vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: vârstnici

3 articole
Eveniment

România, în pragul sărăciei: un sfert din populația țării nu-și poate acoperi nevoile de bază

Aproximativ cinci milioane de persoane, adică 26,5% din populația României, s-au aflat în 2024 în condiții de deprivare materială și socială, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cei mai afectați au fost vârstnicii de peste 65 de ani (32,9%), urmați de persoanele cu vârste între 50 și 64 de ani (28,4%) și de copiii din categoria 0–17 ani (28%). Femeile, mai expuse decât bărbații la sărăcie și excluziune socială În 2024, femeile au fost mai afectate decât bărbații de lipsuri materiale și sociale. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Proporția acestora a fost de 27,8%, față de 25,1% în cazul bărbaților — o diferență de 2,7 puncte procentuale. Persoanele fără loc de muncă, cele mai vulnerabile Potrivit INS, 35,5% dintre persoanele neocupate se confruntau cu deprivare materială și socială, comparativ cu 18,4% dintre persoanele ocupate. Fenomenul este mult mai răspândit în rândul celor cu nivel de educație scăzut sau mediu — 49,3% și respectiv 22,5% — față de doar 5,2% dintre cei cu studii superioare. Familiile cu mulți copii, printre cele mai afectate categorii Deprivarea materială și socială a fost prezentă în aceeași proporție (26,5%) atât în rândul gospodăriilor cu copii dependenți, cât și al celor fără copii. Totuși, familiile numeroase sunt în cea mai dificilă situație: 43,5% dintre gospodăriile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii trăiesc în lipsuri; 32,9% dintre gospodăriile cu trei sau mai mulți adulți și copii dependenți se confruntă cu aceleași probleme; 28% dintre gospodăriile monoparentale (părinte singur cu cel puțin un copil) se află în stare de deprivare. Persoanele singure și vârstnicii, în topul categoriilor vulnerabile În gospodăriile fără copii dependenți, vulnerabilitatea cea mai accentuată s-a înregistrat în cazul persoanelor singure, dintre care 36,2% trăiesc în condiții de deprivare materială și socială. Un nivel ridicat de sărăcie s-a constatat și în familiile de doi adulți, dintre care cel puțin unul are peste 65 de ani (27,8%). Diferențe regionale majore: Sud-Estul și Sud-Muntenia, cele mai afectate Disparitățile regionale rămân pronunțate. În 2024, regiunile Sud-Est (40,7%), Sud-Muntenia (29,2%) și Nord-Est (26,6%) au înregistrat cele mai mari rate de deprivare. În schimb, regiunea București–Ilfov a avut cea mai mică incidență, de 16,8%. Lipsa banilor afectează toate aspectele vieții de zi cu zi Institutul Național de Statistică subliniază că deprivarea materială de natură economică este cea mai greu de suportat, afectând aspecte esențiale ale vieții cotidiene: alimentația de bază; întreținerea locuinței; plata facturilor și a datoriilor curente; posibilitatea de odihnă și refacere; gestionarea cheltuielilor neprevăzute. Două treimi dintre români se confruntă cu una sau mai multe lipsuri economice În 2024, 65% din populația României a resimțit una sau mai multe forme de deprivare economică. Cele mai frecvente situații: 22,1% dintre persoane au raportat două probleme economice; 21,9% s-au confruntat cu cel puțin o problemă financiară; Aproximativ o treime se confruntă cu trei până la cinci lipsuri economice. Majoritatea românilor nu își permit vacanțe Datele INS arată o imagine sumbră a standardului de viață: 58,6% dintre români nu își pot permite o vacanță de o săptămână pe an; 40% nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute; 21,9% nu pot cheltui săptămânal o sumă mică pentru propria stare de bine; 16,3% nu își permit carne, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile; 15,3% nu își pot plăti la timp facturile sau chiriile; 10,8% nu pot menține o temperatură adecvată în locuință.

Peste cinci milioane de români, în sărăcie (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
COVID-19, pericol pentru vârstnici, bolnavi (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

COVID-19, pericol pentru vârstnici, bolnavi

COVID-19, pericol pentru vârstnici, bolnavi. 30 de cazuri de COVID-19 sunt sub supravegherea medicilor de la Spitalul de Boli Infecțioase "Sf. Parascheva" din Iași. COVID-19, pericol pentru vârstnici, bolnavi Medicii menționează că nu se confruntă cu forme grave ale bolii și își exprimă mai degrabă îngrijorarea pentru vârstnici și persoanele cu alte comorbidități. Citește și: VIDEO Chiar și pesediștii sunt șocați după ce Ciolacu a spus „malsprasi” și se îndoiesc că poate susține un discurs de președinte Ei subliniază că, în acest moment, nu este cazul să ne alarmăm. Totuși, arată că virusul SARS-CoV-2 și boala COVID-19 nu sunt de natură sezonieră. Deși infecțiile virale sunt adesea întâlnite în sezonul rece, cum ar fi toamna și primăvara, COVID-19 a demonstrat că nu este influențată de sezon. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Publicul vârstnic crește prezența la europarlamentare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Publicul vârstnic crește prezența la europarlamentare

Publicul vârstnic crește prezența la europarlamentare. Sociologul Barbu Mateescu a explicat de ce, până la ora 13.00, numărul de voturi la europarlamentare a fost mai mare decât cel din 2019. Publicul vârstnic crește prezența la europarlamentare "Prezența mai mare la europarlamentarele de azi față de cele precedente se datorează unei mobilizări mai mari a publicului vârstnic, cumva natural având în vederea suprapunerea de acum a europarlamentarelor cu localele. Citește și: Colecția de mașini și vila uriașă a lui Andrei Iordănescu, fiul lui Anghel Iordănescu, bugetar, candidat PSD și client al familiei Firea-Pandele Voturi în formatul 2019 / 2024 la ora 13: 18-24 ani: 205 mii / 224 mii 25-34 ani: 418 mii / 365 mii 35-44 ani: 576 mii / 577 mii 45-64 ani: 1,40 milioane / 1,59 milioane 65+ ani: 998 mii / 1,25 milioane Întrebarea pentru următoarele ore e simplă: va există o mobilizare similară în partea a doua a zilei dar pe spațiul 18-45 ani? Sau prezența se va domoli, ajungând la cota din 2019 sau mai jos? Dacă are loc al doilea scenariu, votantul mediu (sau median) la aceste alegeri va fi semnificativ mai vârstnic decât votantul mediu (sau median) de la europarlamentarele din 2019.", a arătat Barbu Mateescu într-o postare pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră