luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2301 articole
Internațional

Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei

Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei. Germania va continua să sprijine Ucraina cu arme "atâta timp cât va fi nevoie", a declarat marți cancelarul german Olaf Scholz în timpul unui discurs susținut la reuniunea anuală a Federației Industriei Germane. Scholz a reafirmat, de asemenea, angajamentul Germaniei de a fi alături de Lituania și de alți aliați din est. Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei "Europa și democrațiile occidentale nu acceptă atacul violent asupra Ucrainei", a declarat Scholz. Prin urmare, Ucraina a fost aprovizionată "pe scară largă cu arme" și au fost impuse Rusiei "sancțiuni dure fără precedent". "Aceste sancțiuni funcționează. Da, aceste sancțiuni ne fac rău și nouă înșine. Ele dăunează companiilor noastre, dar sunt corecte", a spus Scholz. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Libertatea are prețul ei. Democrația are prețul ei. Solidaritatea cu prietenii și partenerii are prețul ei. Iar noi suntem pregătiți să plătim acest preț", a declarat Scholz. Scholz a declarat că deplasarea sa de joia trecută la Irpin, lângă Kiev, i-a arătat clar că Ucraina aparține familiei europene. "Nu voi uita niciodată imaginile de groază pe care le-am văzut acolo", a spus el, potrivit CNN. Scholz a subliniat că va face presiuni pentru o decizie pozitivă privind Ucraina ca și candidat la aderarea la UE.

Mesaj ferm de susținere pentru Ucraina din partea Germaniei (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Ajutor european pentru depășirea crizei alimentare (sursa: Pixabay)
Internațional

Ajutor european pentru depășirea crizei alimentare

Ajutor european pentru depășirea crizei alimentare. Uniunea Europeană (UE) a anunţat marţi că doreşte să mobilizeze 600 de milioane de euro suplimentari pentru a ajuta ţările din Africa, Caraibe şi Oceanul Pacific să depăşească criza alimentară provocată de războiul din Ucraina, informează AFP. Presaţi de ţările africane, cei 27 de membri ai UE au promis luni că vor aloca un miliard de euro, fără a oferi detalii, pentru lupta împotriva riscurilor foametei în Africa, legate de blocarea exporturilor de cereale ucrainene de care continentul african este foarte dependent. Ajutor european pentru depășirea crizei alimentare Comisia Europeană propune în acest cadru să scoată 600 de milioane de euro din rezervele Fondului European de Dezvoltare pentru toate ţările din ACP (Africa-Caraibe-Pacific), proiect ce mai trebuie validat de statele membre ale UE. Pachetul va fi format din 150 de milioane de euro pentru un ajutor umanitar imediat în numerar "de fiecare dată când va fi necesar", prin mecanismele de protecţie socială existente. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise La aceasta se adaugă 350 de milioane de euro pentru a susţine pe termen mediu şi lung producţia agricolă în ţările beneficiare şi a le ajuta să-şi întărească sistemele de aprovizionare alimentară. Nu în ultimul rând, 100 de milioane de euro vor fi alocate pentru susţinerea macroeconomică, prin injectare în "Fondul fiduciar pentru reducerea sărăciei şi creştere" al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Aceste 600 de milioane de euro se adaugă ajutorului umanitar deja mobilizat de UE pentru a susţine proiecte de agricultură durabilă, de acces la alimente şi la apă potabilă şi de întărire a unor mecanisme anti-sărăcie, dintre care "mai mult de două miliarde de euro în Africa Subsahariană", potrivit Comisiei Europene. Dezinformarea, o altă armă folosită intens de Rusia Europenii se străduiesc să contracareze dezinformarea orchestrată, potrivit lor, de Moscova, care impută sancţiunilor occidentale responsabilitatea pentru creşterea explozivă a preţurilor la cereale şi blocarea recoltelor ucrainene. Bruxellesul va trimite o scrisoare tuturor miniştrilor africani ai afacerilor externe, "pentru a le explica sancţiunile europene şi aria loc de acţiune", a anunţat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, amintind că sancţiunile UE "nu vizează nici exporturile de cereale, nici îngrăşămintele", potrivit Agerpres. De asemenea, el a acuzat Rusia de comiterea unei "veritabile crime de război" prin blocarea exporturilor de cereale ucrainene, cu riscul de a agrava ameninţarea foametei în lume.

Bilanțul după 118 zile de război (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Bilanțul după 118 zile de război

Bilanțul după 118 zile de război. Potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, Rusia a pierdut peste 34.000 de militari în cursul invaziei sale militare la scară largă în Ucraina, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Bilanțul după 118 zile de război Pierderile totale de luptă ale forțelor rusești între 24 februarie și 21 iunie 2022 cuprind aproximativ: Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise 34.100 (+300) militari 1.496 (+19) tancuri 3.606 (+18) vehicule blindate de luptă 752 (+3) sisteme de artilerie 239 (+1) lansatoare de rachete multiple 98 (+0) piese de echipament de apărare aeriană 216 (+0) avioane 181 (+0) elicoptere 611 (+10) drone operațional-tactice 137 (+7) rachete de croazieră 14 (+0) nave/ambarcațiuni 2.537 (+10) piese de echipament auto și rezervoare de combustibil 59 (+4) piese de echipament special https://twitter.com/UAWeapons/status/1536669461293457408 Forțele rusești au lovit din nou clădirile și punctul de control de intrare la uzina chimică Azov din Sievierodonetsk și au tras asupra fabricii de cărămidă din oraș, iar luptele aprige continuă în districtul industrial al orașului. În prezent, 568 de civili se adăpostesc la uzina chimică Azot, inclusiv 38 de copii. În cea mai mare parte, aceștia sunt angajații uzinei și familiile lor care au refuzat să se evacueze. orțele rusești au desfășurat operațiuni de asalt în apropiere de Komyshuvakha, Zolote și Hirske, apropiindu-se din mai multe direcții, și au intensificat bombardamentele asupra Lysychanskului. Numărul victimelor și al deceselor este în curs de stabilire, potrivit Pravda. Haidai a precizat că mașina șefului administrației militare din Lysychansk, care se îndrepta spre inspectarea celor mai afectate zone din Lysychansk, a fost atacată.

Operațiunea de rusificare de la Herson (sursa: dw.com)
Internațional

Operațiunea de rusificare de la Herson

Armata rusă a anunţat marţi că a conectat întreaga regiune Herson la canalele de televiziune ruseşti, ce vor fi de acum accesibile "gratuit" în această regiune cucerită de Moscova în sudul Ucrainei, informează AFP. "Specialişti din cadrul unităţilor de transmisie ale forţelor armate ruse au conectat şi reconfigurat pentru difuzarea de canale ruseşti ultimul dintre cele şapte emiţătoare de televiziune din regiunea Herson", a anunţat Ministerul Apărării rus într-un comunicat. Operațiunea de rusificare de la Herson Ministerul a precizat că circa un milion de locuitori ai regiunii au acum acces "gratuit" la principalele canale ruseşti, printre care cele ale grupului public de audiovizual VGTRK, care difuzează activ linia Kremlinului. Învecinându-se cu peninsula anexată Crimeea, regiunea Herson a fost cucerită de armata rusă chiar în primele zile ale ofensivei sale împotriva Ucrainei, lansată la sfârşitul lui februarie. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise De atunci, Moscova duce o politică de rusificare a teritoriilor căzute sub controlul său în sudul Ucrainei: a introdus moneda rusă, rubla, a început să distribuie paşapoarte ruse, potrivit Agerpres. Marţi, unul dintre noii responsabili proruşi ai regiunii Herson, Kirill Stremousov, a afirmat că acest teritoriul ar putea fi alipit Rusiei "înainte de sfârşitul anului". "Vom avea un referendum în acest an. Şi, în urma acestui referendum, ne vom adresa liderilor Federaţiei Ruse, pentru ca ei să ne accepte în sânul Rusiei", a afirmat Stremousov.

Ucraina și Moldova tot mai aproape de aderarea la UE (sursa: Facebook/Charles Michel)
Internațional

Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE

Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va invita săptămâna aceasta cele 27 de ţări membre ale UE să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, informează AFP. Propunerea, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene, va fi prezentată la summitul liderilor europeni care are loc joi şi vineri de la Bruxelles, unde o decizie favorabilă va trebui adoptată cu unanimitate. Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE "A sosit momentul să recunoaştem că viitorul Ucrainei, Moldovei şi Georgiei se află în UE. Vă voi invita să acordaţi statutul de candidat Ucrainei şi Moldovei. În acelaşi timp, vom continua să oferim Ucrainei un sprijin solid umanitar, militar, economic şi financiar", a scris Charles Michel în scrisoarea de invitaţie la summit, comunicată luni seară. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Vineri, Comisia Europeană, prin preşedinta instituţiei, Ursula von der Leyen, a recomandat acordarea statutului de candidat la UE Ucrainei."Ştim cu toţii că ucrainenii sunt gata să moară pentru aspiraţiile lor europene. Ne dorim ca ei să locuiască împreună cu noi, pentru visul european", a declarat Ursula von der Leyen la Bruxelles, îmbrăcată în albastru şi galben, culorile drapelului ucrainean, potrivit Agerpres.Tot vineri, Comisia Europeană a exprimat o recomandare identică pentru Republica Moldova; Georgia beneficiază doar de o perspectivă de aderare deoarece nu îndeplineşte încă criteriile pentru acordarea statutului de ţară candidată.

Situație critică în Lugansk(sursa: Pexels)
Internațional

Războiul se complică mult la Severodonetsk

Războiul se complică mult la Severodonetsk. Forțele rusești au reușit să cucerească orașul Metelkine, la est de orașul strategic Severodonetsk, potrivit unui oficial regional, a anunțat luni un oficial regional. "Din nefericire, în prezent nu controlăm Metelkine, în apropiere de centrul regional", a declarat Serhiy Hayday, șeful administrației militare regionale din Luhansk. Războiul se complică mult la Severodonetsk Forțele rusești au intensificat utilizarea artileriei și a loviturilor aeriene pentru a ținti pozițiile ucrainene din Severodonețk și din jurul acestuia, în timp ce bătălia pentru orașul strategic continuă să se prelungească, a adăugat Hayday. "Ele lucrează din greu asupra zonei industriale din Severodonetsk și la periferia orașului", a declarat Hayday. "Același lucru este valabil și în districtele Toshkivka și Ustynivka". Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată "(Ei) vor să facă o descoperire acolo, iar în acest scop au adunat acolo o cantitate mare de echipamente", a adăugat el. "Lupte au loc în multe sate din jurul Severodonețk și Lîsîchansk." Severodonetsk se află în inima Donbasului, o mare regiune industrială din estul Ucrainei care a fost scena unor lupte sporadice din 2014, când separatiștii susținuți de Rusia au preluat controlul asupra a două teritorii de acolo - autoproclamata Republică Populară Donețk și Republica Populară Luhansk. Săptămâna trecută, Hayday a declarat că forțele rusești controlează cea mai mare parte din Severodonetsk, adăugând că "situația rămâne dificilă". Comentariile sale au fost făcute în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că lupta pentru acest oraș poate determina rezultatul războiului din estul țării, potrivit CNN. "Severodonetsk rămâne epicentrul confruntării din Donbas", a declarat Zelenski la acea vreme. "Aceasta este o bătălie foarte aprigă, foarte dificilă… Probabil una dintre cele mai dificile pe parcursul acestui război", a adăugat el. "În multe privințe, soarta Donbasului nostru se decide acolo".

Borrell acuză Moscova de crime de război (sursa: Twitter/Josep Borrell Fontelles)
Internațional

Borrell acuză Moscova de crime de război

Borrell acuză Moscova de crime de război. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a acuzat luni Rusia de comiterea unei "adevărate crime de război", prin blocarea exporturilor de cereale ucrainene, cu riscul de a amplifica foametea în lume, informează AFP. "Este inimaginabil ca milioane de tone de grâu să stea blocate în Ucraina, când restul populaţiei mondiale suferă de foame. Aceasta este o adevărată crimă de război. Nu-mi pot imagina ca aceasta să dureze şi mai mult: aceasta va fi într-adevăr un lucru de care Rusia se va face vinovată", a declarat Borrell la Luxemburg, înaintea unei reuniuni a miniştrilor afacerilor externe din UE. Borrell acuză Moscova de crime de război "Rusia trebuie să înceteze să se joace cu foametea în lume", a avertizat la rândul său şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna. "Rusia trebuie să înceteze să blocheze porturi ale Ucrainei şi să înceteze să distrugă infrastructurile de stocare (de cereale) din Ucraina", a adăugat ea. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată "Europenii îi vor ajuta pe ucraineni pe termen lung. Ei îi vor acorda (Ucrainei) sprijin politic, umanitar şi militar. Rusiei i se trimite un mesaj şi trebuie să înţeleagă acest lucru", a spus Colonna. "Franţa susţine în mod ferm eforturile secretarului Naţiunilor Unite şi rolul Turciei în încercarea de a se ajunge la un acord între Rusia şi Ucraina" pentru a permite exporturile de cereale din Ucraina pe Marea Neagră, a adăugat ea. "A lăsa cerealele blocate este periculos pentru stabilitatea din lume", a atenţionat şefa diplomaţiei franceze. "Bătălia narativelor" dintre Occident şi Rusia care acuză sancţiunile împotriva ei de agravarea crizei alimentare se va afla în centrul discuţiilor dintre miniştrii de externe ai ţărilor din UE, potrivit Agerpres. "Sancţiunile impuse de UE "nu îi interzic Rusiei să exporte produse agricole şi seminţe, nici să le cumpere, cu condiţia ca persoanele sau entităţile sancţionate să nu fie implicate" în aceste operaţiuni, a insistat şeful diplomaţiei europene.

Ucraina vrea să se rupă complet de cultura rusă (sursa: Pixabay)
Internațional

Ucraina vrea să se rupă complet de cultura rusă

Ucraina vrea să se rupă complet de cultura rusă. Parlamentul Ucrainei a votat două legi care impun restricţii severe cărţilor şi muzicii în limba rusă, în contextul în care Kievul încearcă să rupă legăturile culturale rămase între cele două ţări după invazia Moscovei. Una dintre legi interzice tipărirea cărţilor de către cetăţenii ruşi, precum şi importul comercial de cărţi tipărite în Rusia, Belarus şi pe teritoriul ucrainean ocupat. O altă lege interzice redarea muzicii aparţinând persoanele cu cetăţenie rusă obţinută după 1991 în mass-media şi în transportul public, relatează The Guardian. Ucraina vrea să se rupă complet de cultura rusă De asemenea, legea va interzice importul comercial de cărţi tipărite în Rusia, Belarus şi pe teritoriul ucrainean ocupat, solicitând totodată o licenţă specială pentru importul de cărţi în limba rusă din orice altă ţară. O altă lege va interzice redarea muzicii persoanelor cu cetăţenie rusă obţinută după 1991 în mass-media şi în transportul public. Totodată, legea creşte cotele pentru conţinutul de vorbire şi muzică în limba ucraineană în emisiunile TV şi radio. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Legile trebuie să fie semnate de preşedintele Volodimir Zelenski pentru a intra în vigoare şi nu există niciun semn că el se opune acestora. Legea a primit un sprijin larg din partea parlamentarilor Ambele legi au primit duminică un sprijin larg din partea camerei, inclusiv din partea parlamentarilor consideraţi pro-Kremlin de majoritatea presei şi societăţii civile din Ucraina. Ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkachenko, s-a declarat ”bucuros să întâmpine” noile restricţii. ”Legile sunt concepute pentru a ajuta autorii ucraineni să împărtăşească conţinut de calitate cu un public cât mai larg, care după invazia rusă nu acceptă niciun produs creativ rusesc la nivel fizic”, a afirmat Thachenko, potrivit site-ului biroului său. Noile legi reprezintă cel mai recent capitol din calea lungă a Ucrainei către eliminarea moştenirii de sute de ani de guvernare a Moscovei. Ucraina susţine că acest proces, denumit anterior ”decomunizare”, în prezent numit ”derusificare”, este necesar pentru a anula secole de politici menite să zdrobească identitatea ucraineană. Moscova nu este de acord, invocând că politicile Kievului de a înrădăcina limba ucraineană în viaţa de zi cu zi asupresc numărul mare de vorbitori de rusă din Ucraina, ale căror drepturi pretinde că le susţine prin aşa-numita ”operaţiune militară specială”.

Patru blindate australiene M113AS4 au ajuns în Ucraina (sursa: Twitter/ Defence of Ukraine )
Internațional

Patru blindate australiene M113AS4 au ajuns în Ucraina

Patru blindate australiene M113AS4 au ajuns în Ucraina. Australia a trimis patru dintre cele paisprezece transportatoare blindate de tip M113AS4 promise în Ucraina, ca parte a unui pachet de ajutor în valoare de 285 de milioane de dolari, relatează The Guardian. Transportoarele blindate de tip M113AS4 au fost încărcate într-o aeronavă ucraineană săptămâna trecută, după ce fostul Ministru al Apărării Peter Dutton a promis că va trimite transportoare blindate şi încă 20 de vehicule blindate de tip Bushmaster în luna mai. Patru blindate australiene M113AS4 au ajuns în Ucraina Ambasadorul Ucrainei în Australia, Vasil Miroşnichenko, a cerut ajutor militar suplimentar, în special rachete cu rază lungă de acţiune care pot lovi ţinte la o distanţă de 150 km, precum şi muniţie pe măsură ce stocurile se scad. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată ”Vom continua să analizăm modalităţile în care putem ajuta cel mai bine poporul Ucrainei. Australia este alături de Ucraina şi solicită din nou Rusiei să înceteze invazia neprovocată, nedreaptă şi ilegală a Ucrainei”, a declarat ministrul australian al Apărării, Richard Marles. https://twitter.com/DefenceU/status/1538636737051774978?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1538636737051774978%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.news.ro%2Fexterne%2Faustralia-a-trimis-patru-dintre-cele-paisprezece-transportatoare-blindate-de-tip-m113as4-promise-in-ucraina-1922405120262022060920746385 Ministerul ucrainean al Apărării a mulţumit Australiei pentru ajutorul militar oferit. ”Ucraina nu va uita (n.r. acest gest). Un alt lot de vehicule blindate australiene este în drum spre Ucraina. Este vorba despre patru dintre cele 14 vehicule blindate de tip M113 promise de guvernul australian”, se arată în postarea Ministerului ucrainean al Apărării pe Twitter.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ucraina, tot mai aproape de UE

Ucraina, tot mai aproape de UE. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi-a exprimat duminică încrederea că Ucrainei i se va acorda statutul de candidat oficial la aderare, informează dpa. "Cred cu tărie că vom obţine o decizie pozitivă, că vom obţine sprijin, că de acum cursul a fost stabilit", a declarat duminică seară von der Leyen pentru postul public german ARD. Ucraina, tot mai aproape de UE "Desigur, aceasta este şi o decizie istorică pe care Consiliul European trebuie să o ia acum, dar pregătirile sunt bune", a spus ea, adăugând că este încrezătoare în perspectivele existente. Declaraţiile preşedintei Comisie Europene survin după ce vineri instituţia pe care o conduce s-a declarat în favoarea desemnării oficiale a Ucrainei şi a Republicii Moldovei drept ţări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană. Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Cele 27 de state membre ale UE urmează să discute recomandarea Comisiei la un summit care va avea loc la Bruxelles, joi şi vineri. De asemenea, pe ordinea de zi se va afla şi cererea Georgiei de aderare la UE, care, în opinia Comisiei, ar trebui să fie supusă îndeplinirii unor condiţii diferite. Statele membre nu au adoptat până acum o linie comună cu privire la aderarea Ucrainei şi a R. Moldova. Guvernul Austriei a susţinut să i se acorde statutul de candidat Bosniei şi Herţegovina, în timp ce România a făcut lobby pentru Georgia, potrivit Agerpres. Von der Leyen a subliniat că decizia Comisiei de a sprijini statutul de ţară candidată în cazul Ucrainei a fost luată pe baza datelor, faptelor şi a pregătirilor pe care Kievul le-a făcut în ultimii opt ani."Ucraina a făcut paşi uriaşi înainte în ultimii câţiva ani", a spus von der Leyen, adăugând că doreşte să vadă, în continuare, progrese similare din partea Kievului.

Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina (sursa: Facebook/Верховна Рада України)
Internațional

Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina

Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina. Parlamentul ucrainean a adoptat duminică o lege care interzice difuzarea la radio şi TV, precum şi interpretarea în spaţiul public a muzicii artiştilor ruşi, relatează agenţiile EFE şi DPA. Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina De o excepţie vor beneficia artiştii care au condamnat public invazia Rusiei. Va fi astfel creată o "listă albă" cu artiştii care s-au delimitat de Kremlin, listă ce va fi gestionată de Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare şi va fi publică. "Produsele muzicale ale statului agresor pot influenţa sentimentele separatiste în rândul populaţiei", motivează în fundamentarea actului normativ parlamentarii ucraineni. Citește și: Avertisment foarte dur al secretarului general NATO: Războiul din Ucraina ar putea dura „ani de zile”. Dacă Putin câștigă Donbasul, prețul plătit de Occident va fi foarte mare "Muzica rusească poate face mai atractivă adoptarea unei identităţi ruseşti menite să slăbească statul ucrainean", mai susţin aceştia. Legea prezentată în parlament de mai multe partide, printre care şi cel al preşedintelui Volodimir Zelenski, instituie în plus cote minime de cântece în limba ucraineană, care vor trebui să reprezinte cel puţin 40% din cele emise la radio şi TV. Cărțile în rusă, interzise în majoritate De asemenea, cel puţin 75% din conţinutul informativ şi de divertisment radiofonic va trebui să fie în limba ucraineană. Parlamentul de la Kiev a votat de asemenea favorabil interzicerea importului şi distribuirii de produse tipărite, în principal cărţi, din Rusia, Belarus şi teritoriile ocupate ale Ucrainei (referire la peninsula Crimeea şi la republicile separatiste proruse din Donbas). Mai mult, pentru importul de cărţi din alte ţări decât Rusia şi Belarus, dar care sunt tipărite în "limba agresorului", va fi necesară o licenţă specială. Cărţile din Rusia erau însă deja restricţionate în Ucraina încă din anul 2016.

Rusia susține că a „evacuat” 300.000 de copii din Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a „evacuat” 300.000 copii Ucraina

Rusia susține că, de la începutul invaziei asupra statului vecin, a „evacuat” peste 300.000 de copii din Ucraina. Însă autoritățile de la Kiev definesc această evacuare drept răpire. Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului anchetează cazuri de copii deportaţi din Ucraina. Rusia susține că a „evacuat” 300.000 de copii din Ucraina Armata rusă a anunțat că, începând cu sfârșitul lunii februarie, peste 1,9 milioane de oameni, inclusiv 307.000 de copii, au fost „evacuați” din Ucraina în Rusia. „În pofida tuturor greutăților create de puterea de la Kiev, în ultimele zile, fără participarea părții ucrainene, din regiunile periculoase ale Ucrainei au fost evacuați pe teritoriul Rusiei 29.733 oameni, inclusiv 3 502 copii. În total, de la începutul operațiunii militare – 1.936.911 oameni, dintre care 307.423 – copii”, a declarat pe 18 iunie șeful Centrului Național de administrare al Apărării din Rusia Mihail Mizințev, citat de Interfax. Moscova susține că a înregistrat peste 2,7 milioane de solicitări privind mutarea în Rusia, din peste 2.000 de localități ale Ucrainei. Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului anchetează cazuri de copii deportaţi din Ucraina în Rusia şi oferiţi acolo unor familii ruse, spre adopţie. Reprezentanta comisariatului, Michelle Bachelet, a afirmat chiar că unii copii au fost „răpiţi din orfelinate”. Potrivit AFP, din februarie, când a început invazia rusă în Ucraina, mii de copii au fost strămutaţi din această ţară în Rusia. #en Children abducted from Ukraine may be illegally transferred to Russians for adoptionhttps://t.co/9BRBJ9odw9 pic.twitter.com/jPfjReq8hf— 24 канал (@24tvua) April 14, 2022 Organizația Națiunilor Unite a atras atenţia încă din martie asupra riscului adopţiilor forţate de copii ucraineni, în special în cazul celor 91.000 de minori instituţionalizaţi la începutul războiului, majoritatea în estul Ucrainei, unde secesioniştii pro-ruşi se confruntă cu forţele guvernamentale ucrainene. ONU anchetează deportările În faţa Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, reunit la Geneva în a 50-a sesiune, înaltul comisar Michelle Bachelet s-a declarat îngrijorată de intenţia autorităţilor ruse de a permite strămutarea copiilor ucraineni în familii care trăiesc în Federaţia Rusă, plan care nu pare să includă măsuri de reîntregire a familiilor, nici să respecte interesele copilului. Săptămâna trecută, Asfhan Khan, directoarea regională pentru Europa şi Asia Centrală a UNICEF, a avertizat că „adopţia nu trebuie să aibă loc niciodată în timpul unei situaţii de urgenţă sau imediat după aceea”. ⚡️Procedure for adopting abducted Ukrainian children is simplified in Russia. According to authorized Dariya Gerasymchuk, children abducted from occupied areas in Ukraine are supposed to be "given out" to Russian families. What is happening? #StopRussianAggression pic.twitter.com/DZKt3xinAK— TRANSLATED WAR ?? (@TranslatedwarEN) April 8, 2022 În plus, nu trebuie să se presupună că minorii respectivi sunt orfani, iar „orice decizie de a strămuta un copil trebuie să aibă la bază interesul acestuia, iar orice strămutare trebuie să aibă loc benevol”. În privinţa copiilor trimişi în Rusia, UNICEF „colaborează îndeaproape cu mediatori şi reţele pentru a afla cum putem documenta cât mai bine astfel de cazuri”, a explicat Khan, adăugând că în prezent nu este posibil accesul la copiii respectivi.

Scholz, ca Macron: milogeală la Putin (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Eveniment

Scholz, ca Macron: milogeală la Putin

Scholz, ca Macron: milogeală la Putin. Cancelarul german Olaf Scholz îndeamnă Rusia să uşureze criza alimentară globală ajutând la facilitarea exporturilor de cereale din porturile ucrainene sub blocadă, relatează sâmbătă DPA. Scholz, ca Macron: milogeală la Putin "Trebuie să sperăm pentru binele lumii că se va ajunge la un acord", a spus Scholz, referindu-se la negocierile în desfăşurare pentru stabilirea unui coridor pentru exporturi în Marea Neagră. "Rusia trebuie să facă posibilă deplasarea sigură şi în acelaşi timp să dea asigurări credibile că nu se va folosi de acest coridor pentru o invazie", a declarat el pentru DPA. "Nu se poate ca navele care transportă cereale să părăsească porturile ucrainene, iar navele militare ruseşti să se îndrepte spre porturi", a adăugat el. Moscova adâncește criza cerealelor Invadarea Ucrainei de către Rusia la sfârşitul lui februarie a afectat livrările către pieţe, provocând o creştere a preţurilor la alimente şi făcând să planeze ameninţarea foametei în unele ţări care se bazau puternic pe cerealele ucrainene. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat Rusia joi, după o întâlnire cu Olaf Scholz şi alţi lideri europeni la Kiev, afirmând că Moscova provoacă o criză alimentară în zone din Africa şi Asia din cauza faptului că blochează exporturile de cereale. Ucraina şi Occidentul acuză Moscova că instrumentalizează aprovizionarea cu cereale, dar Rusia a pus oprirea exporturilor pe seama minării porturilor şi a sancţiunilor. Scholz nu are nici un răspuns Scholz a afirmat într-un interviu pentru DPA că Germania susţine eforturile secretarului general al ONU, Antonio Guterres, de a stabili un coridor de export. Întrebat dacă o misiune ONU care să asigure accesul în porturi ucrainene precum Odesa este posibilă, cancelarul a răspuns: "Toate aceste aceste chestiuni sunt negociate în prezent, dar să speculăm public ar face aceste negocieri chiar mai complicate decât sunt deja, aşa că nu voi face acest lucru". Citește și: Avertisment foarte dur al secretarului general NATO: Războiul din Ucraina ar putea dura „ani de zile”. Dacă Putin câștigă Donbasul, prețul plătit de Occident va fi foarte mare Această criză va reprezenta şi un subiectul al summitului G7 din 26-28 iunie, pe care Scholz îl va găzdui în hotelul Schloss Elmau din Bavaria.

Ucraina, parteneriat foarte important cu NATO (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Războiul din Ucraina, "ani de zile"

Războiul din Ucraina, "ani de zile", a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu publicat duminică de cotidianul german Bild am Sonntag, preluat de AFP şi Reuters. Războiul din Ucraina, "ani de zile" "Trebuie să fim pregătiţi ca acest lucru să dureze ani de zile", a spus Jens Stoltenberg, îndemnând ţările occidentale să acorde Kievului sprijin pe termen lung, ''chiar dacă costurile sunt ridicate'', nu numai în ceea ce priveşte sprijinul militar, ci şi din cauza creşterii preţurilor la energie şi alimente". Aceste costuri nu reprezintă nimic în comparaţie cu ceea ce ucrainenii trebuie să plătească în fiecare zi pe linia frontului, a declarat liderul Alianţei Atlantice. În cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin îşi va atinge obiectivele în Ucraina, aşa cum a făcut-o cu anexarea Crimeei în 2014, "atunci va trebui să plătim un preţ şi mai mare", a apreciat Stoltenberg. Armele Occidentului, cruciale În acest context, el a îndemnat ţările din alianţă să continue livrările de arme către Kiev. "Cu arme moderne suplimentare, probabilitatea ca Ucraina să fie capabilă să împingă trupele lui Putin afară din Donbas ar creşte", a spus el. Această regiune din estul Ucrainei se află acum parţial sub controlul soldaţilor ruşi. Premierul britanic, Boris Johnson, care a vizitat vineri Kievul, a vorbit şi el despre necesitatea pregătirii pentru un război de lungă durată. "Aceasta însemna să ne asigurăm că Ucraina primeşte arme, echipamente, muniţii şi instruire mai rapid decât invadatorul", a scris Johnson într-un articol de opinie în Sunday Times, din Londra. Boris Johnson: "Timpul este factorul vital" "Timpul este factorul vital. Totul va depinde de faptul dacă Ucraina îşi poate consolida capacitatea de a-şi apăra solul mai repede decât îşi poate reînnoi Rusia capacitatea de atac", a adăugat Johnson. Citește și: Putin, „generos” în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar Atacurile ruseşti s-au intensificat pe câmpurile de luptă din Ucraina, relatează Reuters. Oraşul industrial Severodoneţk, o ţintă principală în ofensiva Moscovei pentru a prelua controlul total asupra Lugansk - una dintre cele două provincii care alcătuiesc Donbas - s-a confruntat din nou sâmbătă cu tiruri intense de artilerie şi rachete, în timp ce forţele ruseşti au atacat zonele din jurul său, a comunicat armata ucraineană.

Moldova Ucraina și Georgia drum deschis către UE (suursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE. Comisia Europeană (CE) recomandă ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să fie desemnate state candidate la aderarea la Uniunea Europeană (UE). Șefa CE a menționat că în ciuda războiului Ucraina îndeplinește multe condiții de aderare însă a insistat pentru reformarea legilor privind drepturile minorităților. Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE Executivul UE a aprobat vineri acest lucru, dar cele două țări vor trebui să îndeplinească o serie de condiții în viitor în ceea ce privește statul de drept, justiția și lupta împotriva corupției. "Cu condiţia ca liderii ţării să menţină cursul" în ceea ce priveşte reformele economice şi lupta împotriva corupţiei, "credem că ţara are potenţialul de a se ridica la înălţimea cerinţelor" unei candidaturi, a declarat ea într-o conferinţă de presă. Recomandarea este deosebit de semnificativă pentru Ucraina, care a investit atât de mult din viitorul său politic într-o relație mai strânsă cu Europa, deoarece caută sprijin moral pentru a contracara agresiunea rusă. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină "Ucraina este un stat european care a dovedit din plin că aderă la valorile pe care se bazează Uniunea Europeană", se arată în recomandare. "Prin urmare, Comisia recomandă ca Ucrainei să i se acorde statutul de candidat, în condițiile în care aceasta va lua o serie de măsuri specifice. Recomandările Comisiei Europene vor trebui aprobate de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European. Nu este clar cât va dura procesul de integrare sau dacă se va finaliza. Spre exemplu, negocierile pentru integrarea Albaniei, Macedoniei de Nord şi Muntenegrului stagnează de câţiva ani, iar Turcia a primit statutul de candidat din 1999 şi nu se întrevăd perspective de aderare la UE, relatează Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră