„Putin nu vrea pace” – reacția dură a senatorului Lindsey Graham, apropiat al președintelui Trump, la declarațiile lui Medvedev
Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace”. Declarația recentă a fostului președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia Rusia urmărește o „victorie rapidă” și „distrugerea completă” a guvernului ucrainean, a fost catalogată de senatorul american Lindsey Graham drept „un moment rar de onestitate”. Graham a adăugat că acum este clar că Putin nu vrea, de fapt, pacea în Ucraina. Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” Senatorul republican Lindsey Graham, susținător al unui nou proiect de sancțiuni dure împotriva Rusiei, a catalogat declarațiile explicite ale lui Medvedev, drept adevărate. Citește și: Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare, inclusiv două de cercetări spațiale și aerospațiale „Apreciez că ați arătat clar lumii că Putin și Rusia nu sunt nici pe departe interesați de pace”, a transmis Graham. Comentariile sale vin ca reacție la o postare publicată de Medvedev pe Telegram, în care vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a respins ideea unui compromis de pace, afirmând că „negocierile de la Istanbul nu sunt menite să ajungă la un compromis bazat pe condiții nerealiste”. Sancțiuni contra Rusiei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut anterior Statelor Unite să impună sancțiuni mai dure în cazul eșecului negocierilor de la Istanbul. Ca răspuns, senatorul Lindsey Graham a anunțat că un proiect de lege bipartizan urmează să fie avansat în Congres, prevederea-cheie fiind tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere petrol, gaze, uraniu și alte resurse din Rusia. Rusia menține o linie dură în cadrul negocierilor de pace Runda a doua de negocieri dintre Rusia și Ucraina, desfășurată luni, s-a încheiat fără progrese semnificative. Moscova a refuzat o încetare a focului pe termen lung și a prezentat Kievului un memorandum cu cerințe maximaliste, printre care recunoașterea anexării ilegale a regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie; interdicția aderării Ucrainei la NATO; limitări în privința armatei ucrainene. Medvedev a reiterat că adevăratul scop al Rusiei este înfrângerea militară și eliminarea conducerii politice ucrainene, pe care a descris-o din nou drept un „regim neo-nazist”, o retorică intens criticată și considerată nefondată de comunitatea internațională. Negocieri folosite pentru câștiguri militare Autoritățile de la Kiev susțin că Rusia folosește negocierile de pace pentru a câștiga timp și a avansa pe front. Medvedev a recunoscut indirect acest lucru în postarea sa, afirmând: „Armata noastră avansează activ și va continua să avanseze. Tot ceea ce ar trebui să explodeze va exploda, iar toți cei care ar trebui exterminați vor dispărea.” Declarația a fost făcută la scurt timp după ce forțele ucrainene au atacat patru aerodromuri din interiorul Rusiei, distrugând zeci de bombardiere strategice. Niciun progres în negocieri La fel ca și prima rundă de negocieri din 16 mai, discuțiile de luni s-au încheiat fără un acord privind un armistițiu durabil sau un plan de pace. Singura înțelegere atinsă a fost inițierea unui nou schimb de prizonieri, care ar putea include până la 1.200 de prizonieri de fiecare parte. Moscova a propus, de asemenea, un armistițiu umanitar de trei zile pentru recuperarea corpurilor soldaților căzuți în luptă.
