vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: uzbekistan

2 articole
Investigații

The Uzbek route: how Moscow sent anti‑EU funds into Moldova via a Tashkent regime sponsored company

Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu, Stanimir Vaglenov VERSIUNE ÎN LIMBA ROMÂNĂ A genuine politico‑financial war was waged, through intermediaries, against the Republic of Moldova in 2023 and 2024. The stakes were enormous: the country’s strategic orientation—situated between Ukraine and Romania—either towards the European Union or the Russian Federation. Thus, through Moscow’s primary proxy in Moldova, politician Ilan Şor, tens of millions of euros were transferred from Russia into Moldova to bribe voters. The targets: the referendum on Moldova’s EU integration and the presidential elections. After Ilan Şor’s party was outlawed in 2023 and banking channels for financial transfers from Russia were blocked by international sanctions, the Kremlin’s intermediaries sought other ways to funnel massive sums into Moldova in order to influence voters against the EU. Chişinău authorities launched major investigations into these cases and revealed how Şor and his associates flooded Moldova with Russian money. One method, previously unknown to the public and exclusively revealed in this article, involved the participation of a private company from a former Soviet republic — which is now an independent state with an autocratic leadership. The young entrepreneur Amiranashvili and his global digital solutions Almost 42 years old, Giorgi Amiranashvili lives the dream of a fulfilled Western life: he wholly owns and runs a successful digital company, has a beautiful family — an elegant wife and three almost-teenage children — and a comfortable lifestyle. He appears to be a 21st-century entrepreneur: his company, Global Solutions, provides web development/design services, as well as online payment services under the brand Global Pay Gate. Pictures on the company’s social media pages show young, cheerful employees in a relaxed work environment — dividing their time between screens, riding scooters around the company’s grounds, and relaxing on beanbags on lawn-like spaces. Occasionally, there are social media posts of birthday celebrations with pizza, huge colourful balloons, cake candles, and Halloween parties complete with costumes. Basically, Amiranashvili could have founded the company anywhere in today’s free world—with only an internet connection needed to run such a business. A Georgian in Tashkent and his million‑euro start‑up But Giorgi Amiranashvili is not a resident of the free world, at least not according to Freedom House, which rates the country he lives in as “not free,” scoring just 12 out of 100. It describes it as “an authoritarian state with few signs of democratization. No opposition parties operate legally. The legislature and judiciary effectively serve as instruments of the executive branch, which initiates reforms by decree, and the media are still tightly controlled by the authorities.” The country is Uzbekistan, and Amiranashvili is Georgian, born in Tbilisi in October 1983, but has lived in Tashkent for 25 years. In Uzbekistan’s capital, Amiranashvili integrated remarkably, especially in business. In May 2011, before he turned 28, he founded Global Solutions with a capital of almost one million euros—funds of unknown origin. The autocracy’s favoured company Almost immediately, he won a contract from state-owned Uztelecom to develop Tcity, Uzbekistan’s first mobile app for a city guide in Tashkent, as evidenced by a thank‑you letter in 2012. This was just the first of many public contracts. In subsequent years, Global Solutions created the mobile app for the national airline Uzbekistan Havo Yullari (UzAirways), then developed the MyGov public services portal app, the Central Electoral Commission’s app, a school app “E‑Darslik,” and the Central Bank’s mobile app. The Cabinet of Ministers and the Ministry of Information Technologies also publicly thanked the company for multiple digital modules and apps. Thus, since its inception, Global Solutions — founded by Georgian Giorgi Amiranashvili in Tashkent — has functioned as a digital arm of the Uzbek state, trusted implicitly by the autocratic regime. Money for Moldovans from anonymous benefactors In 2023, Global Solutions launched the Global Pay digital payment service, accessible via the Telegram messaging app — a platform widely used across the ex‑Soviet space but also ethically and legally controversial, as highlighted by an investigation in France into Telegram’s founder, Pavel Durov. Less than a year later, in early 2024, this Global Pay service was used to transfer funds from Russia to the Republic of Moldova. According to Moldovan authorities financial documents that our team of journalists was able to get access to, nearly one thousand P2P (person to person) transfers were made in the first four months of 2024 into Moldovan card accounts via Global Pay from Uzbekistan. The recipients — and amounts — were known to authorities, credited to accounts in Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB, and FinComBank. The names of the payers, however, have not been identified as they were hidden by the Global Pay payment app in Uzbekistan, financial documents seen by our team of journalists show. The money from Uzbekistan and the Guțul scheme According to the same documents, most of the Moldovan citizens who received money from anonymous benefactors in Uzbekistan are domiciled in Gagauzia, a Russian-speaking autonomous region of the Republic of Moldova. The beneficiaries of the money received through Global Pay in Gagauzia were mostly pensioners and civil servants. Exactly the same categories of Gagauz were the target of a Russian money-financing operation that took place exactly at the same time as the Global Pay payments were being made from Uzbekistan. Thus, on 9 April 2024, Evghenia Guțul, the leader of the Gagauz region, signed an agreement in Moscow with the Russian bank Промсвязьбанк (Promsviazbank - editor's note), so that Gagauz pensioners and state employees in Gagauzia would receive money from the Russian Federation on МИР (MIR - editor's note) cards on a monthly basis. In fact, the Russian bank, which is under international sanctions, was involved as an intermediary - the real sponsor being the organisation ‘Evrazia’ (also under international sanctions), which had only one employee - a close associate of the fugitive oligarch Ilan Shor. Pensioners and state employees from Gagauzia filled in special applications with personal data in order to receive help from the ‘Evrazia’ organisation. A code and password were sent to the telephone number indicated in the application, with the help of which people logged into their accounts in Promsviazbank. Global Pay in Uzbekistan offers online payment solutions in partnership with payment systems Uzcard, Humo, Visa and Mastercard. On the other hand, the Humo payment system in Uzbekistan has partnerships with the Chinese payment system UnionPay. And UnionPay has close co-operation with the Russian MIR card scheme. Thus, according to financial documents of the Chisinau authorities consulted by our team of journalists, the Global Pay payment system in Uzbekistan can serve as a gateway for MIR card users to the global payment system, despite the international sanctions imposed on the Russian banking system. Partner of Global Pay, a bank in which the German state owns shares In the aforementioned documents, the Moldovan authorities also mention the name of Ipak Yuli Bank in Uzbekistan, through which Global Pay has sent payments to Gagauzia without identifying the names of the payers. Ipak Yuli Bank, incidentally, is the very bank with which Global Solutions (the company owned by Giorgi Amiranashvili which manages the Global Pay payment system) has its bank accounts, according to official information. Ipak Yuli Bank proudly lists on its own website the fact that DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH - is among the bank's shareholders. This German financial vehicle is wholly owned by the German State through KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau). Ipak Yuli Bank did not respond to our team of journalists' FOIA requests about financial transfers via Globay Pay to Moldovan citizens in Gagauzia. DEG does not comment on ‘individual cases’ DEG's press office, however, sent a reply to our questions, but without commenting on Ipak Yuli bank/Global Pay transactions to Moldovan citizens. “Thanks for your interest in DEG. First of all we would like to provide some general information on our work as a Development Finance Institution. DEG’s development policy mandate is to finance and advise private enterprises investing in developing countries as key drivers of employment and income. To this end, DEG provides such enterprises with long-term financing on risk-based terms from its own funds. Long-term financing is often not available locally. DEG carefully reviews the business purpose of every enterprise and the involved parties before deciding on any investment. Reviewing all partners relevant to a transaction (e.g. customers and suppliers) is part of the due diligence as well. Mandatory requirements include, among others, to identify the ultimate beneficial owners (so-called “know-your-customer (KYC) check”). During the complete term of the contract, there are further checks with regards to compliance-relevant aspects done on a regular basis. DEG strictly complies with all laws, relevant requirements and necessary reporting obligations, including the prevention of money-laundering or fraud. DEG always takes comments and hints concerning its investments very seriously and follows them up carefully. In case of any hints of non-compliant activities of customers, DEG will take active, appropriate action, if necessary with the involvement of external expertise. In the case of proven misconduct or breaches of contractual regulations by a customer, further measures are taken, which may even include the termination of the business relationship.For reasons of confidentiality, we cannot comment on any business activities in individual cases.”, said DEG’s reply to our team of journalists’ FOIA request. Similar FOIA requests sent to KfW, the German government and Global Solutions received no response. Şor’s stake: 300,000 votes purchased During Moldova’s 2024 pro‑EU referendum and presidential elections, Russia and fugitive oligarch Ilan Şor (serving 15 years in prison, sheltered in Moscow) attempted to buy 300,000 votes—roughly 10% of the vote. The Moldovan police documented around one million financial transfers in Sept-Oct 2024 via PSB bank in Russia into 138,000 Moldovan accounts. The real number of vote-sellers could be far higher. Şor’s group began electoral fraud preparations early, collecting personal data under the pretext of issuing social store cards, then recruiting people into paid anti‑government protests. Fraud scheme tested in Gagauzia In May 2023, Şor’s network tested its fraud scheme in the gubernatorial race in Gagauzia, where Evghenia Guţul won. Investigations showed activists were paid ~15,000 lei each to influence 30 voters. An National Anti-Corruption Council probe followed. President Maia Sandu refused to confirm Guţul, and the EU sanctioned her as part of destabilising actions in Moldova. In March 2025, anti‑corruption prosecutors searched a deputy mayor of Orhei in a case of illegal campaign financing for the Gagauzia governor’s post. Guţul, Şor’s former party secretary (2019–2022), is accused of illegal financial ties to Russia and is under house arrest, facing possible seven-year jail term; she denies charges as politically motivated. The Kremlin condemned her detention. As governor, Guţul continued Şor’s scheme after Şor — sentenced for a USD 1 billion banking fraud — was refused extradition by Russia. The Promsviazbank–Evrazia scheme scaled up The Gagauzia money‑funnel scheme was replicated nationwide in Moldova’s largest vote‑buying campaign, revealed by Ziarul de Gardă’s award‑winning investigation “In Moscow’s Service” ahead of the 2024 elections. In 2023–2024, Russia and Şor’s network used all possible routes to channel money into Moldova. Initial methods included people arriving at the airport with thousands of Pyypl debit cards, and suitcases of money at land borders. When authorities confiscated those funds, Kremlin planners switched tactics—organising charter flights from Moldova to Moscow, using people as couriers who returned with up to €10,000 each. In April 2024, police seized more than 20 million Moldovan lei during airport raids. Electoral calculations suggested Kremlin and Şor aimed to buy 300,000 votes — confirmed by President Sandu after the first round. Tens of thousands fined for selling votes The Kremlin’s plan nearly succeeded, but Moldovan police seized over half the intended funds. So far, ~15,000 people have been fined, with another 6,000 due to be summoned within a week, and fines up to 37,000 lei (nearly €2,000). Several network coordinators are under criminal investigation; some have fled to Moscow. According to RISE Moldova, in 2024 Şor founded five companies in Moscow despite being under international sanctions—sometimes in partnership with Russian state banks—operating in Kyrgyzstan and the UAE to evade sanctions and still generate billions of rubles. Critical 2025 elections New parliamentary elections are scheduled for 28 September 2025—perhaps the most important in Moldova’s history. The outcome will decide whether Moldova joins the EU by 2030. President Maia Sandu has warned the country faces “Russian‑style challenges like never before.” Following Russia’s brutal interference in 2024, the Moldovan Parliament strengthened its laws: increasing fines for electoral corruption, risking party suspension or dissolution, and ordering crackdowns on clone parties. This investigation was developed with the support of Journalismfund Europe.

Residents of Gagauzia are thankful ro Russia for sending funds (source: Viorica Tataru)
Unii găgăuzi îi mulțumesc Rusiei pentru bani și cer să nu fie amendați pentru vânzarea votului (sursa: Viorica Tataru)
Investigații

EXCLUSIV Cum a trimis Moscova bani anti-UE în Moldova printr-o companie sponsorizată de Uzbekistan

Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu și Stanimir Vaglenov ENGLISH VERSION Un adevărat război politico-financiar a fost dus, prin intermediari, împotriva Republicii Moldova în 2023 și 2024. Miza, enormă: orientarea țării, amplasată strategic între Ucraina și România, fie spre Uniunea Europeană, fie spre Federația Rusă. Astfel, prin intermediul principalului pion al Moscovei în Moldova, politicianul Ilan Șor, zeci de milioane de euro au fost transferați din Rusia în Moldova pentru a corupe alegătorii. Țintele: referendumul referitor la integrarea Republicii Moldova în UE și alegerile prezidențiale. După ce partidul lui Ilan Șor a fost scos în afara legii în 2023 iar canalele bancare de transfer financiar dinspre Rusia au fost blocate prin efectul sancțiunilor internaționale, intermediarii Kremlinului au căutat alte căi de a introduce sume uriașe de bani în Moldova pentru a convinge alegătorii să voteze împotriva UE. Autoritățile de la Chișinău au deschis anchete-gigant în aceste cazuri și au dat publicității metodele prin care Șor și asociații săi au inundat Moldova cu bani rusești. Una din metodele necunoscute publicului, pe care o prezentăm în exclusivitate în articolul de față, a presupus implicarea unei companii private dintr-o fostă republică sovietică devenită azi un stat independent cu conducere autocrată. Tânărul antreprenor Amiranashvili și soluțiile sale digitale globale La aproape 42 de ani, Giorgi Amiranashvili trăiește visul unei vieți occidentale împlinite: deține integral și conduce o companie digitală de succes, are o familie frumoasă, o soție elegantă, trei copii aproape adolescenți și un stil de viață îndestulat. Proprietarul Global Solutions, Giorgi Amiranashvili (sursa: Facebook/Giorgi Amiranashvili) Pare un antreprenor perfect conectat la secolul al XXI-lea: compania sa, Global Solutions, oferă servicii de dezvoltare/design web, dar și servicii de plăți online sub marca Global Pay Gate.  Imaginile postate pe conturile de social media ale companiei arată angajați tineri și veseli într-un mediu de lucru relaxat, în care timpul este împărțit între ecrane, mersul cu trotineta prin curtea companiei și ședințe de relaxare pe fotolii moi amplasate pe o pe peluză ca de screensaver. Din când în când, compania postează imagini cu aniversări la care se mănâncă pizza, uriașe baloane colorate plutesc peste tot și se aprind lumânări înfipte în torturi. Nu lipsesc nici petrecerile de Halloween, cu costumele aferente. Practic, Amiranashvili ar fi putut înființa această companie oriunde pe glob, în lumea liberă de azi nu ai nevoie decât de o legătură la internet pentru a dezvolta o astfel de afacere. Un georgian la Tașkent și milionul lui de euro Doar că Giorgi Amiranashvili nu se află chiar în lumea liberă. Cel puțin nu conform Freedom House, care acordă țării în care Amiranashvili trăiește calificativul „not free”, cu un punctaj de doar 12 din 100. Este vorba despre „un stat autoritar, cu puține semne de democratizare. Nicio formațiune de opoziție nu funcționează legal. Legislativul și sistemul judiciar servesc, în esență, drept instrumente ale ramurii executive, care inițiază reforme prin decret prezidențial, iar mass-media este în continuare strict controlată de autorități.”, mai arată Freedom House. Țara este Uzbekistan. Iar Giorgi Amiranashvili nu este uzbec, ci un georgian născut la Tbilisi în octombrie 1983, dar care locuiește de 25 de ani la Tașkent.  În capitala uzbecă, Amiranashvili s-a integrat miraculos. Mai ales din punct de vedere al afacerilor. A înființat, ca unic asociat, Global Solutions în mai 2011, când încă nu împlinise 28 de ani, cu aproape un milion de euro. O sumă a cărei proveniență este necunoscută.  Firma preferată a autocrației uzbece Aproape imediat, a primit un contract de la Uztelecom, companie de stat, pentru a realiza Tcity, prima aplicație mobilă din Uzbekistan ce reprezintă un ghid al organizațiilor din orașul Tașkent, așa cum reiese dintr-o scrisoare de mulțumire adresată de Uztelecom companiei Global Solutions în 2012. Era doar primul contract public primit de compania lui Amiranashvili dintr-o lungă serie care avea să urmeze.  Astfel, în anii următori, Global Solutions a realizat pentru compania națională de aviație Uzbekistan Havo Yullari aplicația mobilă UzAirways. Apoi, Global Solutions a dezvoltat aplicația mobilă a Portalului Unificat al Serviciilor Publice Interactive MyGov. Un alt proiect al companiei lui Amiranashvili a fost dezvoltarea aplicației mobile a site-ului oficial al Comisiei Electorale Centrale pe platformele iOS și Android. Printr-o scrisoare, Uzinfocom (Centrul Național Unitar de Stat pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informatice și de Comunicare și Implementarea Sistemelor Informaționale) a mulțumit companiei lui Amiranashvili pentru „activitatea realizată cu succes privind implementarea software-ului pentru utilizarea cardurilor inteligente moderne specializate în cadrul proiectului <Dezvoltarea sistemului informațional unic de identificare a utilizatorilor sistemului "Guvernul electronic"> (etapa 1). Datorită colaborării între Centrul UZINFOCOM și compania „GLOBAL SOLUTIONS”, au fost îndeplinite sarcinile stabilite, inclusiv implementarea funcției de control logic al accesului la computerul personal (autentificare Windows), accesul la portalul Guvernului Electronic (OneID), sistemul de control și administrare a accesului (SCUD), precum și semnătura digitală electronică.” Tot pentru Uzinfocom, Global Solutions s-a ocupat de dezvoltarea și îmbunătățirea aplicației școlare mobile „E-Darslik”. Și Banca Centrală a Uzbekistanului i-a acordat un contract companiei lui Amiranashvili pentru proiectul aplicației mobile a Băncii Centrale pe sistemele de operare Android și iOS. Cabinetul de miniștri al Uzbekistanului i-a mulțumit companiei Global Solutions pentru „proiectul-modul „Inspecția teritoriilor” și aplicația sa mobilă „Yordam.Gov”, realizate cu succes în colaborare cu Centrul UZINFOCOM în cadrul proiectului „Portalul fondului locativ comunal – e-kommunal.uz””. O altă scrisoare de mulțumire a venit din partea Ministerului Dezvoltării Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor al Republicii Uzbekistan pentru că „dezvoltarea aplicației mobile MyGov pentru sistemul de operare iOS, la inițiativa companiei „Global Solutions”, a devenit încă un pas important în perfecționarea și dezvoltarea Portalului unic al serviciilor interactive și guvernamentale (my.gov.uz).”. Tot compania lui Amiranashvili a realizat și „proiectul de dezvoltare a aplicației mobile pentru utilizarea serviciilor interactive ale organelor administrației fiscale de stat”, se arată într-o scrisoare de mulțumire din partea Comitetului de Stat pentru Impozite al Republicii Uzbekistan. Și compania de telefonie Ucell, deținută de statul uzbec prin intermediul Coscom, a beneficiat de serviciile Global Solutions pentru implementarea proiectului magazinului online Alistore.uz. Așadar, încă de la înființare, compania Global Solutions, înființată la Tașkent de georgianul Giorgi Amiranashvili, a funcționat ca o anexă a statului uzbec în domeniul digital. Și a realizat proiecte esențiale pentru infrastructura digitală uzbecă instituțională, beneficiind de o încredere totală din partea regimului autocrat de la Tașkent. Bani pentru moldoveni de la binefăcători anonimi În 2023, Global Solutions a introdus și serviciul de plăți digitale Global Pay, care poate fi accesat și prin aplicația de mesagerie Telegram. O aplicație de mesagerie folosită intens în spațiul ex-sovietic, dar care pune numeroase probleme etice și chiar legale, după cum arată recent deschisul dosar, în Franța, al fondatorului Telegram, Pavel Durov. Nici un an mai târziu, la începutul lui 2024, acest serviciu de plăți al Global Solutions avea să fie folosit pentru a transfera fonduri din Rusia în Republica Moldova. Potrivit unor documente financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, în primele patru luni ale lui 2024 au fost efectuate aproape o mie de transferuri P2P (person to person) către conturile de card ale unor cetățeni moldoveni prin intermediul Global Pay din Uzbekistan.  Lista beneficiarilor moldoveni ai banilor din Uzbekistan este cunoscută autorităților, sumele fiind primite pe conturi de card deschise la bănci din Republica Moldova precum Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB sau FinComBank. Numele plătitorilor, însă, nu au fost identificate, fiind ascunse de către aplicația de plată Global Pay din Uzbekistan, arată documentele financiare consultate de echipa noastră de jurnaliști. Banii din Uzbekistan și schema Guțul Potrivit acelorași documente, majoritatea cetățenilor moldoveni care au primit bani de la binefăcători anonimi din Uzbekistan sunt domiciliați în Găgăuzia, regiune autonomă rusofonă a Republicii Moldova. De asemenea, beneficiarii din Găgăuzia ai sumelor primite prin intermediul Global Pay au fost pensionari și funcționari publici. Exact aceleași categorii de găgăuzi au fost ținta unei operațiuni de finanțare cu bani rusești care a avut loc exact în perioada în care au fost făcute plățile prin intermediul Global Pay din Uzbekistan. Astfel, pe 9 aprilie 2024, Evghenia Guțul, liderul regiunii Găgăuzia, a semnat, la Moscova, un acord cu banca rusească Промсвязьбанк (Promsviazbank – n.r.), pentru ca pensionarii găgăuzi și angajații la stat din Găgăuzia să primească, lunar, bani din Federația Rusă pe carduri МИР (MIR – n.r.). De fapt, banca rusă, aflată sub sancțiuni internaționale, era implicată ca intermediar - sponsorul real fiind organizația „Evrazia” (la fel, aflată sub sancțiuni internaționale), care avea o singură angajată - o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor. Pensionarii și angajații bugetari din Găgăuzia au completat cereri speciale, cu date personale, pentru a primi ajutor de la organizația „Evrazia”. La numărul de telefon indicat în cerere erau trimise un cod și o parolă, cu ajutorul cărora oamenii se conectau la conturile lor din Promsviazbank. Global Pay din Uzbekistan oferă soluții de plăți online în parteneriat cu sistemele de plăți Uzcard, Humo, Visa și Mastercard. Pe de altă parte, sistemul de plăți Humo din Uzbekistan are parteneriate cu sistemul chinezesc de plăți UnionPay. Iar UnionPay are o colaborare strânsă cu sistemul rusesc de carduri MIR. Astfel, după cum menționează documentele financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, sistemul de plăți Global Pay din Uzbekistan poate servi ca poartă de acces pentru utilizatorii cardurilor MIR la sistemul global de plăți, în ciuda sancțiunilor internaționale aplicate sistemului bancar rusesc. Partenerii Global Pay, o bancă în care statul german are acțiuni În documentele menționate anterior, autoritățile Republicii Moldovene pomenesc și numele băncii Ipak Yuli Bank din Uzbekistan, prin intermediul căreia Global Pay a trimis plăți în Găgăuzia fără a identifica numele plătitorilor. Ipak Yuli Bank, de altfel, este chiar banca la care Global Solutions (firma deținută de Giorgi Amiranashvili care administrează sistemul de plăți Global Pay) își are conturile bancare, potrivit informațiilor oficiale. Ipak Yuli Bank prezintă cu mândrie pe propriul site informația că printre acționarii băncii se numără și DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH. Acest vehicul financiar german este deținut integral de către statul german prin intermediul KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau).  Ipak Yuli Bank nu a răspuns întrebărilor echipei noastre de jurnaliști referitoare la transferurile financiare prin intermediul Globay Pay către cetățeni moldoveni din Găgăuzia. DEG nu comentează „cazuri individuale” Biroul de presă al DEG, însă, a trimis un răspuns întrebărilor noastre, dar fără a comenta tranzacțiile Ipak Yuli Bank/Global Pay către cetățeni moldoveni. „În primul rând, dorim să oferim câteva informații generale despre activitatea noastră ca Instituție de Finanțare a Dezvoltării. Mandatul politicii de dezvoltare al DEG este de a finanța și consilia întreprinderile private care investesc în țări în curs de dezvoltare, acestea fiind factori-cheie ai creării de locuri de muncă și venituri. În acest scop, DEG oferă acestor întreprinderi finanțare pe termen lung, în condiții bazate pe evaluarea riscului, din fonduri proprii. De multe ori, finanțarea pe termen lung nu este disponibilă la nivel local. DEG analizează cu atenție scopul de afaceri al fiecărei întreprinderi și al părților implicate înainte de a lua orice decizie de investiție. Verificarea tuturor partenerilor relevanți pentru o tranzacție (de exemplu, clienți și furnizori) face parte, de asemenea, din procesul de due diligence. Cerințele obligatorii includ, printre altele, identificarea beneficiarilor reali (așa-numita verificare „cunoaște-ți clientul” – KYC). Pe parcursul întregii perioade contractuale, se efectuează verificări periodice privind aspectele legate de conformitate. DEG respectă strict toate legile, cerințele relevante și obligațiile de raportare necesare, inclusiv cele referitoare la prevenirea spălării banilor sau a fraudei. DEG tratează întotdeauna cu maximă seriozitate toate comentariile și indiciile referitoare la investițiile sale și le investighează cu atenție. În cazul unor indicii privind activități neconforme ale clienților, DEG va lua măsuri active și adecvate, implicând, dacă este necesar, expertiză externă. În caz de comportament necorespunzător sau încălcări dovedite ale prevederilor contractuale din partea unui client, se iau măsuri suplimentare, care pot include chiar și încetarea relației de afaceri. Din motive de confidențialitate, nu putem face comentarii cu privire la activități comerciale în cazuri individuale.”, a transmis DEG la solicitarea echipei noastre de jurnaliști. Solicitări similare trimise către KfW, guvernul german și Global Solutions nu au primit nici un răspuns. Miza lui Șor: 300.000 de voturi cumpărate La referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova, Rusia și oligarhul moldovean fugar, Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare (adăpostit de Moscova), au încercat să cumpere 300.000 de voturi - aproximativ 10% din voturile moldovenilor.  Poliția moldovenească a documentat un milion de transferuri financiare care au ajuns, în septembrie-octombrie 2024, în conturile a 138.000 de moldoveni doar prin intermediul băncii PSB din Rusia. Numărul real al celor mituiți ca să-și vândă votul este însă mult mai mare, deoarece transferurile la un singur cont erau destinate, de regulă, mai multor persoane.  Gruparea Șor a început pregătirile pentru frauda electorală din 2024 cu mult timp înainte. Sub pretextul perfectării cardurilor pentru rețeaua de magazine sociale „Merișor” (deschise de Șor în toată țara) erau ademeniți cei mai nevoiași oameni, fiindu-le colectate datele. Apoi erau atrași în schemă: invitați la proteste antiguvernamentale plătite. Testul reușit al alegerilor fraudate din Găgăuzia Gruparea Șor și-a testat mecanismul de fraudare a alegerilor în luna mai 2023, la alegerile pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze (sudul Republicii Moldova). Candidatul lui Șor, Evghenia Guțul, a câștigat acele alegeri.  Oamenii legii au deschis un dosar penal privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a echipei lui Guțul. Poliția susținea că are probe care ar arăta că activiștii partidului Șor ar fi primit fiecare câte 15.000 de lei pentru a convinge câte 30 de alegători să voteze în favoarea Evgheniei Guțul. Centrul Național Anticorupție a pornit o anchetă penală.  Președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme pe Guțul în calitate de bașcan, ca membru din oficiu al Guvernului. Ulterior, și Uniunea Europeană a introdus-o pe Guțul, alături de alți oficiali găgăuzi și lideri politici moldoveni, în lista de sancțiuni, pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.  În martie 2025, procurorii anticorupție au făcut percheziții la un viceprimar din Orhei, într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan (guvernator) al Autonomiei Găgăuze. Guțul a fost secretară a fostului partid „Șor” (scos în afara legii în 2023) în perioada 2019-2022 și este acuzată de implicare în acțiuni de finanțare ilegală a formațiunii din Rusia. Momentan se află în arest la domiciliu și riscă șapte ani de închisoare. Ea respinge acuzațiile și spune că dosarul este motivat politic. Kremlinul a condamnat reținerea Evgheniei Guţul. Protest în Găgăuzia împotriva arestării Evgheniei Guțul (sursa: Viorica Tataru) Fiind guvernatoare a Găgăuziei, Guțul a continuat să dezvolte schema grupării lui Ilan Șor, pe care Rusia a refuzat să-l extrădeze Moldovei. Acesta a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari din 2014.  Mecanismul Promsviazbank-Evrazia, replicat la scară națională Schema Promsviazbank-Evrazia, aplicată de Evghenia Guțul în Găgăuzia (vezi mai sus), a fost aplicată la scară națională în cea mai amplă campanie de cumpărare a voturilor din istoria țării. Aceasta a fost dezvăluită în investigația „În slujba Moscovei”, publicată de Ziarul de Gardă în ajunul alegerilor prezidențiale din 2024 – investigație premiată la nivel internațional.  În 2023 și 2024, Rusia și gruparea Șor au încercat să introducă bani în Moldova prin toate căile posibile. Scopul era deturnarea votului cetățenilor la alegerile prezidențiale din 2024. În prima fază, la aeroport au fost reținute persoane venind din Rusia cu mii de carduri de debit Pyypl. La punctele vamale terestre au fost depistate genți cu bani. Confruntați cu confiscările de bani de către autorități, coordonatorii schemei de la Moscova au identificat noi metode – organizau transportarea oamenilor loializați din Moldova cu avioanele la Moscova la întâlnire cu Ilan Șor.  În realitate, erau folosiți în calitate de curieri de către gruparea Șor. Fiecare aducea în Moldova sub 10.000 de euro (maximum permis de lege). În aprilie 2024, poliția a intervenit cu percheziții la aeroport în timpul revenirii curierilor de la Moscova (câteva avioane de oameni). Într-o singură zi, oamenii legii au confiscat echivalentul a peste 20 de milioane de lei moldovenești – bani destinați finanțării ilegale a partidelor afiliate lui Șor. Calculele electorale arătau că, pentru a propulsa omul Moscovei la Președinție în Moldova, Kremlinul și gruparea Șor urmau să cumpere 300 de mii de voturi. Cifra a fost enunțată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după primul tur de scrutin.  Zeci de mii de moldoveni, amendați pentru voturi vândute Planul Kremlinului a eșuat la limită, pentru că poliția moldovenească a reușit să confiște peste jumătate din suma prevăzută pentru această operațiune rusească de preluare a controlului asupra Moldovei. Până la ora actuală, au primit amenzi, potrivit poliției de la Chișinău, 15.000 de persoane care și-au vândut votul. În săptămâna următoare publicării acestui articol, vor primi citații încă 6.000 de persoane implicate în schemă, ne-a spus șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu. Amenzile aplicate ajung până la 37.000 de lei moldovenești (aproape 2.000 de euro).  În procedură penală sunt investigați mai mulți coordonatori ai rețelei. Unii au reușit să fugă la Moscova. Potrivit RISE Moldova, în 2024, Ilan Șor a înființat la Moscova cinci companii, deși este dat în urmărire internațională și se afla sub sancțiuni occidentale. În unele dintre aceste firme, el s-a asociat cu bănci de stat din Rusia.  Potrivit jurnaliștilor de la RISE, oligarhul fugar moldovean s-a infiltrat pe piețele din Kîrgîzstan și Emiratele Arabe Unite ca să ocolească sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei. Firmele sale îi aduc în continuare venituri de miliarde de ruble. Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova vor avea loc noi alegeri – cele mai importante alegeri parlamentare din istoria statului. De rezultatul acestora va depinde dacă Moldova va adera sau nu la UE până în 2030. Șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că va fi mai complicat decât în 2024 și că Moldova se pregătește de „provocări rusești cum nu s-a mai văzut până acum”.  După intervenția brutală a Rusiei în cele două scrutine din 2024 din Republica Moldova, Parlamentul de la Chișinău a operat modificări consistente în legislație. Amenzile pentru corupție electorală au fost mărite substanțial, partidele implicate în astfel de scheme riscă să fie suspendate și lichidate, iar formațiunile clonă ale partidelor scoase în afara legii urmează a fi, de asemenea, lichidate. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră