sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2289 articole
Internațional

Zelenski spune că renunță la funcție dacă asta e condiția pentru intrarea Ucrainei în NATO

Zelenski demisionează pentru Ucraina în NATO. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la o conferință de presă de la Kiev că nu s-a supărat din cauza calificării recente de "dictator" din partea omologului său american, Donald Trump. Zelenski a subliniat, de asemenea, că nu intenționează să "rămână la putere timp de decenii", reafirmându-și angajamentul față de un mandat democratic și legitim. Zelenski demisionează pentru Ucraina în NATO În cadrul conferinței, Zelenski a precizat: Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania "Fireşte că nu aş descrie cuvintele folosite de Trump drept un compliment. Oricine ar fi ofensat de cuvântul dictator dacă ar fi dictator (...). Eu sunt un preşedinte ales în mod legitim." Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a demisiona în schimbul aderării Ucrainei la NATO, subliniind importanța securității naționale pentru asigurarea păcii în țară. "Dacă aceasta înseamnă pace pentru Ucraina, atunci sunt pregătit", a declarat acesta. Solicitarea unei întâlniri cu Trump Zelenski a anunțat și dorința de a se întâlni cu Donald Trump înaintea unui posibil summit între Trump și președintele rus Vladimir Putin, pentru a asigura o discuție echitabilă privind acordul cu mineralele cu Statele Unite. "Cred că această întâlnire trebuie să fie justă, adică (să aibă loc) înainte ca Trump să se întâlnească cu Putin" Despre acordul cu SUA, privind mineralele, Zelenski a declarart: "Trebuie să ne întâlnim şi să vorbim".

Zelenski demisionează pentru Ucraina în NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Ucraina lucrează la alternativa pentru Starlink (sursa: Facebook/Рустем Умєров / Rustem Umerov)
Internațional

Ucraina are soluție dacă Starlink (Musk) încetează să mai furnizeze internet prin satelit armatei

Ucraina lucrează la alternativa pentru Starlink. Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a anunțat că Ucraina dezvoltă o soluție alternativă la sistemul Starlink, esențial pentru telecomunicațiile armatei sale. Ucraina lucrează la alternativa pentru Starlink Această inițiativă vine pe fondul tensiunilor puternice cu președintele american Donald Trump și cu miliardarul Elon Musk, proprietarul rețelei de sateliți. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania În cadrul unei conferințe de presă de la Kiev, Umerov a subliniat: „Lucrăm deja la asta. Alternative există. O soluție există deja”, promițând că va oferi detalii suplimentare în curând. Astfel, Ucraina își pregătește planuri pentru a asigura continuitatea comunicațiilor militare, indiferent de evoluția situației cu Starlink. Blocarea Starlink Șeful serviciului de informații militare ucrainean (GUR), Kirilo Budanov, a menționat că până în prezent nu a existat nicio blocare „sistemică” a Starlink în Ucraina. Acesta a dat asigurări că rețeaua continuă să funcționeze normal. Tensiuni cu administrația Trump și Elon Musk Potrivit o informație Reuters, administrația lui Donald Trump a amenințat că va întrerupe accesul la sateliții Starlink, pentru a-l forța pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să semneze un acord privind accesul la mineralele strategice ucrainene.  Răspunsul lui Elon Musk, transmis pe platforma X, a fost categoric: „E fals”, etichetând raportul ca fiind „mincinoasă”. Susținerea Poloniei pentru accesul la Starlink Vicepreședintele Consiliului de miniștri polonez, Krzysztof Gawkowski, a declarat că Polonia va continua să achite abonamentele Starlink pentru Ucraina. El a adăugat că nu își poate imagina ca cineva să rezilieze contractul, subliniind astfel sprijinul continuu al Poloniei pentru accesul ucrainean la rețeaua de sateliți.

Convocarea unui summit european pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

UE ar putea anunța luni decizii militare importante pentru Ucraina. Pe 6 martie, summit european

Convocarea unui summit european pentru Ucraina. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat pe X, duminică, convocarea unui summit european special dedicat Ucrainei, programat pentru 6 martie, Convocarea unui summit european pentru Ucraina Costa a subliniat importanța momentului, declarând: Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania "Trăim un moment decisiv pentru Ucraina și securitatea europeană". În urma consultărilor cu liderii europeni, el a constatat o dorință comună de a aborda provocările la nivelul UE. Răspunsul european la negocierile americani-ruși În contextul negocierilor dintre americani și ruși privind Ucraina, europenii își asumă efortul de a elabora un răspuns coordonat. Se remarcă teama ca, fără implicarea directă a UE, un acord ar putea fi încheiat în detrimentul Kievului, fără ca europenii să aibă un cuvânt de spus. Colaborarea la nivelul UE: Costa și Ursula von der Leyen Antonio Costa s-a angajat să colaboreze îndeaproape cu președinta Comisiei Europene. Alături de Ursula von der Leyen, și de toate statele membre, se vor lua decizii esențiale în cadrul summit-ului din 6 martie. Speranțele Ucrainei Într-o conferință de presă de la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că reuniunea de luni, ce va reuni liderii statelor aliate – în special europeni – va reprezenta un "viraj" semnificativ. Zelenski a remarcat importanța întâlnirii, menționând participarea miniștrilor apărării din 13 țări europene, care vor defini un răspuns coordonat la negocierile americano-rușe și vor contribui la consolidarea securității Europei. Inițiativa Estoniei și Franței La trei ani de la începutul războiului, reuniunea miniștrilor apărării, inițiată de Estonia și Franța, îi va reuni pe reprezentanți din Lituania, Letonia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie. Scopul principal este elaborarea unui răspuns comun care să influențeze negocierile în desfășurare și să întărească securitatea întregii Europe

Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să recupereze ajutorul financiar acordat de Washington Kievului în războiul contra Rusiei

Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei. Președintele american a afirmat sâmbătă că intenționează să "recupereze banii" din ajutorul acordat Ucrainei încă de la începutul invaziei ruse. Această poziție survine pe fondul discuțiilor dintre Washington și Kiev privind un acord care să implice resursele minerale ale Ucrainei. Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei În cadrul marii reuniuni a conservatorilor americani (CPAC) din apropierea Washingtonului, Trump a declarat: Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații "Cerem pământuri rare și petrol, orice putem obține." Președintele a adăugat că încearcă să recupereze sau să asigure banii investiti, invocând necesitatea de a primi ceva în schimbul sprijinului financiar acordat de-a lungul timpului. Compensații în valoare de 500 de miliarde de dolari De câteva săptămâni, Donald Trump susține că, pentru sprijinul acordat Kievului în fața invaziei ruse, ar trebui să se ofere echivalentul a 500 de miliarde de dolari în resurse minerale. Condiția e considerată inacceptabilă pentru Ucraina în stadiul actual al conflictului. Tensiuni între Washington și Kiev Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu este dispus să semneze un acord cu Statele Unite care să-i asigure acces preferențial la resursele minerale ale țării. Această poziție agravează tensiunile dintre Kiev și Washington, complicând eforturile de a găsi un consens privind sprijinul american. Retorica și orientarea spre Moscova Trump a promis că va pune capăt rapid războiului din Ucraina, conflict declanșat de invazia rusă acum trei ani. Totuși, după o conversație telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, el a adoptat o retorică asemănătoare celei a Kremlinului, acuzând autoritățile ucrainene și numindu-l pe Zelenski "dictator". În plus, Trump a subliniat că prezența președintelui ucrainean la discuțiile pentru încheierea conflictului "nu este foarte importantă". Apropierea de Moscova a stârnit temeri în capitalele europene, care se îngrijorează de o posibilă consolidare a puterii Rusiei pe continent.

Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina (sursa: Facebook/U.S. Department of State) În imagine, Marco Rubio, secretarul de stat american
Internațional

SUA propun o rezoluție ONU în care nu se face nici o referire la integritatea teritorială a Ucrainei

Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina. Statele Unite au propus un proiect de rezoluție la Adunarea Generală a ONU, care solicită „încheierea rapidă” a conflictului din Ucraina, fără a menționa explicit respectarea integrității teritoriale a țării. Surse diplomatice au confirmat aceste detalii înaintea votului programat luni. Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina În timp ce președintele american Donald Trump face presiuni asupra omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, proiectul de rezoluție cere o soluționare rapidă a conflictului și lansează un apel pentru o pace durabilă între Ucraina și Rusia. Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații Rezoluția nu face referire la integritatea teritorială a Ucrainei. Această formulare simplă se îndepărtează de textele anterioare ale Adunării, care erau clar formulate în sprijinul Ucrainei. Reacții din partea Rusiei Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a calificat rezoluția ca fiind „o idee bună”, deși a remarcat că textul nu face referire la „rădăcinile” conflictului. Această lipsă de detalii contrastează cu abordările anterioare și ridică semne de întrebare privind modul în care se va aborda criza. Reuniunea ONU și proiectul de rezoluție al Ucrainei Adunarea Generală a ONU se reunește luni pentru a marca cea de-a treia aniversare a invaziei ruse în Ucraina. În acest context, Ucraina și partenerii europeni au pregătit un proiect de rezoluție care subliniază necesitatea dublării eforturilor diplomatice pentru a pune capăt războiului în acest an. Textul reiterează solicitările pentru retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse și încetarea atacurilor asupra Ucrainei, beneficiind de un sprijin larg de aproximativ 140 de state membre. Critici europene și implicații diplomatice Textul american propus, cu doar 65 de cuvinte, riscă să provoace furia europenilor, surprinși de dialogul american-rus privind Ucraina. Ambasadorul francez la ONU, Nicolas de Riviere, a declarat că nu are comentarii deocamdată, în timp ce Richard Gowan, de la International Crisis Group, a afirmat că un text minimalist care nu condamnă agresiunea rusă sau nu se referă la integritatea teritorială a Ucrainei pare a fi o trădare a Kievului și o lovitură înjositoare pentru Uniunea Europeană, contestând principiile fundamentale ale dreptului internațional.

Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare (sursa: X/Starlink)
Internațional

Șantajul lui Musk: Ucrainei i se poate opri accesul la rețeaua de sateliți Starlink

Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare. Negociatorii americani, care presează autoritățile de la Kiev pentru a obține acces la mineralele rare din Ucraina, au evocat posibilitatea întreruperii accesului la rețeaua de sateliți Starlink, deținută de Elon Musk. Conform mai multor surse apropiate dosarului, citate de Reuters, această amenințare face parte dintr-o strategie de negociere intensă. Starlink, pilonul conectivității Ucrainei Rețeaua Starlink, formată din peste 7.000 de sateliți cu orbită joasă (LEO), oferă conexiune la Internet în peste 100 de țări. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Pentru Ucraina și armata sa, această infrastructură este vitală, iar o posibilă întrerupere a accesului ar reprezenta o lovitură majoră în contextul operațiunilor militare și al comunicării critice. Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare În cadrul negocierilor, accesul continuu al Ucrainei la Starlink a fost subiectul discuțiilor după ce președintele Volodimir Zelenski a refuzat o propunere inițială a secretarului american al Trezoreriei, Scott Bessent. Ulterior, în întâlnirile dintre emisarul american Keith Kellogg și Zelenski, s-a reamintit că, fără un acord privind mineralele rare, Ucraina riscă să își piardă accesul la rețeaua Starlink. Negociatorii au subliniat că, în lipsa unui acord favorabil privind accesul la rezervele de minerale rare, evaluate la aproximativ 500 de miliarde de dolari,  Ucraina ar putea fi penalizată sever. Zelenski a respins cererile administrației Trump, menționând că SUA nu au oferit garanții de securitate pentru aceste rezerve, ceea ce a alimentat tensiunile din cadrul negocierilor. Rolul esențial al lui Elon Musk Miliardarul Elon Musk a furnizat Ucrainei câteva mii de terminale Starlink pentru a compensa distrugerile rețelelor de comunicații cauzate de invazia rusă din februarie 2022. Deși a fost salutat inițial ca un erou, Musk a redus ulterior accesul Ucrainei la Starlink, manifestând critici privind modul în care autoritățile de la Kiev gestionează războiul, ceea ce a complicat și mai mult situația negociată. Impactul strategic al Starlink Rețeaua Starlink este crucială pentru operațiunile cu drone ale Ucrainei, un element esențial al strategiei sale militare. Melinda Haring, senior fellow la Atlantic Council, avertizează că pierderea accesului la Starlink ar fi o schimbare radicală, afectând semnificativ capacitățile Ucrainei de supraveghere și atac, întrucât aceasta contribuie la menținerea parității cu Rusia în domeniul tehnologic. Perspective de acord  Președintele ucrainean a anunțat că echipe de negociatori americani și ucraineni lucrează intens pentru a ajunge la un acord, iar președintele Trump a afirmat că semnarea unui acord va avea loc în curând. Rezultatul acestor negocieri va influența direct securitatea și conectivitatea Ucrainei, evidențiind importanța strategică a rețelei Starlink în contextul conflictului actual.

Mircea Marian
Opinii

Doar dacă vrem să-l ajutăm pe Putin, ne certăm acum cu toată America

Cea mai mare greșeală pe care o poate face România, acum, este să se certe cu SUA pornind de la câteva relatări „pe surse”. Nu exclud ca, de fapt, să asistăm la o campanie electorală, menită să genereze emoție și să ne facă să uităm de eșecul economic al acestei guvernări.  Oricum, chiar dacă teoria mea conspiraționistă este falsă, doar Rusia câștigă când un aliat ferm al SUA își schimbă, nervos, direcția de politică externă... Pentru că SUA NU și-au schimbat-o, tot ce citim este „pe surse”. Rușii au cerut, Washingtonul a refuzat.  S-a întâmplat ceva, până acum? A plecat vreun soldat american din România? Nu. Și, ca să plece, ar fi un proces lung și costisitor care probabil s-ar extinde dincolo de mandatul lui Donald Trump.  Ok, Trump s-a rățoit la Zelenski. E stilul său, toți știam asta. Toți, inclusiv Zelenski, trebuiau să-l ignore - o spun oameni care au studiat atent comportamentul actualului președinte al SUA, nu eu.  Ce mesaje oficiale ne-a transmis până acum noua administrație de la Casa Albă? 1) Să ne consolidăm democrația și să nu mai înghițim informațiile subțiri ale unui servicu secret. E cineva care nu recunoaște că democrația din România era la pământ, că suntem foarte, foarte, aproape de ceea ce se numește o cleptocrație? 2) Să creștem alocarea pentru Apărare, să nu mai așteptăm ca doar SUA să cheltuie pentru protecția noastră. Mi se pare foarte corect. Ce vrem acum, să stăm la mâna Germaniei și Franței? Va trece isteria aceasta și vom vedea din nou Germania tânjind după gaze ieftine din Rusia și exporturi masive în China comunistă. Am uitat că Franța a fost la un pas să vândă fregate ultramoderne Rusiei, ceea ce ar fi schimbat complet jocul în Marea Neagră?  Eu nu spun să nu facem nimic. Dar acum suntem în etapa cu drobul de sare: ne văicărim steril. Ne trebuie un plan B, discret. Ne trebuie un plan pentru Republica Moldova. Ne trebuie investiții consistente în Apărare. Dar suntem siguri că banii nu ar fi furați, de generalii de tip Zisu?  Însă, mă întorc la ceea ce scriam la început: să așteptăm, cu calm. Este extrem de posibil ca Trump să realizeze nu doar că Putin vrea să îl păcălească, dar încurajează China să atace Taiwanul și cine știe unde se va duce, ulterior... Mă tem că relația cu SUA a devenit subiect de campanie electorală, pentru ca PSD și PNL să arate că fac ceva, în timp ce reformele economice, PNRR-ul, sunt blocate.  Rămân un susținător al parteneriatului strategic cu SUA și cred că este o mare greșeală ca, dintr-un impuls de moment, să îl transformăm noi în literă moartă. Vom vedea ce fac alții...

Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului (sursa: BBC)
Internațional

VIDEO Trump, atac brutal la Zelenski: Nu trebuia să înceapă războiul, trebuia să facă o înțelegere

Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului. Președintele american Donald Trump a declarat marți că Ucraina poartă responsabilitatea pentru invazia pe scară largă lansată de Rusia în 2022. Afirmațiile sale vin în urma negocierilor dintre miniștrii de externe ai SUA și Rusia la Riad, discuții din care Ucraina a fost exclusă. Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului Într-un interviu acordat BBC la Mar-a-Lago, Trump a criticat reacția președintelui Zelenski, care denunțase negocierile ca fiind „discuții despre Ucraina, fără Ucraina”. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Într-un atac direct la adresa liderului ucrainean, Trump a susținut că Zelenski putea ajunge la un acord înainte ca războiul să înceapă. „Nu trebuia niciodată să începeți asta. Puteați ajunge la o înțelegere”, a afirmat Trump, sugerând că Ucraina este vinovată pentru conflict. De asemenea, fostul președinte american a declarat că, dacă ar fi fost la putere în 2022, ar fi negociat un acord care ar fi păstrat teritoriul Ucrainei și ar fi prevenit distrugerea orașelor. „Vreau să văd pace. Nu vreau să mai văd cum sunt uciși toți acești oameni”, a subliniat Trump. Trump susține că Rusia vrea să oprească „barbaria” În ciuda invaziei masive și a atacurilor continue asupra Ucrainei, Trump a afirmat că „Rusia vrea să facă ceva și să pună capăt barbariei sălbatice”. Totodată, a lăsat să se înțeleagă că o întâlnire cu Vladimir Putin ar putea avea loc până la sfârșitul lunii, spunând doar „Probabil”, când a fost întrebat despre acest subiect. Ucraina trebuie să organizeze alegeri Trump a criticat absența alegerilor în Ucraina, reluând un punct de propagandă folosit de Rusia, care susține că mandatul lui Zelenski a expirat și că Ucraina trebuie să organizeze scrutin prezidențial. „Nu Rusia crede asta. Aceasta este ceea ce cred eu și multe alte țări de asemenea”, a spus Trump. Zelenski a respins această solicitare, invocând legea marțială care interzice organizarea alegerilor în timpul războiului. Trump a mai susținut că Zelenski i-a spus recent că nu știe unde sunt jumătate din fondurile primite de la SUA, insinuând posibile nereguli în administrarea ajutorului american. Europa trebuie să contribuie mai mult În cadrul interviului, Trump a solicitat o „reechilibrare” a ajutorului oferit Ucrainei, considerând că SUA au contribuit prea mult în comparație cu Europa. „Noi le-am dat cred 350 de miliarde de dolari (...), este mult și trebuie să reechilibrăm cu Europa, pentru că ei au dat mult mai puțin”, a declarat Trump. De asemenea, a comentat ideea controversată de a trimite trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, spunând că este „total favorabil” inițiativei, dar că SUA nu au motive să intervină: „Noi nu avem de ce să trimitem trupe acolo, pentru că, știți, suntem foarte departe”. Ucraina sub Atac, în timp ce Trump susține negocierile În timp ce Trump se declară „încrezător” că negocierile dintre SUA și Rusia vor aduce pacea, atacurile rusești continuă pe teritoriul ucrainean. Miercuri, orașul-port Odesa a fost parțial distrus, locuitorii rămânând fără curent electric și căldură.

Propaganda nord-coreeană, soldații induși în eroare (sursa: chosun.com)
Internațional

Soldații nord-coreeni capturați de ucraineni în Rusia vor să fie trimiși în Coreea de Sud

Propaganda nord-coreeană, soldații induși în eroare. Unul dintre cei doi soldați nord-coreeni capturați de forțele ucrainene a dezvăluit, într-un interviu acordat publicației sud-coreene Chosun Ilbo, că a fost indus în eroare de superiorii săi. Acesta a crezut că se află pe câmpul de luptă împotriva trupelor sud-coreene și nu știa că urma să lupte în Ucraina. Propaganda nord-coreeană, soldații induși în eroare Identificat doar după numele de familie, Ri, soldatul nord-coreean a declarat că oficialii Ministerului de Securitate de la Phenian le-au spus militarilor că piloții dronelor ucrainene sunt „toți soldați sud-coreeni”. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Această dezinformare pare să fi fost o strategie menită să motiveze trupele nord-coreene să lupte alături de Rusia în războiul împotriva Ucrainei. „Aș fi preferat să mă arunc în aer” Ri, care a suferit răni grave la mandibulă și la un braț, a relatat că majoritatea camarazilor săi din batalion (între 63 și 65 de oameni) au fost uciși de drone și artileria ucraineană. Conștient de faptul că prizonierii de război sunt considerați trădători în Coreea de Nord, acesta a recunoscut că ar fi încercat să se sinucidă dacă ar fi avut o grenadă la dispoziție. Dorința de a deveni refugiat în Coreea de Sud Într-o declarație istorică, Ri a exprimat pentru prima dată intenția de a cere azil în Coreea de Sud. „Sunt 80% sigur de viitorul meu. În primul rând, voi solicita statutul de refugiat în Coreea de Sud. Dacă îl solicit, mă veți accepta?”, a întrebat el jurnalistul sud-coreean. Ucraina și schimburile de prizonieri În ianuarie, Ucraina a publicat o înregistrare video cu interogatoriul celor doi soldați nord-coreeni capturați la Kursk, unul dintre aceștia exprimându-și dorința de a rămâne în Ucraina. Autoritățile de la Kiev au sugerat că sunt dispuse să faciliteze întoarcerea soldaților nord-coreeni în schimbul eliberării prizonierilor de război ucraineni. Soldații capturați ar trebui protejați Organizația Human Rights Watch (HRW) a cerut ca prizonierii de război nord-coreeni capturați în Ucraina să fie tratați conform convențiilor internaționale și să nu fie trimiși înapoi în Coreea de Nord. ONG-ul a avertizat că repatrierea lor ar putea duce la represalii severe, inclusiv execuții, subliniind principiul nereturnării, care interzice expulzarea persoanelor în state unde ar putea fi persecutate sau torturate. Mii de soldați uciși și răniți Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 5.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți în doar trei luni de lupte la Kursk. Estimările arată că între 11.000 și 12.000 de nord-coreeni au fost dislocați în această regiune pentru a lupta alături de armata rusă. În plus, Serviciul Național de Informații (NIS) din Coreea de Sud a raportat în ianuarie că cel puțin 300 de soldați nord-coreeni au murit și alți 2.700 au fost răniți în luptele de la Kursk.

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina
Internațional

Analiza spionilor estonieni: Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina

Analiza spionilor estonieni, „Securitatea Internațională și Estonia - 2025”, apreciază că „pentru securitatea lumii libere, Rusia nu trebuie lăsată să dicteze pacea în Ucraina”. În analiză, nu există aproape nici o referire la Statele Unite, exceptând avertismentul că China comunistă ar privi o înfrângere a Ucrainei ca pe o victorie a „principalului rival”, SUA.  Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan „Pentru a proteja viitorul Ucrainei și securitatea lumii libere, este esențial ca Rusia să nu dicteze condițiile de încheiere a conflictului. Nu există niciun motiv să credem că Putin și-a abandonat ambițiile maximaliste, inclusiv cererea de retragere a prezenței militare a NATO prezența militară a NATO la granițele sale din 1997, ceea ce face cu atât mai vital ca Rusia să dea Ucrainei o lecție dureroasă”, se afirmă în analiza serviciului estonian de spionaj.  Analiza spionilor estonieni Care sunt principalele concluzii ale acestui serviciu: Anul trecut Moldova a fost ținta unei masive campanii rusești de influență. Rusia și-a atins, din păcate, parțial obiectivele: referendumul pentru aderarea la UE a trecut la limită, iar Alexandr Stoianoglo a obținut un număr consistent de voturi, deși fusese lansat doar cu șase luni înainte. Campania rusă de influențare a alegerilor a fost una din cele mai sofisticate și probabil va continua și în 2025. „Mii de persoane au fost implicate, folosind instrumente precum platformele de social media (Telegram și TikTok), pliante și emisiuni de televiziune tradiționale. Alegătorii au fost bombardați cu donații în numerar” „China ajută Rusia în războiul dronelor, oferind o cale prin care componentele occidentale ajung la agresor. China critică sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, aprobând tacit sprijinindu-și cetățenii și companiile care fac afaceri cu Rusia” „În timp ce retorica Kremlinului privind armele nucleare este energică, acțiunile sale nu reflectă aceste amenințări amenințătoare. Este foarte puțin probabil ca Rusia să folosească arme nucleare în războiul împotriva Ucrainei,dar observând modul în care factorul frică a reținut Occidentul până acum,  Rusia îl exploatează la maximum. Războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat cu ceva timp în urmă dacă Occidentul ar fi văzut bluful Rusiei” Emiratele Arabe Unite au devenit un hub pentru afacerile Rusiei „În cazul în care războiul în Ucraina se încheie favorabil Rusiei sau dacă ostilitățile sunt înghețate, este aproape sigur că unități militare rusești vor staționa permanent de-a lungul granițelor Estoniei în în număr mai mare decât înainte de 24 februarie 2022. Rusia s-a angajat să dezvolte tehnologia dronelor și integrarea extensivă în forțele sale armate” Nu există nici o referire la România în raportul de 90 de pagini. 

Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE (sursa: Facebook/Élysée – Présidence de la République française)
Internațional

Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE

Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE. O reuniune de urgență a liderilor europeni a avut loc luni la Paris, având ca obiectiv definirea unei strategii comune pentru securitatea Europei și gestionarea „accelerării” sprijinului american pentru Ucraina. Potrivit Le Figaro, mărul discordiei a fost trimiterea de trupe în Ucraina. Reuniunea de criză de la Élysée Întâlnirea, desfășurată la Palatul Élysée, a durat peste trei ore și a reunit aproximativ zece lideri ai țărilor din Uniunea Europeană. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Subiectul principal: coordonarea unui răspuns comun în fața evoluțiilor rapide ale politicii americane privind conflictul din Ucraina. Trimiterea trupelor în Ucraina dezbină UE Premierul britanic, care urmează să efectueze săptămâna viitoare o vizită la Donald Trump în Washington, și-a exprimat dorința de a juca un rol de mediator între SUA și Europa. Duminică, acesta a declarat că este pregătit să trimită trupe în Ucraina „dacă va fi necesar”, pentru a contribui la garanțiile de securitate ale țării. Suedia a afirmat, de asemenea, că nu exclude posibilitatea unui astfel de desfășurare militară, dar doar „în cazul unei păci juste și durabile” în Ucraina. Însă nu toți participanții au fost de acord cu această măsură. Germania și Polonia resping ideea trimiterii de trupe În contrast, cancelarul german a considerat acest subiect „extrem de inadecvat” și „prematur”, exprimându-și iritarea față de momentul apariției acestui dezbatere. La rândul său, Donald Tusk, un susținător puternic al Ucrainei, a declarat că Polonia nu intenționează să trimită soldați în Ucraina.

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia (sursa: cpc.ru)
Internațional

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia

Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia. Ucraina a lansat un atac cu drone asupra oleoductului Caspian Pipeline Consortium (CPC), situat în sudul Rusiei, provocând oprirea unei stații de pompare esențiale, a anunțat luni operatorul conductei. CPC este una dintre cele mai mari conducte de transport țiței din lume, iar atacul a avut un impact direct asupra capacității sale operaționale. Ucraina atacă oleoductul CPC din Rusia Potrivit unui comunicat al Caspian Pipeline Consortium, atacul a fost realizat cu șapte drone încărcate cu explozivi și fragmente metalice. Citește și: Șoșoacă a luat cu asalt CCR, dar principalul atac a fost asupra casetelor cu mâncare: „Ciorbică de perișoare…Ce mai avem pe aici? Brânzică, prăjituri” Scopul loviturii a fost atât de a afecta infrastructura strategică, cât și de a provoca victime în rândul personalului stației de pompare. Impact asupra transportului de petrol Stația vizată, Kropotkinskaya, situată lângă orașul Stavropol, este cea mai mare de pe traseul oleoductului CPC și a fost scoasă din funcțiune. În prezent, conducta funcționează la o capacitate redusă, afectând fluxul de petrol din regiune. Oleoduct strategic pentru Rusia și Kazahstan Oleoductul CPC are o lungime de peste 1.500 km și transportă petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră. Potrivit datelor oficiale, consorțiul este deținut în proporție de 24% de Rusia, 19% de Kazahstan și 15% de gigantul petrolier american Chevron.

Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina

Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina. Statele Unite au transmis guvernelor europene un set de întrebări esențiale despre măsurile necesare pentru a furniza Ucrainei garanții de securitate eficiente, relatează Reuters. Washingtonul a subliniat că așteaptă ca Europa să preia conducerea în stabilirea unui cadru de securitate durabil și așteaptă propunerile aliaților săi. Chestionar SUA pentru UE privind Ucraina Potrivit documentului consultat de Reuters, întrebările adresate de SUA guvernelor europene sunt următoarele: Citește și: VIDEO & FOTO Ciolacu, cu hanorac Loro Piana de 4.000 de euro ca să dea pisica jos de pe gardul vilei de protocol în care stă în Dorobanți 1) Ce consideraţi că este o garanţie de securitate sau o asigurare (ce pot fi) susţinute de Europa care ar servi drept un factor de descurajare suficient pentru Rusia, asigurând în acelaşi timp că acest conflict se încheie cu un acord de pace durabil? 2) Ce ţări europene şi/sau terţe credeţi că ar putea sau vor participa la un astfel de acord? Există ţări care credeţi că ar fi indispensabile? Ar fi ţara dumneavoastră dispusă să îşi desfăşoare trupe în Ucraina ca parte a unui acord de pace? 3) Dacă forţe militare ale unor ţări terţe ar fi desfăşurate în Ucraina ca parte a unui acord de pace, care aţi considera că este dimensiunea necesară a unei astfel de forţe conduse de Europa? Cum şi unde vor fi desfăşurate aceste forţe şi pentru cât timp? 4) Ce acţiuni trebuie să fie pregătiţi să întreprindă SUA, aliaţii şi partenerii dacă Rusia atacă aceste forţe? 5) Ce cerinţe de sprijin, dacă este cazul, din partea SUA ar considera guvernul dumneavoastră necesare pentru participarea sa la aceste aranjamente de securitate? Mai precis, ce resurse pe termen scurt şi lung credeţi că vor fi necesare din partea SUA? 6) Ce capabilităţi suplimentare, opţiuni de echipamente, mentenanţă şi întreţinere este pregătit guvernul dumneavoastră să ofere Ucrainei pentru a-i îmbunătăţi poziţia de negociere şi a creşte presiunea asupra Rusiei? Ce mai este pregătit să facă guvernul dumneavoastră pentru a-şi creşte sancţiunile împotriva Rusiei, inclusiv prin o aplicare mai strictă a sancţiunilor şi o mai bună vizare a ţărilor terţe care îi permit Rusiei să activeze la nivel global.

Viitorul Ucrainei, reuniune crucială la Paris (sursa: X/Jean-Noël Barrot)
Internațional

Viitorul Ucrainei, reuniune crucială la Paris

Viitorul Ucrainei, reuniune crucială la Paris. Luni, la Paris, liderii principalelor țări europene se întâlnesc pentru a discuta despre securitatea europeană și războiul din Ucraina. Reuniunea are loc într-un moment tensionat, în care administrația americană condusă de Donald Trump își reia contactele directe cu Rusia, fără a include Uniunea Europeană în negocieri. Viitorul Ucrainei, reuniune crucială la Paris Șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a confirmat într-un interviu pentru RFI, reuninea liderilor europeni la Paris. Citește și: VIDEO & FOTO Ciolacu, cu hanorac Loro Piana de 4.000 de euro ca să dea pisica jos de pe gardul vilei de protocol în care stă în Dorobanți Președintele francez Emmanuel Macron va găzdui această întâlnire, la care vor participa lideri din Germania, Polonia, Italia, Danemarca și Marea Britanie, alături de președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Antonio Costa. De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va lua parte la discuții. SUA și Rusia, negocieri fără Europa? Îngrijorările europene sunt alimentate de faptul că președintele Donald Trump intenționează să negocieze direct cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Trump a anunțat că se va întâlni cu liderul rus în Arabia Saudită pentru a discuta viitorul conflictului. Totodată, la Conferința de Securitate de la Munchen, desfășurată weekendul trecut, vicepreședintele american JD Vance a lansat critici dure la adresa Uniunii Europene, acuzând-o că nu respectă "libertatea de exprimare". Mai mult, emisarul special al lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că „Europa nu va fi inclusă în negocieri”. Zelenski: „Europa trebuie să-și consolideze poziția” În fața riscului ca SUA și Rusia să negocieze „pe la spatele” Europei și al Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski și-a îndemnat aliații europeni să își consolideze poziția comună. Acesta a atras atenția că Trump nu a menționat niciodată că SUA are nevoie de Europa la masa negocierilor și că liderul american respectă doar forța. În acest context, ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a subliniat că europenii trebuie să ofere garanții de securitate Ucrainei și să joace un rol activ în orice soluție diplomatică. Miniștrii europeni, surprinși de contactul Trump-Putin Săptămâna trecută, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Poloniei, Italiei, Spaniei, Marii Britanii și Ucrainei s-au reunit la Paris pentru a coordona poziția europeană. Totuși, la scurt timp după întâlnire, aceștia au fost surprinși să afle că Donald Trump a avut o conversație de 90 de minute cu Vladimir Putin, un lider izolat pe scena internațională după invazia Ucrainei.

Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat (sursa: Facebook/Munich Security Conference)
Internațional

Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat

Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că nu va semna acordul cu Statele Unite asupra zăcămintelor minerale din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent. Acordul Ucraina, SUA pentru minerale, blocat Liderul de la Kiev a explicat că acest document, în forma sa actuală, „nu ar proteja” țara sa, subliniind necesitatea unor garanții de securitate clare. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) „Nu i-am autorizat pe miniștri să semneze acordul pentru că el nu este gata. În opinia mea, el nu ne protejează”, a declarat Zelenski în marja Conferinței de Securitate de la München. Acesta a precizat că orice înțelegere privind resursele naturale ar trebui să fie strâns legată de protecția Ucrainei. SUA vrea o compensație pentru ajutorul militar Secretarul de stat american Marco Rubio a subliniat joi că Washingtonul speră să ajungă la un acord privind exploatarea mineralelor Ucrainei. Acest aranjament ar urma să servească drept compensație parțială pentru miliardele de dolari oferite Kievului în sprijin militar. „O parte din acești bani va servi la recompensarea contribuabilului american pentru miliardele de dolari care au fost cheltuite în această țară”, a declarat Rubio. În plus, oficialul american a precizat că o altă parte a fondurilor ar fi destinată reconstrucției Ucrainei, grav afectată de războiul cu Rusia. Trump condiționează sprijinul pentru Ucraina Fostul președinte american Donald Trump, cunoscut pentru poziția sa critică față de ajutorul financiar oferit Ucrainei, a sugerat că sprijinul SUA ar putea depinde de acordarea accesului la resursele miniere ucrainene. Ucraina dispune de importante rezerve de litiu și titan, esențiale pentru industrii de vârf precum sectorul aerospațial și producția de vehicule electrice. Aceste resurse strategice fac din Ucraina o țintă de interes major pentru marile puteri economice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră