joi 25 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Eveniment

VIDEO Televiziunea rusă a găsit explicația: Occidentul se răzbună fiindcă la 1709 țarul Petru I l-a bătut pe regele Carol al XII-lea

Televiziunea rusă a găsit explicația: Occidentul se răzbună fiindcă la 1709 țarul Petru I l-a bătut pe regele Suediei, Carol al XII-lea. Afirmația a fost făcută de Dmitri Kiseliov, în emisiunea sa de pe principalul canal de televiziune al rețelei de stat. Kiseliov conduce Rossiya Segodnya, un grup de presă controlat de stat, și este director adjunct la The Russian Television and Radio Broadcasting Company, RT, (Vserossiyskaya gosudarstvennaya televizionnaya i radioveshchatelnaya kompaniya), o rețea de posturi de radio și de televiziune, controlată tot de Kremlin. Televiziunea rusă a găsit explicația „În emisiunea sa din această seară, Dmitri Kiseliov spune că țările europene sprijină Ucraina împotriva Rusiei pentru că vor să se răzbune pentru bătăliile de la Poltava (1709), Borodino (1812) și Stalingrad (1942-1943). Ca să vă reamintesc, acesta este unul dintre cele mai populare programe TV din Rusia”, a scris, pe Twitter, Francis Scarr, un redactor al BBC care monitorizează presa din Rusia. On his show tonight, Dmitry Kiselyov says that European countries are backing Ukraine against Russia because they want revenge for the battles of Poltava (1709), Borodino (1812), and Stalingrad (1942-3)Just to remind you, this is one of Russia's most popular TV programmes pic.twitter.com/kTb6VkWQFB— Francis Scarr (@francis_scarr) August 14, 2022 Unii comentatori amintesc că, de exemplu în 1812, Imperiul Britanic era în conflict cu împăratul Napolean și, de asemenea, cu Germania nazistă, în timpul bătăliei de la Stalingrad. Marea Britanie susține acum Ucraina. Bătălia de la Poltava, invocată la televiziunea rusă, a avut loc în iulie 1709, când țarul Petru I l-a învins pe regele Suediei, Carol al XII-lea. De partea suedezilor a luptat hatmanul ucrainean Mazepa. Bătălia de la Borodino a avut loc în 1812. Atunci s-au confruntat armatele conduse de Napoleon I și cea condusă de generalul rus Kutuzov. După bătălie, armata rusă s-a putut retrage în mod organizat, iar armata lui Napoleon a ocupat Moscova. Kutuzov a susținut că a câștigat, dar unii istorici spun că, de fapt, dorea să evite destituirea sa, de către țarul Alexandru I. Citește și: Polonia se alătură statelor baltice și refuză vizele pentru turiștii ruși. Germania și Franța continuă să se opună Bătălia de la Stalingrad, între 1942 și 1943, s-a terminat cu capitularea armatei germane încercuite.

Televiziunea rusă a găsit explicația Foto: Putin la Borodino/ kremlin.ru
Umanismul capilor Bisericii Ortodoxe Ruse: mitropolitul Leonid își bate joc de prizonieri
Eveniment

Umanismul capilor Bisericii Ortodoxe Ruse: mitropolitul Leonid își bate joc de prizonierii ucraineni forțați să cânte piese patriotice rusești

Umanismul capilor Bisericii Ortodoxe Ruse: mitropolitul Leonid, Exarhul Patriarhal al Africii , își bate joc de prizonierii ruși forțați să cânte piese patriotice rusești. Nu este prima oară când acest mitropolit își manifestă susținerea necondiționată față invadarea Ucrainei. Umanismul capilor Bisericii Ortodoxe Ruse La începutul videoclipului postat de mitropolit, ucrainenii cântă melodia „Chervona Kalina”, iar în a doua parte a videoclipului sunt forțați să cânte pe fundalul drapelului rus, melodia formației „Liubă” „De ce mestecenii fac așa zgomot in Rusia, scrie newsmaker.md. Mitropolitul a subtitrat videoclipul: „Întotdeauna am spus că un regent bun își merită greutatea în aur. Cred că acum este posibil să intrați în corul bisericii.” „Întotdeauna am spus că un regent bun își merită greutatea în aur. Cred că acum este posibil să intri în corul bisericii.Urmărește până la sfârșit ?. P.S. Mi s-a scris într-un mesaj personal că, probabil, aceștia erau militari capturați. Nu am astfel de date. În videoclip, doi bărbați puternic beți cântă un imn ucrainean (care are acum o reputație îndoielnică). Ei cântă fie pe teritoriul Rusiei în Crimeea, fie în DPR-LPR. Desigur, au venit și au avut o lecție de canto. Asta văd eu”, este mesajul de pe Telegram al mitropolitului. Acesta nu este primul comentariu al feței bisericești pe subiecte militare. În mai multe postări, el felicită Forțele Aeriene și Marina pentru reușitele lor profesionale. Citește și: Oficiosul religios al regimului de la Teheran, despre atacul asupra lui Salman Rushdie: „O mie de bravos” În iulie, șeful Exarhatului Patriarhal African al Bisericii Ortodoxe Ruse, mitropolitul Klin Leonid, a spus că Occidentul este reticent în a încerca să găsească „zone de interes comun” cu Rusia, dar „încearcă să provoace necazuri oriunde poate”. Exarhatul African a fost înființat în 2022 de biserica rusă după ce patriarhul Alexandriei a recunoscut biserica ucraineană ortodoxă independentă de Moscova.

Războiul din Ucraina, și după 2022 (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Războiul a intrat în faza de uzură, "casă cu casă" în satele din provincia Donețk. Pierderi grele de ambele părți. Cea mai proastă veste: războiul se va prelungi după 2022

Războiul din Ucraina, și după 2022. Rusia a clamat sâmbătă cucerirea satului strategic Pesky în provincia Doneţk din estul Ucrainei, lucru negat de comandamentul militar ucrainean, dar care a admis totuşi că în acea zonă au loc "lupte feroce", în timp ce analişti militari îşi manifestă temerea că războiul ruso-ucrainean s-ar putea prelungi dincolo de anul 2022, relatează agenţia EFE. Ucraina nu recunoaște că satul ar fi fost capturat În replică la anunţul Moscovei că ar fi obţinut o victorie la Pesky, Kievul a transmis că "agresorul încearcă să rupă" linia defensivă a armatei ucrainene pe direcţia acestui sat, iar lupte grele au loc în zona acestuia şi în localităţile învecinate. Situat la câţiva kilometri de oraşul Doneţk aflat sub controlul separatiştilor proruşi, satul Pesky este de mai mult de o săptămână unul dintre principalele fronturi ale războiului declanşat în februarie prin agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. O cucerire a acestui sat le-ar permite trupelor ruse să-şi continue ofensiva către oraşul Avdiivka. Cele două poduri peste Nipru, inutilizabile În timp ce continuă luptele în regiunea estică Donbas, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc din nou pentru noi atacuri de artilerie efectuate sâmbătă asupra centralei nucleare din Zaporojie. În provincia sudică Herson învecinată cu provincia Zaporojie şi care se află parţial sub control rusesc, trupele ucrainene îşi continuă atacurile asupra podurilor de peste râul Nipru, în încercarea de a îngreuna aprovizionarea trupelor ruse staţionate acolo şi de a le izola în perspectiva unei ofensive a Kievului de recucerire a acestei provincii. Potrivit serviciilor de informaţii britanice, în urma atacurilor ucrainene din ultimele zile - efectuate mai ales cu lansatoarele multiple de rachete HIMARS primite din SUA - cele două poduri principale de peste Nipru au devenit practic inutilizabile pentru transportul echipamentelor militare. Războiul din Ucraina, și după 2022 Prin urmare, Rusia recurge la două pontoane provizorii pentru a-şi aproviziona trupele care au trecut de cealaltă parte a râului spre nord-vest, dar imposibilitatea de a folosi podurile îngreunează mult aprovizionarea lor şi le slăbeşte semnificativ potenţialul de luptă. Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde În acest timp, unii analişti militari îşi manifestă temerea că acest război s-ar putea prelungi dincolo de anul 2022. "Este probabil ca nici Rusia şi nici Ucraina să nu poată obţine rezultate militare decisive anul acesta", a declarat la postul BBC şeful serviciului britanic de informaţii militare, generalul Jim Hawkenhull.

Putin a falimentat Ucraina: incapacitate de plată (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin a falimentat Ucraina, la propriu: S&P și Fitch au retrogradat ratingul de țară la "incapacitate de plată"

Putin a falimentat Ucraina: incapacitate de plată. Două importante agenţii internaţionale de evaluare financiară, S&P şi Fitch, au coborât vineri ratingul de ţară atribuit Ucrainei până la SD ("selective default"), respectiv RD ("restricted default"), în condiţiile în care sunt de părere că acordul de restructurare a datoriilor anunţat recent este unul dezastruos, transmite Reuters. Putin a falimentat Ucraina: incapacitate de plată O ţară este considerată în "default" (incapacitate de plată - n.r.) atunci când nu îşi poate onora angajamentele financiare faţă de creditori, care pot fi state, instituţii financiare (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială etc.) sau investitori de pe pieţele financiare. Default-ul poate fi calificat drept parţial atunci când statul nu rambursează o parte din obligaţiunile sale. La începutul acestei săptămâni, creditorii internaţionali ai Ucrainei au aprobat cererea autorităţilor de la Kiev pentru îngheţarea, timp de doi ani, a plăţilor pentru obligaţiuni în valoare de aproape 20 de miliarde de dolari. Moratoriul va permite Ucrainei să economisească plăţi în valoare de aproape şase miliarde de dolari, potrivit premierului ucrainean, Denis Șmihal. Deficit lunar: cinci miliarde de dolari Cu toate acestea, vineri S&P a coborât, cu o treaptă, ratingul pentru datoria suverană în valută a Ucrainei de la CC/C până la SD ("selective default"). "Având în vedere termenii şi condiţiile anunţate în restructurare, precum şi criteriile noastre, considerăm că această tranzacţie este echivalentă cu un default", a informat S&P într-un comunicat de presă. În paralel, Fitch a coborât şi ea, tot cu o treaptă, ratingul pentru datoria suverană în valută a Ucrainei de la C până la RD ("restricted default"). Citește și: Putin, disperat să ocupe cât mai mult din Donbas după ce un aerodrom militar rusesc din Crimeea a fost făcut terci de un atac-surpriză. Forțele Moscovei, atacuri aeriene furibunde De asemenea, niciuna dintre cele două agenţii de evaluare nu a asociat şi o perspectivă calificativelor acordate Ucrainei, care ar fi semnalat dacă intenţionează să îmbunătăţească, să retrogradeze sau să menţină ratingul de ţară al Ucrainei. Afectată de invazia rusească începută la data de 24 februarie, Ucraina riscă o contracţie economică de 35% până la 45% în 2022 şi lunar are de acoperit un deficit fiscal de cinci miliarde de dolari.

Ambasada Rusiei, sub atac: un cangur a forțat poarta Foto: Captură video
Internațional

VIDEO Ambasada Rusiei, sub atac: un cangur a forțat poarta, dar a cedat după 10 secunde de asalt

Ambasada Rusiei în Australia, sub atac: un cangur a forțat poarta reprezentanței diplomatice, dar a cedat după 10 secunde de asalt. Imaginile asaltului au devenit virale. Ambasada Rusiei, sub atac Imaginile arată că animalul a încercat un prim atac, a eșuat și a încercat din nou. Însă, după noul eșec, a abandonat definitiv și a plecat țopăind. A kangaroo has attacked the gates of the Russian Embassy in Australia.Just waiting for the Russian authorities to declare it a clear case of “widespread Russophobia”. pic.twitter.com/tBObBvsJ0l— Visegrád 24 (@visegrad24) August 11, 2022 Atacul a fost filmat pe una dintre camerele de securitate ale ambasadei Rusiei, iar un oficial l-a postat pe rețelele de socializare, scrie Canberra Times. Televiziunile locale au comentat faptul că animalul avea șoldurile prea largi, de aceea nu s-a putut strecura prin grilajul de la poartă. Pe de altă parte, ele se întreabă dacă acest cangur n-a fost greșit înțeles și dorea, poate, să ceară azil politic. Un expert în securitate, Bakhti Nichanov, de la Washington DC, a scris că acum este clar de partea cui sunt cangurii, după ce Rusia a invadat Ucraina. Apparently a kangaroo attacked the gates of the Russian embassy in Australia. I guess now we know where kangaroos stand on the war. pic.twitter.com/f6b0s03itf— Bakhti Nishanov (@b_nishanov) August 11, 2022 Ian Bremmer, un politolog american educat la Stanford, a comentat ironic: Zelenski nu mai are nici o limită! Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin Unii comentatori de pe Twitter au atras atenția că peste drum de ambasada Rusiei la Canberra este un pub pe care flutură drapelul Ucrainei.

Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești Foto: Kremlin.ru
Internațional

Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești: blindajul elicoptererelor poate fi străpuns de gloanțe de 7,62 mm. Rusia susține că face față la 12,7 mm

Un studiu al armatei ucrainene privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești arată că blindajul elicoptererelor Ka-52 Aligator poate fi străpuns de gloanțe de 7,62 mm. Rusia denumea aceste elicopetere „tancuri zburătoare” și susținea că blindajul face față la gloanțe de calibru 12,7 mm. Datele raportului au fost văzute de ziariștii de la The Times. Acestora li s-au prezentat și dovezi ale informațiilor din acest studiu. Studiu privind starea jalnică a echipamentelor militare rusești Experții ucraineni au evaluat și eficiența rachetelor Rusiei pe teritoriul ucrainean. Raportul susține că racheta de croazieră 3M-14 Kalibr are doar 33% șanse de a-și atinge ținta. Aproximativ 30% dintre rachetele folosite de ruși au lovit obiecte civile. Un alt tip de rachetă, un model neprecizat de The Times, are o acuratețe de 49%. Russian weapons are old and failing, says Ukraine’s militaryhttps://t.co/eo9J923NCS— William Dalrymple (@DalrympleWill) August 10, 2022 În plus: Camionul Ural-63706-0010 Tornado-U, conceput pentru a transporta arme și echipament militar, este menit să aibă o protecție blindată îmbunătățită, dar are „protecție slabă împotriva armelor de calibru mic”, forțând trupele de la sol să improvizeze.Vehiculul de luptă pentru infanterie BMD-4M, care poate fi aruncat de parașutat pentru a oferi putere de foc și sprijin, este „slab protejat chiar și împotriva armelor mici și a fragmentelor de mine și a obuzelor de artilerie”. Aproximativ o duzină dintre acestea au fost capturate de forțele ucrainene.Tancurile modernizate T-72B3, principalul tanc de luptă al Rusiei, vehiculele blindate BTR-82A și alte vehicule blindate au fost distruse cu succes de trupele ucrainene folosind arme antitanc furnizate de Occident.Dronele rusești Orlan-10 folosesc componente produse în străinătate, dar se strică foarte ușorSistemele antiaeriene Pantsir-1 nu sunt capabile să facă față roiurilor de drone. Ucraina trimite câte două drone pentru a-i distrage atenția și trei pentru a le distruge. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Într-o comparație evident ironică, raportul rmatei ucrainene, citat de The Times, arată că dronele Eleron 3-SV au camere foto Olympus mai proaste decât dispozitivele similare nord-coreene, care folosesc camere Sony. In August 2021 the ?? MOD Shoigu announced that the servicability of weapons in Russian armed forces is 99%. All Ukrainians (and Estonians etc) old enough to remember the Russian system, laughed, Western analysts sounded really worried. Today we hear Shoigu's heart is not at 99% pic.twitter.com/PXovu3zU7a— Eerik N Kross (@EerikNKross) April 14, 2022 În utltimele luni, pe fondul sancțiunilor occidentale, Rusia a suspendat mai multe contracte de furnizare de armament către Serbia, Vietnam sau alte țări.

Refugiații au relansat economia Poloniei Foto: Twitter
Internațional

Refugiații au relansat economia Poloniei. Țara găzduiește peste două milioane de ucraineni

Refugiații ucraineni au relansat economia Poloniei, țara înregistrând o creștere a PIB de 8,5% în primul trimestru a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2021. Polonia are serioase probleme cu lipsa forței de muncă și speră ca o parte din refugiați să rămână și după încetarea războiului. Cetățenii, firmele private și statul polonez au făcut eforturi puternice pentru a-i ajuta pe cei fugiți din calea războiului. Refugiații au relansat economia Poloniei O analiză Bloomberg arată că șomajul era de doar 2,7% în Polonia, în mai (doar în Cehia era mai mic) , iar țara avea mari probleme cu deficitul de forță de muncă, înainte de începerea războiului din Ucraina. Doar compania austriacă Strabag apreciază că, în Polonia, ar avea nevoie de circa 100.000 de angajați. Multe companii poloneze speră ca ucrainenii să rămână și după ce se va termina războiul. Labor-starved Poland is spending billions to encourage Ukrainians to stay. Will they? https://t.co/gWHHjHB2j7— Bloomberg (@business) August 10, 2022 Din cei peste două milioane de ucraineni care au ajuns în Polonia, circa 1,2 milioane au fost înregistrați în sistemul de asigurări sociale. Peste 385.000 dintre ei lucrează deja în Polonia. Mediul de afaceri speră că 20-40% din refugiați vor rămâne și după ce războiul încetează. Countries ranked by a Number of Ukrainian Refugees recorded, August update. Poland and Germany lead while UK surpassed France. pic.twitter.com/Yt122gSixa— Mario Berisic (@MarioBerky) August 9, 2022 Atât populația, cât și companiile, fac tot posibilul să-i ajute pe ucraineni. Un sondaj din mai, efectuat de Pew Research arată că 80% din polonezi sunt de acord ca țara lor să preia refugiați din zone afectate de război. Companiile donează spații și transformă hoteluri în centre de găzduire a refugiaților - înainte de războiul din Ucraina, Polonia avea unde ficit de circa două milioane de locuințe. Siemens, de exemplu, a transformat circa 2.700 mp de spațiu pentru birouri, din Varșovia, în cazare pentru 160 de refugiați. Însă ucrainenii sunt îndemnați să-și caute cazare în orașele mai mici, Varșovia fiind deja suprasolicitată. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km În primele trei luni de la invadarea Ucrainei, sectorul privat din Polonia a cheltuit cu refugiații circa 2,1 miliarde de dolari, iar statul polonez alte 3,4 miliarde, apreciază Institutul Economic Polonez.

HIMARS, „Coolest Thing Made in Arkansas” Foto: Twitter Oleksii Reznikov
Eveniment

Efectul succesului din Ucraina: locuitorii din Arkansas, invitați să voteze sistemele HIMARS, produse în acest stat, în competiția „Coolest Thing Made in Arkansas”

Efectul succesului din Ucraina: locuitorii din Arkansas sunt invitați să voteze sistemele HIMARS, produse în acest stat de către Lockheed Martin, în competiția „Coolest Thing Made in Arkansas”. Potrivit unei postări pe Twitter a companiei Lockheed Martin, se poate vota până la 12 august. Contracandidatul sistemelor HIMARS este avionul Falcon 8X produs de Dassault Falcon Jet. Zeci de ucraineni au lăudat HIMARS, comentând o postare pe Twitter a companiei Lockheed. The High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS) is ready for any mission. Made possible by our Camden, Arkansas team's hard work. This launcher is critical in supporting customers globally. Vote HIMARS as the Coolest Thing Made in Arkansas. Vote daily until August 12.— Lockheed Martin (@LockheedMartin) August 9, 2022 HIMARS, „Coolest Thing Made in Arkansas” Câștigătorul se pare că va fi anunțat în octombrie, când se sărbătorește Ziua Producției Industriale. Sistemele de rachete HIMARS sunt produse de Lockheed Martin la Camden, în Arkansas. La fabrică sunt angajați circa 650 de oameni, dar pe site-ul Lockheed scrie că urmează sute de noi angajări, practic o majorare a personalului cu peste 50%. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System - Sistem de rachete pentru artilerie cu o mare mobilitate) este un lansator multiplu de rachete, realizat la sfârșitul anilor ’90 de compania Lockheed Martin pentru armata SUA, care a fost montat pe un camion M1140 aflat în dotarea trupelor americane. Foto: Twitter Chuck Pfarrer Trei elemente cheie ale acestei arme o fac extrem de prețioasă și utilă armatei ucrainene, explică Deutche Welle: Mobilitatea. Lansatorul, fiind montat pe un camion militar, poate fi deplasat cu ușurință acolo unde e nevoie. Se pot acoperi rapid distanțe lungi într-o perioadă scurtă de timp. Lungimea lansărilor. Pe HIMARS pot fi încărcate patru tipuri diferite de rachete care au o rază de acțiune între 70 și 500 de kilometri. Precizia. Toate tipurile de proiectile folosite de lansator dețin sisteme electronice de ghidare care au o acuratețe a atingerii țintelor de 98%, conform testelor făcute de producător. În acest moment, pe teritoriul Ucrainei sunt folosite în operațiunile militare 9 sisteme HIMARS, conform oficialilor de la Kiev. 4 additional HIMARS have arrived in??. I’m grateful to @POTUS @SecDef Lloyd Austin III and ??people for strengthening of #UAarmy We have proven to be smart operators of this weapon. The sound of the #HIMARS volley has become a top hit ? of this summer at the front lines!????? pic.twitter.com/iOBoxfjV7e— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) August 1, 2022 Ucraina a primit un lot de încă patru sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS) fabricate în SUA, a anunțat, la 1 august, ministrul ucrainean al Apărării.

Cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin Foto: Captură video Twitter
Eveniment

Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km

Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea a fost probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: pe rețelele sociale sun prezentate fotografii aeriene care arată că la baza aeriană de lângă Saki se aflau 37 de avioane și șase elicoptere, înainte de a fi atacată. Imaginile de după atacul ucrainean arată o bază devastată și zeci de aparate avariate. We may have just witnessed the greatest single day of losses for the Russian Air Force, ever.From satellite 4 hours before the explosions, I count 37 jets and 6 helicopters.The explosions were spread out, across the area. So, maybe targeting groups of aircraft. pic.twitter.com/FfJ1pbLIpX— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) August 9, 2022 Cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin Dacă aceste informații se vor confirma, acesta ar fi primul atac ucrainean asupra Crimeei, din 2014. Baza de la Saki era folosită de aviația rusă pentru a ataca sudul Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a negat că baza ar fi fost atacată de rachetele ucrainene și a susținut că nici un avion n-ar fi fost avariat. Însă imaginile din această dimineață arată cel puțin un avion complet distrus. The Su-24 are normally located on the central apron of Saki air base.My bet is on the darkest day in the history of the Russian Air Force. pic.twitter.com/camwivf2WL— Julian Röpcke?? (@JulianRoepcke) August 9, 2022 Pe de altă parte, presa arată că Ucraina a lovit la Saki ținte aflate la peste 200 de kilometri distanță, deci acum deține rachete ghidate prin GPS care pot ataca la distanțe de 200-300 de kilometri. Ieri la prânz, imagini difuzate pe reţelele de socializare arată o bulă de foc formându-se după o deflagraţie puternică, în timp ce coloane de fum negru se ridicau spre cer şi turişti părăseau panicaţi o plajă din apropiere. The strike on Saki airfield in Crimea is, in my view, is very good tactical targeting of a critical asset to counter Russia's use of air against Ukraine's Army.But this trolling by the @DefenceU - "temporarily occupied," "reminder of fire safety" - is strategic gold. https://t.co/pEfiVOiMms— Mark Hertling (@MarkHertling) August 9, 2022 În pofida conflictului, Crimeea rămâne o importantă destinaţie turistică estivală pentru cetăţenii ruşi, care profită vara de plajele ei. „Turiştii nu sunt în pericol. Vă rugăm să vă păstraţi calmul!”, a îndemnat un deputat rus ales în Crimeea, Aleksei Cerniak.

Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb Foto: Twitter
Eveniment

Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb

Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb, acesta fiind efectul sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei, scrie Reuters. Aceste măsuri sunt în linie cu sfaturile furnizate în luna iunie de guvernul rus companiilor aeriene pentru a utiliza o parte din avioane pentru piese şi a asigura astfel că restul avioanelor produse în străinătate vor continua să zboare, cel puţin până la finele lui 2025. Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele Cel puţin un avion rusesc de tip Sukhoi Superjet 100 şi un avion Airbus A350, ambele operate de Aeroflot, sunt în prezent blocate la sol unde sunt dezmembrate pentru piese de schimb, a declarat o sursă din apropierea acestui dosar. Aceasta a precizat că, în cazul avionului Airbus A350, este vorba de un aparat aproape nou. De asemenea, au început să fie scoase componente şi de pe câteva avioane de tip Boeing 737 şi Airbus A320 din flota Aeroflot, deoarece transportatorul are nevoie de mai multe piese de schimb pentru alte alte aparate Boeing 737 şi Airbus A320. #Russian company #Aeroflot has started dismantling foreign-made airliners for parts they can no longer buy abroad because of sanctions. According to Reuters, this measure should allow foreign-made planes to continue to fly until at least 2025. pic.twitter.com/UxQAPa0chm— NEXTA (@nexta_tv) August 9, 2022 Cea mai mare parte a avioanelor folosite de companiile aeriene ruseşti sunt aparate produse în Occident. Însă şi avioanele de pasageri Sukhoi Superjet asamblate în Rusia sunt dependente de componentele produse în străinătate. Sursa citată de Reuters susţine că un motor a fost deja scos de pe un avion Superjet pentru ca un alt aparat Superjet să poată zbura în continuare. Experţii subliniază că este ceva frecvent ca motoarele să fie schimbate de pe un avion pe altul, nefiind considerate echipamente care să fie parte din corpul aeronavei. Problema este că noile generaţii de avioane, precum A320neo, A350, Boeing 737 MAX şi Boeing 787, au o tehnologie care este îmbunătăţită în mod constant. În decurs de un an de la intrarea în vigoare a sancţiunilor, va fi o „provocare” să fie menţinute în serviciu aceste avioane moderne, chiar şi pentru inginerii ruşi foarte competenţi, susţin sursele occidentale. #TurkishAirlines: Two brand new #Airbus A350-900 aircraft, bearing registration TC-LGK & TC-LGL, have been delivered to Turkish Airlines. These airframes were earlier meant to be delivered to #Aeroflot, but the latter cannot receive them due to sanctions.#avgeeks #AvGeek pic.twitter.com/jyWvbl5xvu— Defence Insider (@defence_insider) August 2, 2022 Practica de a dezmembra un avion pentru ca alte avioane să poată zbura în continuare este în mod frecvent asociată cu dificultăţile financiare întâmpinate de o companie aeriană însă nu s-a întâmplat niciodată la o asemenea amploare precum cea prognozată că va avea loc în Rusia. 15% din avioanele Aeroflot rămân la sol Aproximativ 80% din flota Aeroflot constă din avioane Boeing şi Airbus. La finele anului trecut, compania aeriană rusească deţinea 134 de avioane Boeing şi 146 de arate Airbus, precum şi 80 de avioane ruseşti de tip Sukhoi Superjet-100. Potrivit calculelor Reuters, pe baza datelor furnizate de Flightradar24, aproximativ 50 de avioane Aeroflot, adică 15% din flota sa, nu au mai decolat începând de la finele lunii iulie. În plus, trei dintre cele şapte avioane de tip Airbus A350s operate de Aeroflot, inclusiv un avion care acum este dezmembrat pentru piese de schimb, nu au mai decolat de trei luni. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Aeroflot a înregistrat o scădere de 22% a traficului în al doilea trimestru al acestui an.

Doi asasini trimiși de Kremlin, arestați (sursa: Twitter/Oleksii Reznikov)
Internațional

Doi asasini trimiși de Kremlin să-i elimine pe ministrul Apărării și pe șeful Informațiilor Militare de la Kiev, arestați

Doi asasini trimiși de Kremlin, arestați. Serviciul ucrainean de informaţii interne, SBU, a anunţat arestarea a doi asasini trimişi de serviciile secrete ruse să îl ucidă pe ministrul Apărării de la Kiev, pe directorul serviciului de informaţii al armatei şi un activist ucrainean, transmite Reuters. Doi asasini trimiși de Kremlin, arestați SBU susţine că a dejucat planul serviciului de informaţii al armatei ruse, GRU, de a folosi un grup de sabotaj pentru executarea celor trei asasinate. Reuters nu a fost în măsură să verifice imediat afirmaţiile respective, iar oficialităţile de la Moscova şi presa de stat din Rusia nu au reacţionat. Unul dintre suspecţii reţinuţi este din regiunea separatistă Lugansk din estul Ucrainei şi a intrat în ţară din Belarus, iar celălalt este din Kiev. Ambii au fost prinşi la Kovel, în nord-vest. Comanditarii ruşi le-au promis, potrivit comunicatului SBU, până la 150.000 de dolari pentru fiecare din ţinte. Zelenski, demiteri grele în SBU Oficialii de la vârful puterii de la Kiev sunt protejaţi foarte strict din 24 februarie, când forţele ruse au invadat Ucraina, arată Reuters. Cartierul guvernamental din capitală este izolat, iar la punctele de trecere se află gărzi înarmate; la ferestre şi la intrările în clădiri au fost ridicate baricade din saci cu nisip. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești SBU a fost în centrul atenţiei în ultimele săptămâni, după ce preşedintele Volodimir Zelenski i-a demis luna trecută pe directorul serviciului şi pe procurorul general al Ucrainei. Şeful statului a acuzat atunci că există zeci de cazuri de colaborare cu Rusia în rândul personalului instituţiilor conduse de cei doi.

Rachete HIMARS de un miliard USD (sursa: defense.gov)
Internațional

Rachete HIMARS de aproape un miliard de dolari pentru Ucraina, de la Pentagon

Rachete HIMARS de un miliard USD. Pentagonul a anunţat luni că oferă Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de un miliard de dolari, constând mai ales din rachete suplimentare pentru sistemele americane de artilerie de precizie HIMARS. Rachete HIMARS de un miliard USD Noua tranşă de ajutor mai prevede şi trimiterea de rachete suplimentare cu rază scurtă şi medie pentru sistemele de apărare antiaeriană NASAMS, precum şi rachete antitanc Javelin, a precizat ministerul american al apărării într-un comunicat. Kievul va mai primi şi 75.000 de obuze de 155 mm destinate sistemelor de artilerie occidentale cu care sunt dotate acum forţele ucrainene, precum şi circa 50 de vehicule blindate medicale. Citește și: Relația dintre Rusia și SUA a intrat în faza „războiului rece” nuclear: Moscova nu va mai permite inspectorilor americani să verifice instalațiile atomice rusești Acest nou ajutor ridică la 9,8 miliarde de dolari totalul asistenţei militare oferite de SUA Ucrainei de la venirea la putere a lui Joe Biden, a precizat Pentagonul.

Deputatul rus Juravliov către un jurnalist german: „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!” Foto: Twitter
Internațional

VIDEO Deputat rus putinist, în direct la televiziunea rusă, către un jurnalist german: „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!”

Un deputat rus putinist s-a dezlănțuit în direct la televiziunea rusă, către un jurnalist german: „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!”. Deputatul rus este Alexei Juravliov, președinte al partidului Rodina, deja celebru pentru că a spus, la 30 mai, că două milioane de ucraineni ar trebui să fie „distruși”, adică uciși. Juravliov este invitat permanent al emisiunii „60 de minute”, difuzată în prime-time pe Rossia-1, principalul post de televiziune al Rusiei, controlat de Kremlin. „Târfă, vom veni după tine și vă vom omorî pe toți!” Însă înainte ca Juravliov să se dezlănțuie împotriva jurnalistului Björn Stritzel de la Bild, moderatorul l-a atacat pe ziaristul german. Evgheni Popov, realizatorul emisiunii, îl numește în mod repetat pe Björn nazist în cadrul emisiunii sale. Meanwhile in Russia: another normal day on Kremlin-controlled state television. Appearing on 60 Minutes, State Duma Member Aleksey Zhuravlyov is threatening @BILD reporter in Ukraine @bjoernstritzel and other German journalists: "B***, all of us will come and kill all of you!" pic.twitter.com/XyCFxE4T87— Julia Davis (@JuliaDavisNews) August 6, 2022 „Străbunicii noștri au ars armele străbunilor voștri și le-au adiminstrat o bătaie zdravănă. Camarazii noștri, prietenii și vecinii noștri, cei mai buni oameni din Rusia, fac același lucru acum. Rezultatul va fi identic. Sunt sigur că voi știți deja asta în sinea voastră, propagandiști arieni și mâncători de viermi ce sunteți. Spre deosebire de voi, urmași ai lui Goebbels și agitatori naziști, reporterii noștri muncesc din Donbas și din Ucraina încă de la începutul măcelului pe care voi l-ați provocat”, a spus Popov. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean După acest discurs, a intervenit deputatul Juravliov: „Târfă (N.Red.: „Bitch”, potrivit traducerii din rusă în engleză) vom veni și vă vom ucide pe toți!”. It might be tempting to dismiss this psycho as another loudmouth on Russian state TV, but keep in mind that this is an actual State Duma member and he regularly travels to Donbas, carrying a weapon, alongside Russia's terrorist "volunteer" formations. https://t.co/XAIHtV0MtV pic.twitter.com/Vm5Ai1OHI2— Julia Davis (@JuliaDavisNews) August 7, 2022 Moderatorul a părut a fi deranjat și i-a atras atenția parlamentarului că Stritzel este „jurnalist, propagandist”. Ok. pic.twitter.com/RdbWCOSsSb— Björn Stritzel (@bjoernstritzel) August 6, 2022 “Nu mă interesează! Mă duc acolo și dacă-l văd…”, a continuat deputatul Alexei Juravliov.

Nou port ucrainean pentru export cereale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Al treilea port ucrainean deschis la Marea Neagră pentru export de cereale. Chiar și așa, Kievul va putea exporta cel mult 50% față de normal

Nou port ucrainean pentru export cereale. Navele de transport MV Arizona şi MV Sacura, care transportă boabe de soia şi porumb, au părăsit luni porturi ucrainene de la Marea Neagră, au anunţat Turcia şi Ucraina, ridicând la zece totalul de cargouri de când primul vas de transport a navigat săptămâna trecută în baza unui acord cu Rusia privind deblocarea exporturilor de cereale ucrainene, transmite Reuters. Nou port ucrainean pentru export cereale MV Sacura, cu un transport de 11.000 de tone de boabe de soia, a părăsit portul Pivdenne şi urmează să se îndrepte spre Italia, în timp ce MV Arizona, care transportă 48,4 tone de porumb, a plecat din Ciornomorsk spre Iskenderun, port în sudul Turciei, conform Ministerului turc al Apărării. Ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a confirmat plecarea ambelor nave, adăugând că Pivdenne, al treilea port ucrainean inclus în acord, a devenit în sfârşit operaţional în cadrul acestei iniţiative. Kubrakov indicase anterior că deschiderea portului Pivdenne ar ridica capacitatea totală de export a Ucrainei la trei milioane de tone pe lună. În timp de pace, Ucraina exporta până la şase milioane de tone de cereale lunar din porturile sale de la Marea Neagră şi Marea Azov. Porturile Odesa, Ciornomorsk şi Pivdennne Navele care au părăsit duminică Ucraina sunt aşteptate să ancoreze în apropiere de Istanbul luni seara, a anunţat Ministerul turc al Apărării, adăugând că acestea vor fi inspectate marţi. Aceste operaţiuni se înscriu în cadrul acordului încheiat pentru deblocarea exporturilor de cereale şi alte produse alimentare ucrainene, în conformitate cu care inspectori din Rusia, Ucraina, Turcia şi ONU supraveghează încărcătura acestor nave care tranzitează Marea Neagră de la un centru de control stabilit la Istanbul pentru a se asigura că nu transportă arme nici la sosirea, nici la plecarea din porturile ucrainene, notează EFE. Citește și: DOCUMENT Romarm, companie a Ministerului Economiei, a cumpărat rachete ruginite din Belarus, printr-o companie din Bulgaria, și le-a trimis în Ucraina. Kievul le-a returnat României Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale au fost blocate în porturile ucrainene de la începutul războiului, în februarie, neputând fi exportate din cauza riscurilor legate de eventualele atacuri ruseşti şi de minele maritime plasate de Kiev în zona sa de coastă. Se aşteaptă ca acordul actual, care garantează rute sigure din porturile Odesa, Ciornomorsk şi Pivdennne, să ajute la evitarea unei crize alimentare şi a foametei în mai multe ţări foarte dependente de aceste produse. Ucraina, Turcia, Liban Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, cele două ţări asigurau împreună aproape o treime din exporturile globale de grâu. Se prevedea ca Razoni, prima navă care a plecat din Ucraina, să sosească duminică în Liban, dar aceasta este în prezent ancorată în largul coastei de sud a Turciei, potrivit datelor Refinitiv de urmărire a navelor. Ministerul ucrainean al Infrastructurii declarase - duminică - că Fulmar S, prima nava fără încărcătură cu pavilion străin care a ajuns de la izbucnirea războiului în portul Ciornomorsk de la Marea Neagră, este gata să preia de asemenea un transport de cereale. O altă navă care se îndreaptă în prezent spre Ucraina, Osprey S, a fost inspectată duminică la Istanbul şi se apropia de ţărmul ucrainean luni dimineaţă, aşa cum arătau datele Refinitiv.

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina (sursa: bivol.bg)
Investigații

DOCUMENT Romarm, companie a Ministerului Economiei, a cumpărat rachete ruginite din Belarus, printr-o companie din Bulgaria, și le-a trimis în Ucraina. Kievul le-a returnat României

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina. Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, confirmă indirect că a cumpărat arme din Bulgaria pentru a fi livrate în Ucraina. Afacerea cu arme pentru Ucraina, ținută la secret atât de autoritățile române, cât și de cele bulgare, a fost devoalată după ce ucrainienii au constatat că au primit muniției veche, ruginită, care nu putea fi folosită în luptele cu forțele ruse. Muniția refuzată a ajuns înapoi la Romarm, iar de acolo, în Bulgaria. Statele NATO sprijină cu armament Ucraina, după ce țara vecină României a fost invadată în urmă cu 166 de zile de Rusia. România și Bulgaria sunt printre puținele state care nu au recunoscut oficial că au trimis armament, deși autoritățile de la București au schimbat recent legea pentru a putea dona armament. Oficial, România a donat până în prezent doar combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Țările NATO, armament pentru Kiev Rusia lui Vladimir Putin a invadat Ucraina în urmă cu 166 de zile. De atunci, mai multe state europene și membre NATO au sprijinit Ucraina cu armament și muniții pentru a-și apăra teritoriile de invadatorii ruși. De exemplu, Polonia a furnizat rachete antitanc, rachete antiaeriene, mortiere, muniție și drone, dar și tancuri și trasportoare. Acestea au fost evaluate la aproximativ 1,6 miliarde de dolari. Cehia a furnizat tancuri, muniție și obuze pentr tancuri. Germania a trimis în Ucraina zeci de mașini de luptă pentru infanterie și blindate pentru recunoaștere. Până și Turcia a furnizat de acum celebrele drone de luptă și recunoaștere Bayratkar (ce e drept, pe bani). Franța, Olanda și Marea Britanie au furnizat mai multe tipuri de rachete și blindate. Cea mai mare contribuție pentru echiparea armatei din Ucraina au avut-o SUA, care au alocat în acest sens nu mai puțin de 2,5 miliarde de dolari. La polul opus se află România, care a donat oficial combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Autoritățile de la București, secretoase România și Bulgaria, două state membre UE și NATO, se află printre țările care nu au livrat oficial armament în Ucraina. Președintele României, Klaus Iohannis, a fost întrebat dacă România a trimis armament Ucrainei. Dar, de la tribuna Palatului Cotroceni, președintele Iohannis a susținut că „războiul se desfășoară lângă noi și e înțelept să nu dai informații vitale adversarului”. Secretomania autorităților de la București s-a dovedit inutilă după ce jurnaliștii bulgari de la portalul Bivol au publicat o investigație în care arată că Bulgaria a livrat armament Ucrainei prin intermediul companiei Romarm, deținută de Ministerul Economiei. Rachete de 200 milioane USD Ce s-a întâmplat? Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, a interpus compania de stat în afacerea cu muniție pentru Ucraina. Practic, Romarm a importat rachete de la compania bulgară Alguns, care, la rândul ei, le cumpărase din Belarus. Romarm a exportat, apoi, rachetele în Ucraina. Sursele jurnaliștilor bulgari au evaluat muniția la aproape 200 de milioane de dolari. Ei au menționat că este vorba de rachete de 122 mm pentru sistemele Grad, dar și obuze de 122, 130 și 152 mm. Numai că ucrainienii au returnat muniția achiziționată prin intermediul Romarm, care la rândul ei a trimis-o înapoi în Bulgaria. Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina Defapt.ro i-a solicitat lui Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, mai multe informații pe acest subiect. Din răspunsul transmis de Romarm, sub semnătura directorului Gabriel Țuțu, rezultă că acesta nici nu confirmă, nici un infirmă afacerea. Practic, recunoaște indirect că a fost implicat în vânzarea de muniție către Ucraina. Jurnaliștii bulgari au mai dezvăluit că Romarm a trimis înapoi în Bulgaria rachetele sol-sol, de calibru 122 mm, pentru că erau deformate și ruginite. Întrebat dacă compania Romarm a fost prejudiciată, directorul Gabriel Țuțu a transmis că „informațiile referitoare la parteneri, produse, livrări, prețuri, etc sunt confidențiale iar divulgarea acestor informații aduc atingere principiului concurenței loiale, potrivit legii". Răspunsul ROMARM pentru Defapt.ro (sursa: ROMARM) Chiar dacă se ascunde în spatele concurenței, directorul Țuțu nu a negat că muniția achiziționată nu corespundea din punct de vedere al calității. Dimitrov, asociatul "Baronului" Compania bulgară Alguns a primit în anul 2013, la cinci după ce a fost înființată, licența de comerț cu arme. Șeful acestei societăți implicate în comerțul cu arme din Balcani este Alexander Dimitrov, un controversat afacerist din Bulgaria. El este unul dintre asociații unui celebru cap al crimei organizate din Bulgaria, Boyan Petrakiev Borisov, cunoscut sub numele "Baronul". În 2004, Dimitrov și Petrakiev erau acționarii unei firme de fier vechi numite SIB Metal. Citește și: Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm, și Daniela Nicolescu, zisă „pușculița PNL” În anul 2015, firma lui Alexander Dimitrov a cumpărat din Albania nu mai puțin de 17,5 milioane de gloanțe chinezești, 350 de mortiere și 40.000 de obuze. Nu se știe destinația finală a muniției. Potrivit Balkaninsight, în acel an, firma lui Dimitrov a fost subcontractată de Comandamentul pentru Operații Speciale al Pentagonului, SOCOM, pentru a antrena și dota rebelii sirienii care luptau împotriva Statului Islamic. În timpul unei trageri cu lansatoare de grenade din iunie 2015, veteranul american Francis Norwillo (41 de ani) a murit după ce o grenadă a explodat în poligonul de tragere din satul Anevo, din Bulgaria. Alți doi americani și doi bulgari au fost răniți.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră