luni 22 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2420 articole
Internațional

Consilierul lui Putin, Patrușev: Ucraina și Moldova ar putea să nu mai existe ca state. Ucraina, chiar de anul acesta

Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova. Nikolai Patrușev, consilierul președintelui rus Vladimir Putin, a făcut declarații alarmante despre viitorul Ucrainei și Republicii Moldova. Patrușev a sugerat că aceste state ar putea să își piardă independența, invocând factori precum criza energetică și politicile antiruse. Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova Într-un interviu pentru Komsomolskaia Pravda, Patrușev a declarat că există posibilitatea ca Ucraina să înceteze să existe ca stat independent în 2024. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție El a subliniat că Rusia urmărește atingerea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin, inclusiv recunoașterea internațională a alipirii regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson și Crimeea la Federația Rusă. Potrivit consilierului rus, naționalismul și rusofobia ar fi contribuit la destabilizarea Ucrainei înainte de invazia rusă. Viitor incert pentru Republica Moldova În ceea ce privește Republica Moldova, Patrușev a afirmat că politica sa „antirusă agresivă” ar putea duce fie la integrarea în alt stat, fie la dispariția sa ca entitate independentă. El a acuzat conducerea de la Chișinău de discriminarea populației rusofone și a asociat criza energetică din Moldova cu directivele primite de la Bruxelles pentru reducerea dependenței de gazul rusesc. Negocieri Rusia-SUA, fără UE Patrușev a evidențiat că negocierile de pace asupra Ucrainei ar trebui să aibă loc exclusiv între Rusia și SUA, fără implicarea altor țări occidentale. El a criticat Uniunea Europeană, susținând că nu mai are autoritatea de a reprezenta interesele tuturor statelor membre, menționând țări precum Ungaria, Slovacia și România ca exemple de state cu poziții „echilibrate” față de Rusia. Cine este Nikolai Patrușev? În vârstă de 73 de ani, Nikolai Patrușev este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin și un posibil succesor al acestuia. Fost director al Serviciului Federal de Securitate (FSB) și secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, Patrușev a jucat un rol esențial în anexarea Crimeei în 2014 și în decizia de a invada Ucraina în 2022. Comentariile sale recente reflectă o viziune radicală asupra geopoliticii și a relațiilor internaționale.

Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova (sursa: kremlin.ru)
Soldați nord-coreeni capturați de armata ucraineană
Internațional

FOTO Ucraina a capturat doi soldați nord-coreeni care luptă pentru Rusia. Zelenski spune că nu a fost ușor, de obicei răniții sunt uciși chiar de ruși

Soldați nord-coreeni capturați de armata ucraineană. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că trupele sale au capturat doi soldați nord-coreeni în regiunea rusă Kursk. Aceștia au fost transferați la Kiev, unde sunt interogați de Serviciile de Securitate ale Ucrainei (SBU). Soldați nord-coreeni capturați de armata ucraineană „Sunt doi soldați care, deși răniți, au supraviețuit și au fost duși la Kiev pentru anchetă”, a declarat Zelenski pe Telegram, subliniind dificultatea operațiunii. Citește și: Aberațiile pensiilor speciale: un polițist pensionat, reangajat în MAI, are pensie mai mare decât salariul șefului Poliției, Bogdan Despescu Zelenski a acuzat Rusia și Coreea de Nord de încercări deliberate de a ascunde implicarea soldaților nord-coreeni în războiul din Ucraina. „Rușii și alți soldați nord-coreeni își ucid răniții pentru a șterge dovezile prezenței Coreei de Nord în conflict”, a afirmat liderul ucrainean. Aceasta nu este prima dată când Ucraina aduce acuzații similare. În decembrie 2024, Zelenski declarase că soldați nord-coreeni grav răniți au murit după ce au fost capturați. Dovezi vizuale și tratament umanitar Zelenski a publicat fotografii cu cei doi soldați capturați, evidențiind că aceștia primesc „toată asistența medicală necesară”. Unul dintre soldați apare cu bandaje pe mâini, iar celălalt cu bandaje în jurul bărbiei. De asemenea, președintele ucrainean a cerut SBU să ofere presei acces la cei doi prizonieri, afirmând: „Lumea trebuie să știe ce se întâmplă”. Numărul soldaților nord-coreeni din regiunea Kursk Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 12.000 de soldați nord-coreeni, inclusiv 500 de ofițeri, sunt prezenți în regiunea Kursk. Această zonă a fost scena unor câștiguri teritoriale semnificative pentru armata ucraineană, care a recucerit sute de kilometri pătrați din august 2024. Reacția Rusiei și a Coreei de Nord Până în prezent, nici Rusia, nici Coreea de Nord nu au confirmat prezența soldaților nord-coreeni în conflict. Tăcerea celor două state ridică semne de întrebare, iar implicarea Coreei de Nord este percepută ca o escaladare semnificativă a războiului. Implicațiile internaționale ale capturării Capturarea acestor soldați ar putea amplifica presiunea internațională asupra Coreei de Nord și Rusiei, aducând în prim-plan acuzații de complicitate și escaladare a conflictului. Situația evidențiază complexitatea războiului din Ucraina și implicarea tot mai multor actori internaționali, transformând acest conflict într-un punct de interes major pe scena geopolitică.

Germania, șocată de uciderea refugiatelor ucrainene (sursa: X/Jürgen Nauditt)
Eveniment

Crimă sinistră în Germania: un cuplu a ucis două refugiate ucrainene, mamă și fiică, pentru a răpi copilul tinerei

Germania, șocată de uciderea refugiatelor ucrainene. Un cuplu de germani a recunoscut marți, în cadrul unui proces desfășurat la Tribunalul districtual din Mannheim, că a ucis o refugiată ucraineană și pe mama acesteia pentru a le răpi copilul. Germania, șocată de uciderea refugiatelor ucrainene Cele două victime, o tânără de 27 de ani și mama sa de 51 de ani, au fost ucise în martie 2024. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa „Regret tot ce am făcut”, a spus bărbatul în declarația citită de avocați. Soția lui a adăugat: „Am făcut o mare greșeală.” Dorința obsesivă de a avea un copil Cuplul german, care are deja patru copii, inclusiv un fiu împreună, a fost motivat de dorința femeii de a avea o fiică. După mai multe avorturi spontane și un tratament de fertilitate eșuat, cei doi au planificat să răpească o fetiță nou-născută și să pretindă că este a lor. „Ne-am dorit foarte mult să avem o fiică împreună, aceasta a fost cea mai fierbinte dorință a soției mele”, a declarat bărbatul. Ținta: refugiați ucraineni vulnerabili Cuplul a identificat victimele într-un grup de pe Telegram destinat sprijinului refugiaților ucraineni, pretinzând că oferă ajutor cu traducerea. Tânăra ucraineancă de 27 de ani locuia împreună cu mama ei și cu bebelușul într-un cămin pentru refugiați din Wiesloch, Germania. O crimă macabră Pe 6 martie 2024, cuplul a invitat cele două femei la un restaurant, unde le-ar fi sedat. Ulterior, bărbatul le-a ucis cu un obiect contondent. Trupul mamei de 51 de ani a fost aruncat într-un lac, iar cadavrul fiicei a fost incendiat. După aceea, cuplul s-a întors acasă cu copilul. Cadavrul femeii de 27 de ani a fost descoperit a doua zi pe malul Rinului de un trecător, ceea ce a dus la demararea unei anchete. Arestarea suspecților Cuplul a fost arestat pe 13 martie 2024, iar copilul a fost găsit în locuința acestora, în siguranță. Cazul a șocat opinia publică din Germania, evidențiind vulnerabilitatea refugiaților și atrocitățile la care aceștia pot fi supuși. Procesul și posibile pedepse Procesul de la Mannheim va examina detaliile acestei crime șocante, iar inculpații riscă pedepse severe pentru faptele lor. Cazul a stârnit indignare în rândul organizațiilor de protecție a refugiaților, care cer măsuri mai stricte pentru prevenirea exploatării persoanelor vulnerabile.

Ucraina, misterul ofensivei în regiunea Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina păstrează misterul în legătură cu o nouă operațiune ofensivă în Kursk, teritoriu rusesc. Un post de comandă militar, posibil distrus

Ucraina, misterul ofensivei în regiunea Kursk. Armata ucraineană a anunțat marți că a desfășurat o lovitură de înaltă precizie asupra unui post de comandă militar în regiunea rusă Kursk. Potrivit comunicatului Statului Major al Ucrainei, această acțiune face parte din „operațiuni de luptă” menite să distrugă potențialul militar rusesc pe teritoriul Federației Ruse. Ucraina, misterul ofensivei în regiunea Kursk Într-o versiune anterioară a comunicatului, armata ucraineană menționase „noi operațiuni ofensive” în regiunea Kursk, însă această formulare a fost ulterior eliminată. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Oficialii ucraineni nu au oferit explicații suplimentare pentru modificare. Operațiunile din regiune Regiunea Kursk, situată la granița cu Ucraina, a devenit un punct de tensiune major de la începutul conflictului. Conform Kievului și surselor occidentale, armata ucraineană controlează mai multe sute de kilometri pătrați din această regiune încă din august 2024, în ciuda tentativelor armatei ruse de a recuceri teritoriile, sprijinită inclusiv de soldați nord-coreeni. Strategia Ucrainei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat în alocuțiunea sa zilnică importanța menținerii armatei ruse angajate în regiunea Kursk pentru a preveni redistribuirea trupelor rusești pe fronturile de est și sud din Ucraina. „Menținem o zonă tampon pe teritoriul rus, distrugând activ potențialul militar rusesc,” a declarat Zelenski. Reacțiile rușilor Bloggerii militari ruși au semnalat atacurile ucrainene asupra regiunii Kursk încă de duminică, dar oficialii de la Moscova consideră astfel de acțiuni ca fiind o „linie roșie.” Rusia amenință de fiecare dată cu represalii, inclusiv lovituri asupra capitalei Kiev. Utilizarea armamentului occidental Deși armata ucraineană nu a confirmat utilizarea rachetelor americane ATACMS sau britanice Storm Shadow în acest atac, media din Kiev relatează că forțele ucrainene au lovit cu succes postul de comandă al brigăzii 810 a armatei ruse în regiunea Kursk. Deși bloggerii și media confirmă atacurile, oficialii ucraineni păstrează discreția. Comandantul forțelor terestre ucrainene, Mihailo Drapatîi, a refuzat să comenteze situația, declarând că „acesta nu este domeniul meu.” Amenințări cu represalii Moscova a condamnat atacurile pe teritoriul său, considerând utilizarea armamentului occidental drept o escaladare gravă. Kremlinul promite o „ripostă” fermă, amenințând cu intensificarea atacurilor asupra Ucrainei.

Cazul dezertărilor masive dintr-o brigadă ucraineană (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Caz grav de dezertare în masă în Ucraina: aproximativ 1.700 de soldați au părăsit batalionul din care făceau parte înainte să ajungă pe front

Cazul dezertărilor masive dintr-o brigadă ucraineană. Circa 1.700 de soldați ucraineni dintr-o brigadă de 6.000 de membri au dezertat înainte de a ajunge pe front. Cazul, atribuit problemelor organizatorice și lipsei de pregătire, este investigat de armata ucraineană. Cazul dezertărilor masive dintr-o brigadă ucraineană Conform jurnalistului militar ucrainean Iuri Butusov, brigada 155 a fost afectată de un „haos organizatoric”, care a dus la pregătire insuficientă și la echipare neadecvată. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Soldații proveneau din mobilizarea obligatorie, mulți dintre ei fiind nemotivați. Echipamentele primite existau, în unele cazuri, doar pe hârtie. Aceste deficiențe au contribuit la o rată ridicată de dezertări înainte ca brigada să fie desfășurată în luptă. Echipament modern, pierderi semnificative Brigada a beneficiat de echipamente moderne, inclusiv blindate și obuziere furnizate de Franța, iar o parte dintre soldați au fost instruiți acolo. Cu toate acestea, unitatea a suferit pierderi considerabile pe frontul din apropierea orașului Pokrovsk, un punct strategic al ofensivei ruse în estul Ucrainei. Problemele continuă Armata ucraineană se confruntă cu dificultăți majore în menținerea efectivelor și moralului pe front. Mobilizarea strictă a condus la tentative de fugă din țară și coruperea unor oficiali. Recrutări forțate efectuate prin metode brutale au fost semnalate. Pierderea terenului în estul Ucrainei continuă, forțele ruse fiind mai numeroase și mai bine înarmate. În 2024, peste 60.000 de soldați ucraineni au dezertat, subliniind gravitatea situației. Lupte intense în provincia rusă Kursk Pe lângă dificultățile interne, Ucraina desfășoară operațiuni în provincia rusă Kursk, unde controlează aproximativ 460 de kilometri pătrați, în scădere față de cei 1.100 de kilometri revendicați inițial. Armata rusă, sprijinită de soldați nord-coreeni, încearcă să recupereze acest teritoriu, în contextul unor lupte intense. Situația militară din Ucraina rămâne critică, dezertările masive și pierderile pe front subliniind presiunea enormă asupra armatei. În ciuda sprijinului internațional, problemele organizatorice și morale afectează capacitatea Ucrainei de a rezista unei armate ruse bine echipate.

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

În nici patru zile din 2025, Rusia a atacat Ucraina cu peste 300 de drone și 20 de rachete, unele balistice. Zelenski insistă că apărarea antiaeriană trebuie consolidată cu sprijin occidental

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei. Rusia a lansat peste 300 de drone kamikaze și aproximativ 20 de rachete, inclusiv balistice, împotriva localităților ucrainene în primele zile ale anului 2025. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel urgent pentru consolidarea apărării antiaeriene a țării. Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei Conform declarației lui Zelenski pe Telegram, armata rusă a intensificat atacurile. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță 300 de drone kamikaze au fost lansate în primele trei zile ale anului. 20 de rachete, inclusiv rachete balistice, utilizate pentru a lovi orașe și sate. Au loc atacuri zilnice cu bombe aeriene ghidate, care continuă să provoace victime și pagube. Majoritatea atacurilor, neutralizate Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să doboare cele mai multe dintre rachete și dronele rusești. Cu toate acestea, unele atacuri au avut un impact devastator, provocând morți și răniți. Apel pentru consolidarea apărării antiaeriene Zelenski a subliniat importanța continuării eforturilor de apărare împotriva atacurilor aeriene. Soluțiile propuse includ consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană cu rachete Patriot. De asemenea, formarea de grupuri mobile de foc pentru o reacție mai rapidă și dezvoltarea unui scut antiaerian sistemic, pentru protecția mai eficientă a populației. Reuniune crucială la Ramstein Președintele ucrainean a făcut acest apel înaintea unei reuniuni importante a miniștrilor apărării, care va avea loc joia viitoare la baza aeriană americană din Ramstein. Această întâlnire face parte din cadrul „Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei”, ce reunește aproximativ 50 de țări. Obiectivul reuniunii este stabilirea unui plan concret pentru sprijinirea Ucrainei în fața intensificării atacurilor aeriene rusești. Reuniunea este ultima înainte de preluarea mandatului noii administrații americane sub conducerea lui Donald Trump. „Teroarea rusă ne cere acțiuni imediate” Zelenski a catalogat intensificarea atacurilor rusești drept o „teroare” care necesită răspunsuri ferme și o colaborare strânsă între Ucraina și partenerii săi internaționali. Președintele a subliniat că negocierile și planurile pentru întărirea apărării sunt deja în curs. Situația din Ucraina în 2025 subliniază nevoia urgentă de sprijin internațional pentru a face față intensificării atacurilor rusești. Consolidarea apărării antiaeriene devine prioritară, în timp ce comunitatea internațională pregătește răspunsuri coordonate în cadrul reuniunii de la Ramstein.

România poate asigura jumătate din necesarul de energie al Moldovei Foto: Energocom
Eveniment

România poate asigura doar jumătate din necesarul de energie electrică al Moldovei, așa că Energocom cumpără din Ucraina, noaptea

România poate asigura doar jumătate din necesarul de energie electrică a Moldovei, așa că Energocom cumpără din Ucraina, noaptea. Compania de stat Energocom a anunțat că, deocamdată, poate asigura aprovizionarea pentru 2 ianaurie. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei România poate asigura jumătate din necesarul de energie al Moldovei „Întrucât capacitatea comercială alocată la hotarul România-Republica Moldova este limitată la 315 MW bandă (24 de ore din 24) din 650-800 MW necesari, o parte din energia electrică contractată este rezervată la licitațiile intrazilnice din capacitățile care nu sunt utilizate la celelalte hotare ale României cu statele vecine. Pentru acest lucru, echipa Energocom lucrează non-stop chiar și în zilele libere sau de sărbătoare. Astfel, am reușit să rezervăm capacitatea necesară pentru data de 2 ianuarie. La contractele anunțate pe 31 decembrie, suplimentar vom achiziționa energie electrică din Ucraina, de la Energoatom, pentru orele de noapte, atunci când colegiii noștri au surplus de energie și o pot exporta”, a anunțat Energocom. Regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică majoră după ce livrările de gaz rusesc prin Ucraina au fost sistate. Miercuri, autoritățile locale au întrerupt furnizarea de căldură și apă caldă în regim centralizat pentru gospodării. Așa-numitul parlament local de la Tiraspol a cerut recent Kremlinului să negocieze un nou acord cu Ucraina pentru reluarea livrărilor de gaz.

Sistarea tranzitului gazului rusesc, reacții oficiale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Sistarea furnizării gazului rusesc în UE prin Ucraina este salutată de Polonia, dar criticată vehement de Slovacia

Sistarea tranzitului gazului rusesc, reacții oficiale. Ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, a salutat încetarea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, considerând această decizie o „nouă victorie” împotriva Rusiei. Pe de altă parte, Slovacia a formulat critici. Livrările de gaz rusesc prin Ucraina, încheiate Kievul și Moscova au confirmat miercuri încetarea tranzitului gazului rusesc spre Europa prin Ucraina. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Contractul de 5 ani semnat în 2029 a expirat, iar de la 1 ianuarie 2025, livrările au fost suspendate. Compania rusă a declarat că Ucraina a refuzat reînnoirea acordului, lăsând Gazprom fără capacitate tehnică și legală pentru a continua livrările. Sistarea tranzitului gazului rusesc, reacții oficiale Ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galușcenko, a declarat că oprirea tranzitului reprezintă o victorie pentru Ucraina. „Rusia pierde piețe și va suferi pierderi financiare,” a afirmat oficialul. Sikorski a subliniat că acest pas completează alte succese recente împotriva Rusiei, precum extinderea NATO cu Finlanda și Suedia. Odată cu această schimbare, prețul gazului european a atins pragul de 50 euro/MWh, o premieră după mai bine de un an. Critica Slovaciei Prim-ministrul slovac Robert Fico a avertizat că încetarea tranzitului va avea un impact drastic asupra țărilor din UE, inclusiv Slovacia, extrem de dependentă de gazul rusesc. Europa rămâne dependentă doar de TurkStream (prin Marea Neagră) și Balkan Stream, suplimentate de importuri de GNL. Rusia și Europa, relație tensionată După sabotarea gazoductelor Nord Stream, încetarea tranzitului prin Ucraina reduce semnificativ capacitatea Rusiei de a influența Europa prin exporturile de gaz. Europa continuă să diversifice sursele de aprovizionare, mizând pe importuri de gaz natural lichefiat și energie regenerabilă. O nouă eră energetică pentru Europa Decizia de a opri tranzitul gazului rusesc prin Ucraina marchează o etapă crucială în tranziția energetică europeană, reducând dependența de Rusia. Cu toate acestea, provocările economice și logistice rămân semnificative pentru țările dependente de gazul rusesc.

Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești (sursa: X/Gazprom)
Internațional

Gazul rusesc nu mai traversează Ucraina spre Europa din dimineața zilei de 1 ianuarie 2025, a confirmat Gazprom

Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești. Începând cu 1 ianuarie 2025, la ora 05:00 GMT, Ucraina a încetat oficial transportul gazelor naturale rusești prin teritoriul său. Decizia marchează sfârșitul unui acord de cooperare cu Gazprom, care a fost în vigoare din 30 ianuarie 2019. Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești Operatorul ucrainean de gaze GTSOU a confirmat că Acordul de interacțiune pentru punctele de interconectare fizică dintre sistemele de transport ale celor două țări a expirat pe 1 ianuarie 2025, la ora 07:00. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Punctul de intrare Sudzha de la granița de est a Ucrainei și punctele de ieșire de la granițele de vest și sud sunt afectate. GTSOU a notificat partenerii internaționali despre încetarea tranzitului, conform procedurilor stabilite. „Un eveniment istoric” Ministrul energiei din Ucraina, Gherman Galușcenko, a calificat oprirea tranzitului drept un „eveniment istoric”. Acest pas reprezintă o nouă etapă în reducerea dependenței Ucrainei de energia rusească și consolidarea poziției sale ca jucător independent pe piața energetică europeană. Reacția Gazprom Gigantul rus Gazprom a declarat că nu mai are capacitatea tehnică și legală de a livra gaze prin Ucraina, din cauza refuzului clar exprimat al părții ucrainene de a prelungi acordurile. Livrările de gaze rusești prin teritoriul Ucrainei s-au oprit la ora 08:00 (ora Moscovei). Gazprom consideră această situație o consecință directă a deciziilor politice ale Ucrainei. Impactul asupra Europei și pieței energetice Oprirea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina ridică semne de întrebare legate de securitatea energetică a Europei: țările dependente de gazul rusesc vor trebui să-și diversifice rapid sursele. De asemenea este de așteptat o volatilitate crescută pe piețele internaționale a pețurile gazelor naturale. Ucraina își consolidează independența energetică, punând accent pe dezvoltarea resurselor proprii și integrarea în rețelele europene. O nouă eră în relațiile energetice Această decizie simbolizează o schimbare majoră în relațiile dintre Ucraina și Rusia, cu implicații profunde pentru echilibrul geopolitic și energetic din regiune. Rămâne de văzut cum va influența această mutare viitorul aprovizionării cu gaze naturale în Europa.

Sistarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina (sursa: X/Gazprom)
Internațional

Nici un metru cub de gaz nu va mai tranzita Ucraina spre Europa de la 1 ianuarie 2025, a confirmat Kievul. Principalele țări afectate

Sistarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina. Începând cu 1 ianuarie 2025, nicio cantitate de gaz rusesc nu va mai tranzita gazoductele ucrainene, a confirmat operatorul ucrainean GTSOU. Decizia marchează sfârșitul acordului de tranzit semnat în 2019 între Ucraina și Gazprom, afectând semnificativ economiile implicate și securitatea energetică a Europei. Sistarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat prelungirea contractului de tranzit cu Gazprom, o decizie susținută de Comisia Europeană. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Aceasta a recomandat țărilor afectate, precum Republica Moldova, Slovacia, Ungaria și Austria, să identifice surse alternative de aprovizionare, chiar dacă aceste soluții implică costuri suplimentare. Conform estimărilor, Ucraina va pierde anual taxe de tranzit în valoare de aproximativ 800 de milioane de dolari, în timp ce Gazprom va înregistra pierderi de până la 5 miliarde de dolari din vânzările către Europa. Uniunea Europeană reduce dependența de gazul rusesc După invazia Rusiei în Ucraina și sabotajul conductelor Nord Stream, Uniunea Europeană a implementat măsuri pentru a reduce dependența de gazul natural rusesc. Importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), în special din SUA, au devenit o alternativă, deși acestea sunt mai scumpe decât gazele transportate prin conducte. Scăderea tranzitului de gaz prin Ucraina Tranzitul gazului rusesc prin rețeaua ucraineană a scăzut cu aproape două treimi față de 2021, ajungând la 14,65 miliarde de metri cubi în 2023. În prezent, Rusia își livrează gazul către Europa doar prin gazoductul TurkStream și extensia acestuia, Balkan Stream. Dificultăți pentru Slovacia și Ungaria Slovacia și Ungaria, printre cele mai afectate țări de sistarea tranzitului, au avertizat asupra dificultăților de aprovizionare. Premierul slovac Robert Fico a avut schimburi tensionate cu președintele Zelenski, amenințând cu oprirea furnizării de energie electrică către Ucraina. Soluții precum livrările de gaz azer sunt discutate, dar nu există încă o variantă concretă. Republica Moldova, în criză energetică În Republica Moldova, situația este critică, având în vedere dependența centralei de la Cuciurgan de gazul rusesc. Țara a declarat stare de urgență în sectorul energetic, fiind afectată și de un conflict financiar cu Gazprom privind datorii de 700 de milioane de dolari, nerecunoscute de Chișinău. Perspective energetice pentru Europa În condițiile schimbărilor geopolitice și energetice, Europa își continuă tranziția către surse alternative de energie. Situația tensionată evidențiază necesitatea diversificării și securizării aprovizionării cu energie, mai ales pentru țările dependente de gazul rusesc.

Biden oferă un nou ajutor Ucrainei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Înainte cu trei săptămâni ca Trump să preia puterea, Biden oferă încă 2,5 miliarde de dolari Ucrainei (echipamente militare)

Biden oferă un nou ajutor Ucrainei. Președintele american Joe Biden a anunțat luni un nou pachet de ajutor în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, în contextul războiului cu Rusia. Această decizie vine pe fondul ultimelor săptămâni de mandat ale lui Biden, înainte ca președintele ales Donald Trump să preia puterea pe 20 ianuarie. Biden oferă un nou ajutor Ucrainei „Statele Unite vor continua să sprijine Ucraina fără încetare pentru a-i întări poziția în acest război,” a declarat Biden într-un comunicat oficial. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Noul pachet de ajutor include 1,25 miliarde de dolari provenind din stocurile existente ale SUA, ceea ce permite livrarea imediată de echipamente. De asemenea, 1,22 miliarde de dolari din Inițiativa de Asistență pentru Securitatea Ucrainei (USAI), prin care echipamentele sunt procurate de la industria de apărare sau de la parteneri internaționali. Acest proces poate dura luni sau chiar ani. Ajutorul oferă Ucrainei capabilități esențiale pe termen scurt și resurse strategice pe termen lung, inclusiv apărare aeriană, artilerie și alte sisteme critice pentru câmpul de luptă. Sprijin total pentru Ucraina în timpul mandatului De la începutul conflictului, Statele Unite au angajat un total de 175 de miliarde de dolari în ajutor pentru Ucraina, consolidând capacitatea țării de a rezista invaziei ruse. Cu toate acestea, viitorul acestui sprijin rămâne incert odată cu preluarea mandatului de către Donald Trump, care a exprimat reticență față de implicarea continuă a SUA în conflict. Trump a subliniat în timpul campaniei sale că dorește un final rapid al războiului și că aliații europeni ar trebui să contribuie mai mult la sprijinirea Ucrainei. Sprijinul SUA, crucial Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de trei ani, Rusia a recurs la măsuri controversate pentru a-și întări poziția militară. Recent, au fost mobilizate trupe nord-coreene pentru a sprijini armata rusă pe câmpul de luptă, o mișcare care subliniază escaladarea tensiunilor și lipsa de resurse umane a Rusiei. Decizia lui Joe Biden de a accelera ajutorul militar pentru Ucraina reflectă angajamentul SUA de a sprijini Kievul în fața agresiunii rusești. Cu toate acestea, incertitudinea legată de viitorul relațiilor internaționale sub noua administrație Trump ridică semne de întrebare asupra ritmului și direcției acestui sprijin în 2025.

Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina (sursa: Facebook/Robert Kaliňák)
Internațional

Slovacia dă o nouă lovitură Ucrainei: ministrul Apărării susține că Kievul ar trebui să renunțe la teritorii pentru a obține pacea

Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina. Ministrul slovac al Apărării, Robert Kalinak, a declarat că Ucraina ar putea fi obligată să renunțe la o parte din teritoriul său pentru a obține pacea. Într-un interviu acordat postului de televiziune TA3, oficialul a menționat că aceasta este o realitate dificilă, subliniind că Slovacia susține negocierile și o încetare rapidă a focului în regiune. Poziția Slovaciei privind războiul din Ucraina Kalinak a afirmat că încheierea rapidă a conflictului din Ucraina este în interesul Slovaciei, dată fiind proximitatea geografică și impactul economic al războiului. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Totodată, el a punctat că Ucraina trebuie să accepte realitatea unei frontiere comune extinse cu Rusia, sugerând că aceasta va fi un factor determinant în viitorul său geopolitic. „Ucraina probabil nu știe că nu va fi niciodată între Germania și Elveția, ci că va avea mereu cea mai lungă frontieră comună cu Rusia”, a declarat Kalinak. Critici la adresa Rusiei Ministrul slovac a recunoscut că Rusia a încălcat legea internațională prin invazia Ucrainei, începută în februarie 2022. Cu toate acestea, el a subliniat necesitatea aplicării unor standarde uniforme în alte dispute internaționale, ridicând întrebări despre modul în care sunt abordate conflictele globale. Tensiuni privind gazele și energia electrică Recent, relațiile dintre Slovacia și Ucraina s-au deteriorat, pe fondul deciziei Kievului de a opri tranzitul de gaze rusești pe teritoriul său începând cu 1 ianuarie. Această măsură urmărește să priveze Moscova de venituri care ar putea fi folosite pentru finanțarea războiului. Decizia a stârnit nemulțumirea Slovaciei, care depinde de acest tranzit pentru securitatea energetică. Premierul slovac, Robert Fico, a amenințat că țara sa va înceta furnizarea de electricitate către Ucraina dacă măsura este implementată. Relațiile Slovaciei cu Rusia Deplasarea recentă a premierului Robert Fico la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, a generat reacții dure din partea Ucrainei și Uniunii Europene. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a interpretat amenințările Slovaciei ca fiind influențate direct de Kremlin. Fico a criticat în mod repetat politica Occidentului față de Ucraina, iar vizita sa la Moscova a amplificat suspiciunile privind poziția Slovaciei în conflictul ruso-ucrainean. Între interese naționale și politica internațională Declarațiile ministrului slovac al Apărării și tensiunile recente dintre Slovacia și Ucraina subliniază complexitatea relațiilor regionale în contextul războiului. Pe măsură ce Slovacia navighează între propriile interese economice și politica UE, pozițiile oficialilor săi continuă să genereze controverse la nivel internațional.

Robert Fico, colaboratorul Rusiei, acuză Zelenski (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Premierul slovac amenință să înceteze livrările de electricitate către Ucraina dacă Kievul oprește gazul rusesc spre Europa

Robert Fico, colaboratorul Rusiei, acuză Zelenski. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe premierul slovac Robert Fico de colaborare cu Rusia în escaladarea unui conflict energetic cu Ucraina. Disputa dintre cele două țări vizează tranzitul gazului rusesc prin Ucraina către Slovacia, cu implicații economice și politice majore pentru regiune. Robert Fico, colaboratorul Rusiei, acuză Zelenski Într-un mesaj postat pe platforma X, Zelenski a afirmat: Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul „Se pare că Putin i-a dat lui Fico ordinul de a deschide al doilea front energetic contra Ucrainei, pe seama intereselor poporului slovac. Doar așa pot fi explicate amenințările lui Fico cu tăierea livrărilor de energie ale Ucrainei în această iarnă, în timp ce Rusia ne atacă centralele electrice și rețeaua energetică.” Declarațiile vin după ce Robert Fico a sugerat că Slovacia ar putea lua măsuri reciproce împotriva Ucrainei, inclusiv oprirea livrărilor de energie electrică, dacă Kievul oprește tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său după 1 ianuarie 2025. Declarațiile lui Nico Premierul slovac a subliniat că oprirea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina nu este doar o decizie politică, ci una cu efecte economice grave pentru întreaga Uniune Europeană. „În 2025-2026, Uniunea Europeană va plăti suplimentar 120 de miliarde de euro ca urmare a creșterii prețurilor gazului și electricității. Competitivitatea noastră urmează să se prăbușească din nou. Slovacia va pierde aproximativ 500 de milioane de euro reprezentând taxe de tranzit, Ucraina aproape un miliard, în timp ce Rusia este probabil să piardă doar 2,5 miliarde de euro. Dar, nu-i așa, i-am pedepsit din nou pe ruși?”, a afirmat Fico, citat de TASR. Contractul de tranzit al gazului rusesc Contractul privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina expiră pe 31 decembrie, iar reprezentanții ucraineni au indicat anterior că nu intenționează să-l prelungească. Această decizie a fost discutată de Fico cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, pe 22 decembrie. Fico consideră că măsurile luate pentru reducerea dependenței Uniunii Europene de gazul rusesc aduc beneficii majore Statelor Unite, în detrimentul economiilor europene. Implicațiile energetice și politice Disputa dintre Ucraina și Slovacia subliniază tensiunile din regiune pe tema energiei, în contextul războiului din Ucraina și al relațiilor complicate dintre statele europene și Rusia. În timp ce Ucraina încearcă să reducă dependența energetică de Rusia, Slovacia atrage atenția asupra costurilor economice ale unei astfel de decizii pentru întreaga Uniune Europeană.

Scholz critică livrarea rachetelor Taurus, Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Cancelarul Scholz refuză în continuare să dea Ucrainei rachete Taurus cu care ar putea fi lovite ținte de pe teritoriul rus. Probabil viitor cancelar, Friedrich Merz (CDU) este pentru furnizarea acestor arme Kievului

Scholz critică livrarea rachetelor Taurus, Ucrainei. Cancelarul german Olaf Scholz l-a atacat dur pe liderul opoziției, Friedrich Merz, pentru schimbările frecvente de poziție legate de livrarea rachetelor cu rază lungă Taurus către Ucraina. Scholz critică livrarea rachetelor Taurus, Ucrainei „Liderul opoziției a vrut întâi să le furnizăm, apoi brusc a decis că livrarea nu mai este necesară înaintea alegerilor din estul Germaniei, doar pentru a formula în Bundestag, în octombrie, un tip de ultimatum pentru livrare,” a declarat Scholz pentru platforma de știri t-online. Citește și: EXCLUSIV Anca Alexandrescu, foame de bani: propagandista lui Călin Georgescu a ajuns, de la peste 10.000 de euro lunar, bani parțial publici, la doar vreo 2.000 de euro lunar, din propria firmă Cancelarul a calificat această abordare drept „o periculoasă traiectorie în zig-zag.” Olaf Scholz și-a reafirmat opoziția față de livrarea rachetelor Taurus către Ucraina, în ciuda solicitărilor constante din partea Kievului. În acest context, criticile sale la adresa lui Merz vin pe fondul unui dezacord mai amplu privind politica de sprijin militar a Germaniei pentru Ucraina. CDU conduce în sondaje Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este principalul contracandidat al lui Scholz în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate din Germania, programate pentru 23 februarie. Conform sondajelor de opinie, CDU are un avans de aproape 10% față de social-democrați, ceea ce intensifică dezbaterea politică dintre cele două tabere. Critici legate de convorbirile cu Vladimir Putin Olaf Scholz s-a referit și la criticile venite din partea unor lideri internaționali, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, privind convorbirile sale cu președintele rus Vladimir Putin. Întrebat dacă ar mai discuta cu Putin, Scholz a răspuns afirmativ: „Nu poți fi naiv sau să îți faci iluzii. Există unii oameni - sau ar trebui să spun o persoană - care vine în Germania spunând că totul se poate rezolva cu o conversație sau două.” Cancelarul a subliniat că i-a transmis liderului rus că Germania nu va diminua sprijinul pentru Ucraina. Germania, al doilea mare susținător al Ucrainei Olaf Scholz a accentuat rolul semnificativ al Germaniei în sprijinirea Ucrainei, țara fiind al doilea mare susținător al Kievului, după Statele Unite. Cancelarul a reiterat că sprijinul german rămâne ferm, în ciuda criticilor interne și internaționale. Politica externă și alegerile din Germania Divergențele dintre Olaf Scholz și Friedrich Merz reflectă tensiunile din politica germană privind sprijinul pentru Ucraina și relațiile internaționale. Cu alegerile parlamentare anticipate la orizont, dezbaterea asupra livrării rachetelor Taurus și a poziției Germaniei față de războiul din Ucraina devine un subiect-cheie pentru electorat.

Sistemul energetic al Ucrainei, atacat masiv (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Atac masiv rusesc cu rachete de croazieră și balistice în prima zi de Crăciun, a fost vizat sistemul energetic din nord-estul Ucrainei

Sistemul energetic al Ucrainei, atacat masiv. Miercuri dimineață, Rusia a lansat un nou val de atacuri cu rachete de croazieră și balistice asupra sistemului energetic ucrainean și a orașelor din estul țării, conform declarațiilor oficialilor ucraineni. Sistemul energetic al Ucrainei, atacat masiv Guvernatorul regional din Harkov, Oleh Siniehubov, a raportat că șase persoane au fost rănite în urma atacurilor. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Forțele aeriene ucrainene au confirmat utilizarea rachetelor balistice, iar infrastructura civilă nerezidențială a fost grav afectată, conform unui mesaj publicat pe Telegram de Siniehubov. Regiunea Dnipro, lovită de armata rusă Guvernatorul din Dnipropetrovsk, Serhi Lisak, a informat că regiunea Dnipro a fost vizată de atacuri intense care au țintit sistemul energetic. Aceste atacuri fac parte dintr-o strategie coordonată de distrugere a infrastructurii critice. Restricții la energia electrică Ministrul ucrainean al energiei, German Galușcenko, a declarat că operatorul sistemului de transport a impus restricții de furnizare pentru a reduce efectele asupra consumatorilor. De asemenea, compania privată DTEK a raportat "daune grave" la echipamentele energetice și a menționat că acesta este cel de-al 13-lea atac masiv asupra sectorului energetic ucrainean în 2024. Alertă aeriană la nivel național Autoritățile ucrainene au emis miercuri o alertă aeriană națională ca răspuns la lansările de rachete de croazieră rusești. Survoluri cu rachete au fost raportate în regiunile estice, centrale, sudice și vestice ale țării. Escaladarea atacurilor Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina încă din primăvara anului 2024, deteriorând aproape jumătate din capacitatea de generare. Aceste atacuri repetate au provocat pene de curent și au afectat grav viața civililor. Pe 17 noiembrie, în timpul unui atac similar, Rusia a lansat 120 de rachete și 90 de drone, omorând cel puțin șapte persoane și cauzând întreruperi de curent de până la opt ore în mari părți ale țării. Efectele continue ale conflictului Ucraina continuă să facă față unei crize energetice severe, în contextul atacurilor rusești asupra sectorului energetic. Autoritățile depun eforturi pentru a minimiza impactul asupra populației și pentru a repara infrastructura distrusă. Situația rămâne tensionată, iar atacurile reprezintă o amenințare constantă pentru stabilitatea țării.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră