplasat pe raza localității bihorene Forosig.  Donațiile nu s-au terminat aici: în anul 2023, fiul lui Viorel Pașca a mai primit una - un teren agricol de 19.400 mp amplasat în localitatea Forosig. Vilă în Oradea, un teren și trei mașini din numai 20.000 de euro pe an În plus, tot în anul 2023, soții Pașca și-au construit o casă de 116 mp în Oradea. La un preț minim de 500 de euro pe metru pătrat construit, rezultă că soții Pașca au cheltuit cel puțin 58.000 de euro pentru construcția casei, fără a include achiziția mobilierului și a altor acareturi. Este neclar care a fost sursa fondurilor cu care a fost ridicată construcția, câtă vreme veniturile oficiale anuale ale soților Pașca erau de aproximativ 106.000 lei, echivalentul a 20.000 de euro anual.  Dar asta nu e tot: cu aceleași venituri, soții Pașca au reușit să mai cumpere un teren arabil de 9.400 mp în Forosig și încă trei mașini - un VW Touareg și alte două Audi A4. 

EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă
Investigații

EXCLUSIV Șapte instituții au controlat azilele lui Pașca până în 2026: condiții „corespunzătoare”, nici o amendă

Din 2023 până în 2025, azilele din județul Bihor ale lui Viorel Pașca au fost controlate oficial, de mai mult ori, de nu mai puțin de șapte instituții de stat. Nici o amendă nu a fost dată iar singurele deficiențele găsite au fost referitoare la documentele de muncă ale unor angajați. Mai mult, „condițiile de cazare și starea de igienă (...) au fost apreciate ca fiind corespunzătoare”. Șapte instituții au controlat Asociația Dumbrava DPG DeFapt.ro a cerut Ministerului Muncii să comunice dacă, după acreditarea ca furnizor de servicii sociale a Asociației Dumbrava DPG (Dumnezeu poartă de grijă - n.r.) în iulie 2021, s-au făcut verificări la organizația controlată de Viorel Pașca. Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Redăm mai jos răspunsul integral al Ministerului Muncii la această întrebare: „Cu privire la dosarul de acreditare al Asociației Dumbrava DPG și verificările efectuate de către minister după acordarea acreditării, vă informăm că Serviciul Corpul de Control al Ministrului nu a efectuat controale la această asociație. Conform informațiilor publicate în Registrul electronic unic al serviciilor sociale, la data de 10.06.2026, furnizorul de servicii sociale anterior menționat figurează ca fiind radiat, deoarece în primii 3 ani de la data eliberării certificatului de acreditare nu a înființat servicii sociale sau niciunul dintre serviciile sociale înființate de acesta nu a primit licență de funcționare. Precizăm că au fost efectuate verificări în anul 2025 cu privire la situația generată de către domnul Pașca Viorel, persoană fizică din județul Bihor, rezultatul verificărilor fiind comunicat instituțiilor abilitate. Citește și: VIDEO Viorel Pașca, ținut fără mâncare trei zile în arest și la instanță, potrivit propriei relatări Având în vedere că în prezent este în curs o anchetă penală a DIICOT, nu vă putem pune la dispoziție raportul Corpului de Control transmis de Ministerul Muncii în vara anului 2025. Potrivit adresei emise de DIICOT către MMFTSS, publicarea, distribuirea sau difuzarea, în orice mod a documentelor, ori a oricăror alte înscrisuri sau documente care au legătura cu cercetările care fac obiectul dosarului penal este de natură să afecteze ancheta penală în curs, orice persoană fizică sau juridică, autoritate sau instituție publică având obligația păstrării confidențialității tuturor datelor de care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu și care nu sunt destinate publicității, sub sancțiunea prevăzută de art.304 C.pen. În ceea ce privește activitatea desfășurată de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor, în perioada menționată, precizăm că, pe durata valabilității certificatului de acreditare deținut de Asociația Dumbrava DPG în calitate de furnizor de servicii sociale, au fost întreprinse următoarele acțiuni de verificare: a. În baza Ordinelor Instituției Prefectului – județul Bihor nr. 377/10.07.2023, nr. 382/12.07.2023 și nr. 399/01.08.2023, au fost efectuate controale în echipe pluridisciplinare, cu participarea AJPIS Bihor, IPJ Bihor, ISU Bihor, DSP Bihor, DSVSA Bihor, CJPC Bihor și ITM Bihor. b. În perioada 2–3 aprilie 2024 au fost desfășurate verificări în locațiile deținute de domnul Viorel Pașca și familia acestuia din comunele Tinca, Ceica și Holod. Inspectorilor sociali le-a fost permis accesul în toate imobilele, fiind identificate 329 de persoane găzduite în 11 locații. Toate imobilele erau proprietatea privată a domnului Pașca și a familiei acestuia, care au susținut că nu furnizează servicii sociale, ci doar găzduiesc persoane fizice. Persoanele identificate proveneau din majoritatea județelor țării și din alte state (Cehia, Ucraina și Ungaria), în cazul a opt persoane identitatea nu a putut fi stabilită. Ca urmare a verificărilor, au fost sesizate unitățile administrativ-teritoriale competente și s-a solicitat efectuarea anchetelor sociale pentru toate persoanele găzduite. De asemenea, precizăm că, ulterior expirării perioadei de valabilitate a certificatului de acreditare deținut de Asociația Dumbrava DPG, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor a participat, în baza Ordinului Instituției Prefectului - Județul Bihor nr. 310/03.07.2025, la acțiunea de control mixt desfășurată la data de 4 iulie 2025 la una dintre locațiile situate în localitatea Incești, comuna Ceica, alături de reprezentanți ai Instituției Prefectului - Județul Bihor, Direcției de Sănătate Publică Bihor, Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Bihor și Inspectoratului de Poliție Județean Bihor. În cadrul acțiunii de control s-a constatat că, dintre cele 12 persoane transferate la data de 16.06.2025 de la Spitalul de Psihiatrie Mehedinți, doar cinci se mai aflau în locația verificată, toate deținând cărți de identitate provizorii. La data efectuării controlului, condițiile de cazare și starea de igienă ale persoanelor identificate au fost apreciate ca fiind corespunzătoare. Din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, pe durata valabilității certificatului de acreditare deținut de Asociația Dumbrava DPG în calitate de furnizor de servicii sociale, respectiv după data de 14.07.2021, au fost întreprinse următoarele acțiuni de verificare: a. În data de 21.08.2023, s-a efectuat un control tematic în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, care a evidenţiat o serie de neconformităţi în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru care s-au dispus măsuri, ce s-au realizat în termenele stabilite.   b. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a mai efectuat în data de 22.08.2023 un control în domeniul relațiilor de muncă, la Asociația Dumbrava DPG. Urmare acțiunii de control nu au fost dispuse măsuri și nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale. Totodată, în data de 30.06.2026 inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, împreună cu ofițeri din cadrul Secției de Combatere a Criminalității Organizate – Structura Centrală, au efectuat verificări la 18 imobile vizate în dosarul Asociației Dumbrava DPG. La momentul controlului au fost identificate 36 de persoane care desfășurau activitate pentru Asociația Dumbrava DPG fără a avea încheiat contract individual de muncă. În urma controlului efectuat societatea a fost sancționată cu amendă contravențională în  valoarea maximă prevăzută de lege de 1.000.000 lei, iar angajatorului i-a fost dispusă măsură, cu termen cert de realizare, privind încheierea contractelor individuale de muncă pentru cele 36 de persoane care prestau activitate pentru angajatorul menționat mai sus în data de 30.06.2026.” Nici o amendă, „condițiile de cazare și starea de igienă (...) corespunzătoare” Deși conține multe informații, răspunsul Ministerului Muncii pentru DeFapt.ro pare a livra atât date contradictorii, cât și incomplete. DeFapt.ro va reveni după ce va lămuri inadvertențele și va completa lipsa informațiilor. Totuși, din datele oferite de Ministerul Muncii se desprind și câteva certitudini. În primul rând, este evident că activitatea Asociației Dumbrava DPG a lui Viorel Pașca nu doar că era cunoscută, dar era sub lupa autorităților, care au verificat în mai multe rânduri, la fața locului, ce se întâmpla în azilul neautorizat. În al doilea rând, nu este vorba de puține instituții, ci de cel puțin șapte: Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor, Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bihor, Direcția de Sănătate Publică Bihor, Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bihor, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorului Bihor și Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor. În al treilea rând, până la sfârșitul lunii iunie 2026 (când ITM a dat o amendă de un milion de lei Asociației Dumbrava DPG), nici una din acele instituții nu a amendat organizația condusă de Viorel Pașca. Mai mult, în al patrulea rând, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor a constat, în iunie 2025, că în azilul neautorizat „condițiile de cazare și starea de igienă ale persoanelor identificate au fost apreciate ca fiind corespunzătoare”.

Jurnaliștii Ciutacu și Carla Tanasie îl critică pe Pîslaru fiindcă a dat-o afară pe pesedista Zară
Politică

Jurnaliștii Ciutacu și Carla Tanasie îl critică pe Pîslaru fiindcă a dat-o afară pe pesedista Zară

Victor Ciutacu, angajat la România TV, post controlat de Sebastian Ghiță, și Carla Tanasie, de la Digi 24, au criticat pe Facebook faptul că ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru (PNL), a concediat-o pe pesedista Alexandra Zară de la conducerea  Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD).  Citește și: Guvernul scoate din Fondul de rezervă o sumă uriașă pentru a acoperi parțial costurile acțiunii anti-Pașca, din Bihor Zară este membru PSD și ar fi trebuit să plece din Guvern, cum au făcut majoritatea colegilor ei de partid, dupăp ce formațiunea lui Grindeanu a votat moțiunea de cenzură prin care Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis.  Ciutacu spune că Pîslaru trebuia “luat de mascați și dus cu duba la mandat“ “Enervat și rănit în orgoliu, presat și de propagandiștii rezist, anunță că o demite pe șefa autorității de stat însărcinată cu protecția persoanelor cu dizabilități. Pe care doar ce o felicitase pentru implicarea ei în relocarea și monitorizarea nefericiților scoși din azilele clandestine ale lui Viorel Pașca. Pentru ce culpă? Aici e aici! Fiindcă respectiva persoană a fost pe teren, fără să-i spună și lui, convocată instituțional de DIICOT ca factor de specialitate responsabil, în acea noapte a descinderii din așa-zisul paradis al bunului samaritean îmbogățit din bișnița cu bătrâni. Unul la mână, Alexandra Zară nu era subordonata lui Dragoș Pâslaru. Autoritatea pe care a condus-o e, legal, independentă și se află în coordonarea, nu în subordinea, Ministerului Muncii. Președintele instituției e numit direct de premier. Deci Ilie Bolojan o dă afară, prin gura lui Dragoș Pâslaru. Doi la mână, pentru că a fost pusă să semneze un angajament de confidențialitate, dacă i-ar fi spus ministrului fie și informal, ar fi devenit automat penală. Pentru, mai exact, ca să citez din Codul Penal, compromiterea intereselor justiției“, a susținut Ciutacu, care a concluzionat că Pîslaru trebuia “luat de mascați și dus cu duba la mandat“.  Carla Tanasie, de la Digi 24, a fost mai puțin dură, sugerând doar că Pîslaru a acționat politic. “Pâslaru s-a supărat și pentru ca ITM Bihor a făcut control la Pasca și l-a amendat cu un milion de ei , după ce au constatat că 36 de persoane lucrau la negru. ITM a făcut controlul la solicitarea DIICOT. Alexandra Zară a fost în ziua perchezițiilor la Bihor tot la solicitarea DIICOT. Dragoș Pâslaru e supărat ca nu a fost anunțat. Fiecare politician a exploatat emoția produsă de acest caz cum a crezut de cuviință și cum i-a folosit“, a scris Tanasie, pe Facebook. 

VIDEO Viorel Pașca, ținut fără mâncare trei zile în arest și la instanță, potrivit propriei relatări
Eveniment

VIDEO Viorel Pașca, ținut fără mâncare trei zile în arest și la instanță, potrivit propriei relatări

Viorel Pașca a vorbit într-un interviu pentru bihon.ro despre ruptura bruscă față de viața pe care a dus-o timp de două decenii alături de bolnavii pe care i-a îngrijit. „Dintr-odată am intrat într-o liniște apăsătoare” Acesta a spus că nu s-a obișnuit nici acum cu liniștea rămasă în urma plecării oamenilor pe care îi avusese în grijă. „Nici acum nu m-am obișnuit. Timp de 20 de ani am trăit împreună cu oamenii aceștia… Dintr-odată am intrat într-o liniște apăsătoare. E pustiu. Sentimentul este foarte ciudat și încă nu m-am obișnuit cu el”, a arătat Pașca, emoționat. Citește și: Guvernul scoate din Fondul de rezervă o sumă uriașă pentru a acoperi parțial costurile acțiunii anti-Pașca, din Bihor Una dintre cele mai dureroase părți ale interviului este cea în care Viorel Pașca a descris zilele petrecute în arest împreună cu familia sa. Deși a criticat în termeni duri condițiile din arest, acesta a afirmat că, în relația directă cu jandarmii și polițiștii, nu are reproșuri de făcut. Trei zile fără mâncare Potrivit relatării sale, cel mai mult l-a afectat faptul că timp de trei zile nu ar fi primit mâncare. „Timp de 20 de ani, statul român mi-a trimis peste 3.500 de oameni ca să le dau să mănânce și să îi îngrijesc cum am știut eu mai bine. Când statul român m-a «invitat» la el, mi-a pus cătușele și nu mi-a dat să mănânc trei zile. Asta a fost ospitalitatea statului român. Perchezițiile au durat de dimineață până seara târziu, după care ne-au dus la București. (…) Am fost băgat într-o cameră cu alte cinci persoane, o încăpere mai mică decât cele în care locuiesc bolnavii aici, și pus să dorm pe o saltea, fără cearșaf, fără pernă, fără nimic. Eu am respectat statul român, iar statul român s-a purtat așa cu mine”, a povestit Pașca. Amenințări din partea unor deținuți Cu toate acestea, Viorel Pașca a susținut că nu regretă anii petrecuți alături de persoanele bolnave pe care le-a ajutat: „Nu-mi pare rău că am ajutat oamenii. Niciodată. Dar am crezut că și statul vede că aduc un plus societății în care trăim. Se pare că nu este așa”. Un alt moment dificil descris de acesta a fost cel în care, aflat în arest, a văzut la televizor știrile despre dosar. Viorel Pașca a povestit că, după difuzarea informațiilor potrivit cărora el și familia sa erau acuzați de trafic de persoane, unul dintre deținuți i-ar fi făcut unuia dintre fiii săi un gest de amenințare, trecându-și mâna pe la gât, ca și cum ar fi sugerat că îi va tăia gâtul.

Guvernul scoate din Fondul de rezervă o sumă uriașă pentru a acoperi parțial costurile acțiunii anti-Pașca, din Bihor
Politică

Guvernul scoate din Fondul de rezervă o sumă uriașă pentru a acoperi parțial costurile acțiunii anti-Pașca, din Bihor

Guvernul Bolojan va scoate, azi, din Fondul de rezervă suma de 20,02 milioane de lei (puțin sub patru milioane de euro) pentru a acoperi costurile relocării celor 409 de persoane care se aflau în îngrijirea lui Viorel Pașca, în Bihor. Citește și: Judecătorii dau statul în judecată pentru că n-au făcut nimic, deci au pierdut bani Suma a coperă strict relocarea unui număr de aproximativ 409 persoane vulnerabile în alte servicii sociale rezidențiale în care să li se asigure “condițiile minime“ necesare protejării sănătății, demnității și integrității fizice și psihice, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern. Banii, strict pentru relocare, Internele și DIICOT nu spun cât au cheltuit pe operațiunea anti-Pașca Ministerul de Interne și DIICOT nu au precizat, până acum, cât a costat desfășurarea de forțe din Bihor, împotriva lui Pașca. Suma de peste 20 milioane de lei se va distribui către unitățile administrativ-teritoriale care i-au preluat pe cei aflați în găzduirea lui Viorel Pașca.  “Sumele alocate prin anexele nr. 4 și nr. 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr.43/2026, nu cuprind și fondurile necesare susținerii serviciilor sociale pentru aceste aproximativ 409 persoane relocate din județul Bihor“, explică ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, care a inițiat acest proiect de hotărâre de guvern. Cei mai mulți bani se duc către județul Satu Mare, aproximativ 2,7 milioane de lei, urmat de Cluj - sub 2,6 milioane de lei și Sibiu - circa două milioane de lei.  Soții Viorel și Florica Pașca, împreună cu cei trei fii ai lor, acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și de traficarea persoanelor pe care le-au adăpostit în casele lor din Dumbrava, au plecat joi dimineață la București, unde Curtea de Apel decide dacă vor fi lăsați în libertate sau arestați.  Avocatul familiei Pașca, Răzvan Doseanu, a cerut anularea actelor de urmărire penală efectuate în dosar fără respectarea dreptului la apărare, dar și recuzarea procuroarei de caz, totodată sesizând Inspecția Judiciară, care are competența să se pronunțe asupra abaterilor magistraților.

Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici
Eveniment

Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici

Ancheta privind centrele de îngrijire din județul Bihor a readus în atenția opiniei publice una dintre cele mai vechi vulnerabilități ale statului român: incapacitatea de a proteja persoanele aflate în cea mai mare nevoie de sprijin. Dincolo de eventualele răspunderi penale care urmează să fie stabilite de anchetatori, cazul deschide o discuție mai amplă despre modul în care funcționează sistemul de asistență socială din România, într-o țară care îmbătrânește accelerat, are peste un milion de vârstnici care trăiesc singuri și investește de câteva ori mai puțin decât media statelor dezvoltate în serviciile de îngrijire pe termen lung. Dragoș Pîslaru promite reforme Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat că situația din Bihor reprezintă încă o dovadă a incapacității statului de a-i proteja pe cei vulnerabili și a anunțat măsuri pentru remedierea deficiențelor și prevenirea unor situații similare. Citește și: Clientela PSD conduce Autoritatea pentru Protejarea Persoanelor cu Dizabilități: deputatul Shaorma, o polițistă locală, fata unui consilier AUR „Sper ca justiţia să clarifice acest cazul cât mai rapid, înţelegând importanţa sa la nivel societal. Dincolo de aspectele de natură judiciară, acest caz demonstrează încă o dată faptul că astăzi, în anul 2026, statul român este în multe cazuri incapabil să îi ajute tocmai pe cei vulnerabili, pe cei cu dizabilităţi, pe cei abandonaţi de familie şi pe cei rămaşi fără adăpost. Nu putem schimba trecutul, oricât de mult ne-am dori, însă este de datoria noastră să ne asigurăm că aceste situaţii nu se vor mai repeta pe viitor. De aceea, în zilele următoare voi dispune o serie de măsuri atât pentru remedierea carenţelor imediate şi evidente, cât şi pentru identificarea unor soluţii sistemice pentru îngrijirea celor care au cea mai mare nevoie de sprijinul nostru”, a scris ministrul într-o postare pe Facebook. O problemă care depășește cazul din Bihor Declarația ministrului vine însă pe fondul unei realități documentate de ani de zile atât de instituțiile românești, cât și de organizațiile internaționale. România dispune de doar 121 de cămine publice pentru persoane vârstnice, care oferă aproximativ 7.000 de locuri și funcționează, în general, în subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului sau a autorităților locale. Raportat la întregul sistem de îngrijire, centrele publice reprezintă doar aproximativ 16% din totalul unităților licențiate, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a capacității rezidențiale este asigurată de furnizori privați. Presiunea asupra sistemului este însă mult mai mare decât capacitatea sa de răspuns. Potrivit datelor rezultate din recensământul Institutului Național de Statistică din 2023, peste 1,3 milioane de persoane vârstnice locuiesc complet singure, fenomen accentuat de migrația generațiilor tinere și de scăderea natalității. În același timp, un raport al Avocatului Poporului arată că România se află printre statele europene cu cel mai ridicat risc de sărăcie în rândul persoanelor vârstnice, femeile fiind categoria cea mai expusă, aproape jumătate dintre acestea trăind în această situație. Problema nu este doar una materială. Un studiu al Asociației Niciodată Singur arată că aproape 60% dintre seniorii din mediul urban suferă de forme moderate sau severe de singurătate, iar aproximativ 310.000 dintre ei trăiesc într-o stare de izolare extremă. În același timp, analizele Băncii Mondiale estimează că peste 60% dintre persoanele care au nevoie de îngrijire pe termen lung nu beneficiază de niciun serviciu formal, fie că este vorba despre îngrijire la domiciliu, centre de zi sau centre rezidențiale. Trei decenii de reforme, nici un sistem coerent Responsabilitatea elaborării politicilor publice în domeniul protecției persoanelor vârstnice aparține Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, însă evoluția sistemului reflectă și instabilitatea politică din ultimele decenii. În aproximativ 30 de ani, peste 25 de miniștri și miniștri interimari au condus instituția, multe dintre mandate durând mai puțin de un an, ceea ce a făcut dificilă implementarea unor reforme de lungă durată. În acest interval, politicile publice au evoluat de la acordarea unor beneficii financiare și ajutoare sociale către dezvoltarea serviciilor integrate și utilizarea fondurilor europene pentru extinderea infrastructurii sociale. Cu toate acestea, niciun guvern nu a reușit să construiască un sistem capabil să răspundă pe termen lung procesului accelerat de îmbătrânire a populației. OECD: România nu este pregătită pentru îmbătrânirea populației În 2025, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) avertiza că actuala structură a serviciilor de îngrijire nu este pregătită să răspundă nevoilor unei populații aflate într-un proces accelerat de îmbătrânire. Analiza organizației identifică un deficit structural de resurse, personal și infrastructură și atrage atenția că sistemul românesc este împărțit între mai multe instituții. Serviciile pentru persoanele vârstnice sunt coordonate de Ministerul Muncii, în timp ce alte componente sunt administrate de sistemul sanitar, de structurile dedicate persoanelor cu dizabilități și de sistemul de pensii, ceea ce face dificilă coordonarea serviciilor. Îngrijirea poate fi acordată la domiciliu, în centre rezidențiale, în centre de zi sau prin îngrijitori personali, însă serviciile rămân insuficiente raportat la nevoile reale. În 2023, aproximativ 400.000 de persoane au beneficiat de servicii de îngrijire la domiciliu, aproape jumătate dintre acestea având peste 65 de ani, în timp ce doar aproximativ 36.900 de persoane beneficiau de îngrijire în centre rezidențiale. România investește de șase ori mai puțin decât media OECD Principala vulnerabilitate identificată de OECD rămâne nivelul extrem de redus al finanțării. În 2023, România a alocat pentru serviciile de îngrijire pe termen lung doar 0,3% din produsul intern brut, comparativ cu media OECD de 1,7% și cu aproximativ 1% în statele europene comparabile. Mai mult, aproape jumătate din aceste fonduri sunt direcționate către spitale. În România, 43% din cheltuielile destinate îngrijirii pe termen lung sunt absorbite de sistemul spitalicesc, în timp ce media OECD este de numai 9%. În schimb, căminele și centrele rezidențiale primesc o finanțare mult mai redusă decât în majoritatea statelor dezvoltate. Consecințele sunt vizibile și în infrastructură. România dispune de doar 17 paturi de îngrijire pe termen lung la mia de persoane de peste 65 de ani, în timp ce media OECD este de 41 de paturi, iar media europeană comparabilă este de 38. Deficitul este resimțit mai ales în mediul rural, unde accesul la servicii este limitat atât de lipsa infrastructurii, cât și de dificultățile geografice. În același timp, aproape o treime dintre paturile destinate îngrijirii pe termen lung sunt amplasate în spitale, proporție de aproape patru ori mai mare decât media OECD. Potrivit estimărilor Eurostat, dacă în prezent persoanele de peste 65 de ani reprezintă aproximativ 20% din populație, până în 2050 această categorie va ajunge la aproximativ 31%. Costurile împing îngrijirea în responsabilitatea familiilor Raportul OECD arată că accesul la servicii este limitat nu doar de lipsa infrastructurii, ci și de costurile suportate direct de beneficiari. Sistemul public acordă sprijin în principal persoanelor cu grad ridicat de dependență, în timp ce cei care au nevoie de asistență moderată beneficiază de puține servicii sau chiar de niciun sprijin. Consecința este că numeroși vârstnici sunt obligați să suporte costurile îngrijirii din propriile venituri, ceea ce îi expune unui risc ridicat de sărăcie. În lipsa unei rețele publice suficiente, familia rămâne principalul furnizor de îngrijire. OECD estimează că România dispune de aproximativ un îngrijitor profesionist la 100 de persoane vârstnice, comparativ cu o medie de cinci în statele membre ale organizației. Salariile reduse și condițiile dificile fac recrutarea personalului extrem de dificilă, iar deficitul de angajați afectează atât calitatea serviciilor, cât și siguranța beneficiarilor. Responsabilitatea este transferată astfel aproape integral asupra familiilor. Cei mai mulți îngrijitori informali sunt soțiile sau fiicele persoanelor dependente, iar șase din zece îngrijitori zilnici sunt femei. Doar unul din zece reușește să își păstreze și un loc de muncă, ceea ce transformă îngrijirea într-o activitate care afectează direct veniturile și viața profesională. În ciuda acestui rol esențial, OECD arată că România nu dispune de politici publice dedicate sprijinirii îngrijitorilor informali. Îngrijirea paliativă acoperă doar o fracțiune din necesar Deficiențele sistemului sunt evidente și în domeniul îngrijirii paliative. Aproximativ 170.000 de persoane ar avea nevoie anual de astfel de servicii, însă doar aproximativ 5% dintre aceste nevoi sunt acoperite. În lipsa alternativelor, majoritatea pacienților ajung în spitale, în timp ce îngrijirea paliativă la domiciliu, considerată soluția optimă în multe cazuri, este disponibilă doar pentru un număr redus de beneficiari și este oferită în principal de furnizori privați. Azilele de stat nu sunt gratuite Internarea într-un azil de stat implică un proces de lungă durată de la câteva luni la peste un an (se depune la DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului) din sectorul de domiciliu și necesită anchetă socială, evaluări de la comisii medicale și dovezi de venituri). Azilele de stat nu sunt complet gratuite. Serviciile sunt subvenționate, dar rezidenții și susținătorii legali trebuie să plătească o contribuție de întreținere calculată în funcție de veniturile persoanei vârstnice, de costurile centrului și, uneori, de gradul de dependență. Astfel, pentru persoanele încadrate în gradul I de dependență, tarifele lunare sunt în jur de 2995 de lei, pe lună.  Pentru persoanele încadrate în gradul II de dependență: 2364 de lei pe lunp, iar pentru persoanele încadrate în gradul III de dependență: 1773 de lei pe luna. La stat, camerele sunt de tip pavilionar și găzduiesc de obicei între 4 și 6 persoane (uneori și mai multe în centrele vechi). Mobilierul este standard, utilitar, iar băile sunt adesea comune pe hol sau împărțite de mai multe camere. Din cauza deficitului bugetar și a personalului limitat, un singur asistent sau infirmier trebuie să aibă grijă de un număr foarte mare de beneficiari. Atenția oferită fiecărui senior este strict utilitară (hrană, igienă de bază, administrare tratament). La stat, mâncarea este gătită în regim de cantină, respectând normele de calorii, dar bugetul pe zi per normă de hrană este limitat prin lege. Activitățile de recreere sunt reduse și colective (ex. televizor în sala comună). Tarife și condiții la azile private Spre deosebire de sistemul public, internarea într-un centru privat se poate realiza, în multe cazuri, în 24-48 de ore, fiind necesare, în general, doar fișa medicală actualizată și actele de identitate. Condițiile de cazare sunt, de regulă, diferite față de cele din centrele publice. Camerele găzduiesc unul, doi sau cel mult trei-patru rezidenți și sunt dotate, în multe cazuri, cu baie proprie adaptată persoanelor cu dizabilități, aer condiționat, televizor și mobilier modern. Raportul dintre personal și beneficiari este, în general, mai favorabil, ceea ce permite o supraveghere mai atentă și intervenții mai rapide, inclusiv în cazul persoanelor diagnosticate cu demență sau boala Alzheimer. Pe lângă serviciile de bază, multe centre private oferă meniuri personalizate în funcție de afecțiunile beneficiarilor, elaborate cu sprijinul unui nutriționist, precum și programe de stimulare cognitivă, kinetoterapie, fizioterapie, terapie prin artă sau activități recreative și de socializare. Acest nivel de servicii se reflectă însă și în costuri. Tarifele pornesc, în general, de la aproximativ 4.000-5.000 de lei pe lună pentru persoanele autonome și pot depăși 7.000-9.000 de lei în cazul vârstnicilor dependenți, imobilizați la pat sau diagnosticați cu demență ori boala Alzheimer. În multe situații, la aceste sume se adaugă costurile pentru medicamente, consumabile, scutece, consultații medicale, kinetoterapie sau alte servicii care nu sunt incluse în tariful de bază. Pentru persoanele cu grad ridicat de dependență, prețurile pornesc frecvent de la aproximativ 5.000-6.500 de lei pe lună. La polul superior al pieței se află centrele premium, unde tarifele încep, în general, de la 8.500-11.000 de lei lunar. Acestea oferă camere spațioase cu unul până la trei paturi, grupuri sanitare proprii adaptate, paturi medicale speciale, aer condiționat cu reglaj individual, televizor, telefon și minifrigider, precum și servicii hoteliere, inclusiv curățenie zilnică și schimbarea lenjeriei ori de câte ori este necesar. În plus, beneficiarii au la dispoziție spații comune pentru petrecerea timpului liber și întâlniri cu aparținătorii, precum și săli dedicate recuperării medicale, unde sunt desfășurate ședințe de fizioterapie, kinetoterapie și masaj.

EXCLUSIV Cum a pierdut Viorel Pașca procesul în care era acuzat că a exploatat imaginea unei bătrâne. Totul a plecat de la vânzarea unei case
Investigații

EXCLUSIV Cum a pierdut Viorel Pașca procesul în care era acuzat că a exploatat imaginea unei bătrâne. Totul a plecat de la vânzarea unei case

Viorel Pașca și Delia Păcală au exploatat imaginea unei bătrâne cazate în azilul neautorizat din Bihor al Asociației Dumbrava DPG (Dumnezeu poartă de grijă - n.r.), potrivit unei hotărâri a Tribunalului Bihor. Citește și: Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară Pașca și Păcală au fost obligați de instanță să plătească daune morale de 3.000 de lei și cheltuieli de judecată de 3.650 de lei persoanei păgubite printr-un video postat pe conturile de social media ale Asociației. Limitele libertății de exprimare Procesul început ca o acțiune în răspundere civilă delictuală pentru prejudiciu de imagine s-a încheiat cu o schimbare completă de perspectivă între prima instanță și instanța de apel. Dacă Judecătoria Beiuș a apreciat că Viorel Pașca și Delia Păcală nu au depășit limitele libertății de exprimare atunci când au publicat pe Facebook povestea unei femei vârstnice internate în centrul pe care îl administrează, Tribunalul Bihor a ajuns la concluzia opusă. Prin decizia pronunțată în octombrie 2023, instanța de apel a stabilit că cei doi au afectat dreptul la imagine, onoarea și demnitatea Mariei Joldea și i-a obligat, în solidar, la plata unor daune morale în valoare de 3.000 de lei și a cheltuielilor de judecată. Hotărârea nu pune în discuție activitatea caritabilă desfășurată de Viorel Pașca și Delia Păcală și nici dreptul persoanelor vulnerabile de a-și spune povestea. Tribunalul a analizat exclusiv modul în care această poveste a fost prezentată publicului și a concluzionat că, în cazul concret, libertatea de exprimare a fost exercitată dincolo de limitele protejate de lege. Cum a început conflictul Potrivit hotărârii, litigiul își are originea într-un contract autentificat în 1999: Maria Joldea a cumpărat nuda proprietate asupra unei locuințe din satul Ghiorac, comuna Ciumeghiu, județul Bihor, în timp ce vânzătorii și-au păstrat dreptul de uzufruct viager.  Tribunalul Bihor a subliniat că acel contract prevedea exclusiv transferul nudei proprietăți și nu stabilea nicio obligație de întreținere în sarcina cumpărătoarei. Acest detaliu avea să devină unul dintre elementele importante ale procesului, deoarece o parte dintre acuzațiile formulate ulterior în spațiul public sugerau tocmai existența unei asemenea obligații. După decesul soțului, femeia care își păstrase uzufructul a rămas singură în locuință. În vara anului 2021, autoritățile locale au întocmit o anchetă socială care consemna că aceasta avea peste 80 de ani, suferea de afecțiuni specifice vârstei și solicita internarea într-un centru unde să beneficieze de îngrijire permanentă. Acuzații de agresiuni fizice și verbale În cuprinsul anchetei apăreau și afirmațiile femeii potrivit cărora ar fi fost agresată verbal și fizic și nu ar fi primit ajutor din partea persoanei care deținea nuda proprietate a casei. Pe baza acestor constatări, s-a propus internarea într-un centru social administrat de Viorel Pașca și Delia Păcală. Tribunalul avea să observe ulterior că ancheta socială reproducea declarațiile femeii și justifica necesitatea internării, dar nu stabilea existența unor fapte penale și nici nu demonstra că acuzațiile formulate de aceasta fuseseră verificate. Documentul vorbea despre un risc de abuz și neglijență, nu despre fapte dovedite de violență, exploatare sau lipsire de libertate. Videoclipul care a declanșat procesul La scurt timp după internarea femeii în centru, Viorel Pașca și Delia Păcală au realizat un videoclip care a fost publicat pe pagina de Facebook administrată de primul dintre ei. Materialul era prezentat ca o „poveste de viață” și descria cazul într-o manieră puternic emoțională. Conform motivării Tribunalului, postarea nu s-a limitat la redarea declarațiilor femeii, ci a fost însoțită de titluri, descrieri și comentarii care transmiteau publicului concluzia că femeia fusese victima unor abuzuri extreme și că fusese salvată de centrul administrat de cei doi. În apel, Maria Joldea a susținut că tocmai aceste completări făcute de administratorii paginii au transformat relatarea într-un atac la adresa propriei persoane. Ea a arătat că, deși numele său nu era rostit în videoclip, informațiile furnizate permiteau identificarea sa în comunitatea locală, iar comentariile ulterioare au făcut această identificare și mai ușoară. Printre afirmațiile evidențiate de reclamantă se aflau formulări precum „O viață de sclavie în propria-i casă”, „Bătută și batjocorită douăzeci de ani”, „ținută în grajd cu animalele timp de cincisprezece ani” sau „A vrut să-și pună capăt zilelor, dar salvarea a apărut în ultima clipă”. În comentarii apăreau și alte afirmații atribuite lui Viorel Pașca și Deliei Păcală, potrivit cărora Maria Joldea ar fi încercat să o determine pe femeie să renunțe la uzufruct și chiar ar fi amenințat persoane din sat. Toate aceste elemente au constituit baza acțiunii în răspundere civilă delictuală formulate ulterior. De ce Judecătoria Beiuș a respins acțiunea În primă instanță, Judecătoria Beiuș a considerat că Viorel Pașca și Delia Păcală au acționat în cadrul dreptului la liberă exprimare. Judecătorul fondului a apreciat că femeii internate în centru i s-a oferit posibilitatea de a-și spune propria poveste de viață, iar răspunderea pentru afirmațiile făcute îi aparținea acesteia. Instanța a mai reținut că pârâții desfășurau activități caritabile în folosul persoanelor vulnerabile și că nu urmăreau obținerea unui avantaj personal prin publicarea materialului. În lipsa unei fapte ilicite și a dovezii relei-credințe, Judecătoria Beiuș a respins acțiunea formulată de Maria Joldea și a obligat-o să suporte și cheltuielile de judecată ale pârâților. Tribunalul Bihor: analiza primei instanțe a fost incompletă În apel, Tribunalul Bihor a reanalizat întregul probatoriu și a ajuns la concluzia că prima instanță nu analizase complet cauza. Unul dintre primele aspecte evidențiate în motivare este faptul că înregistrarea video depusă ca probă nu fusese examinată efectiv de Judecătoria Beiuș, iar o parte importantă a situației de fapt fusese preluată din întâmpinarea pârâților și din ancheta socială. În aceste condiții, instanța de apel a procedat la o analiză proprie atât a videoclipului, cât și a comentariilor publicate ulterior pe rețelele sociale. Tribunalul a pornit de la ideea că litigiul nu privea activitatea socială desfășurată de Viorel Pașca și Delia Păcală, pe care instanța o descrie ca fiind una utilă comunității, ci exclusiv modalitatea în care aceștia au făcut public cazul femeii internate în centru și consecințele produse asupra unei alte persoane. Judecătorii au reamintit că dreptul la liberă exprimare beneficiază de protecție constituțională și convențională, însă acesta nu este absolut. Libertatea de exprimare trebuie exercitată cu bună-credință și fără a prejudicia onoarea, reputația sau dreptul la imagine al altor persoane. Atunci când cele două drepturi intră în conflict, instanța trebuie să stabilească dacă ingerința este justificată și proporțională. Tribunalul: videoclipul nu era doar relatarea femeii Un capitol important al motivării este consacrat modului în care a fost realizată înregistrarea video. Instanța observă că scopul declarat al proiectului era acela de a permite persoanelor aflate în dificultate să își spună propria poveste de viață. Totuși, analizând filmarea, Tribunalul Bihor a ajuns la concluzia că aceasta nu reprezenta un simplu monolog al femeii. Judecătorii notează că în înregistrare vorbește mai mult Delia Păcală decât beneficiara centrului, iar întrebările adresate conțin adesea și răspunsurile sugerate. În motivare se arată că femeia răspunde scurt și evită să dezvolte subiectele, ceea ce face dificilă delimitarea între propriile afirmații și elementele introduse de interlocutor. Din acest motiv, Tribunalul concluzionează că „nu este clar cât anume din «poveste» aparține” femeii și „cât aparține direct sau indirect (prin sugestionare) altor persoane”. Instanța adaugă că nu s-a demonstrat nici faptul că publicarea în mediul online era necesară pentru atingerea pretinsului scop terapeutic al destăinuirii. Judecătorii subliniază că efectul eliberator al unei confesiuni nu presupune, în mod obligatoriu, transformarea acesteia într-un material destinat publicului larg, cu atât mai mult atunci când relatarea conține acuzații foarte grave împotriva unei persoane identificabile. Comentariile făcute de Viorel Pașca și Delia Păcală au cântărit decisiv Potrivit Tribunalului, procesul nu putea fi redus la simpla întrebare dacă o femeie internată într-un centru avea dreptul să își relateze experiențele. Problema esențială era că Viorel Pașca și Delia Păcală nu s-au limitat la publicarea videoclipului. Instanța reține expres că aceștia „nu s-au mulţumit a posta povestea”, ci „au făcut propriile judecăţi de valoare pe un ton agresiv la adresa reclamantei”. În plus, prin comentariile publicate ulterior, cei doi au întărit credibilitatea acuzațiilor și au încurajat ideea că acestea reprezintă fapte certe. Tribunalul a analizat separat reacțiile celor doi atunci când Maria Joldea a încercat să își prezinte propria versiune asupra situației. Hotărârea arată că, în loc să permită existența unui dialog sau să manifeste reținere, Viorel Pașca și Delia Păcală au continuat să afirme că informațiile sunt adevărate și au invocat existența unor mesaje primite de la localnici care ar confirma acuzațiile formulate împotriva reclamantei. Instanța a apreciat că aceste intervenții personale au avut un efect important asupra percepției publicului, deoarece proveneau de la persoane care se bucurau de încredere și notorietate în comunitate. Astfel, afirmațiile lor au consolidat impresia că toate acuzațiile ar fi fost deja verificate și confirmate. Identificarea Mariei Joldea în comunitate Un alt argument invocat de pârâți era acela că numele reclamantei nu fusese rostit în videoclip. Tribunalul a respins, însă, această apărare. Judecătorii au constatat că informațiile prezentate — localitatea, adresa, fotografia femeii internate, explicațiile privind situația juridică a casei și comentariile ulterioare — permiteau identificarea fără dificultate a Mariei Joldea de către membrii comunității locale. Mai mult, în comentarii a fost publicată și imaginea profilului de Facebook al reclamantei, iar Viorel Pașca și Delia Păcală au atras atenția asupra faptului că aceasta intervenise în discuții pentru a nega acuzațiile. În aceste condiții, Tribunalul a apreciat că lipsa menționării exprese a numelui nu împiedica identificarea persoanei și nici producerea prejudiciului de imagine. Dimpotrivă, în cadrul unei comunități restrânse, elementele furnizate erau suficiente pentru ca publicul să înțeleagă despre cine era vorba. Contractul și ancheta socială au avut o importanță decisivă În motivarea deciziei, Tribunalul Bihor a analizat separat documentele pe care s-au sprijinit atât Maria Joldea, cât și Viorel Pașca și Delia Păcală. Primul dintre acestea a fost contractul autentificat în 1999. Instanța a constatat că documentul privea exclusiv vânzarea nudei proprietăți, în timp ce vânzătorii și-au păstrat dreptul de uzufruct viager asupra locuinței. Contractul nu prevedea nicio obligație de întreținere în sarcina cumpărătoarei. Judecătorii au considerat că acest aspect era esențial deoarece postarea și comentariile publicate pe Facebook lăsau impresia că Maria Joldea ar fi abandonat sau ar fi refuzat să își îndeplinească o obligație legală față de femeia vârstnică. În realitate, Tribunalul a reținut că o asemenea obligație nu rezulta din actul juridic analizat. Instanța a examinat apoi ancheta socială întocmită înainte de internarea femeii în centrul administrat de Viorel Pașca și Delia Păcală. Tribunalul a observat că documentul consemna afirmațiile beneficiarei privind presupuse agresiuni verbale și fizice, însă autoritățile locale au folosit o formulare prudentă, vorbind despre existența unui risc de abuz și neglijență. În schimb, în materialele publicate ulterior pe internet apăreau afirmații categorice privind o pretinsă viață de sclavie, exploatare, bătăi și alte fapte deosebit de grave. Judecătorii au remarcat această diferență de abordare și au arătat că nici autoritățile locale nu transformaseră declarațiile femeii în concluzii certe privind existența unor infracțiuni. De ce Tribunalul a considerat că acuzațiile nu fuseseră verificate Unul dintre argumentele centrale ale hotărârii este lipsa unor verificări independente înainte ca acuzațiile să fie făcute publice. Instanța observă că, dacă faptele prezentate în videoclip ar fi fost reale în forma descrisă — bătăi repetate, exploatare timp de aproape două decenii, ținerea unei persoane în grajd și amenințarea martorilor — ar fi fost firesc ca acestea să determine intervenția autorităților competente. Tribunalul formulează chiar o serie de întrebări în motivare. Judecătorii se întreabă de ce, dacă asemenea abuzuri ar fi fost cunoscute de autorități și de comunitate timp de 15-20 de ani, nu fusese sesizată poliția și nu fusese declanșată nicio anchetă penală. În aceeași logică, instanța remarcă faptul că nici Viorel Pașca și Delia Păcală nu au formulat plângeri penale după ce au aflat povestea femeii, deși acuzațiile descriau fapte care, dacă s-ar fi confirmat, ar fi putut atrage răspunderea penală. Acest raționament nu reprezintă o concluzie că afirmațiile femeii erau neadevărate, ci unul dintre motivele pentru care Tribunalul a apreciat că publicarea lor ca fapte certe, fără verificări suplimentare, nu respecta exigențele bunei-credințe. Declarația martorului În apel a fost analizată și declarația unui martor din comunitatea locală. Potrivit hotărârii, acesta le cunoștea pe ambele părți de aproximativ 15-18 ani și a oferit o imagine diferită față de cea prezentată în postarea de pe Facebook. Martorul a declarat că Maria Joldea locuia în Germania și revenea în România doar pentru perioade scurte, că femeia vârstnică își încasa singură pensia, iar utilitățile erau plătite de reclamantă. Acesta a mai afirmat că știa despre videoclip din discuțiile purtate în sat și că scandalul creat în jurul postării a determinat-o pe Maria Joldea să își vândă casa și să plece din localitate. Tribunalul a apreciat că această declarație confirma faptul că publicarea materialului produsese efecte concrete asupra imaginii reclamantei în comunitatea din care făcea parte. Instanța a analizat și afirmația potrivit căreia femeia ar fi fost ținută „în grajd cu animalele”. Din probele administrate rezulta că aceasta locuia într-o anexă amenajată ca locuință și îngrijea păsări de curte. Tribunalul a subliniat diferența dintre un coteț pentru păsări și un grajd destinat animalelor mari și a apreciat că formulările folosite în postare amplificau artificial dramatismul situației. Pasajul-cheie al hotărârii Cea mai severă critică formulată de Tribunalul Bihor privește scopul urmărit prin publicarea videoclipului. Instanța arată că activitatea socială desfășurată de Viorel Pașca și Delia Păcală este una utilă și că nu există nimic reprobabil în atragerea voluntarilor sau a sponsorilor pentru susținerea centrelor sociale. Critica privește exclusiv modul în care a fost realizată promovarea acestei activități. În motivare se afirmă: „Nu este nici interzis şi nici greşit că pârâţii caută şi primesc persoane în stare de disperată nevoie (...). Însă este greşit modul în care aceştia au acţionat, încălcând drepturile nepatrimoniale ale reclamantei.” Tribunalul continuă cu unul dintre cele mai importante pasaje ale deciziei: „Pe scurt, pârâţii nu s-au mulţumit a aduce un serviciu persoanei în nevoie, ci s-au folosit de persoana în nevoie pentru publicitate. Au îngrijit-o, dar în schimb au şi filmat-o şi publicat imediat o poveste care demască «răul», au dat «răului» o faţă şi, prin contradicţie, au pozat în eroii salvatori.” Instanța apreciază că dramatizarea poveștii a avut rolul de a genera reacții emoționale puternice și de a atrage atenția asupra activității centrului. În același context, Tribunalul a notat că „dramatismul lor exagerat impresionează, generează reacţii virulente imediate în rândul a cât mai multor urmăritori, adică publicitate rapidă şi gratuită”, publicitate care poate conduce la atragerea de noi voluntari și sponsori. De ce Tribunalul a schimbat complet soluția Pe baza tuturor probelor administrate, Tribunalul Bihor a concluzionat că sunt întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale: existența unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și a vinovăției autorilor. Instanța a apreciat că Viorel Pașca și Delia Păcală nu s-au limitat la a pune la dispoziția publicului declarațiile unei persoane vulnerabile, ci au intervenit activ în construirea mesajului și în amplificarea impactului acestuia. În motivare se arată că cei doi „au făcut propriile judecăţi de valoare pe un ton agresiv la adresa reclamantei” și „au atras intenţionat reacţii negative la adresa acesteia”, conferind credibilitate unor acuzații care nu fuseseră verificate în mod independent. Judecătorii au subliniat că reclamantei nu i-au fost atribuite simple comportamente discutabile, ci fapte de o gravitate excepțională: violență fizică și psihică, exploatarea unei persoane vulnerabile, lipsirea acesteia de condiții decente de trai, amenințarea unor martori și alte acuzații care, dacă ar fi fost reale, ar fi putut atrage răspunderea penală. Tocmai de aceea, Tribunalul a considerat că publicarea unor asemenea afirmații impunea un nivel ridicat de prudență și verificare. Hotărârea mai arată că libertatea de exprimare protejează inclusiv exprimarea unor opinii și relatări incomode, însă aceasta nu exonerează autorul de obligația de a respecta drepturile altor persoane. În aprecierea instanței, în cauza de față acest echilibru nu a fost păstrat, iar dreptul Mariei Joldea la demnitate și la protejarea reputației a fost afectat într-o manieră nejustificată. Cum s-au calculat daunele morale Un element important avut în vedere de Tribunal a fost și amploarea reală a prejudiciului. Deși postarea fusese vizibilă pentru un număr mare de utilizatori ai rețelei Facebook, instanța a apreciat că efectele cele mai puternice s-au produs în comunitatea locală, unde identitatea reclamantei putea fi stabilită cu ușurință.  Judecătorii au reținut declarația martorului potrivit căreia scandalul creat după publicarea videoclipului a devenit rapid cunoscut în sat și a afectat imaginea Mariei Joldea, care ulterior și-a vândut casa și a părăsit localitatea. În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, Tribunalul a apreciat că gravitatea afirmațiilor nu impunea acordarea unor sume foarte ridicate. Instanța a arătat că, deși injuriile și acuzațiile formulate erau serioase, prejudiciul de imagine a avut o întindere limitată din punct de vedere teritorial, fiind concentrat în principal în comunitatea în care reclamanta era cunoscută și putea fi identificată. În aceste condiții, judecătorii au considerat că suma de 3.000 de lei reprezintă o reparație morală suficientă, alături de constatarea încălcării drepturilor sale nepatrimoniale. Prin urmare, Tribunalul Bihor a admis apelul formulat de Maria Joldea, a schimbat în parte sentința Judecătoriei Beiuș și a dispus obligarea în solidar a lui Viorel Pașca și Delia Păcală la plata a 3.000 de lei cu titlu de daune morale. Totodată, instanța i-a obligat pe cei doi intimați să îi plătească acesteia 3.650 de lei reprezentând cheltuieli de judecată aferente atât fondului, cât și apelului.

Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane
Eveniment

Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane

Judecătoarea Andrada Albescu, de la Tribunalul București, care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă a membrilor familiei Pașca, arată în motivarea deciziei că azilele administrate de Viorel Pașca funcționau fără respectarea cadrului legal. Cu toate acestea, magistratul apreciază că persoanele cazate beneficiau de condiții de locuire, igienă și curățenie „corespunzătoare”, iar alternativa pentru mulți dintre beneficiari ar fi fost „revenirea în stradă”. Viorel Pașca, control judiciar Pe 2 iulie, instanța a decis plasarea sub control judiciar a lui Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, respingând solicitarea DIICOT de arestare preventivă. Citește și: De Ziua Justiției, șefa procurorilor, Cristina Chiriac, s-a photoshopat puțin. Și Savonea a făcut-o Aceeași măsură a fost dispusă și pentru soția acestuia, trei dintre fiii familiei și Delia Mioara Păcală, care coordona filiale și organizații obștești din cadrul asociației. DIICOT: persoane vulnerabile, cazate în centre fără autorizație Potrivit procurorilor DIICOT, sute de persoane au fost transferate din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența furnizării unor servicii de îngrijire, tratament și asistență socială. Anchetatorii susțin că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru desfășurarea unei astfel de activități, iar beneficiarii erau persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate, cu dizabilități psihice, incapabile să își exprime voința sau să se apere. Judecătoarea: azilele erau ilegale, dar condițiile erau „corespunzătoare” Analizând probele din dosar, judecătoarea Andrada Albescu reține că centrele nu respectau legislația privind serviciile sociale, însă apreciază că persoanele internate beneficiau de condiții materiale care nu pot fi comparate cu situații de abandon total. "Deşi locaţiile administrate de inculpaţi nu funcţionau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale şi nu îndeplineau standardele impuse de legislaţia specifică, persoanele cazate beneficiau de spaţii amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare şi televizoare, aspecte care relevă existenţa unor spaţii de cazare, de curăţenie şi igienă corespunzătoare. De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicaţie şi acces la servicii medicale. Aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă şi nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existenţa unor deficienţe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficienţa supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislaţia în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiţii incompatibile cu existenţa umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaţilor în libertate", se arată în motivarea instanței. Magistratul mai notează că, potrivit declarațiilor martorilor și beneficiarilor, persoanele decedate erau înmormântate după efectuarea formalităților legale, aspect care, în opinia sa, arată că acestea nu erau abandonate după deces, chiar dacă nu înlătură suspiciunile privind eventualul interes pentru ajutoarele de înmormântare. „Alternativa concretă era revenirea în stradă” Unul dintre argumentele centrale invocate de instanță este că, pentru numeroși beneficiari, alternativa la centrele administrate de Viorel Pașca nu era internarea într-un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecție. "Aşadar, evaluând ansamblul probelor administrate, judecătorul constată că prezenta cauză nu relevă situaţia unor persoane abandonate în condiţii incompatibile cu existenţa umană, ci a unor persoane cărora li se asigurau, chiar într-un cadru neautorizat şi insuficient raportat la exigenţele legale, hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicaţie şi acces la servicii medicale, precum şi efectuarea formalităţilor necesare în caz de deces. Mai reţine judecătorul că majoritatea persoanelor aflate în locaţiile administrate de inculpaţi reprezentau persoane fără adăpost, lipsite de sprijin familial ori abandonate de aparţinători. În aceste condiţii, fără a minimaliza gravitatea acuzaţiilor formulate şi fără a aprecia că lipsa autorizării ori nerespectarea standardelor legale de funcţionare ar putea fi justificată prin împrejurările cauzei, judecătorul nu poate ignora că alternativa concretă existentă pentru o parte semnificativă dintre beneficiari nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecţie instituţională, respectiv revenirea în stradă. Această împrejurare nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind săvârşirea infracţiunilor cercetate şi nici să justifice eventualele încălcări ale legii penale, însă reprezintă un element factual care trebuie avut în vedere în evaluarea necesităţii privării de libertate şi a intensităţii pericolului concret pentru ordinea publică", explică magistratul. Totodată, judecătoarea atrage atenția că, deși DIICOT vorbește despre 210 acte materiale de trafic de persoane în formă continuată, în actualul stadiu al anchetei actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate pentru fiecare act material și nu descriu distinct situația de fapt aferentă fiecăreia. Viorel Pașca: „Am cerut autorităților să ia bolnavii și nimeni nu a venit” În fața instanței, Viorel Pașca a susținut că a solicitat în repetate rânduri autorităților să preia persoanele bolnave aflate în grija asociației, inclusiv prin adrese transmise Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii, însă nu a primit niciun răspuns. "Nu a renunţat la ceea ce a făcut pentru că nu s-a putut. Susţine că are multe scrisori, nu doar ale instituţiilor locale, instituţiilor statului din Bucureşti, mai precis, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii, cu adresă exactă către miniştri, în care le-a spus că dacă activitatea de la Dumbrava nu este în regulă, îi roagă să vină şi să ia bolnavii sau îi duce el acolo unde vor. Acest lucru s-a întâmplat în urmă cu un an. Dacă ceva nu a fost în regulă, se întreabă de ce timp de un an n-au venit să-i ia de acolo. Susţine că a cerut instituţiilor să îi ia şi n-au venit să îi ia.  Menţionează că atunci când s-a oprit atunci cu situaţia din Mehedinţi, cu doar 7 dintre ei, i s-a spus că a abandonat bolnavii şi riscă să fie condamnat pentru abandon de persoane. Prin urmare, se situa într-o situaţie extrem de delicată. Se întreabă cum putea să renunţe. Susţine că sunt doar afirmaţii mincinoase, că ar fi luat banii, că n-a vrut să renunţe, cu toate că a depus documente instituţiilor să-i preia şi nu i-a preluat nimeni. Arată că e convins că o mare parte din cei 400 de bolnavi vor deceda pe unde îi duce statul, oricum ar fi decedat probabil şi la Dumbrava, din cauza stării de sănătate, dar o altă mare parte se vor întoarce la Dumbrava, pentru că nu au unde să îi ducă. Li se vor crea un loc temporar acum în spital sau alte locuri, dar oamenii aceia se vor întoarce la Dumbrava şi probabil că îi va primi, pentru că dacă e un om la poartă care să îi spună că nu are unde merge, dacă ai posibilitatea să-l ajuţi, îl ajuţi, chiar şi fără autorizaţie, altfel ar muri în stradă. Dacă a greşit, îi pare rău că a greşit, dar nu regretă nimic din ce a făcut, pentru că are conştiinţa curată, pentru că intenţiile sale au fost bune, onorabile şi a vrut să ajute", a declarat Viorel Paşca, potrivit motivării instanţei. Apărarea: „DIICOT a făcut o mare eroare” Avocatul familiei Pașca a recunoscut în instanță că centrele nu dețineau autorizațiile necesare și nici personalul cerut de lege pentru funcționarea unor azile private, însă a susținut că acuzațiile formulate de DIICOT sunt disproporționate. "Într-adevăr, aceştia se gospodăreau cum puteau, în multe dintre situaţii, inclusiv pe bază de voluntariat. Susţine că Paşca este privit ca un zeu şi ca un erou în Bihor de ani de zile, o întreagă comunitate apreciază ceea ce a făcut, s-a bazat pe sprijinul său şi pe dorinţa lui de a face bine unor semeni pe care familiile şi statul i-au abandonat. (...) Lipsa autorizaţiilor de funcţionare, lipsa unui personal calificat la un anumit nivel, până la a face încadrări de trafic de persoane sub forma lipsirii de libertate sau menţinerii într-o situaţie de aservire, consideră că este ceva absolut halucinant. Consideră că DIICOT a făcut o mare eroare în acest caz şi speră să fie clarificată până la urmă", se mai arată în documentul tribunalului. Referitor la acuzațiile privind înmormântarea beneficiarilor, avocatul a invocat declarațiile primarului și ale preotului greco-catolic, care, în opinia sa, contrazic susținerile procurorilor. "Preotul făcea slujbe religioase pentru fiecare din persoanele respective, li se punea o cruce, li se făcea o înmormântare creştinească, erau puşi într-un sicriu şi nici măcar nu era obligaţia lui Paşca să facă acest lucru. Paşca este un erou pentru zeci de mii de oameni, indiferent de soluţia pe care o va obţine astăzi, adevărul urmând să se afle. Consideră că oamenii au avut un loc şi o îngrijire mult mai bună decât cea pe care au avut-o pe străzi sau cea care ar fi avut-o. Paşca nu a cerut niciodată spitalelor să îi aducă oameni pentru ca el să aibă un beneficiu, în condiţiile în care îl costa 2.000 lei pe lună per persoană", a precizat avocatul familiei.

Miting de susținere a lui Viorel Pașca, la Oradea. Peste 3.000 de participanți, apreciază TVR
Politică

Miting de susținere a lui Viorel Pașca, la Oradea. Peste 3.000 de participanți, apreciază TVR

Peste 3.000 de persoane s-au adunat, duminică, în Piața Unirii din Oradea, pentru a manifesta în sprijinul lui Viorel Pașca. El, soția, cei trei fii și alte șase persoane sunt acuzate de trafic de persoane în dosarul azilelor ilegale din Bihor. Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Pașca n-a fost prezent, dar a transmis un mesaj de mulțumire “La manifestația de susţinere a fondatorului azilelor din Dumbrava, Tinca şi Inceşti au participat susţinători de toate vârstele, veniţi şi din alte judeţe, majoritatea membri ai unor biserici neoprotestante. Cei care au lucrat cu Viorel Paşca susţin că, în azile, oamenii au primit adăpost şi hrană“, relatează TVR Info. “Manifestația a început în jurul orei 20, după o mobilizare făcută în special pe rețelele de socializare, unde participanții au fost chemați să iasă în stradă sub mesajul „Nu ești singur, Viorel Pașca”. În piață s-au strâns circa 2.500 de susținători ai fondatorului azilelor din Dumbrava, Tinca și Incești, de la părinți tineri, cu copii sau fără, la persoane vârstnice. De asemenea, au participat persoane cu diferite dizabilități, inclusiv în fotolii rulante, sau oameni veniți din afara județului. Majoritatea celor prezenți sunt membri ai unor biserici neoprotestante. Oamenii au venit cu steaguri ale României, ale Uniunii Europene, dar și cu steaguri galbene inscripționate cu numele asociației“, relatează publicația locală Bihoreanul. Avocatul lui Pașca, Răzvan Doseanu, le-a relatat protestatarilor un episod despre care a spus că l-a impresionat: „S-a pus problema și a fost întrebat: «Regreți?». Și a spus Viorel Pașca: «Regret, regret că n-am salvat mai mulți»”.  Pașca nu a fost la protest, dar a transmis un mesaj de mulțumire pentru susținători, pe Facebook: „Am privit cu multă emoție miile de oameni care s-au adunat azi in Piața Unirii din Oradea pentru a mă susține. Le mulțumesc tuturor, îi iubesc și sunt mândru că îi am și îi simt alături. E o perioadă grea pentru noi dar sunt convins că Dumnezeu ne va da biruință”. 

Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“
Politică

Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“

Fostul premier Dacian Cioloș a scris, în mai 2023, un lung elogiu pentru ceea ce făcea Viorel Pașca, în Bihor, preluând la azilele sale oameni grav bolnavi: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi în stadiu terminal, care nu mai au loc în spitale și sunt condamnați să moară pe stradă. Este locul în care mulți oameni cu afecțiuni psihice ajung să-și petreacă decent ultimele clipe din această lume pentru că nu mai e loc pentru ei în spitalele sau centrele specializate“.  Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Cioloș a criticat dur statul român: “Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe, ori pur și simplu nu știe că există“.  El părea că critică și PSD, când scria: “Nu o să zic nimic acum despre cei care de zeci de ani afișează sloganuri în sprijinul oamenilor săraci, dar când se văd la ministere îi lovește amnezia. Nu o sa zic nimic acum despre partide pentru care programele antisărăcie au valoare doar în afișe de campanie electorală“. Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe “Mi-e încă greu să spun ce am văzut acum câteva zile la Dumbrava, în județul Bihor, și simt încă furia mocnită cu care am plecat de acolo. Așezământul din Dumbrava fondat de Viorel Pasca-Dumbrava este ultimul refugiu pentru oamenii care au pierdut totul pe această lume, familie, prieteni, venituri. Este ultima casă pentru mulți bolnavi în stadiu terminal, care nu mai au loc în spitale și sunt condamnați să moară pe stradă. Este locul în care mulți oameni cu afecțiuni psihice ajung să-și petreacă decent ultimele clipe din această lume pentru că nu mai e loc pentru ei în spitalele sau centrele specializate. Este ultima șansă pentru mulți dependenți de droguri, copii și persoane vulnerabile.   Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe, ori pur și simplu nu știe că există. Este o lecție brutală despre ce însemnă lipsa serviciilor adecvate de protecție socială și a politicilor publice în sprijinul cetățenilor români ajunși în situații extreme.   Nu o să zic nimic acum despre cei care de zeci de ani afișează sloganuri în sprijinul oamenilor săraci, dar când se văd la ministere îi lovește amnezia. Nu o sa zic nimic acum despre partide pentru care programele antisărăcie au valoare doar în afișe de campanie electorală.   Cuvintele pot descrie cu greu umanismul pe care acest om îl practică de peste 17 ani în sprijinul semenilor, în ciuda birocrației cu care este taxat periodic pentru simplul motiv că există și că vrea să se comporte omenește cu acei oameni. Așezământul lui Viorel Pașca e un adăpost amplu, cu 13 case, cu 400 de locuri și spații comune pentru îngrijirea bolnavilor, a persoanelor în vârstă, persoane cu dizabilități, oameni fără venituri și în cea mai mare parte, oameni care nu mai au pe nimeni, situate în Dumbrava, Tinca și Incești.   În Dumbrava a creat și un centru de zi de tip “after school” pentru copiii din sat, proveniți în mare parte din medii defavorizate.   Toate casele au fost construite din donații a căror evidență foarte clară Viorel Pașca o are. De-a lungul anilor, peste 2.600 de bolnavi din toate județele țării au ajuns la Dumbrava pentru a primi adăpostul și îngrijirea de care au nevoie.   Centrul are ca sprijin o comunitate care donează bani, produse de strictă necesitate și alimente, majoritatea susținătorilor fiind oameni cu venituri mici sau modeste. O singură companie donează recurent. Statul român, de obicei, refuză cererile venite de la centrul din Dumbrava, dar trimite aici cazuri speciale pentru îngrijire.   Îi mulțumesc lui Viorel Pașca pentru ceea a construit și pentru lecția lui de omenie. Nu îi promit nimic, pentru că știu că nu asta așteaptă. Sper însă să găsesc, și cu ajutorul lui, soluțiile care să suplinească incapacitatea administrației și a serviciilor publice de a veni în sprijinul acestor oameni, semeni de-ai noștri, uitați de soartă. https://www.facebook.com/profile.php?id=100077512792022   P.S. În ultima fotografie vedeti crucile celor care și-au găsit sfârșitul in așezământul domnului Pașca și au fost înmormântați de dânsul pentru că nu mai aveau pe nimeni. Au avut măcar o moarte demnă. 700 de suflete din cei 2600 care au trecut pe acolo.   P.S. 2: Domnul Viorel Pasca asteaptă cu drag studenți la Medicină în voluntariat la Dumbrava. Dincolo de ajutorul pe care studentii îl pot acorda, domnul Pașca spune că studenții pot învăța foarte multe practic, din cazuistica pe care o pot observa la pacienții de acolo, din modul în care starea de sănătate a oamenilor evoluează atunci când sunt înconjurați cu omenie și cu dragoste“, a scris Cioloș. 

EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren
Investigații

EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren

Viorel Pașca, „bunul samaritean” din Bihor care conduce Asociația Dumbrava DPG (Dumnezeu poartă de grijă - n.r.) unde erau găzduiți bătrâni și bolnavi abandonați, a susținut tot timpul că activitatea sa socială nu a fost autorizată. Citește și: Marile semne de întrebare legate de acțiunea DIICOT împotriva lui Viorel Pașca, din Bihor De fapt, Asociația Dumbrava DPG a obținut în 2021 certificatul de furnizor de servicii sociale de la Ministerul Muncii. Asociația lui Pașca, acreditare de la Ministerul Muncii în 2021 Pe 14 iulie 2021, prin decizia cu numărul 5.097, Asociația Dumbrava DPG a primit de la Ministerul Muncii (condus la acea vreme de Raluca Turcan) certificatul AF/007531 de acreditare ca furnizor de servicii sociale. Datele referitoare la acreditarea ca furnizor de servicii sociale a Asociației Dumbrava DPG (sursa: Ministerul Muncii) Potrivit legii privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale în vigoare la acel moment (art. 9), persoana juridică care cerea acreditarea ca furnizor de servicii sociale trebuia, printre altele, să depună „planul de dezvoltare a serviciilor sociale este întocmit cu respectarea principiilor calității în domeniul serviciilor sociale”. În plus, persoana juridică care cerea acreditarea ca furnizor de servicii sociale trebuia avea obligația să prezinte un manual de proceduri interne (de prevenire a corupției, fraudelor și spălării banilor; privind asigurarea managementului resurselor umane, de respectare a normativelor minime de personal și de selecție a acestuia; financiar-contabile și de achiziție a bunurilor, lucrărilor și serviciilor; de evaluare și prevenire a riscurilor; de prevenire a abuzului și exploatării de orice fel; privind respectarea principiului egalității de șanse dintre femei și bărbați și a principiului nediscriminării). Inspectorii de la Muncă au făcut și o evaluare în teren Mai mult, potrivit normelor metodologice de aplicare a legii citate (art. 8): „agenția teritorială (a Ministerului Muncii - n.r.) realizează evaluarea în teren, la sediul furnizorului serviciului social. (3) Evaluarea în teren se realizează de o echipă formată din 2 inspectori sociali, în primele 15 zile de la înregistrarea cererii de acreditare. (4) Verificarea în teren de către inspectorii sociali are în vedere constatarea îndeplinirii condițiilor de acreditare prevăzute la art. 9 și 10 din lege și a conformității datelor prezentate în documentele justificative cu realitatea din teren. (5) La finalizarea evaluării în teren, inspectorii sociali întocmesc, în 3 exemplare, un raport de evaluare în teren a condițiilor de acreditare.”  Pașca nu a obținut și licența de furnizare de servicii sociale Toate documentele, inclusiv evaluarea în teren, au fost trimise apoi la Ministerul Muncii, instituția care emite certificatul de acreditare ca furnizor de servicii sociale. Citește și: Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV Și, cum certificatul de acreditare a fost emis, este evident că Ministerul Muncii a considerat că Asociația Dumbrava DPG a lui Viorel Pașca îndeplinea condițiile, inclusiv cele din teren. Atenție, însă: acreditarea ca furnizor de servicii sociale era doar primul pas pentru obținerea licenței de furnizare de servicii sociale, fără care furnizarea de servicii sociale nu este legală. O licență pe care Viorel Pașca nu a obținut-o niciodată. Contactat de către DeFapt.ro, Pașca a admis că s-a mulțumit doar cu acreditarea. „Nu am mers mai departe cu obținerea licenței și, conform legii, după trei ani mi s-a retras și acreditarea”, a spus liderul Asociației Dumbrava DPG, fără a da alte detalii. Într-adevăr, Asociația Dumbrava DPG apare pe o listă a Ministerului Muncii în care sunt sunt menționați furnizorii de servicii sociale radiați.  Ce au văzut inspectorii de la Muncă în teren? Totuși, la momentul vizitei în teren a inspectorilor de la Muncă (iulie 2021), Asociația Dumbrava DPG avea deja activitate de ani de zile. Adică sute de bolnavi și bătrâni se aflau în orice moment în îngrijirea angajaților lui Viorel Pașca. Astfel, se pune, firesc, întrebarea, ce au evaluat inspectorii de la Muncă în teren: promisiunile pentru viitor ale lui Viorel Pașca sau situația de fapt din acel moment? Iar dacă, atunci, activitatea era suspectă de diverse deficiențe, de ce le-au ignorat inspectorii de la Muncă?

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră