vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: udmr

98 articole
Politică

Kelemen Hunor, atac dur la Executiv: „Actualul guvern pierde puținul credit pe care îl mai are”

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a lansat un atac neobișnuit de dur la Executiv: „Actualul guvern pierde puținul credit pe care îl mai are (...) Statul umflat trebuie desființat”, a scris el, pe Facebook.  Liderul UDMR a cerut și tăierea pensiilor magistraților și creșterea vârstei de pensionare. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă Însă, în postarea sa, scrisă doar în maghiară, Kelemen Hunor a evitat să arunce vina pe vreun partid și nici nu a pomenit numele premierului Bolojan.  Kelemen Hunor, atac dur la Executiv „Despre jocurile politice și dezamăgirea justificată a oamenilor... Deși particip la negocierile de coaliție în calitate de președinte al RMDSZ, nu sunt membru al guvernului. Acest lucru îmi permite să vorbesc mai deschis și mai liber despre ceea ce văd și experimentez. De treizeci și cinci de ani, jocurile politice au determinat întotdeauna modul în care sunt conduse guvernele. Nu este nimic nou în asta. Ceea ce s-a schimbat, însă, este că răbdarea oamenilor se epuizează – și, mai mult, într-o situație economică dificilă, într-o perioadă de austeritate, ne așteptăm ca ei să înțeleagă deciziile noastre. Pentru că ce văd ei?  Au fost majorări de impozite, dar nu se întrevede nicio reformă. Guvernul nu a reușit să impună reducerea pensiilor judecătorilor și procurorilor și creșterea vârstei de pensionare a acestora. Proiectele de dezvoltare locală sunt blocate, iar investițiile sunt amânate. În politică, percepția, modul în care sunt percepute lucrurile, este foarte importantă. Iar în acest moment, oamenii simt că sunt singurii care trebuie să facă sacrificii, în timp ce privilegiații continuă să se bucure de statutul lor privilegiat. Nu este vina lor că mulți oameni percep situația în acest fel și sunt nemulțumiți ca urmare! Problema nu este că partenerii de coaliție se ceartă. Să se certe! Problema este că actualul guvern pierde puținul credit pe care îl mai are. Nu trebuie să se permită acest lucru!  Statul umflat trebuie desființat. Pensiile judecătorilor și procurorilor trebuie reduse, iar vârsta de pensionare trebuie crescută. Dezvoltarea locală și investițiile pe scară largă trebuie sprijinite”, a scris Kelemen Hunor. 

Kelemen Hunor, atac dur la Executiv Foto: Facebook
Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor

Judecătoarele lui Grindeanu, Lia Savonea și Elena Costache, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: magistrații nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale”, îi explică ele liderului UDMR în cadrul unor comunicate. CSM a cerut și explicații premierului și președintelui CCR, după declarațiile lui Kelemen Hunor.  Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș CSM este condus de judecătoarea Elena Costache, care recent s-a întâlnit cu președintele PSD, Sorin Grindeanu.  Însă CSM a înțeles complet greșit, crezând că Kelemen Hunor s-a referit la consultări Guvern-CCR pe proiectul de lege pentru modificarea pensiilor speciale ale magistraților, ceea ce era fals, fiindcă liderul UDMR a vorbit despre discuții prealabile cu Înalta Curte.  Elena Costache a studiat Dreptul la Universitatea Romano-Americană, pe care a absolvit-o în 1997, vorbește o singură limbă străină, engleza (nivel mediu, consemnează ea) și, în biografia oficială, depusă la CSM, se laudă că știe să utilizeze un „PC”. Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor Și controversata șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea l-a criticat pe Kelemen Hunor: „Atribuirea către instanța supremă a unui rol de «consilier legislativ» al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat”. Reacția CSM și a ICCJ vin după ce președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, despre modificările inițiate de Guvern la pensiile magistraților, că: „În momentul în care a fost proiectul pe agenda coaliţiei şi după aceea a fost pe agenda Guvernului şi a venit în Parlament, toată lumea a fost de acord cu varianta propusă de Guvern, cu creşterea vârstei de pensionare, mă rog, vechimea la 35 de ani, 70 la sută din venitul net pensia şi perioada de tranziţie de 10 ani. Într-adevăr, a existat o discuţie să fie de 15 ani, dar guvernul, în primul proiect care a fost trimis la Curte în mod informal pentru analiză, a pus 10 ani. Şi la consultările cu magistraţii a fost tot 10 ani”. El a precizat că s-a referit la ÎCCJ, nu la CCR.  Savonea recunoaște că a existat o consultare informală cu ICCJ: „Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților. Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasa impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției. Înalța Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative. O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege”. CSM n-a priceput nimic CSM a fost și mai agresiv. „Declaraţiile formulate de către unul dintre liderii coaliţiei de guvernare, domnul Kelemen Hunor, într-o emisiune televizată din data de 27 octombrie 2025, referitoare la un demers fără precedent de consultare prealabilă a Curţii Constituţionale, de către factorul politic, cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a determinat Consiliul să adopte o poziţie instituţională imperios necesară. Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat Preşedintelui Curţii Constituţionale şi Prim-ministrului Guvernului României solicitând să se comunice: ·    cine a inițiat acest demers; ·   care este procedura în cadrul căreia a fost realizată o astfel de consultare și temeiul legal al acesteia; ·    forma proiectului care a constituit obiectul consultării; ·    persoanele care au participat la aceasta. Gravitatea excepţională a situaţiei prezentate legitimează Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să solicite informaţiile necesare referitoare la acest incident inacceptabil şi fără precedent, care creează premisele încălcării echilibrului constituţional între puterile executivă şi legislativă, pe de o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte. Consiliul Superior al Magistraturii consideră că este necesar a fi asumate consecinţele inerente unui astfel de demers deosebit de grav, care afectează independenţa Curţii Constituţionale, element fundamental al statului de drept, şi transformă jurisdicţia constituţională într-un consultant la dispoziţia Guvernului, contrar ordinii constituţionale, plasând totodată puterea judecătorească pe o poziţie de inegalitate şi inferioritate inadmisibilă într-o societate democratică. De altfel, dispoziţiile imperative ale art. 64 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevăd în mod clar că judecătorii acesteia au obligația să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate, să nu dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale și să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei funcţiei lor”, a cerut CSM.  Dar CSM este complet în afara subiectului, fiindcă Kelemen Hunor s-a referit la consultări cu ICCJ. La 24 octombrie, președintele PSD, Sorin Grindeanu, s-a întâlnit cu Savonea, Costache și procurorul general Alex Florența pentru a discuta despre pensiile speciale ale magistraților. 

Fost președinte UDMR desființează mandatul lui Kelemen Hunor Foto: UDMR
Politică

Fost președinte UDMR desființează mandatul lui Kelemen Hunor: UDMR cooperează doar cu Viktor Orban

Un fost președinte al UDMR, Marko Bela, desființează mandatul lui Kelemen Hunor în fruntea acestei uniuni: UDMR cooperează doar cu partidul lui Viktor Orban, Fidesz, și ignoră opoziția din Ungaria, a arătat fostul lider, într-un interviu pentru Transtelex. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Absenta lui Marko Bela de la congresul UDMR de la Cluj a fost fără precedent. Acesta a remarcat că tot fără precedent a fost faptul că nu s-a intonat Oda Bucuriei, considerată imnul Europei.  Fost președinte UDMR desființează mandatul lui Kelemen Hunor „Indiferent cât de puternic este Fidesz, într-o zi va pierde alegerile. Așa este ordinea vieții. Iar UDMR poate supraviețui doar dacă nu se alătură permanent unui partid sau altuia. Probabil că nu tuturor le place ceea ce spun, dar aceasta este situația”, a arătat Marko Bella. „În ultimii ani, prezența Uniunii în Ungaria a devenit unilaterală: practic, menținem relații doar cu guvernul maghiar. În opinia mea, aceasta este o strategie greșită (...) Dacă UDMR astăzi dialoghează exclusiv cu partidul aflat la guvernare, mâine nu va mai avea la cine apela, dacă se schimbă climatul politic. (…) Noi nu suntem un partid politic ideologic, nici de dreapta, nici de stânga. Suntem o uniune. Datoria noastră este să reprezentăm interesele comunității maghiare din Transilvania – indiferent cine se află la putere la Budapesta”, a mai arătat fostul președinte al Uniunii.  Marko Bella a criticat și formalismul ultimului congres UDMR, absența dezbaterilor și discuțiilor critice, explicând astfel și absența sa de la acest eveniment.  „Sincer să fiu, mi-a fost greu să decid ce să spun. Mă gândisem deja la ce voi spune acolo, pentru că este de la sine înțeles că, dacă voi merge, nu voi sta în tăcere, ci voi lua cuvântul. Nu din motive de protocol, ci pentru că, în astfel de momente, ciocnirea opiniilor ar fi cel mai important lucru, și nu numai laudele, ci și criticile ar trebui exprimate (...)  În trecut, aceste congrese erau adevărate reuniuni de lucru, aveau loc discuții serioase, uneori cu critici destul de aspre. Și eu am fost ținta multor critici, adesea în cadrul congreselor noastre. Nu mi-a plăcut acest lucru, dar era o parte esențială a funcționării democratice. Acum, însă, această discuție a încetat complet – cel puțin în public. Congresele au devenit evenimente mai reprezentative, mai formale, în care accentul se pune pe consens”, a explicat el. 

Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim

Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim: „Săptămâna trecută am discutat despre această chestiune şi cu toţii am fost de acord că nu vom creşte salariul minim în acest an, adică începând de anul viitor”, a spus el la Antena 3. Citește și: Kovesi sugerează că s-ar putea întoarce în România, chiar dacă nu s-a decis încă: „Îmi lipsesc multe – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică” Cu toate acestea, mai mulți parlamentari PSD l-au atacat pe premierul Bolojan pentru această decizie. Kelemen Hunor susține că toate partidele din coaliție au fost de acord să nu crească salariul minim „Săptămâna trecută am discutat despre această chestiune şi cu toţii am fost de acord că nu vom creşte salariul minim în acest an, adică începând de anul viitor. Asta a fost discuţia săptămâna trecută. Cu toţii”, a spus preşedintele UDMR Kelemen Hunor, la Antena 3. Kelemen Hunor a comentat poziția PSD: „Ei au zis că ar trebui, dar toată lumea înţelege că în acest moment pierzi mai mult pe partea economică decât câştigi pe partea bugetară. Dar, sigur, dacă cineva doreşte o reluare a discuţiilor, se poate. Dar noi, săptămâna trecută, am ajuns la această concluzie propusă de premier, să rămânem cu salariul minim şi în 2026, aşa cum am avut în 2025”.  „Salariul minim va crește în anul următor! Nu va fi înghețat! Vă asigur de acest lucru! PSD nu va accepta încălcarea legislației naționale și europene care reglementează salariul minim european. PSD s-a luptat atât în Parlamentul European, cât și în Guvern și în Parlamentul României pentru a introduce aceste garanții pentru cei 830.000 de salariații care au cele mai mici venituri (...)    Deci, nu discutăm dacă, ci cu cât va crește!”, a susținut fostul ministru al Muncii, Marius Budăi. 

Kelemen Hunor își bate joc de șeful ANAF Foto: Facebook
Eveniment

Kelemen Hunor își bate joc de șeful ANAF: „Ce-ar fi dacă i-ar urmări pe marii evazioniști?”

Kelemen Hunor își bate joc de șeful ANAF: „Ce-ar fi dacă i-ar urmări pe marii evazioniști, nu pe bunicile care fac conserve?”, a scris șeful UDMR pe Facebook. Citește și: EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh. Fraude cu fonduri europene, atribuții delegate Reacția sa vine după ce șeful ANAF, Adrian Nica, a dat vina pe bunicuțele care fac gem în casă pentru gap-ul de TVA. „Este de notorietate discuția apărută în spațiul public cu privire la producția pe care România o înregistrează, fiind specificul acestei țări, atunci când vorbim de autoconsum. Kelemen Hunor își bate joc de șeful ANAF Și ca să dau câteva exemple clare: modul în care tratăm gemul pe care îl face în casă bunica”.  Atacul lui Kelemen Hunor la șeful ANAF este fără precedent în această guvernare.  „Recunosc fără rezerve: am încălcat legea! În weekend, împreună cu soția mea, am făcut șase borcane de gem de prune. Din prunele noastre, în oala noastră, cu vinovăția noastră. Aș fi făcut și pălincă, dar prunele nu au fost suficiente. Acum stau cu frica: când va veni ANAF să-mi confiște «probele»? Șase borcane de gem – șase lovituri ascunse la buget.   Serios acum: președintele ANAF chiar crede că gemul de casă e gaura neagră a economiei?   Dacă așa merg lucrurile, anul viitor va trebui să raportăm și conservele bunicii.   Pe etichetă am putea să scriem: «Produs cu risc fiscal – consumul se recomandă sub supravegherea autorităților».   Ce-ar fi dacă i-ar urmări pe marii evazioniști, nu pe bunicile care fac conserve?”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook. 

Viktor Orban, la congresul UDMR: „Suntem interesați de succesul guvernării Bolojan” Foto: Facebook
Politică

Viktor Orban, la congresul UDMR: „Suntem interesați de succesul guvernării Bolojan”

„Suntem interesați de dezvoltarea României și de succesul guvernului Bolojan”, a spus premierul Ungariei, Viktor Orban, la congresul UDMR care se desfășoară la Cluj Napoca, potrivit site-ului Transtelex. El și-a susținut afirmația amintind că Ungaria a sprijinit România să fie primită în spațiul Schengen. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Site-ul consemnează faptul că Orban a avut un discurs electoral, fiind interesat de susținerea maghiarilor din România la alegerile de anul viitor din Ungaria.  Viktor Orban, la congresul UDMR: „Suntem interesați de succesul guvernării Bolojan” „Adresându-se lui Hunor Kelemen, el a spus că guvernul maghiar a reunit națiunea în 2010, dar această realizare ar putea fi pierdută. «Anul viitor, vom decide nu numai despre guvernul maghiar, ci și despre suveranitatea Ungariei. Patria va avea nevoie de maghiarii din Transilvania», a spus el. Potrivit lui (Nota Redacției: Viktor Orban), UDMR este un «factor strategic național» la București, un partener de încredere la Budapesta și «un factor de stabilitate și bun simț»”, relatează Transtelex.  La congres, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, i-a transmis premierului Ilie Bolojan, felicitări pentru ”curajul de a începe reforma statului” şi a anunțat susţinerea parlamentarilor şi miniştrilor UDMR. „Vreau să te felicit pentru curajul de a începe reforma statului. Nu este un lucru uşor, este un lucru chiar foarte greu, văd în fiecare zi, în fiecare săptămână. Dacă-mi permiţi, vreau să te încurajez să o faci până la capăt. O reformă reală, sistemică, la capătul căreia să simţim cu toţii că instituţiile statului servesc cetăţenii şi nu invers”, i-a spus Kelemen Hunor lui Ilie Bolojan. 

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor Foto: Facebook Kelemen Hunor
Politică

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor

Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor, președintele UDMR: 13.000 din administrația locală și circa 20% din cea centrală. Potrivit ultimelor date de la ministerul de Finanțe, din iulie 2025, în administrația centrală sunt 618.711 angajați - posturi efectiv ocupate - plătiți integral de la bugetul de stat. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Câte zeci de mii de bugetari ar putea fi dați afară, potrivit lui Kelemen Hunor În consecință, potrivit liderului UDMR, ar putea fi concediați circa 134.000 de bugetari. „Cu toții cu toții am ajuns la concluzia că trebuie să reducem aceste cheltuieli. Cum putem reduce? Putem reduce desființând posturile ocupate, 10% asta înseamnă la 130.000 aproape de posturi în administrația locală 13.000 de posturi sau reducând cheltuielile tot cu 10%, dar nici acolo nu poți să reduci uniform.  De aceea marea majoritate, cel puțin până la această oră din Coaliție, am agreat să reducem numărul de posturi ocupate, fiindcă are un efect mai rapid, imediat și nu cred că este o catastrofă pentru administrația locală (...) În administrația centrală trebuie să aplicăm 20% că și acolo au fost schemele umplute în anumite autorități, în anumite ministere. Nu trebuie să ne ascundem după degete. România ar funcționa și dacă noi la administrația locală, scoatem 13.000 de posturi și 20% din administrația centrală. Poate reușim să creștem eficiența. Important este statul să lucreze pentru cetățeni și poate lucra. Au demonstrat câteva autorități locale”, a spus Kelemen Hunor la Antena 3. Și premierul Ilie Bolojan a susținut concedierea a 13.000 de bugetari din administrația locală. Statul român ar trebui digitalizat și 150.000 de angajați ai statului ar putea fi trimiși în sectorul privat, a susținut, în mai 2025, și decanul FABIZ, Tănase Stamule. „Digitalizarea statului și trimiterea a 150k din angajații de la stat în privat (...) Reorganizarea teritorială și administrativă și scăderea implicită a costurilor de funcționare a statului.Toate aceste pot fi făcute de un tandem preşedinte-premier care poate lucra în echipă, înțelege economia și ar trebui să pună interesul național mai presus de orice”, propunea Stamule.   

PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan

PSD și UDMR au blocat, azi, în ședința coaliției majoritare, din nou, două măsuri cruciale cerute de premierul Ilie Bolojan, afirmă surse politice: concedieri în administrația publică locală și eliminarea plafonării prețurilor la așa-zisele „alimente de bază”, listă pe care se află și magiunul.  Citește și: Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Bolojan ar fi cerut concedieri, în timp ce PSD și UDMR au susținut că ar fi suficientă o reducere a cheltuielilor, de la primărie la primărie, în funcție de decizia autorităților locale.  PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan „Doar în aparatele proprii avem 130.000 de angajați, în celelalte aparate, asistența socială, direcția copilului, mai sunt cel puțin atâția. Dacă vrem să echilibrăm lucrurile și să nu ajungem de unde am plecat atunci trebuie să ne reducem cheltuielile inclusiv în administrația publică locală”, spunea premierul, marți, la un interviu pentru Antena 3.  Însă el nu a reușit să convingă PSD și UDMR nici să ridice plafonarea la alimente.  PSD a prezentat un document din care reieșea că eliminarea prelungirii plafonării prețurilor la alimentele de bază ar duce la majorarea inflației, iar Bolojan a cerut o păsuire de o săptămână. Plafonarea prețului la alimente încetează la 1 octombrie.  În schimb, potrivit unor surse politice, în ședința de azi a liderilor coaliției s-a ajuns la un consens în ceea ce privește reistribuirea funcțiilor de prefect și a șefilor de agenții. PSD a blocat până acum o reîmpărțire cu USR. Situația a fost rezolvată azi, așa că USR va putea să nominalizeze persoanele care să preia aceste funcții.  USR va avea 11 șefi de agenție și patru prefecți - la Bacău, Botoșani, Timiș și București - în loc de nouă, cât ceruseră liderii formațiunii inițial, PSD urmând să cedeze trei posturi, iar PNL unul singur.  În schimb, liderii USR ar fi agreat să primească la schimb mai multe posturi de secretar de stat. Posturile de subprefect s-au împărțit astfel: PSD - 27, PNL - 15, USR - 13, iar UDMR - șapte. 

Kelemen Hunor vrea amenzi uriașe pentru cetățenii care sunt lipsiți de respect față de funcționari Foto: Facebook
Politică

Kelemen Hunor vrea amenzi uriașe pentru cetățenii care sunt lipsiți de respect față de funcționari

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, vrea amenzi uriașe pentru cetățenii care sunt lipsiți de respect față de funcționari. El și mai mulți parlamentari din UDMR și grupul minorităților naționale propun, într-o inițiativă legislativă, sancțiuni de până în 10.000 de lei pentru „manifestarea, în relaţiile cu instituţiile publice şi angajaţii acestora, a unui comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant”.  În plus, cei care solicită verbal informații în baza legii accesului la informații 544/2001 vor fi obligați „să înfăţişeze un comportament care să nu afecteze activitatea personalului din cadrul autorităţilor şi institutiilor publice” sau vor fi evacuați. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe APADOR-CH a condamnat, pe Facebook, proiectul: „Parlamentul transformă enervarea crescândă a oamenilor în venit la buget, inventând 𝐭𝐚𝐱𝐚 𝐩𝐞 𝐥𝐢𝐩𝐬𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭 față de funcționarii statului. Cine nu se apleacă suficient de mult în fața ghișeului riscă 𝐚𝐦𝐞𝐧𝐳𝐢 𝐝𝐞 𝟓.𝟎𝟎𝟎-𝟐𝟎.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢, de 20 de ori mai mult decât dacă îți dai nevasta și copiii afară din casă”.  Kelemen Hunor vrea amenzi uriașe pentru cetățenii care sunt lipsiți de respect față de funcționari Noul paragraf pe care Kelemen Hunor, UDMR și grupul minorităților vor să-l introducă în legea „pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice”, la articolul privind contravențiile, este: „Manifestarea, în relaţiile cu instituţiile publice şi angajaţii acestora, a unui comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, inclusiv prin refuzul de a respecta indicatiile personalului din instituţii publice, contrar obligaţiei cetăţenilor de a adopta o conduit ă civilizată şi respectuoasă, în scopul menţinerii unui climat de ordine şi linişte publică”.  În nota de fundamentare se afirmă că sunt tot mai multe agresiunile asupra funcționarilor public, dar nu este prezentată nici o statistică. „În ultimii ani, s-a constatat o creştere îngrijorătoare a comportamentelor inadecvate manifestate de cetăţeni în relaţia cu personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, comportamente care afectează activitatea profesională a acestora respectiv subminează autoritatea institutiilor statului şi încrederea cetăţenjlor în acestea. Fenomenul se manifestă prin atitudini lipsite de respect, refuzul de a respecta indicaţiile angajaţilor, adresarea de injurii sau ameninţări, precum şi prin alte acţiuni care au la bază rea- credinţă şi creează o atmosferă tensionată în cadrul interacţiunilor publice. Aceste comportamente perturbă desfăşurarea normal ă a activităţilor institutiilor şi generează disfuncţionalităţi grave în prestarea serviciilor publice de către cetăţeni”, arată inițiatorii proiectului. 

Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și aliații săi se opun Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

ANALIZĂ Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan, dar PSD și UDMR se opun

Impact minor al concedierilor propuse de premierul Ilie Bolojan: dacă acesta impune cea mai dură dintre propunerile sale, concedierea efectivă a puțin peste 13.000 de bugetari din administrația locală, ar însemna o reducere cu doar 1% a numărului total al bugetarilor, 1.305.595 în iunie, potrivit datelor ministerului de Finanțe.  Citește și: Bolojan acuză ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule” Cu toate acestea PSD și UDMR se opun ferm acestei măsuri și nu vor să fie nimeni concediat.  În plus, impactul asupra șomajului ar fi limitat: în iulie, numărul șomerilor era de 471.000 (5,8%), arată INS. Numărul locurilor de muncă disponibile era, în trimestrul II din 2025, potrivit INS, de 31.300. Deci, teoretic, concedierile nu ar majora rata șomajului cu 0,2% și sunt șanse ca bugetarii disponibilizați să-și găsească slujbe.  Impact minor al concedierilor propuse de Bolojan Cheltuielile de personal au fost de circa 85,5 miliarde de lei în primele șase luni din 2026. Extrapolând, s-ar realiza prin concedierea a 13.000 de bugetari economii de circa 1,7 miliarde de lei pe an, sub 0,6% din PIB-ul estimat pe 2025. Dar cum concedierile ar afecta localități mici, unde salariile sunt mici, probabil că economia ar fi mult mai mică.  În nota de fundamentare la proiectul ministerului Dezvoltării privind „ creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative” se estima că reducerile de cheltuieli vor fi de 2,3 miliarde de lei în 2026. Nu este clar cum s-a ajuns la această sumă, mai ales că premierul Ilie Bolojan a spus că ministerul Dezvoltării că dorea să taie posturi neocupate din administrația locală, „cu efecte aproape nule”. Pe de altă parte, ultimul pachet de majorări de taxe și impozite ar colecta de la contribuabili 3,7 miliarde de lei, în 2026. 

Vicepremierul Tanczos Barna îl atacă pe ministrul Moșteanu Foto: Facebook
Politică

Vicepremierul Tanczos Barna îl atacă pe ministrul Moșteanu: „Nu trebuie să devină sindicaliști”

Vicepremierul Tanczos Barna îl atacă pe ministrul Moșteanu: „Nu trebuie să devină sindicaliști”, a afirmat demnitarul UDMR. Citește și: Nicușor Dan, exemplu în Financial Times despre cum pot fi opriți populiștii: „Prima lecție: credibilitatea” Recent, Moșteanu a sugerat că se opune unor modificări a pensiilor de care beneficiază militarii: „Avem, în momentul acesta, o armată care funcţionează, este respectată şi orice schimbare va trebui făcută cu ei la masă, astfel încât să ne asigurăm că cei care sunt în sistem acum rămân în sistem şi sunt motivaţi să rămână dincolo de posibilitatea pe care ar avea-o mâine. Sunt mai multe mii de oameni care mâine ar putea să iasă din sistem şi ar cauza nişte dezechilibre absolut majore”.  Vicepremierul Tanczos Barna îl atacă pe ministrul Moșteanu „Când am spus că nu trebuie să devină ministrul şi sindicalist, m-am gândit şi la colegul nostru, domnul Moşteanu. Eu înţeleg că foarte multe persoane din anturajul direct al dânsului în minister lucrează şi după pensionare. Pot fi şi în alte ministere, pot fi şi în companii de stat, sau pot fi în multe locuri oameni care s-au pensionat, ori din sistemul de justiţie, ori din armată, ori în servicii secrete. Eu nu spun să taie cineva pensiile militarilor, dar fiecare minister, fără excepţie, trebuie să vină cu un aport la acest efort naţional. Nu pot să accept să existe excepţii. Cum şi în ce fel, tocmai ministrul de resort din ministerul respectiv trebuie să vină şi să ofere soluţii. Nu scuze pentru a nu face nimic”, a spus Tanczos Barna. Vicepremierul a subliniat că este convins că Ionuţ Moşteanu va găsi şi el soluţii pentru reforma în domeniul militar. „Sunt convins că domnul Moşteanu va găsi soluţii prin care să contribuie şi sectorul militar la acest efort naţional, într-o perioadă în care trebuie să creştem alocările pentru armată (...) dar nu pot să concep ca anumite sisteme să fie exceptate de la acest efort. Trebuie să ne gândim de fiecare dată cât de mult trebuie să muncească o companie privată, cât trebuie sa plătească din salariu, din profit, din venitul realizat, cei care lucrează în privat, ca să-şi permită statul român să plătească salariul unui senator, salariul unui judecător, salariu unui general, care sunt lucruri absolut necesare, nu neg”, a mai spus Tanczos Barna.

Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde din PNRR Foto: Inquam/George Calin
Politică

Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde 16 milioane euro din PNRR

Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde 16 milioane euro din PNRR: consiliul de supraveghere al companiei refuză să-l demită și cere un raport de evaluare al unei companii de audit din Big 4 (Deloitte, Ernst & Young, KPMG, și PricewaterhouseCoopers). Nu este clar cât ar costa un astfel de raport și în cât timp ar fi gata.  Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Șeful Hidroelectrica, politruc UDMR, nu pleacă, deși România va pierde din PNRR Comisia Europeană a explicat cum au fost păcălite regulile în cazul numirii lui Karoly Borbely în funcția de director general al Hidroelectrica: „În ceea ce privește selecția directorilor executivi, unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere (CS) și ai Comitetului de Nominalizare și Remunerare a demisionat din Consiliul de Supraveghere după începerea procedurii de selecție, doar pentru a fi numit din nou în Directorat,  în calitate de director general, la recomandarea Comitetului de Nominalizare și Remunerare din care făcea parte”.  În caz că acesta nu va fi schimbat, România va pierde 16 milioane de euro din PNRR, arată un document consultat de site-ul Economica. Însă Consiliul de Supraveghere (CS) al companiei, cel care ar trebui să-l schimbe, refuză. Consiliul este sigur că un audit al unei companii din Big 4 va confirma „că funcționarea guvernanței respectă milestone-ul 121 și nu generează riscuri de integritate sau conflicte de interese”.  CS a transmis această propunere ministerului Energiei, care nu a răspuns. DeFapt.ro a scris că șeful Hidroelectrica este un politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău.  Șeful Hidro, studii la o facultate privată, dar bine căsătorit Potrivit unui CV postat pe site-ul Hidroelectrica, Karoly Borbely a făcut o facultate la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe care a absolvit-o în 1999. În CV el scrie că a urmat cursuri de „management”, dar, potrivit unor informații din presă, ar fi vorba de Facultatea de Management Turistic și Comercial. Însă acesta a avut o carieră constantă în UDMR, pornind de la funcția de șef al organizației de tineret din Hunedoara. În 2005, UDMR l-a plasat la conducerea Agenției Naționale pentru Tineret, iar în 2007 a devenit ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale. În 2010 a ajuns secretar de stat la ministerul economiei. În 2012 a ajuns președinte al consiliului de administrație la falimentara Oltchim, poziție pe care a ocupat-o doar câteva luni. Acesta a fost începutul plasării lui Karoly Borbely în diferite consilii de administrație ale unor companii de stat cu a căror activitate nu avea nici o legătură profesională: Electrica și Hidroelectrica. În 2017, a început să primească slujbe foarte bine plătite la companii de telecomunicații: Telekom și Orange. Peste tot a avut aceeași funcție: director de relații publice. Tata-socru, întâlnire de taină cu Ciolacu În 2011, Karoly Borbely s-a căsătorit cu fiica unui afacerist din Buzău - fieful lui Marcel Ciolacu - abonat la contracte cu statul. Soția sa, Ana Maria Gagu, a absolvit dreptul tot la o universitate privată, Româno-Americană, în 2003, iar în 2008 a ajuns secretar economic la ambasada României la Washington, unde a stat trei ani, până în 2011. În mai 2023, presa locală, din Buzău, scria că Marcel Ciolacu ar fi luat masa cu Ionel Gagu, socrul noului șef al Hidroelectrica. „Persoane din anturajul lui Ionel Gagu ne-au declarat că acesta are neînțelegeri doar cu primarul Constantin Toma, însă cu Marcel Ciolacu ar avea o legătură extrem de strânsă în privința afacerilor”, scria Știri din Surse Buzau. Cei doi au o avere uriașă: circa 120.000 de euro în conturi, două case și trei apartamente și aproape cinci hectare în intravilanul muncipiului Buzău. Socrul Ionel Gagu l-a împrumutat cu circa 140.000 de euro. În anul fiscal 2022, soția sa a încasat dividende de 2,2 milioane de lei de la companiile la care este acționară.  

Institul Național de Administrație, neatins, deși trebuia desființat, potrivit angajamentelor lui Cseke Atilla Foto: Facebook
Politică

Încă o reformă abandonată: Institutul Național de Administrație, neatins, deși trebuia desființat

Încă o reformă abandonată: Institutul Național de Administrație (INA), neatins, deși trebuia desființat din aprilie 2025. Acum circa trei luni, ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla (UDMR), anunța desființarea acestui institut, odată cu desființarea ANL. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Institutul Național de Administrație, neatins, deși trebuia desființat din aprilie 2025 „În 2026, Ministerul Dezvoltării va veni cu un nou concept, o nouă ofertă în acest domeniu, INA fiind absorbit de MDLPA în urma reorganizării”, a susținut demnitarul.  INA are 91 de angajați și un buget, pentru 2025, de peste 17 milioane de lei, din care circa două treimi sunt cheltuielile de personal.  Cseke Atilla se lăuda, în aprilie 2025, că va reorganiza ministerul: „Din cele 6 instituții publice aflate în subordinea Ministerului Dezvoltării, 2 vor fi desființate și absorbite, atribuțiile acestora fiind în continuare asigurate de minister (...) Prin această măsură reducem personalul cu peste 16%, tăiem 512 posturi, dintre care 74 sunt ocupate, desființăm inclusiv 21 de posturi de conducere și reducem Consiliile de Administrație cu două treimi”.  În realitate, datele ministerului de Finanțe arată că ministerul Dezvoltării, condus de același Cseke Atilla, avea 808 angajați în ianuarie 2025 și 809 în mai 2025. Nici ANL, nici INA, nu au fost desființate.  La 15 iulie, el anunța că „în majoritatea unităților, inclusiv Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), Institutul Național de Administrație și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, nu există salarii mai mari decât cel al ministrului, respectiv 12.776 lei net pe lună”.  Nici ANL nu s-a desființat, deși chiar Cseke Atilla critica dur această agenție, acum trei luni: „Adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe. Numărul unităților locative pe care le implementează structura care se ocupă de implementarea acestui program, respectiv structura care se ocupă la Ministerul Dezvoltării, care cu oameni mai puțini produce mai mult (...) Și mai avem o problemă și anume, aceea că avem câteva proiecte care produc astăzi un prejudiciu bugetului de stat, și mă refer la implementarea proiectului cartierului Henri Coandă, unde până în prezent s-au plătit aproape 50 de milioane de lei din bani publici, despăgubiri, pe baza unor hotărâri judecătorești, care obligă ANL-ul la despăgubiri”. 

Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL, cu care Cseke Atilla se lăuda în aprilie Foto: Facebook
Politică

O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL

O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL, agenția care construiește locuințe. În aprilie, ministrul UDMR al Dezvoltării, Cseke Atilla, anunța desființarea ANL. Citește și: Nicușor Dan, alături de fiica sa, la low cost spre Milano: „Tot drumul a vorbit cu cea mică” Acum, într-un comunicat al ministerului, se vorbește doar despre faptul că salariile din ANL nu sunt mai mari ale ministrului și că indemnizațiile celor șapte membri ai consiliului de administrație sunt de 1.683 lei, lunar, net.  Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL „Propunem desființarea a două instituții subordinate Ministerului Dezvoltării, din cele șase pe care le avem, urmând ca ministerul să le absoarbă. Este vorba de Agenția Națională de Locuințe și de Institutul Național de Administrație. La Agenția Națională de Locuințe avem construcție de locuințe pentru tineri, pentru romi, pentru tinerii specialiști în educație și sănătate (...) Și chiar dacă nu ne place, chiar dacă doare, adevărul este că la Ministerul Dezvoltării, pe un program de construire de locuințe, un angajat produce de 11 ori mai mult decât un angajat la Agenția Națională de Locuințe. Numărul unităților locative pe care le implementează structura care se ocupă de implementarea acestui program, respectiv structura care se ocupă la Ministerul Dezvoltării, care cu oameni mai puțini produce mai mult (...) Și mai avem o problemă și anume, aceea că avem câteva proiecte care produc astăzi un prejudiciu bugetului de stat, și mă refer la implementarea proiectului cartierului Henri Coandă, unde până în prezent s-au plătit aproape 50 de milioane de lei din bani publici, despăgubiri, pe baza unor hotărâri judecătorești, care obligă ANL-ul la despăgubiri și avem, hotărâri judecătorești prin care, de exemplu, unui cetățean i se plătesc zilnic 1.000 de lei despăgubiri. Acest sistem nu mai poate să continue. Deci, dacă ANL-ul nu a reușit să facă măsuri în așa fel încât să predea la termen acele locuințe pe care le-a contractat și în fiecare zi plătim din bani publici despăgubiri, acest sistem trebuie să ia sfârșit”, spunea Cseke Atilla la 10 aprilie 2016. Însă, acum, proiectul de desființare al ANL pare să fi dispărut.  Cseke Atilla se laudă pentru că ar fi tăiat, puțin, salariile „Cseke Attila a subliniat că, exceptând două cazuri, în nicio instituție sau unitate din subordinea Ministerului Dezvoltării, cum ar fi Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională pentru Locuințe, Institutul Național de Administrație sau Agenția Națională a Funcționarilor Publici, nu au fost salarii mai mari ale conducătorilor acestor unități decât cel al ministrului, care este 12.776 lei net lunar (...) Conform legilor în vigoare, în Consiliul de administrație al ANCPI sunt 9 membri, cu o indemnizație lunară în valoare de 1.947 lei lunar, iar la ANL 7 membri, indemnizația lor lunară netă fiind de 1.683 lei”, se arată într-un comunicat difuzat azi de ministerul Dezvoltării, condus tot de Cseke Atilla. 

Probabil cel mai inutil departament al Guvernului , condus de un pensionar penal, Laszlo Borbely Foto: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă
Politică

Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR

Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR: obscurul Departament pentru Dezvoltare Durabilă îl are în frunte pe Laszlo Borbely, beneficarul a două pensii, din care una, de deputat, specială. Laszlo Borbely a fost parlamentar și ministru UDMR.  Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat DNA a încercat de două ori să-i ridice imunitatea lui Laszlo Borbely într-un dosar în care era acuzat de corupție, dar Parlamentul s-a opus. Toți complicii săi din acel dosar au ajuns la pușcărie. Procurorii DNA au susținut că, în 2011, Laszlo Borbely ar fi ajutat mai multe firme să obţină contracte cu Apele Române, instituţie aflată în subordinea ministerului Mediului, pe care îl conducea. În schimb, oamenii de afaceri i-ar fi renovat şi utilat apartamentul din Capitală şi ar fi contribuit cu bani şi la reamenajarea unui alt imobil care îi aparţine lui Laszlo Borbely. Probabil cel mai inutil departament al Guvernului  Borbely deține acest post de pe vremea guvernării Dăncilă, departamentul fiind înființat din 2017. În prezent, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) are 23 de posturi, plus demnitarul și cabinetul acestuia. În 2017, când premierul Grindeanu a l-a înființat, avea doar șase posturi!  Pe site-ul DDD se arată că rolul principal este acela de “coordonare națională a implementării Agendei 2030“. Una din funcțiile DDD este: “MONITORIZAREA implementarii SNDDR 2030 pe baza unui set de 291 indicatori naţionali de dezvoltare durabilă (INDD 2030), formularea de propuneri de ajustare a obiectivelor-ţintă pe plan naţional şi a termenelor de realizare, precum şi identificarea, după caz, de noi indicatori (în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS), ministerele/instituțiile administrației publice și organizațiile neguvernamentale“.  În iulie 2024, în timp ce vorbea despre reducerea aparatului bugetar, guvernul Ciolacu iniția înființarea, în cadrul acestui departament, al unui „Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile”, cu 50 de angajați și un Consiliu Științific cu maximum șapte membri.  În martie 2025, guvernul Ciolacu a dirijat către acest departamentr 3,9 milioane de lei pentru „Proiecte de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor românești peste hotare”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră