miercuri 22 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Eveniment

Rusia recunoaște că a atacat Odesa

După ce, inițial, a negat, acum Rusia recunoaște că a atacat Odesa. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a afirmat duminică că rachete ruseşti au distrus cu o zi înainte infrastructuri militare în portul Odesa, vital pentru exportul de cereale ucrainene. Vineri, Rusia a semnat un acord care ar permite exporturile de cereale din porturile ucrainene. Sâmbătă, a bombardat Odesa, dar a negat acest fapt. Duminică, a recunoscut că a atacat Rusia recunoaște că a atacat Odesa „Rachetele Kalibr au distrus infrastructura militară în portul Odesa, cu o lovitură de înaltă precizie”, a scris Maria Zaharova pe contul său Telegram, ca răspuns la o declaraţie a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în care spunea că aceste lovituri au distrus posibilitatea unui dialog sau un acord cu Moscova. Russian army attacked Odesa sea port with 4 Kaliber missiles, 2 were shot down by air defense - South Operative Command https://t.co/zx34TA4Vuh #Ukraine pic.twitter.com/dNV8rjBn2t— Liveuamap (@Liveuamap) July 23, 2022 După aceste atacuri asupra Odesei, Ucraina l-a acuzat pe Vladimir Putin că a „scuipat în faţă” ONU şi Turcia şi că a compromis aplicarea acordului semnat vineri privind reluarea exporturilor de cereale blocate de dispută. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Sâmbătă, Rusia a negat însă Turciei că a fost implicată în aceste lovituri: „Ruşii ne-au spus că nu au absolut nimic de-a face cu acest atac şi că examinează problema foarte atent”, a dat asigurări ministrul turc al Apărării Hulusi Akar. Displaying traditional Russian?? cynicism: Following the signing of the agreement to export grains from Ukraine?? yesterday, Russia today attacked the Odessa (Odesa) port from which Ukraine?? exports said grains. pic.twitter.com/UDsCSavbG9— Jason Jay Smart (@officejjsmart) July 23, 2022 Potrivit purtătorului de cuvânt al Forţelor Aeriene ucrainene, două rachete au lovit portul Odesa, iar alte două au fost doborâte de apărarea antiaeriană înainte de a-şi atinge ţinta.

Rusia recunoaște că a atacat Odesa Foto: Twitter
Phenianul reia falsul laboratoarelor biologice americane (sursa: Facebook/NK News)
Internațional

Phenianul reia falsul laboratoarelor biologice americane

Phenianul reia falsul laboratoarelor biologice americane. Coreea de Nord a învinuit duminică SUA că fabrică arme biologice în Ucraina, reluând o acuzaţie deja formulată de Rusia şi respinsă de ONU în martie. Phenianul reia falsul laboratoarelor biologice americane Washingtonul "a instalat numeroase laboratoare biologice în zeci de ţări şi regiuni, inclusiv în Ucraina, în dispreţul tratatelor internaţionale", a indicat agenţia oficială de presă nord-coreeană KCNA, făcând referire la elemente "detectate" de Rusia. Phenianul, aliat al Moscovei, a acuzat de asemenea Washingtonul că este "un sponsor imoral al terorismului biologic care împinge umanitatea spre distrugere" şi că a desfăşurat chiar un "război bacteriologic" în timpul Războiului din Coreea din anii 1950. Aceste afirmaţii au fost făcute de mai multe ori în trecut de Phenian, Beijing şi Moscova. Washingtonul dezminte acuzaţiile. ONU a infirmat acuzațiile Moscova a acuzat Washingtonul în martie că finanţează cercetări asupra dezvoltării de arme biologice în Ucraina, invadată de la sfârşitul lunii februarie de Rusia, care îşi continuă ofensiva. Washingtonul şi Kievul resping existenţa unor laboratoare menite a produce astfel de arme în Ucraina. SUA se tem ca aceste acuzaţii să nu indice o intenţie a Moscovei de a utiliza în curând astfel de arme în Ucraina. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Izumi Nakamitsu, secretar general adjunct al Naţiunilor Unite însărcinat cu dezarmarea, a declarat în martie că ONU "nu are cunoştinţă de niciun program de arme biologice în Ucraina". În februarie, Phenianul a transmis că politica american este "cauza profundă a crizei ucrainene". Coreea de Nord a recunoscut oficial două regiuni separatiste pro-ruse autoproclamate în estul Ucrainei.

Orbán Viktor, discurs pro-rus în România (sursa: Inquam Photos/Laszlo Beliczay)
Internațional

Orban Viktor, discurs pro-rus în România

Orbán Viktor, discurs pro-rus în România. Premierul Ungariei, Orbán Viktor, a declarat sâmbătă, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, că pentru încheierea războiului din Ucraina este nevoie de o nouă strategie în centrul căreia să se afle negocierile de pace, opinând că acestea trebuie purtate între Rusia şi SUA. Premierul Ungariei consideră că strategia europeană în acest acest război s-a bazat pe patru piloni greşiţi, pornind, printre altele, de la premisa că sancţiunile vor slăbi Rusia şi că va exista o susţinere din partea întregii lumi, lucru care nu s-a întâmplat. Orbán Viktor, discurs pro-rus în România "În acest război, strategia occidentală se construieşte pe patru piloni. Este o strategie logică, raţională pe hârtie, poate este bazată şi pe cifre. Primul pilon este că Ucraina nu e singură, ci prin instructori militari anglo-saxoni şi cu armament NATO poate câştiga războiul împotriva Rusiei, ăsta e primul enunţ. Al doilea enunţ strategic este că sancţiunile vor slăbi Rusia şi vor destabiliza conducerea de la Moscova. Al treilea pilon, al treilea element strategic, a fost că consecinţele economice ale sancţiunilor, care ne vor atinge şi pe noi, vom fi capabili să le gestionăm, adică pe ei îi va durea mai mult iar pe noi mai puţin. Şi a patra raţiune strategică a fost că lumea se va alinia în spatele nostru, deoarece noi avem dreptate. În loc de asta, în urma acestei strategii minunate, situaţia stă în felul următor: stăm într-o o maşină ale cărei toate cele patru roţi s-au dezumflat. Este evident că astfel nu vom câştiga nici un război. Ucraina niciodată nu va câştiga războiul împotriva Rusiei cu ofiţeri instructori americani şi cu armanent american", a declarat premierul Orban, potrivit traducerii oficiale. Orban cere negocieri de pace El a menţionat că occidentalii trebuie convinşi să elaboreze o nouă strategie în cazul războiului din Ucraina. "Este o chestiune de onoare şi o chestiune morală să ne spunem părerea şi punctul de vedere şi să-i convingem pe occidentali că, în loc de rapoarte goale de victorie, să elaboreze o nouă strategie. Dacă toate cele patru roţi au pană, avem nevoie de o nouă strategie în centrul căreia nu se află câştigarea războiului, ci negocierile de pace şi formularea unei propuneri de pace corespunzătoare. (...) Treaba UE nu este să stea de partea Ucrainei sau a ruşilor, ci să se încadreze undeva între Ucraina şi Rusia, asta ar fi esenţa unei nou strategii", a spus Orban. Ce spune Lavrov "are sens, să îl luăm în serios" În opinia premierului Ungariei, discursul ruşilor trebuie luat în serios, atenţionând că alimentarea cu arme moderne a Ucrainei nu va face decât să prelungească războiul, iar conflictul nu va fi încheiat decât în urma negocierilor ruso-americane. "Dacă îl ascult pe domnul Lavrov este de parcă aş auzi un discurs de acum 30-40 ani, dar asta nu înseamnă că nu are sens ce spune, are sens. Şi merită să îl luăm în serios. Acum două zile, reprezentantul oficial al Rusiei a spus că vor înainta în Ucraina până când frontul va ajunge la o suficientă distanţă ca ucrainenii cu armamentul lor să nu poată atacat teritoriul Rusiei. Adică, cu cât dăm din partea NATO arme mai moderne, ruşii se vor duce cu atât mai departe în adâncul Ucrainei. Fiindcă ei sunt popor militar care se gândesc doar la siguranţă şi îi interesează doar faptul ca de pe teritoriul Ucrainei să nu poată fi atacaţi. Şi în momentul actual ceea ce facem ajută, facilitează prelungirea războiului, vrem, nu vrem. Asta înseamnă, şi merită să ne împrietenim cu această idee, că nu vor fi negocieri de pace între Ucraina şi Rusia, cei care aşteaptă această idee aşteaptă degeaba. (...) Din acest motiv, acest război va putea fi încheiat doar cu negocieri americano-ruse. Până când nu vor fi negocieri americano-ruse, nu va fi nici pace", a susţinut Viktor Orban. Trump și Merkel, idolii lui Orban Oficialul de la Budapesta a mai opinat că acest război nu ar fi avut loc dacă Donald Trump şi Angela Merkel ar mai fi fost liderii SUA, respectiv Germaniei. "Trebuie să vă spun că, dacă am fi fost puţin mai norocoşi şi preşedintele SUA, în acest moment decisiv, ar fi fost Donad Trump şi am fi reuşit să o convingem pe Angela Merkel să nu plece (...), atunci acest război niciodată nu s-ar fi întâmplat. Nu am avut noroc şi acum suntem în război", a precizat el. Printre altele, premierul de la Budapesta a reafirmat poziţia Ungariei de a se menţine în afara conflictului, menţionând că Ucraina are interesul de a atrage şi alte ţări în conflict. Totuși, lui Viktor îi place în NATO "Ne vom menţine acea părere că acesta nu este războiul nostru. Ungaria este membră NATO şi punctul nostru de pornire este că NATO este mult mai puternic decât Rusia. Din acest motiv, Rusia niciodată nu va ataca o ţară NATO. Această propoziţie, că ei nu se vor opri la graniţele Ucrainei, este o propoziţie propagandistică ucraineană slabă. Eu îi înţeleg, interesul lor este să implice cât mai multe ţări de partea lor în acest război, dar această propoziţie nu are nicio bază reală. Totodată, după ce suntem membri NATO şi vrem să rămânem pe dinafară în acest război, situaţia noastră a devenit delicată, deoarece NATO şi UE au decis că deşi nu vor fi părţi beligerante, totuşi vor transporta armament şi vor pune sancţiuni grave asupra Rusiei, ceea ce înseamnă, ne place sau nu, dar de facto au devenit parte a acestui conflict. Acum suntem şi noi în aceeaşi situaţie belicoasă, că trebuie să ajutăm în aşa fel ucrainenii ca puterea de la Moscova să nu simtă sau să nu considere o situaţie în care noi ca NATO sau ca UE să fim şi formal parte beligerantă", a mai spus Orban. Eterna Transilvanie Premierul Ungariei a avut un discurs de peste o oră, care a fost întrerupt deseori de aplauze îndelungi. La începutul discursului său, un bărbat a afişat un banner pe care scria: "Ceva este etern: Transilvania, pământ românesc", cu trimitere la motto-ul din acest an al Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, care este "Unele lucruri sunt eterne". Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Persoana în cauză a fost huiduită de participanţi şi a fost scoasă din incintă de forţele de ordine.

Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev, Kiril Budanov Foto: Twitter
Politică

Ucraina gata alunge militarii ruși din Transnistria

Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev, generalul Kiril Budanov, citat de RBC Ukraine. Ucraina, gata să alunge militarii ruși din Transnistria „Susțin aspirațiile Moldovei de a scăpa de trupele de ocupație de pe teritoriul său. Și noi, ca stat și ca serviciu special, vom face totul pentru a ajuta statul fratern să scape de invadatorii de pe pământul lor”, a spus Budanov. ⚡️Ukraine is ready to help Moldova get rid of Russian occupiers in 'Pridnestrovie', Budanov, head of the Main Intelligence Directorate of the Ministry of Defense of Ukraine. pic.twitter.com/3jucntqtdl— Flash (@Flash43191300) July 22, 2022 Declarația lui Budanov vine pe fondul unei afirmații a lui Vitaliy Ignatiev, șeful „Ministerului Afacerilor Externe” al nerecunoscutei „Republici Moldovenești Transnistrene”, care a anunțat că teritoriul caută să obțină independența față de Moldova cu anexarea ulterioară la Rusia. Dmitri Belik, membru al Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat a Rusiei, a afirmat același lucru. „Reprezentanții Chișinăului, au menționat că „toți partenerii internaționali și autoritățile constituționale ale Moldovei pledează pentru reglementarea pașnică a conflictului transnistrean în baza suveranității și integrității teritoriale a Moldovei”. Maia Sandu a reiterat determinarea Republicii Moldova de a găsi căi exclusiv pașnice pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului”, arată newsmaker.md. „Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi?” „Sper foarte mult să nu ajungem acolo, dar nu depinde de noi. Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi, ce facem? Trimitem armata cu sapa să ne apere? Repet, noi nu vrem să atacăm pe nimeni, nu vrem să ne implice nimeni în război, dar este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim”, a declarat, acum câteva zile, Maia Sandu, evocând decizia Consiliului European din 30 iunie, prin care s-a decis oferirea unei asistenţe în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forţelor armate ale Republicii Moldova. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare Ea a calificat retorica opoziţiei privind intenţia Occidentului de a înarma Republica Moldova drept una falsă. Uniunea Europeană este gata să ne ofere sprijin în modernizarea armatei, însă este vorba doar de echipamente non-letale, nu de arme şi muniţii, a spus preşedintele moldovean.

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene (sursa: Shutterstock/Elena Larina)
Internațional

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene. Rusia şi Ucraina vor semna vineri după-amiază, la Istanbul, un acord referitor la exporturile de cereale, a anunţat joi seară preşedinţia turcă, transmite AFP. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, precum şi reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei vor participa la ceremonia de semnare, care va avea loc la ora 13.30 GMT la palatul Dolmabahçe din Istanbul, a adăugat sursa citată. Putin câștigă timp cu cereale ucrainene Acordul ar trebui să permită o ieşire prin Marea Neagră a cerealelor ucrainene blocate de război şi o reducere a barierelor la exporturile de grâne şi îngrăşăminte ruseşti. La New York, purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq, a anunţat că Antonio Guterres şi cei doi negociatori ai săi sunt aşteptaţi iminent la Istanbul. "Secretarul general va merge în această seară (joi) la Istanbul, în cadrul eforturilor de a asigura un acces mondial complet la produsele alimentare ucrainene şi la alimente şi îngrăşăminte ruseşti", a spus el. Trei porturi pentru export Exporturile de cereale blocate în Ucraina din cauza invaziei ruse vor fi reluate din trei porturi de la Marea Neagră în caz de acord negociat între Kiev şi Moscova, a anunţat joi un membru al delegaţiei ucrainene, relatează AFP. "Exporturile vor avea loc din trei porturi: Odesa, Pivdeni şi Cernomorsk. Sperăm că pe viitor vom putea să extindem" livrările şi în alte locuri, le-a spus jurnaliştilor deputatul ucrainean Rustem Umerov. Potrivit lui, securitatea convoaielor va fi asigurată de un grup de supraveghere al ONU cu sediul la Istanbul iar navele ruseşti nu vor fi autorizate să pătrundă în apele ucrainene, dacă acest acord va fi confirmat. Miza: 25 de milioane de tone de cereale "Nu avem încredere în ei, chiar dacă semnează un acord cu ONU", a dat el asigurări. Până la 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în porturile ucrainene, ameninţate de flota rusă şi de minele marine pe care Kievul le-a amplasat pentru a împiedica un atac naval al Moscovei. Citește și: România, locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte din lume. Aproape toate celelalte țări estice sunt înaintea noastră Ankara a anunţat joi că speră într-un acord privind exporturile de cereale ucrainene "în zilele următoare" dacă occidentalii răspund la cererile Rusiei de a ridica o parte din restricţii vizând propriile sale exporturi de cereale. Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a acuzat miercuri Ucraina că blochează discuţiile.

Ucraina face planuri să atace Crimeea (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina face planuri să atace Crimeea

Ucraina face planuri să atace Crimeea. Kievul se pregăteşte să atace Peninsula Crimeea de la Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, precum şi Flota Rusă de la Marea Neagră staţionată acolo, potrivit unui oficial guvernamental ucrainean, citat marţi de agenţia DPA. Ucraina face planuri să atace Crimeea "Primim echipamente anti-navă şi mai devreme sau mai târziu vom viza flota", a declarat unul dintre vice-miniştrii ucraineni ai apărării, Volodîmîr Havrîlov, pentru ziarul The Times în timpul unei vizite la Londra. "Rusia va trebui să părăsească Crimeea dacă ei doresc să existe ca ţară", a adăugat el. Potrivit lui Havrîlov, recăpătarea Insulei Şerpilor, ocupată de Moscova la începutul invaziei, a fost un prim pas. "Suntem gata să-i luăm la ţintă peste tot în Marea Neagră, dacă avem această capacitate", a adăugat el. Peskov vorbește de "pretenţii asupra teritoriului Rusiei Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacţionat spunând că remarcile lui Havrîlov confirmă necesitatea "operaţiunii militare speciale", denumirea oficială a războiului în Rusia şi care urmăreşte, printre altele, "denazificarea" şi "demilitarizarea" Ucrainei. Citește și: Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina Potrivit secretarului de presă prezidenţial rus, astfel de declaraţii ce conţin "pretenţii asupra teritoriului Rusiei vorbesc încă o dată despre corectitudinea operaţiunii speciale". "Numai prin astfel de mijloace Ucraina poate fi eliberată de asemenea reprezentanţi ai conducerii", a mai declarat Peskov, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă

Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă. Este important pentru Ucraina să pună capăt războiului înainte de venirea iernii pentru a nu-i lăsa pe ruşi să se instaleze durabil, a declarat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, într-un interviu publicat marţi, citat de AFP. Dacă-i prinde iarna-n Ucraina, rușii câștigă "Este foarte important pentru noi să nu intrăm în iarnă. După iarnă, când ruşii vor fi avut mai mult timp să se implanteze, cu siguranţă va fi mai dificil. Spre asta ne duc. Este foarte important pentru noi să nu le oferim această posibilitate", a declarat Andrii Iermak pentru revista Novoie Vremia. Reafirmând că armele furnizate de aliaţii occidentali sunt insuficiente, el a spus că mizează pe ajutorul militar american facilitat de "land lease", "legea de împrumut şi închiriere" din cel de-Al Doilea Razboi Mondial reactivată în mai de preşedintele Joe Biden pentru a sprijini Ucraina şi care urmează să intre în regim complet în august. "Obiectivul nostru este victoria, nu ne gândim la altceva", a declarat Andrii Iermak. Negocieri, doar pentru exportul cerealelor Pe de altă parte, responsabilul a subliniat că negocierile în desfăşurare cu Rusia au vizat doar deblocarea porturilor pentru exportul cerealelor ucrainene care sunt imobilizate acolo de conflict, şi nu modul de a pune capăt conflictului de exemplu. Citește și: Rușii au mers la negocierile cu ucrainenii de la Istanbul cu generali GRU responsabili de atacuri inclusiv în SUA "Aceste negocieri au loc la nivel de militari şi al Ministerului de Externe şi numai cu medierea ONU", a spus el. "Comunic cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, nu comunic cu ruşii", a subliniat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene.

Rușii, cu generali GRU la negocieri (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Rușii, cu generali GRU la negocieri

Rușii, cu generali GRU la negocieri. Directorul executiv al site-ului de investigaţii Bellingcat, Christo Grozev, a declarat marţi că cel puţin doi din cei cinci membri ai delegaţiei ruse la negocierile de săptămâna trecută de la Istanbul privind deschiderea unor coridoare pentru reluarea exporturilor de cereale ucrainene blocate de Rusia în porturile Ucrainei de la Marea Neagră erau înalţi ofiţeri ai Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU), relatează agenţia de presă Ukrinform. Rușii, cu generali GRU la negocieri Jurnaliştii Bellingcat l-au identificat pe unul dintre ei ca fiind generalul GRU, Vladimir Alekseev, care supervizează companiile militare private, a indicat Grozev într-o postare pe Twitter. "Este generalul GRU, Vladimir Alekseev, cu numele de cod . El figurează pe lista cu sancţiuni (americane) pentru atacurile cibernetice asupra serverelor DNC (Comitetul Naţional al Partidului Democrat); în prezent supervizează activitatea companiilor militare private care ucid mii de oameni în Ucraina. În iulie 2014, el supraveghea coloane ale unei astfel de companii care escortau lansatoare Buk transferate ilegal din Rusia în Ucraina", menţionează Grozev. De altfel, cu un astfel de lansator a fost doborât avionul MH17 al Malaysian Airlines deasupra estului Ucrainei în 2014, iar Bellingcat i-a identificat pe soldaţii ruşi care s-au aflat în spatele acestei tragedii soldate cu 298 de morţi. Alekseev, implicat în atacurile cu Noviciok Generalul Alekseev a fost văzut cu câteva zile în urmă la Istanbul ca reprezentant al Rusiei la negocierile mediate de Turcia privind deblocarea exporturilor de cereale ucrainene, indică directorul Bellingcat, potrivit căruia din delegaţia rusă făceau parte cel puţin doi ofiţeri GRU dintr-un total de cinci responsabili. Citește și: Putin a ieșit din bârlog pentru prima oară de la declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Vizită extrem de importantă la Teheran Conform tabloidului britanic The Sun, general-locotenentul rus de origine ucraineană Vladimir Alekseev i-ar fi supervizat pe ofiţerii GRU suspectaţi de Londra de otrăvirea cu agent neurotoxic de tip Noviciok a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia, Iulia, în Anglia în 2018. Negocierile de la Istanbul La 13 iulie, la Istanbul, a avut loc o reuniune a delegaţiilor militare ale ministerelor apărării din Turcia, Ucraina şi Rusia, la care au participat şi responsabili ONU, în cursul căreia s-a convenit asupra înfiinţării unui centru pentru exportul de cereale ucrainene, notează Ukrinform. Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat luni că o nouă întâlnire ar putea avea loc în această săptămână, potrivit agenţiei de presă citate. Bellingcat - platformă de investigaţii jurnalistice îndeosebi privind zonele de conflict, infracţiunile (în special politice) şi încălcările drepturilor omului în diverse părţi ale lumii - a fost interzisă vineri în Rusia, care a calificat-o drept o ameninţare pentru securitatea sa.

Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina (sursa: ssu.gov.ua)
Internațional

Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina

Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina. O parte dintre comandanţii ruşi au utilizat în invazia din Ucraina hărţi vechi din anul 1969 şi pe care nu erau indicate zone rezidenţiale mai noi, cum ar fi Saltovka, o suburbie a Harkovului, sau rezervoare de apă, relatează luni agenţia de presă Ukrinform, citând serviciul de presă al filialei SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei) din regiunea Harkov. Rușii folosesc hărți vechi în Ucraina "Anchetatori ai SBU au stabilit că o parte dintre comandanţii armatei ruse, care a invadat teritoriul nostru la sfârşitul lunii februarie, s-au ghidat după hărţi topografice din 1969. Dovadă stau documente ale invadatorilor confiscate de SBU în zone care fuseseră ocupate temporar în regiunea Harkov" de trupele invadatoare, menţionează într-un comunicat serviciul de presă, citat pe pagina sa de Facebook. Astfel, hărţile topografice ale Ucrainei descoperite după anihilarea unei unităţi a Brigăzii 138-a de gardă motorizată a armatei ruse relevă că ele nu au mai fost actualizate de cel puţin 53 de ani. "Pe hărţile invadatorilor lipseşte complet zona rezidenţială Saltovka din nord-estul Harkovului, a cărei construcţie a început în anii 1970. De asemenea, lipseau rezervoarele de apă Travianskoe şi Muromskoe, construite, de asemenea, în anii '70 ai secolului trecut. Frontiera de stat între Rusia şi Ucraina era în genere trasată cu un pix, întrucât pe hărţile lor aceasta nu exista", subliniază SBU. Hărți perimate, "secret de stat" Deşi hărţile au numere de înregistrare din zilele noastre şi chiar sunt însemnate ca fiind "secret de stat", la o examinare mai detaliată se poate observa că ele au fost editate în 1969, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei. Serviciul Topografic al Districtului militar de Vest din Federaţia Rusă, condus de colonelul Aleksei Krasnov, precum şi Centrul de informaţii geospaţiale şi de navigaţie al Rusiei sunt instituţiile care au acordat suportul tehnic pentru unitatea Brigăzii a 138-a de gardă, care a fost anihilată de forţele ucrainene în regiunea Harkov la sfârşitul lunii martie. Bloc de locuințe, "confundat" cu un aeroport militar Forţele ruse au lovit cu rachete de croazieră în sâmbăta în ajun de Paşte ceea ce au spus ele că ar fi fost un aeroport militar. În realitate au nimerit un bloc de locuinţe de nouă etaje, în atac murind un bebeluş de trei luni, mama şi bunica sa. Într-adevăr, în anii 70 ai secolului trecut, în perioada sovietică, la periferia Odesei se afla un aeroport militar, dar care după prăbuşirea URSS se transformase în târg, iar apoi pe locul fostului aerodrom a fost construită o zonă rezidenţială, a explicat la vremea respectivă Ukrainska Pravda, denunţând minciunile Ministerului rus al Apărării. Citește și: Fabuloasa experiență Blue Air: ANPC a dat o amendă de două milioane de euro, compania amenință cu dosare penale, mii de zboruri plătite au fost anulate Armata Federaţiei Ruse a lansat peste 3.000 de rachete de croazieră, nenumărate obuze de artilerie şi alte proiectile de la începutul invaziei în Ucraina şi până în prezent, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Ukrinform. Ucraina, teren de testare pentru rachete rusești "Peste 3.000 de rachete de croazieră a utilizat Rusia împotriva Ucrainei. Sunt imposibil de numărat obuzele de artilerie şi alte proiectile şi muniţii care au fost folosite împotriva ţării noastre şi a poporului nostru. Dar este cu siguranţă posibil să-i aducem în faţa justiţiei pe toţi criminalii de război ruşi. Pe toţi colaboraţioniştii. Pe toţi cei responsabili de teroare. Pentru tot ceea ce se întâmplă de 145 de zile şi mai mult de opt ani în Ucraina. Şi o vom face", susţine Zelenski în mesajul său postat pe Telegram. Ucraina a devenit de fapt un teren de testare pentru rachetele moderne ruseşti, completează comandamentul Forţelor aeriene ucrainene, într-un comunicat pe Facebook. "Invadatorii folosesc întregul arsenal de arme disponibil împotriva Ucrainei. Pământul nostru a devenit de fapt un teren de testare atât pentru rachetele moderne ruseşti, cât şi pentru cele învechite, care au fost dezvoltate şi fabricate încă din perioada URSS", se menţionează în comunicatul citat de Ukrinform. Rușii folosesc și rachete sovietice Acestea sunt rachete de croazieră, de tipul aer-sol, rachete lansate de sisteme operativ-tactice Tocika-U şi Iskander, precum şi rachete Onyx ale complexului de coastă Bastion. Din ce în ce mai mult, inamicul foloseşte vechi rachete sovietice, precum X-59, X-22, X-31 şi altele, împotriva poziţiilor armatei ucrainene şi a obiectelor civile, potrivit acestuia. În ultimele săptămâni, forţele ruse au început să lovească ţinte terestre cu rachete antiaeriene ale sistemului S-300, destinat în principal pentru distrugerea ţintelor aeriene, subliniază comandamentul Forţelor aeriene ucrainene.

Forțele ruse pregătesc un atac masiv (sursa: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Forțele ruse pregătesc un atac masiv

Forțele ruse pregătesc un atac masiv. Rusia îşi consolidează poziţiile defensive din zonele pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei, a anunţat duminică Ministerul Apărării britanic, potrivit Reuters. Activitate între Mariupol și Zaporojie Această consolidare include deplasări de efective şi echipamente militare între oraşele Mariupol şi Zaporojie. De asemenea, sunt întărite măsurile de securitate în zona oraşului Melitopol, a scris pe Twitter ministerul citat. Purtătorul de cuvânt al serviciilor de informaţii militare ucrainene, Vadim Skibiţki, a declarat că forţele ruse se pregătesc pentru următoarea fază a ofensivei lor din Ucraina. "Nu este vorba doar de lovituri de rachete din aer şi de pe mare. Putem vedea bombardamente pe întreaga linie de contact, de-a lungul întregii linii a frontului. Există o folosire activă a aviaţiei tactice şi a elicopterelor de atac", a spus Skibiţki. Forțele ruse pregătesc un atac masiv "Există într-adevăr o anumită activare a inamicului pe toată linia frontului. În mod clar sunt în desfăşurare acum pregătiri pentru următoarea etapă a ofensivei", a adăugat reprezentantul armatei ucrainene. Un obiectiv vizat de Rusia este cucerirea oraşului Sloviansk, situat în regiunea Doneţk. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Kievul a afirmat că în ultimele trei zile cel puţin 40 de oameni au fost ucişi în bombardamentele ruse în zone urbane. Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina (sursa: Emergency Services of Ukraine)
Internațional

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina

Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina. Forţele armate ruse şi-au reluat atacurile în estul Ucrainei, după ce şi-au regrupat trupele. Ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a ordonat extinderea atacurilor, în timpul unei inspecţii la unităţile implicate în invazia din Ucraina, informează sâmbătă dpa. Rusia și-a reluat atacurile în Ucraina "După ce a audiat raportul (asupra situaţiei), ministrul rus al apărării a dat instrucţiunile necesare pentru a extinde activităţile grupărilor armate în toate direcţiile de atac, pentru a priva regimul de la Kiev de posibilitatea de a continua să întreprindă atacuri masive de artilerie şi cu rachete asupra infrastructurii şi civililor în Donbas şi în alte regiuni", a anunţat Ministerul Apărării rus, potrivit dpa. La rândul său, Statul Major de la Kiev a anunţat în raportul său că Ucraina a respins în ultimele 24 de ore tentative de atacuri ale Rusiei în direcţia Bahmut şi lângă Doneţk. "După ce s-a regrupat, duşmanul şi-a reluat atacul asupra centralei termice de la Vuhlehirsk şi luptele continuă", se mai spune în comunicatul Statului Major ucrainean. Lupte la scară mică Experţi militari din cadrul Institutului pentru Studiul pentru Studiul Războiului (ISW) au constatat de asemenea că trupele ruse şi-au încheiat pauza pe care au luat-o după ce au capturat oraşele Severodoneţk şi Lisiciansk. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Deocamdată, luptele sunt la scară mică. "Dacă pauza operaţională într-adevăr s-a încheiat, ruşii probabil îşi vor continua şi extinde aceste atacuri în următoarele 72 de ore", potrivit analizelor ISW. Războiul pare de durată Au trecut deja aproape cinci luni de când Rusia a declanşat un război împotriva Ucrainei. După ce iniţial a eşuat în operaţiunile din nordul Ucrainei ce au vizat capitala Kiev, trupele ruse au înregistrat cuceriri teritoriale în regiunea estică Donbas, printr-o masivă desfăşurare de artilerie. Utilizarea lansatoarelor de rachete trimise de aliaţii occidentali i-au permis Ucrainei să provoace pierderi substanţiale ruşilor. Pentru a contracara aceasta, SUA cred că Rusia intenţionează să achiziţioneze drone de lupte iraniene.

Rusia ignoră că a omorât civili (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia ignoră că a omorât civili

Rusia ignoră că a omorât civili. Ministerul rus al apărării a afirmat vineri, într-un comunicat, că bombardamentul de joi asupra oraşului Viniţa din centrul Ucrainei a vizat o şedinţă de comandament a forţelor aeriene ucrainene, transmite AFP. Documentul citat precizează că s-au folosit rachete Kalibr lansate de pe mare. Rusia ignoră că a omorât civili Potrivit armatei ucrainene, acestea au lovit o parcare şi un imobil comercial cu birouri şi magazine mici din centrul localităţii, unde au ucis cel puţin 23 de oameni. Comunicatul oficial de la Moscova susţine că ţinta a fost o "casă a ofiţerilor" unde comandanţii aviaţiei ucrainene se întâlneau cu furnizori străini de armament, iar "ca urmare a loviturii participanţii la reuniune au fost eliminaţi". Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Rusia nu a recunoscut până acum nicio greşeală sau crimă a forţelor sale armate în Ucraina şi susţine că nu loveşte decât ţinte militare. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că este "consternat" de atacul de la Viniţa, iar Uniunea Europeană a acuzat Rusia de noi "atrocităţi".

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse (sursa: Flickr/Ministerie van Buitenlandse Zaken)
Internațional

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse

Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut joi crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în ţara sa, transmite AFP. Liderul de la Kiev s-a adresat prin videoconferinţă unei reuniuni juridice internaţionale privind crimele de război comise în Ucraina. Tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse "Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei", a spus Zelenski. Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse. Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten. "Cred că problema merită studiată" Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma - situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina. De aceea, ideea unui tribunal special este "foarte valabilă", a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. "Cred că problema merită studiată", le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei. Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună. Veșnicele minciuni rusești Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez. Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război. Citește și: Războiul din Ucraina „va dura”, Europa trebuie să se descurce „fără gaz rusesc”, spune Macron de Ziua Franței Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

Războiul din Ucraina va dura mult (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Războiul din Ucraina va dura mult

Războiul din Ucraina va dura mult. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP. Războiul din Ucraina va dura mult "Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică. Parada celor 6.300 la Paris Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa. În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate. Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România. Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după. 500 de soldați francezi, de urgență în România Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor (sursa: Emergency Services of Ukraine)
Internațional

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor

Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor. Trei rachete ruseşti au lovit joi centrul oraşului Vinniţa, în centrul Ucrainei, departe de linia frontului, într-un atac ce s-a soldat cu cel puţin 18 morţi, între care un copil mic, şi 30 de răniţi, potrivit Serviciului de stat ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă și corespondentului Agerpres din zonă. Ucraina: nou atac rusesc asupra civililor "La ora locală 12:15 (09:15 GMT), 12 morţi şi 25 de răniţi", a indicat serviciul de urgenţă pe pagina sa de Facebook, precizând că circa 90 de pompieri luptă să stingă un incendiu provocat de lovituri. Ulterior, corespondentul Agerpres a transmis că numărul deceselor este de 18 și al răniților, de 30. Şeful poliţiei naţionale, Ihor Klimenko, citând informaţii preliminare, a declarat că rachetele au lovit un bloc de birouri şi au avariat clădirile rezidenţiale din apropiere, provocând un incendiu uriaş care s-a extins asupra unei parcări, unde au luat foc mai multe vehicule. Conform informaţiilor preliminare, au ars cel puţin 25 de autoturisme. Zelenski: "Un act deschis de terorism" Şeful administraţiei regionale Vinniţa, Serhei Borzov, a indicat că se pare că patru rachete au fost interceptate şi distruse de antiaeriana ucraineană. "În fiecare zi, Rusia ucide civili, ucide copii ucraineni, lansează rachete asupra unor ţinte civile unde nu există niciun obiectiv militar. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Ce este asta dacă nu un act deschis de terorism?", a denunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe contul său de Telegram. Ministerul rus al Apărării nu a făcut vreun comentariu deocamdată referitor la atacul de la Vinniţa. Rusia, care a invadat Ucraina în 24 februarie, neagă că ar viza în mod deliberat civili, notează Reuters.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră