marți 23 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2303 articole
Eveniment

Ucraina dreptul să primească armament nuclear

Un europarlamentar polonez, Radoslaw Sikorski spune că Ucraina ar avea dreptul să primească armament nuclear. Sikorski a fost ministru de Externe al Poloniei, între 2007 și 2014. Fost jurnalist, cu studii la Oxford, el este căsătorit cu Anne Applebaum, o cunoscută jurnalistă și autoare a unor cărți de istorie despre URSS. Ucraina ar avea dreptul să primească armament nuclear „După cum se știe, Ucraina a renunțat la potențialul său nuclear după semnarea, în 1994, a memorandumului de la Budapesta. Astăzi, rușii și alții spun că acestea nu au fost garanții. Însă toți înțelegeau atunci că în schimb, se presupunea că Ucraina va deveni un stat independent, în limitele frontierelor stabilite din timpul URSS. Rusia a încălcat acest acord și nu o singură dată. Ucraina nu a deținut controlul operațional asupra arsenalului său și nici posibilitatea să îl întrețină pentru a menține starea de siguranță. Însă pentru că Rusia a încălcat memorandumul de la Budapesta, consider că noi, Vestul, avem dreptul să dăruim Ucrainei focoase nucleare, ca să își poată apăra independența”, a afirmat Sikorski. Swoją inwazją Putin złamał Memorandum Budapeszteńskie z 1994 na mocy którego Ukraina oddała głowice jądrowe. Grozi jej bronią atomową. Aby go od tego odwieść, Zachód może zapowiedzieć, że gdyby jej użył to rozważy wyrównanie równowagi strachu. https://t.co/K5v8RB48ue— Radosław Sikorski MEP ???? (@sikorskiradek) June 12, 2022 El a explicat ulterior, pe Twitter, că Rusia trebuie să știe că, dacă va folosi arme nucleare împotriva Ucrainei, această țară ar putea primi astfel de armanent de la statele vestice. Rusia amenință și Suedia, și Finlanda Parlamentarul rus Alexei Juravliov, vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Duma de stat, a amenințat, la 20 mai, cu un război nuclear, comentând perspectiva aderării Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică. Citește și: Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale. Vezi ce i-a urat „Suedezii și finlandezii trebuie să înțeleagă un lucru: ne vom lupta direct cu ei doar dacă intrăm în război cu NATO. Și dacă intrăm în război cu NATO, atunci războiul nu va fi cu drone, ci cu arme nucleare”, a spus el la postul TV Rossia-1, potrivit unei înregistrări postate pe Twitter de Anton Gherașenko, un consilier al ministrului ucrainean de Interne. Eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, a estimat joi şeful CIA, William Burns, la mijlocul lunii aprilie. Această ipoteză include ca "NATO să intervină militar pe teren în Ucraina în cursul acestui conflict, dar aşa ceva nu este planificat, după cum a spus clar preşedintele", a subliniat şeful CIA.

Un europarlamentar polonez, Radoslaw Sikorski, spune că Ucraina ar avea dreptul să primească armament nuclear Foto: Facebook Sikorski
Ministrul leton de externe, Edgars Rinkēvičs, mesaj pentru Rusia
Politică

Ministrul leton externe mesaj pentru Rusia

Ministrul leton de externe, Edgars Rinkēvičs, a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale: „Îi urez înfrângere în războiul agresiv împotriva Ucrainei”. Mesajul a fost publicat pe contul său de Twitter. Însă, în Republica Moldova, fostul președinte Dodon a transmis felicitările sale sincere și a vorbit despre faptul că „secole de prietenie și cooperare unesc Moldova și Rusia”. Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia „Astăzi Rusia își sărbătorește Ziua Rusiei. Îi urez înfrângere în războiul agresiv împotriva Ucrainei, renunțarea la ambițiile imperiale și construirea unui stat modern, democratic și de drept”, a scris ministrul Letoniei. #Russia is marking its National, I wish defeat in the aggressive war against #Ukraine, abandoning imperial ambitions and ultimately creation of modern and democratic country #RussiaDay2022 ??— Edgars Rinkēvičs (@edgarsrinkevics) June 12, 2022 El și-a publicat mesajul și în limba rusă. Anterior, Rinkēvičs a reacționat la îndemnul președintelui francez Emmanuel Macron „de a nu umili Rusia”, pentru ca atunci când acțiunile militare vor înceta, să fie căutate soluții diplomatice. Șeful diplomației letone l-a contrazis, apreciind că Putin își dorește imperiul înapoi, nu să evite umilirea. „Aceasta este o ciocnire a valorilor și civilizațiilor, pe care nu ne putem permite să o pierdem”, a scris Rinkēvičs, la 10 iunie, tot pe Twitter. Citește și: China nu se mai încurcă în diplomație: Vom declanșa un război dacă Taiwanul va fi separat de Beijing În schimb, în Republica Moldova, fostul șef de stat, Igor Dodon, a venit cu un mesaj de felicitare pentru cetățenii Federației Ruse, cu ocazia Zilei Naționale. Dodon susține că „secole de prietenie și cooperare unesc Moldova și Rusia”. Totodată, acesta a menționat că „Federația Rusă a venit de nenumărate ori în ajutorul Republicii Moldova, ne-a susținut și a fost alături în momente dificile pentru poporul nostru”.

Avertismentele lui Biden, neluate în serios (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Avertismentele lui Biden, neluate în serios

Avertismentele lui Biden, neluate în serios. Președintele american a afirmat că omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, "nu a vrut să audă" avertismentele americane înainte ca Rusia să-i invadeze ţara, notează AFP. Avertismentele lui Biden, neluate în serios "Mulţi oameni au crezut că exagerez" când am vorbit despre un atac rus asupra Ucrainei înainte de a începe, a declarat preşedintele american în cursul unei recepţii la Los Angeles, destinată strângerii de fonduri pentru Partidul Democrat. "Dar ştiam că avem informaţii în acest sens. (Preşedintele rus Vladimir Putin) urma să treacă graniţa. Nu era nicio îndoială, iar Zelenski nu a vrut să audă asta", a adăugat el în faţa jurnaliştilor. Citește și: Rusia mai poate continua să atace Ucraina încă un an de acum înainte, avertizează Kievul. Războiul s-a transformat într-unul de artilerie iar Putin are de 10-15 ori mai multe rachete Casa Albă a început să avertizeze despre pregătirile pentru o invazie a Ucrainei cu mult înainte ca preşedintele rus să anunţe la 24 februarie o "operaţiune specială" împotriva ţării. Aceste avertismente au suscitat neîncredere şi chiar critici mai mult sau mai puţin voalate din partea unor aliaţi europeni care considerau la acea vreme că Statele Unite sunt prea alarmiste.

Putin poate ataca încă un an (sursa: Facebook/Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Putin poate ataca încă un an

Putin poate ataca încă un an. Serviciile de informaţii militare ucrainene cred că Rusia are capacitatea de a continua încă un an războiul, în care artileria a devenit componenta principală, iar trupele ruse le depăşesc semnificativ la acest capitol pe cele ucrainene, astfel că Ucraina are nevoie de mai multe arme grele occidentale pentru a face faţă Rusiei în acest moment critic al conflictului, potrivit Reuters şi CNN. Putin poate ataca încă un an "Leadership-ul de la Kremlin va încerca probabil să îngheţe războiul pentru un timp astfel încât să convingă Occidentul să ridice sancţiunile, dar apoi să continue agresiunea (...). Resursele economice ale Rusiei îi vor permite ţării ocupante să continue războiul în ritmul actual încă un an", notează într-o evaluare Directoratul principal de informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării. Citește și: Putin, nou delir de grandoare: compară politica agresivă pe care o duce în Ucraina cu cea dusă de Petru cel Mare împotriva Suediei și insistă că Occidentul nu rezistă fără petrol rusesc "Ucraina are o piesă de artilerie la 10-15 piese de artilerie ruseşti", a rezumat raportul de forţe Vadim Skibiţki, responsabil al instituţiei menţionate şi care a dat un interviu publicaţiei The Guardian. Rușii aruncă în luptă rachete sovietice "Acesta este acum un război de artilerie (...), aşadar acum totul depinde de ce arme ne vor da partenerii noştri occidentali", a mai spus el, subliniind că armata ucraineană are nevoie în special de piese de artilerie şi lansatoare multiple de rachete cu rază lungă de acţiune pentru a putea neutraliza artileria rusească. Pe de altă parte, mai spune Vadim Skibiţki, Rusia şi-a diminuat semnificativ atacurile cu rachete şi foloseşte de asemenea rachete Kh-22, care sunt vechi rachete sovietice din anii '70, ceea ce ar putea fi un indiciu că armata rusă a intrat în criză de rachete de înaltă precizie. Lupte grele se desfăşurau în continuare vineri în oraşul industrial Severodoneţk, unde Rusia şi-a concentrat forţe importante în încercarea de a finaliza măcar ocuparea completă a provinciei separatiste proruse Lugansk din estul Ucrainei. Severodonețk a devenit cel mai fierbinte punct al frontului Trupele ucrainene s-au retras în mare parte din zonele rezidenţiale ale oraşului, dar rezistă pe poziţiile de pe malul drept al râului Siverski Doneţ. În acest timp trupele ruse încearcă în continuare să înainteze atât dinspre nord cât şi dinspre sud pentru a le încercui pe cele ucrainene, dar au făcut puţine progrese. Fiecare tabără susţine că a provocat celeilalte pierderi grele în bătălia de la Severodoneţk. În aşteptarea armamentului occidental, trupele ucrainene aplică o tactică de război de uzură în acest oraş. "Aşa sperăm să câştigăm timp până la sosirea armamentului suficient al partenerilor noştri pentru a putea trece la un contraatac efectiv", a declarat unul dintre consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoleak, insistând că Ucraina are nevoie să atingă paritatea cu Rusia în ce priveşte sistemele de artilerie.

Putin se vede Petru cel Mare (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin se vede Petru cel Mare

Putin se vede Petru cel Mare. Preşedintele rus a comparat politica sa cu cea a ţarului Petru cel Mare atunci când acesta a luptat contra Suediei, în Marele Război al Nordului, invadând o parte a acesteia, precum şi ceea ce sunt astăzi Finlanda, o parte din Estonia şi Letonia, transmite AFP. Putin se vede Petru cel Mare "Tocmai am vizitat o expoziţie dedicată celei de-a 350-a aniversări a lui Petru cel Mare. Este uimitor, dar aproape nimic nu s-a schimbat. (...) Petru cel Mare a purtat Războiul Nordului vreme de 21 ani. Există impresia că, luptând cu Suedia, a cucerit ceva. Nu a cucerit nimic, a recuperat. Nu cucerea nimic, recupera", a afirmat Putin, într-o întâlnire cu tineri antreprenori la Moscova. "Atunci când a întemeiat noua capitală (Sankt Petersburg - n.red.), nici o ţară din Europa nu recunoştea acest teritoriu ca aparţinând Rusiei. Toată lumea îl considera ca făcând parte din Suedia. Dar, din timpuri imemoriale, acolo trăiau slavi alături de popoare fino-ugrice. (...) El recupera şi întărea" ţara, a mai spus preşedintele rus. "Din câte se pare, ne revine şi nouă să luăm înapoi şi să întărim", a adăugat el, părând să facă aluzie la ofensiva rusă în Ucraina. Petru voia să fie occidental, Putin - dimpotrivă "Da, au existat epoci în istoria ţării noastre când am fost obligaţi să ne retragem, dar numai pentru a ne recupera forţele şi a merge înainte", a mai afirmat Putin. Înfrângerea Suediei în Marele Război al Nordului (1700-1721) avea să facă din Rusia principala putere în Marea Baltică şi un actor important pe scena europeană. Citește și: Judecătoarea CCR Scântei, cu 730.000 de lei de la ministerul liberalului Virgil Popescu, se justifică: Am luat ca notar Rusia l-a sărbătorit joi pe ţarul Petru cel Mare, care a încercat să apropie imperiul de Europa, un ecou al trecutului care contrastează cu prezentul, în plină ruptură între Moscova şi Occident din cauza invaziei ruse din Ucraina. Pentru a marca 350 ani de la naşterea celui care a condus Rusia mai întâi ca ţar, apoi ca împărat, din 1682 până la moartea sa, în 1725, preşedintele Vladimir Putin a vizitat joi, la Moscova, o expoziţie consacrată lui Petru I. Nu vom "turna ciment peste sonde" Putin a mai declarat joi că societăţile petroliere ruseşti nu-şi vor opri sondele de petrol, în pofida sancţiunilor impuse de statele occidentale şi a eforturilor acestora de a-şi diminua dependenţa faţă de materiile prime energetice importate din Rusia, relatează Reuters. Statele Unite au introdus în martie un embargo petrolier împotriva Rusiei, la numai câteva zile după ce aceasta a atacat Ucraina iar Uniunea Europeană a decis luna trecută să renunţe în termen de şase luni la circa 90% din importurile sale de petrol din Rusia şi în termen de opt luni la cele de produse rafinate. Cu toate acestea, Putin a apreciat joi că, pe parcursul următorilor câţiva ani, Occidentul nu va putea să sisteze complet importurile energetice din Rusia. "În ce priveşte refuzul resurselor noastre de energie, este improbabil în următorii câţiva ani, deşi nu este clar ce se va întâmpla în aceşti câţiva ani. De aceea, nimeni nu va turna ciment peste sonde", a spus liderul de la Kremlin în timpul unei reuniuni cu tineri întreprinzători. Au scăzut cantitățile, au crescut prețurile Producţia de petrol a Rusiei a scăzut cu circa 9% în aprilie, dar este de atunci în creştere constantă în pofida sancţiunilor occidentale, întrucât Rusia şi-a redirecţionat exporturile de petrol către Asia, în special către China şi India. Mai mult, după cum a remarcat joi şi reprezentantul american pentru securitate energetică Amos Hochstein, Rusia ar putea obţine acum mai multe venituri din exporturile de combustibili fosili decât obţinea înainte să lanseze agresiunea contra Ucrainei, întrucât creşterea preţului acestor materii prime compensează valoric scăderea vânzărilor determinată de sancţiuni. Aceeaşi constatare a făcut-o şi Putin: "Încasările companiilor (ruseşti) cresc. Toată lumea vede asta, toată lumea îşi dă seama".

Britanicii Aiden Aslin şi Shaun Pinner şi marocanul Brahim Saadoun, condamnaţi la moarte de ”justiţia” separatistă din Doneţk Foto: Captură video
Eveniment

Condamnaţi moarte ”justiţia” separatistă Doneţk

Britanicii Aiden Aslin şi Shaun Pinner şi marocanul Brahim Saadoun au fost condamnaţi la moarte de ”justiţia” separatistă din Doneţk, ei fiind acuzaţi de faptul că au participat la confruntări armate ca mercenari, scrie news.ro. În realitate, ei erau înrolați în forțele armate ucrainene, fiind protejați de Convenția de la Geneva. Condamnaţi la moarte de ”justiţia” separatistă din Doneţk ”Curtea Supremă a Republicii Populare Doneţk i-a condamnat la moarte pe britanicii Aiden Aslin şi Shaun Pinner şi pe marocanul Brahim Saadoun, acuzaţi de faptul că au participat la confruntări armate ca mercenari”, scrie agenţia oficială rusă de presă Tass. BREAKING!Russian collaborators in Donbas have “sentenced” to death three foreigners serving as Ukrainian military service members: Brits Aiden Aslin (aka @cossackgundi), Shaun Pinner and Saadun Bragim of Morocco. All taken prisoner in Mariupol.— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) June 9, 2022 Shaun Pinner ar fi recunoscut că a avut „antrenament pentru activităţi teroriste” şi că a încercat să „preia puterea cu forţa”. „Pe baza rezultatelor analizei totalității probelor examinate în ședința de judecată, instanța concluzionează că a fost dovedită vinovăția lui Aslin Aiden, Pinner Sean și Saadun Brahim”, se arată în verdict. Cei trei sunt acuzați că ar fi mercenari, dar familiile celor doi britanici spun că aceștia făceau parte din armata Ucrainei. Imaginile îl arată pe Aislin pledând vinovat. Tânărul de 28 de ani este prezentat de ruşi ca un mercenar britanic, de fapt el era deja în armata Kievului înainte de invazia rusă şi şi-a luat cetăţenia ucraineană după ce s-a căsătorit în ţară. Ambii britanici au declarat că serveau în cadrul marinei ucrainene, ceea ce îi face soldați activi care ar trebui să fie protejați de convențiile de la Geneva privind prizonierii de război. Cu toate acestea, presa de stat rusă i-a prezentat pe bărbați drept mercenari, iar instanța i-a condamnat sub acuzația de „a fi mercenar”. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Miercuri, agenția de știri rusă de stat RIA Novosti a difuzat imagini cu bărbații care pledează „vinovat” la acuzațiile care li se aduc, printre care se numără și terorismul, comiterea unei infracțiuni ca parte a unui grup infracțional și preluarea sau păstrarea forțată a puterii.

Rușii au jefuit școlile din Ucraina (sursa: Pexels)
Eveniment

Rușii au jefuit școlile din Ucraina

Rușii au jefuit școlile din Ucraina. Când forțele ucrainene au recâștigat controlul asupra Katyuzhanka, un sat situat la nord de Kiev care se afla sub ocupație rusă de mai bine de o lună în martie, au găsit școala locală distrusă. Toate echipamentele care nu fuseseră furate erau distruse, în curtea școlii era un cimitir improvizat, iar pe terenul de fotbal fuseseră săpate tranșee adânci. Rușii au jefuit școlile din Ucraina În interiorul uneia dintre sălile de clasă distruse, scrisă cu cretă pe o tablă mare, verde, atârnată pe perete chiar sub un portret al lui Isaac Newton, se afla o scrisoare adresată elevilor. "Copii, ne pare rău pentru o asemenea mizerie, am încercat să salvăm școala, dar au fost bombardamente. Trăiți în pace, aveți grijă de voi și nu repetați greșelile pe care le-au făcut bătrânii voștri. Ucraina și Rusia sunt un singur popor!!! Pacea să fie cu voi, frați și surori!". Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Biletul, scris în limba rusă, spre deosebire de ucraineană - limba de predare a școlii, a fost unul dintre cele câteva lăsate pe tablele și tablourile albe împrăștiate prin clădire. "Suntem pentru pace în întreaga lume", scria un alt bilet. Mikola Mikitchik, directorul școlii secundare din Katyuzhanka, a declarat luna trecută pentru CNN că s-a simțit dezgustat când a găsit bilețelele, potrivit CNN. "Au scris 'Rușii și ucrainenii sunt frați' și în același timp au jefuit școala… au distrus calculatoare, au scos hard disk-uri, au luat laptopuri, imprimante, nu au lăsat nimic la școală! Este barbarie și ipocrizie", a spus el.

Rusia a demarat procesul de anexare a regiunii Herson (sursa: Pexels)
Internațional

Rusia a demarat procesul de anexare a regiunii Herson

Rusia a demarat procesul de anexare a regiunii Herson. Integrarea regiunii ucrainene Herson în Rusia este în curs de desfășurare, a susținut, joi, liderul regiunii numit de Kremlin. Rusia a demarat procesul de anexare a regiunii Herson "Suntem siguri că Rusia este cu noi și noi suntem cu Rusia pentru totdeauna", a declarat Vladimir Saldo prin intermediul Telegram. "Integrarea a început și va continua în mod intensiv".El nu a oferit mai multe detalii despre ce înseamnă "integrare". Orașul Herson, în sudul Ucrainei, se află sub controlul Rusiei încă din primele zile ale invaziei. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Dar armata ucraineană și-a intensificat în ultimele săptămâni contraatacurile asupra pozițiilor rusești din regiunea Herson. Un oficial de rang înalt din cadrul partidului de guvernământ Rusia Unită, Andrei Turchak, a vizitat regiunea săptămâna trecută, potrivit CNN. "Simțim că suntem deja împreună cu Rusia", a declarat Saldo. "Există încredere că într-o mare familie comună toate problemele vor fi rezolvate sistematic și vom răspunde în mod adecvat la toate solicitările momentului."

200 de soldați ruși au murit în ultimele 24 de ore (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

200 de soldați ruși au murit în ultimele 24 de ore

200 de soldați ruși au murit în ultimele 24 de ore. Rusia a pierdut aproximativ 31.700 de militari, 1.398 de tancuri, 3.438 de vehicule blindate de luptă și 711 sisteme de artilerie de la începutul războiului său la scară largă împotriva Ucrainei, informează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. 200 de soldați ruși au murit în ultimele 24 de ore Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 9 iunie 2022 cuprind aproximativ: (cifrele din paranteze indică pierderile din ultimele 24 de ore). Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc 31.700 (+200) de militari 1.398 (+5) tancuri 3.438 (+9) vehicule blindate de luptă 711 (+8) sisteme de artilerie 213 (+0) lansatoare de rachete multiple 96 (+0) echipamente de apărare antiaeriană 212 (+0) avioane 178 (+0) elicoptere 562 (+3) UAV operaționale-tactice 125 (+0) rachete de croazieră 13 (+0) nave/ambarcațiuni 2.421 (+15) piese de echipament auto și rezervoare de combustibil 53 (+0) piese de echipament special Pe 8 iunie, trupele rusești au suferit cele mai importante pierderi pe frontul Bakhmut, potrivit Pravda. Forțele ucrainene care luptă pentru controlul orașelor gemene Severodonetsk și Lysychansk din estul Ucrainei duc o lipsă "catastrofală" de piese de artilerie, a declarat un comandant al gărzii naționale care luptă în această regiune la televiziunea națională.

Severodoneţk, noul "Mariupol" Foto: Facebook
Internațional

Bătălia de la Severodoneţk va determina soarta regiunii Donbas din estul Ucrainei, afirmă Zelenski

Severodoneţk, noul "Mariupol". Bătălia de la Severodoneţk va determina soarta regiunii Donbas din estul Ucrainei, a apreciat miercuri preşedintele Volodimir Zelenski, citat de Reuters conform unei înregistrări video difuzate miercuri. "Este o bătălie foarte brutală, foarte dură, poate una din cele mai grele din tot războiul", a spus liderul de la Kiev. Severodoneţk, noul "Mariupol" Forţele ruse distrug oraşul în cadrul unei ofensive pentru controlul întregului Donbas, din care o treime era controlată de secesioniştii pro-ruşi încă dinainte de declanşarea invaziei ruse în Ucraina, în 24 februarie. Rusia nu a reuşit să ocupe Kievul, iar acum Kremlinul susţine că urmăreşte "eliberarea" întregii regiuni industrializate din est. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc "Severodoneţk rămâne epicentrul confruntării din Donbas (...) În mare măsură, acolo se hotărăşte chiar acum soarta Donbasului nostru", a spus Zelenski. Forţele ucrainene s-au retras miercuri la periferia oraşului, însă au promis că vor lupta cât pot. "Inamicul a tras asupra unităţilor noastre cu mortiere, artilerie şi lansatoare de rachete multiple. A tras asupra infrastructurii civile în localităţile Severodoneţk, Lisiceansk, Privilia, Ustinivka, Horske şi Katerinivka" , a comunicat joi statul-major al Ucrainei. Guvernatorul raionului Lugansk, Serhi Gaidai, a afirmat că bombardamentele au distrus centrul Severodoneţkului, au lovit o uzină chimică din oraş şi au ucis în ultimele 24 de ore patru civili. Forţele ucrainene controlează încă întregul Lisiceansk, aflat pe celălalt mal al râului Doneţ, însă ruşii distrug clădirile rezidenţiale. El a adăugat că Rusia a ocupat de facto peste 98% din Lugansk. Ambasadorul ucrainean la ONU a declarat televiziunii CNN că forţele ruse sunt mult superioare numeric în Donbas, regiune care cuprinde raioanele Lugansk şi Doneţk şi unde majoritatea populaţiei este rusofonă.

Zelenski va fi prezent la summiturile NATO și G7(sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Previziune sumbră lansată de Zelenski

Previziune sumbră lansată de Zelenski. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că milioane de oameni din întreaga lume ar putea muri de foame dacă Rusia nu permite Ucrainei să exporte cereale din porturile sale. Previziune sumbră lansată de Zelenski "Nu ne putem exporta grâul, porumbul, uleiul vegetal și alte produse care au jucat un rol stabilizator pe piața globală", a declarat acesta, potrivit comentariilor pregătite ale unui discurs video înregistrat la Gala Time 100. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc "Acest lucru înseamnă că, din păcate, zeci de țări s-ar putea confrunta cu o penurie fizică de alimente. Milioane de oameni ar putea muri de foame dacă blocada Rusiei la Marea Neagră va continua." Liderii mondiali au condamnat blocada de luni de zile a forțelor rusești în porturile cheie din Ucraina - inclusiv Mariupol, la Marea Azov, și Odesa, la Marea Neagră - care a lăsat peste 20 de milioane de tone de cereale blocate în interiorul țării, potrivit CNN. Marina ucraineană a declarat luni că aproximativ 30 de nave și submarine rusești au continuat blocada împotriva transportului maritim civil în Marea Neagră.

Război în Ucraina - ziua 121(sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Rușii au cucerit mare parte din Severodonetsk

Rușii au cucerit mare parte din Severodonetsk . Cea mai mare parte a orașului Severodonețk, situat în estul țării, este în prezent controlată de ruși, a anunțat miercuri Serhiy Hayday, șeful administrației militare regionale Luhansk. La începutul zilei, forțele ucrainene au raportat lupte crâncene care au avut loc în mai multe locații din estul orașului din regiunea ucraineană Luhansk. Rușii au cucerit mare parte din Severodonetsk "Rușii distrug totul", a declarat Hayday într-un anunț televizat: "Trag cu tancurile și artileria în clădirile rezidențiale". Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Într-un interviu acordat miercuri postului de știri RBC-Ucraina, Hayday a declarat că, la începutul acestei săptămâni, forțele speciale ucrainene au reușit să preia controlul asupra a aproape jumătate din oraș. Dar el a spus că, atunci când trupele rusești au văzut avansul ucrainean, "au început pur și simplu să îl niveleze la pământ cu lovituri aeriene și artilerie". Hayday a explicat că forțele ucrainene nu au avut de ales decât să facă o retragere tactică temporară din părțile centrale ale orașului din cauza bombardamentelor intense ale Rusiei, potrivit CNN. Oficialul a precizat că, în ciuda retragerii, Ucraina a păstrat controlul asupra zonei industriale din Serverodonețk, o zonă cheie de la periferia orașului.

Ucraina nu deminează portul Odesa (sursa: Pixabay)
Internațional

Ucraina nu deminează portul Odesa

Ucraina nu deminează portul Odesa. Ucraina refuză să demineze portul Odesa pentru a putea relua exportul de cereale, deoarece forţele ruse ar putea exploata situaţia pentru a ataca oraşul, a arătat miercuri purtătorul de cuvânt al administraţiei regionale, Serghi Bratciuk, citat de AFP. Dacă minele ar fi eliminate, Rusia "va dori să atace; visează să paraşuteze trupe", a spus oficialul într-un mesaj video pe Telegram. Ucraina nu deminează portul Odesa "Flota rusă din Marea Neagră va simula o retragere către Crimeea anexată. Însă imediat ce deminăm accesul în portul Odesa, flota rusă va fi acolo", a susţinut el. Bratciuk a făcut aceste comentarii înainte de întâlnirea de la Ankara a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, pentru discuţii privind instituirea unor culoare maritime pentru exportul de cereale pe Marea Neagră. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Cerealele ucrainene sunt în prezent reţinute în porturi din cauza blocadei navale ruse. La cererea ONU, Turcia şi-a oferit ajutorul pentru escortarea convoaielor maritime din porturile ucrainene, în ciuda prezenţei minelor, detectate până în apropierea coastelor turceşti. Bratciuk afirmă că ţara sa are nevoie de rachete anti-navă şi de escorte asigurate de ţările NATO. Înainte de invazia rusă începută în februarie, Ucraina era pe punctul de a ajunge al treilea exportator mondial de grâu şi asigura jumătate din comerţul mondial cu cereale şi ulei de floarea soarelui. Exporturile ucrainene reprezentau 12% din comerţul mondial cu grâu, 15% din cel cu porumb şi 50% din cel cu ulei de floarea soarelui, potrivit Agerpres. În prezent, din cauza războiului, sunt blocate în Ucraina circa 20-25 de milioane de tone de cereale, cantitate care s-ar putea tripla până la toamnă, a avertizat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Se dau lupte crâncene la Severodonetsk (sura: Pexels)
Internațional

Se dau lupte crâncene la Severodonetsk

Se dau lupte crâncene la Severodonetsk . Ucraina și-ar putea retrage militarii "pe poziții mai fortificate" în Severodonețk, a sugerat miercuri un lider regional, insistând în același timp că Ucraina nu va "renunța" la acest oraș-cheie. "În Severodonetsk au loc lupte crâncene", a declarat miercuri dimineață la televiziunea națională Serhiy Hayday, șeful Administrației militare regionale Luhansk, la televiziunea națională. "Apărătorii noștri se luptă pentru fiecare centimetru din oraș". Se dau lupte crâncene la Severodonetsk "Nimeni nu va renunța la oraș, chiar dacă militarii noștri vor trebui să se retragă pe poziții mai fortificate, deoarece orașul este bombardat în mod constant. Cu toate acestea, nu ar însemna că orașul este abandonat", a adăugat el. Un lider din așa-numita Republică Populară Luhansk, aliată cu Rusia, Rodion Miroshnik, a declarat miercuri că Ucraina deține controlul "doar asupra unei mici părți" asupra fabricii chimice Azot din Severodonetsk. Hayday a declarat săptămâna trecută că aproximativ 800 de civili se adăpostesc sub acea instalație. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc "Militanții ucraineni trag fără discriminare în cartierele din apropierea întreprinderii", a declarat Miroshnik pe Telegram. "Lunetiștii lucrează. Cercul de trupe aliate din jurul grupului rămas se îngustează". Miroshnik a mai afirmat că aeroportul din Severodonetsk "a fost deja curățat de formațiunile ucrainene". Hayday, oficialul ucrainean, a declarat că Rusia a alocat resurse uriașe în încercarea sa de a tăia drumul principal care leagă Severodonetsk și orașul vecin Lysychansk de Bakhmut, mai la vest. Rusia vrea să controleze ruta Bakhmut-Lysychansk "Obiectivul strategic al armatei ruse este de a controla ruta Bakhmut-Lysychansk", a spus el. "Și prin control, mă refer la a pune punctele lor de control acolo și a o ține sub controlul lor. Deocamdată, ei bombardează ruta, dar nu o controlează". El a spus că Ucraina nu mai folosește acel drum, deoarece oricine conduce pe acolo are "90% șanse" să fie bombardat. "Avem alte rute pentru a livra ajutor umanitar și a evacua oamenii", a spus el. Ucraina se așteaptă ca ofensiva Rusiei asupra Lysychansk și Severodonetsk să "crească de mai multe ori", a spus el. "Ne așteptăm la lupte crâncene". Cu toate acestea, Forțele Armate ale Ucrainei (AFU) au declarat miercuri dimineață că: "Soldații noștri reușesc să rețină cu succes asaltul din orașul Severodonetsk, iar ostilitățile continuă". Orașele bombardate sunt șterse de pe fața pământului "Lysychansk este bombardat foarte puternic", a declarat Hayday marți seara. "Se trage intenționat asupra sediilor umanitare, asupra școlilor [unde se adăpostesc oamenii]. Distrug complet întreaga infrastructură". "Da, este foarte dificil să păstrăm Severodonetsk", a recunoscut el. "Da, pur și simplu distrug orașul complet. Dar ei nu controlează orașul". El a spus că "lupte crâncene" continuă să se desfășoare și în alte orașe din regiunea Luhansk, cum ar fi Zolote, la sud. "Așezările sunt bombardate, pur și simplu sunt șterse complet de pe fața pământului", a spus Hayday. "Dar inamicul nu le poate trece încă".

Bilanțul celor 105 zile de război în Ucraina (sursa: Twitter/Lesia Vasylenko )
Internațional

Bilanțul celor 105 zile de război în Ucraina

Bilantul celor 105 zile de război în Ucraina. Rusia a pierdut aproximativ 31.500 de militari de la începutul războiului său pe scară largă împotriva Ucrainei, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul celor 105 zile de război în Ucraina Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 8 iunie 2022 cuprind aproximativ: (cifrele în paranteze indică pierderile din ultimele 24 de ore) Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc 31.500 (+140) militari 1.393 (+3) tancuri 3.429 (+13) vehicule blindate de luptă 703 (+9) sisteme de artilerie 213 (+6) lansatoare de rachete multiple 96 (+0) echipamente de apărare aeriană 212 (+0) avioane 178 (+1) elicoptere 559 (+6) drone operațional-tactice 125 (+0) rachete de croazieră 13 (+0) nave/ambarcațiuni 2.406 (+1) piese de echipament auto și rezervoare de combustibil 53 (+0) piese de echipament special Pe 7 iunie, trupele rusești au suferit cele mai importante pierderi pe frontul de la Sloviansk, potrivit Pravda. ​Luptele intense continuă miercuri, ziua 105 a războiului din Ucraina, pentru controlul orașului Severodonețk, unde Moscova susține că a „eliberat" zone rezidențiale, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a lăudat apărarea „eroică" a acestui oraș-cheie din Donbas.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră