sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2289 articole
Internațional

Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului

Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ferm că Ucraina nu va accepta un acord de pace negociat pe la spatele său sau fără implicarea Kievului. În discursul său, susținut la Conferința de Securitate de la München, acesta a cerut Europei să-și formeze propria armată. Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului Liderul ucrainean a subliniat că nici o negociere despre viitorul Ucrainei nu poate avea loc fără implicarea directă a Kievului, extinzând această regulă și la nivel european: Excluderea Ucrainei de la negocieri ar însemna o pierdere pentru întreaga Europă, a avertizat Zelenski. O armată europeană Zelenski a susținut că Europa trebuie să își creeze propriile forțe armate și să își asigure garanții de securitate solide, deoarece Statele Unite nu vor oferi protecție în lipsa unui angajament clar al europenilor. El a făcut apel la unitate politică și strategică în cadrul Uniunii Europene pentru ca sfârșitul războiului să fie „primul succes comun al Europei”. Posibilă întâlnire Trump-Putin, un pericol pentru Ucraina Zelenski a atras atenția asupra unei posibile întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin la ceremonia din 9 mai la Moscova. Președintele Ucrainei considerând că acest lucru ar fi „periculos” dacă ar avea loc înaintea unei discuții directe între Trump și liderii ucraineni. Potrivit acestuia, Kremlinul ar putea încerca să influențeze viitoarele negocieri, punând Ucraina într-o poziție vulnerabilă.

Ucraina refuză pacea, fără implicarea Kievului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina (sursa: defense.gov)
Internațional

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina

Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat miercuri, la Bruxelles, că nu este realist ca Ucraina să-și recupereze teritoriile pierdute începând cu 2014 și nici să adere la NATO ca rezultat al unui eventual acord de pace. Declarațiile sale, făcute în cadrul unei întâlniri a 50 de state care susțin Kievul, subliniază o schimbare de abordare privind viitorul securității europene. Șeful Pentagonului, mesaj tranșant pentru Ucraina Hegseth a subliniat că menținerea unei perspective idealiste privind refacerea granițelor Ucrainei nu face decât să prelungească conflictul. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Trebuie să începem prin a recunoaște că întoarcerea la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist. Urmărirea acestui obiectiv iluzoriu nu va face decât să prelungească războiul și să provoace mai multă suferință”, a spus el. Această poziție reprezintă o abordare pragmatică, sugerând că negocierile trebuie să țină cont de realitățile de pe teren. Garanții de securitate, dar fără NATO Potrivit secretarului Apărării, o pace durabilă pentru Ucraina trebuie să includă garanții puternice de securitate, însă fără perspectiva integrării în NATO. „SUA nu cred că intrarea Ucrainei în NATO poate fi un rezultat realist al unui acord negociat”, a declarat el, adăugând că orice garanții de securitate trebuie să fie susținute de trupe europene și internaționale, dar nu sub umbrela NATO. „Dacă aceste trupe sunt dislocate ca forțe de menținere a păcii în Ucraina, ele trebuie să facă parte dintr-o misiune care să nu fie a NATO și care să nu fie acoperită de Articolul 5”, a subliniat Hegseth, referindu-se la principiul apărării colective al alianței. Supraveghere internațională și excluderea trupelor americane În plus, oficialul american a insistat asupra necesității unei supravegheri internaționale a liniei de contact, excluzând în mod clar trimiterea de trupe americane în Ucraina. „Pentru a fi clari, ca parte a oricărei garanții de securitate, nu vor fi dislocate trupe americane în Ucraina”, a afirmat el. Energia – o armă strategică împotriva Rusiei Hegseth a evidențiat și importanța reducerii veniturilor energetice ale Rusiei printr-o creștere a producției de energie în SUA și Europa. „Președintele Donald Trump declanșează producția de energie americană și încurajează alte țări să facă același lucru. Prețurile mai mici la energie, împreună cu aplicarea mai eficientă a sancțiunilor, vor forța Rusia să se așeze la masa negocierilor”, a explicat el. Europa trebuie să preia conducerea în sprijinul Ucrainei Hegseth a transmis un mesaj clar aliaților europeni: „Europa trebuie să ofere Ucrainei o parte covârșitoare din viitorul ajutor letal și neletal.” Acesta include furnizarea de muniții, extinderea bazei industriale de apărare și conștientizarea cetățenilor europeni privind pericolul la adresa securității continentului. Oficialul american a criticat și actualul prag de 2% din PIB alocat apărării de către statele europene, susținând că acesta este insuficient. „Președintele Trump a cerut 5% și sunt de acord”, a menționat el. SUA își schimbă prioritățile strategice Un alt aspect important al discursului lui Hegseth a fost legat de schimbarea priorităților strategice ale SUA. „Realitățile strategice dure împiedică SUA să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei. SUA se confruntă cu amenințări serioase la adresa propriului teritoriu și acordă prioritate descurajării războiului cu China în Pacific”, a explicat el. În acest context, el a sugerat o „diviziune a muncii” între SUA și Europa, prin care Washingtonul să își concentreze atenția asupra Pacificului, iar aliații europeni să-și asume un rol mai activ în securitatea regională. Europa trebuie să devină mai autonomă În final, secretarul Apărării a subliniat că viitorul NATO depinde de o mai mare implicare a aliaților europeni. „SUA rămân angajate față de NATO și parteneriatul de apărare cu Europa, dar nu vor mai tolera o relație dezechilibrată, ce favorizează dependența”, a concluzionat Hegseth.

Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi”, spune Iulian Fota Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste”

Un fost secretar de stat de la Externe, Iulian Fota, acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi”. Fota a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe din februarie 2022 în februarie 2024. Între 2009 și 2014, el a fost consilier prezidențial pentru securitate națională în administrația președintelui Traian Băsescu. Citește și: Grupul infracțional constituit de Laura Vicol și-a început activitatea din 2018, doi ani înainte ca PSD să o facă deputată – judecător Acum, el relatează, pe Facebook, o ciocnire cu administrația Iohannis, unde a cerut să se discute „mersul războiului și implicații pentru România”, dar a fost refuzat. În consecință, Fota a cerut să se consemneze că „România , pe zona de securitate națională, nu este pregătită pentru vremurile proaste care au căzut peste noi”, fapt valabil și azi. Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Pe fondul plecării lui KWI de la Cotroceni vreau să povestesc un moment trist,chiar șocant, pentru ca un activ negativ să nu se descarce asupra lui Ilie Bolojan. Mai ales când, într-o culme a ipocriziei, îi spui președintelui interimar «aveți grijă de România»!!! De la începerea fazei doi a agresiunii ruse împotriva Ucrainei, februarie 2022, până în toamna acelui an , nu avusese loc nici o discuție serioasă despre cum ar trebui România să abordeze cea mai gravă criză de securitate națională cu care era confruntată. Cele două ședințe CSAT nu se pun, pentru că ele sunt de o formalitate descurajantă. Rar când sunt utilizate ca formate de discuțîi serioase. Și asta o spun ca fost membru al CSAT timp de șase ani. Luni de zile speranța mea a fost ca fie Ion Oprișor, consilier prezidențial de securitate națională, fie consilierul premierului pe același domeniu, Nicolae Comănescu, ne vor invita, la nivel de secretar de stat , să ne sfătuim. Cu ce ne confruntăm și cum facem mai bine să apărăm țară. Cine cunoaște administrarea centrală a țării știe cât de importanți sunt secretarii de stat. Ei mișcă administrația , ei țin țara în picioare sau o scufundă. Includ aici și pe cei asimilați acestei poziții, cum sunt unii șefi de agenții importante. Când eu eram consilier prezidențial , dincolo de formate standartizate, precum Consiliul Operativ al Comunitățîi de Informații, am utilizat des formatul adhoc al secretarilor de stat, pentru a rezolva teme importante, precum securitatea cibernetică sau cea energetică. Pur și simplu îi împingeam de la spate, ii presam, ii mai și amenințăm, ca să rezolvăm o problema. În definitiv aveam în spate aureolă de putere a Președintelui Traian Băsescu. Spre disperarea mea nu s-a întâmplat nimic până prin toamna lui 2022. Când primesc o invitație la Cotroceni, la o ședința convocată de Ion Oprișor. Din start, după agenda, mi-am dat seama că nu este o activitate serioasă. Eram invitați să discutăm două chestii foarte tehnice, fără relevanță pentru mersul războiului. Dar măcar era un format mai larg și am bănuit că vor fi și alții acolo. M-am dus, discuția a fost plata și tehnică, fără nici o relevanță strategică. Am stat cuminte până la ultimul punct, diverse. MAE nu avea responsabilități directe pe chestiunile de pe agenda. În schimb, la final, am cerut cuvântul și am propus, dacă tot ne-am strâns, că agenda să fie completată cu un punct suplimentar: mersul războiului și implicații pentru România. Am fost foarte explicit, plecând și de la participarea instituțională relevantă, care ar fi avantajul unei astfel de discuții. În definitiv eram strânși la Cotroceni cei mai reprezentativi secretari de stat ai statului român. Cele mai importante instituții erau acolo, vreo 12 cu totul. Spre șocul meu, Oprișor s-a opus , spunând că nu e momentul. În condițiile alea, într-un gest de frondă, l-am întrerupt brutal și am cerut să se consemneze în mînuță ședinței că eu, SDS Fota, cu toată greutatea funcției afirm responsabil și oficial că România, pe zona de securitate națională, nu este pregătită pentru vremurile proaste care au căzut peste noi. Peste 25 de ani de experiență , competență demonstrată, loialitate fără fisură nu au fost suficiente pentru a determina o mâna de demnitari ai statului român să ne aplecăm serios asupra nevoilor țării. Au băgat toți capul în pământ și ședința s-a terminat fără discuția reclamată. După ședința nu am avut de la nimeni, nici o reacție. Nici de la Oprișor , nici de la cei care participaseră. Absolut nimic. Nu m-a întrebat nimeni ce am vrut să spun, ce am în cap, ce mi-a venit. The sound of silence!Frică pentru menținerea postului domină rațiunea. Și nici vreo altă ședința nu a mai avut loc, cel puțîn până în februarie 2024, când am fost dat afară. Prea stricam confortul unui întreg establishment. Așa am ajuns să ne intrabam dacă «statul român este eșuat» și dacă suntem în pericol «să ne facem de râs». Și atunci, în condițiile astea, nu este o imensă ipocrizie să-i spui lui Bolojan «aveți grijă de România»? În ultimii trei ani, grija pentru România, din incompetența sau comoditate, a fost minimă. Iar ce le-am spus la Cotroceni acum doi ani este valabil în continuare. România nu este pregătită pentru vremurile proaste care cad peste noi”, a scris Fota pe Facebook. El a atașat, la postare, și o agendă de securitate națională pe care România ar trebui să o aibă.

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski (sursa: X/Piers Morgan)
Internațional

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski

Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski. Declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a arătat deschis negocierilor cu Vladimir Putin, au fost catalogate de Kremlin drept „cuvinte goale”. Kremlinul amână negocierile cu Volodimir Zelenski Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că nu există o bază reală pentru aceste afirmații, amintind că Zelenski însuși a interzis prin decret în 2022 orice discuții cu Putin, atâta timp cât acesta rămâne la putere. Citește și: GALERIE FOTO Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu „Faptul de a fi pregătit trebuie să se bazeze pe ceva. Până în prezent, acestea nu sunt decât niște cuvinte goale”, a spus Peskov. Zelenski: „Negocierea cu Putin este un compromis” Într-un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, Zelenski a declarat că este dispus să negocieze cu Putin dacă aceasta este „singura opțiune” pentru a opri războiul. El a propus un format cu patru participanți, care ar include: Ucraina, Rusia, SUA și Uniunea Europeană Ulterior, Zelenski a clarificat că însăși ideea unei discuții cu Putin reprezintă un compromis dureros pentru Ucraina: „Putin este un asasin și un terorist. A vorbi cu un ucigaș este un compromis pentru Ucraina și pentru întreaga lume civilizată”. Kremlinul despre declarațiile lui Zelenski: „La limita nebuniei” În timpul interviului, Zelenski a sugerat din nou că Ucraina ar trebui să dețină arme nucleare dacă nu va fi primită rapid în NATO. Această afirmație a fost dur criticată de Dmitri Peskov, care a calificat-o drept „la limita nebuniei” și a făcut apel la aliații occidentali ai Kievului să conștientizeze pericolele unei astfel de discuții. Negocieri SUA-Rusia, contacte intensificate În ciuda tensiunilor, Peskov a confirmat că între SUA și Rusia au loc contacte pe teme specifice și că acestea s-au intensificat recent. Nu au fost oferite detalii despre subiectele discutate, însă se speculează că ar putea fi vorba despre negocieri indirecte privind conflictul din Ucraina. Alegeri în Ucraina Un alt subiect de dispută între Rusia, Ucraina și Occident este organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. „Alegerile vor avea loc atunci când faza fierbinte a războiului se va încheia și legea marțială nu va mai fi în vigoare”, a explicat Zelenski. Conform Constituției Ucrainei, scrutinul nu poate avea loc în timpul legii marțiale, însă Kremlinul folosește acest aspect pentru a pune la îndoială legitimitatea lui Zelenski, al cărui mandat a expirat în mai 2024. Putin a sugerat recent că Zelenski nu mai are autoritatea de a semna un acord de pace, deoarece nu și-a reînnoit mandatul prin alegeri. În acest context, Keith Kellogg, reprezentantul special al Casei Albe pentru Ucraina, a îndemnat Kievul să organizeze alegeri cât mai curând posibil, pentru a reafirma caracterul democratic al țării. Pierderile din război, cifrele raportate de Zelenski În același interviu, Zelenski a dezvăluit un bilanț al pierderilor suferite de armata ucraineană. Potrivit acestuia au fost 45.100 soldați ucraineni uciși și 390.000 răniți În ceea ce privește pierderile rusești, președintele ucrainean a estimat: 350.000 de morți și până la 700.000 de răniți

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei (sursa: Facebook/The Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei. Armata ucraineană își va consolida efectivele prin realocarea a 50.000 de soldați din alte structuri ale sistemului de apărare către forțele terestre. Măsura vine în contextul unui deficit de personal și al unei situații tot mai dificile pe linia frontului, conform unor surse apropiate Statului Major citate de Ukrainska Pravda. Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a semnat pe 11 ianuarie un ordin prin care dispune transferul a aproximativ 50.000 de militari din diverse structuri ale armatei către forțele terestre. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Această componentă a armatei este cea mai numeroasă și joacă un rol esențial în menținerea frontului împotriva trupelor ruse. Estimările arată că acest transfer reprezintă aproximativ 20% din efectivele actuale dislocate pe linia frontului. În prezent, armata ucraineană are în jur de 800.000 de militari activi, conform președintelui Volodimir Zelenski. Deficit de trupe Deficitul de soldați este o problemă recunoscută de oficialii ucraineni. Generalul Sîrski a explicat că necesitatea suplimentării trupelor este determinată de pierderile înregistrate și de faptul că mobilizarea nu acoperă în totalitate nevoile de pe front. "Trebuie să creștem numărul brigăzilor mecanizate, dar capacitatea de mobilizare nu este suficientă pentru a acoperi această nevoie," a declarat acesta. În acest context, militari din domenii precum logistică, aprovizionare și mentenanță vor fi redistribuiți în prima linie pentru a umple golurile și a forma noi unități de luptă. Dezertări și recrutări forțate Războiul prelungit cu Rusia a generat un val de dezertări și un climat tensionat în ceea ce privește recrutarea de noi soldați. În 2024, peste 60.000 de soldați ucraineni au dezertat, printre care și 1.700 de militari antrenați în Franța, care au părăsit unitatea înainte de a ajunge pe front. În încercarea de a combate acest fenomen, președintele Zelenski a promulgat în mai 2023 un pachet legislativ care simplifică procedurile de mobilizare și înăsprește pedepsele pentru cei care încearcă să se sustragă recrutării. Tot atunci, vârsta minimă pentru mobilizare a fost redusă de la 27 la 25 de ani. Presiuni internaționale Administrația fostului președinte american Joe Biden a cerut Kievului să scadă vârsta de mobilizare la 18 ani, o solicitare reiterată și de noul secretar de stat american, Marco Rubio. Acesta a declarat recent că problema principală a Ucrainei nu este lipsa fondurilor, ci lipsa resursei umane. Cu toate acestea, Zelenski a refuzat să reducă și mai mult vârsta de recrutare, temându-se că o astfel de măsură ar adânci criza demografică a Ucrainei și ar spori nemulțumirile interne. Președintele ucrainean continuă să insiste că țara are nevoie mai mult de arme și echipamente decât de noi recruți.

Ajutor american în schimbul metalelor ucrainene (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Ajutor american în schimbul metalelor ucrainene

Ajutor american în schimbul metalelor ucrainene. Președintele american Donald Trump a anunțat luni că dorește să negocieze un acord cu Ucraina, prin care această țară să ofere garanții asupra pământurilor rare, esențiale în industria electronică, în schimbul sprijinului american. Ajutor american în schimbul metalelor ucrainene Într-o declarație din Biroul Oval, citată de VOA News, Trump a confirmat intenția sa de a obține un angajament clar din partea Ucrainei în privința acestor resurse strategice. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma "Căutăm să ajungem la un acord cu Ucraina, astfel încât să ne ofere pământurile rare și alte resurse, în schimbul a ceea ce le oferim noi", a declarat președintele american. Întrebat direct de un jurnalist dacă Ucraina ar trebui să cedeze pământurile rare Statelor Unite, Trump a răspuns scurt și clar: „Da, vreau asigurări cu privire la pământurile rare”. Zelenski, deschis la un parteneriat strategic Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat încă din octombrie 2023 un plan de colaborare cu partenerii internaționali, care viza exploatarea și protecția comună a resurselor Ucrainei. Deși nu a menționat explicit pământurile rare, Zelenski a subliniat importanța unor resurse strategice precum uraniul, titanul, litiul și grafitul, subliniind valoarea acestora în contextul geopolitic actual. Importanța metalelor rare în economia globală Metalele rare sunt esențiale în industria tehnologică pentru realizarea semiconductorilor și bateriilor. De asemenea sunt folosite în domeniul militar pentru echipamente strategice. Statele Unite, care depind în mare parte de importurile din China, caută să-și diversifice astfel sursele de aprovizionare, iar Ucraina ar putea deveni un partener strategic în acest domeniu.

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni (sursa: Facebook/Михайло Драпатий - Командувач Сухопутних військ Збройних Сил України)
Internațional

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni. Mîhailo Drapatîi, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, a condamnat ferm violențele tot mai frecvente asupra personalului militar, subliniind că „uciderea personalului aflat mult în spatele frontului este o linie roșie care nu trebuie depășită”. Militari ucraineni atacați de civili ucraineni „Nu avem dreptul să urmărim în tăcere valul tot mai mare de desconsiderare față de apărătorii Ucrainei”, a scris Drapatîi duminică pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Declarația sa vine în urma a două incidente grave care au avut loc sâmbătă. Este vorba despre o explozie la un birou districtual de recrutare militară din regiunea Rivne a provocat un mort și șase răniți. De asemenea, în regiunea Poltava, un soldat a fost împușcat mortal în aceeași zi. Drapatîi a cerut autorităților să ia măsuri ferme împotriva celor responsabili și să ofere un răspuns clar la aceste atacuri. Lipsa de reacție a societății Șeful forțelor terestre ucrainene a criticat lipsa de indignare publică în fața acestor agresiuni, considerând că astfel de acte de violență împotriva soldaților nu pot fi tolerate. „Au existat deja cazuri de umilire și agresiune împotriva militarilor. Iar acum avem atacuri armate directe”, a avertizat Drapatîi. Avertizări asupra unor noi incidente Generalul ucrainean a subliniat că, fără o reacție rapidă și decisivă, astfel de incidente s-ar putea intensifica. „Suntem obligați să arătăm apreciere față de cei care au pus mâna pe arme și, cu prețul vieții lor, ne apără casa”, a concluzionat el.

Rusia și Moscova trebuie să negocieze (sursa: Fox News)
Internațional

Rusia și Moscova trebuie să negocieze

Rusia și Moscova trebuie să negocieze. Trimisul special al SUA pentru războiul din Ucraina, fostul general Keith Kellogg, consideră că singura soluție pentru încheierea conflictului este ca atât Kievul, cât și Moscova să accepte concesii. Rusia și Moscova trebuie să negocieze „Așa funcționează negocierile și cred că ambele părți vor face concesii”, a declarat duminică emisarul desemnat de fostul președinte american Donald Trump, într-un interviu pentru Fox News. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Generalul este convins că Donald Trump este „singura persoană” capabilă să pună capăt conflictului, susținând că președintele rus Vladimir Putin ar fi dispus să poarte negocieri doar cu fostul lider de la Casa Albă. „Este în interesul nostru, atât aici, în Statele Unite, cât și la nivel internațional, să ne asigurăm că punem capăt acestui conflict care durează de aproape trei ani”, a spus Kellogg. Impactul venirii lui Trump la putere Scenariul unor negocieri între Rusia și Ucraina este tot mai des invocat în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, considerată de unii analiști drept un potențial punct de cotitură în război. Deși Trump a criticat ajutorul financiar oferit de SUA Ucrainei, el a adoptat și un ton dur față de Moscova, amenințând Rusia cu sancțiuni suplimentare. Putin refuză dialogul cu Zelenski Președintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că este pregătit pentru discuții privind încetarea războiului, dar nu și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a catalogat drept „ilegitim”. În replică, emisarul SUA a subliniat că nu este de competența Kremlinului să decidă cine trebuie să reprezinte Ucraina în cadrul unor eventuale negocieri.

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova (sursa: gazeta.ru)
Internațional

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova. Tensiunile dintre Ucraina și Rusia continuă să escaladeze, ambele părți acuzându-se reciproc pentru un atac asupra unei foste școli din orașul Sudja, aflat în regiunea Kursk. În același timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au făcut cel puțin 18 victime în ultimele zile, potrivit autorităților de la Kiev. Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova Forțele ucrainene susțin că Rusia a lansat un atac cu „bombă aeriană ghidată” asupra unei foste școli din Sudja, unde se adăposteau civili. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR Potrivit surselor, citate de presa din Ucraina, patru persoane au fost ucise, iar alte patru grav rănite. În plus, 80 de persoane au fost salvate de sub dărâmături. „Lovirea civililor cu bombe este un stil caracteristic criminalilor ruși! Chiar și atunci când victimele sunt rezidenți locali, ruși”, au declarat oficialii ucraineni. De cealaltă parte, Moscova susține că atacul a fost orchestrat de forțele ucrainene și îl cataloghează drept „o crimă de neiertat”. Ministerul rus al Apărării a anunțat deschiderea unei anchete penale împotriva unui comandant ucrainean, despre care afirmă că a fost responsabil pentru atac. Kursk, un punct fierbinte Regiunea Kursk a devenit un punct fierbinte al conflictului după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în august 2024, preluând controlul asupra zeci de localități, inclusiv asupra orașului Sudja. De atunci, forțele ruse au recapturat mare parte din teritoriile pierdute, dar luptele continuă, iar sute de civili rămân prinși în zonele controlate de Kiev, provocând îngrijorare și proteste din partea rudelor lor. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat prompt, afirmând pe rețeaua X (fostul Twitter) că „rușii au distrus clădirea, deși erau zeci de civili acolo”. Atacuri rusești devastatoare în Ucraina În ultimele zile, Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei, utilizând rachete și drone pentru a lovi zonele civile din centrul și estul țării. Potrivit autorităților de la Kiev, 14 persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise și 17 rănite în Poltava, după ce o rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială. 3 persoane au fost ucise în regiunea Sumî, iar o persoană a murit în Harkov, unul dintre cele mai mari orașe din nord-estul Ucrainei. În replică, Moscova a declarat că două persoane au fost ucise în atacurile cu drone ucrainene asupra regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina. Ucraina, în dificultate pe frontul de est În timp ce atacurile rusești asupra orașelor ucrainene continuă, trupele ucrainene se confruntă cu probleme majore în estul țării. Armata rusă avansează treptat, în ciuda pierderilor grele suferite în materie de efective și echipamente. Situația devine din ce în ce mai tensionată, iar lipsa sprijinului militar suplimentar complică strategia de apărare a Kievului. Negocieri posibile Posibilitatea unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina a devenit un subiect tot mai discutat, mai ales în contextul unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă. Trump a criticat sumele uriașe cheltuite de SUA pentru sprijinirea Ucrainei, dar, în același timp, a adoptat un ton dur față de Rusia, amenințând cu sancțiuni suplimentare. Președintele Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit pentru negocieri”, dar a exclus orice discuție cu Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „ilegitim”.

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri. Statele Unite doresc ca Ucraina să organizeze alegeri până la sfârșitul anului, în special dacă se ajunge la un acord de armistițiu cu Rusia, potrivit declarațiilor lui Keith Kellogg, trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, citat de Reuters. SUA presează Ucraina să organizeze alegeri Kellogg a subliniat că alegerile prezidențiale și parlamentare suspendate din cauza războiului trebuie să aibă loc, afirmând că democrațiile puternice își mențin procesele electorale chiar și în vremuri de conflict. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Atât Trump, cât și Kellogg lucrează la un plan de mediere a unui acord de pace în primele luni ale unei eventuale administrații Trump. Însă detaliile acestui plan sunt încă în lucru, iar momentul în care va fi prezentat oficial rămâne incert. Potrivit unor surse apropiate administrației Trump, s-a discutat despre posibilitatea ca Ucraina să organizeze alegeri ca parte a unui armistițiu inițial cu Rusia. Totuși, oficialii americani nu au ajuns la un consens dacă ar trebui să se încerce mai întâi un armistițiu temporar, înainte de un acord mai amplu. Dacă Ucraina ar organiza alegeri prezidențiale, câștigătorul ar fi responsabil de negocierea unui acord de pace pe termen lung cu Rusia. Reacția Ucrainei Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că Ucraina ar putea organiza alegeri doar în anumite condiții. Prima: războiul se se termine. Să existe garanții de securitate solide pentru a preveni reluarea ostilităților de către Rusia. Mandatul de cinci ani al lui Zelenski ar fi trebuit să se încheie în 2024, însă legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor în timpul legii marțiale, impuse în februarie 2022. Poziția Rusiei: o capcană strategică? Liderul rus Vladimir Putin a afirmat că Zelenski nu este un lider legitim în lipsa unui nou mandat electoral și, prin urmare, nu ar avea dreptul legal de a semna un acord de pace. Totuși, Putin a menționat că Zelenski poate participa la negocieri, dar trebuie mai întâi să anuleze decretul din 2022 care interzice orice discuții cu Rusia atâta timp cât Putin este la putere. Un oficial ucrainean a sugerat că Putin folosește alegerile ca o strategie de destabilizare, încercând să discrediteze guvernul ucrainean și să creeze o justificare pentru a ignora viitoare acorduri. Impactul alegerilor: riscuri și instabilitate Fostul ambasador american în Ucraina, William Taylor, a exprimat îndoieli cu privire la un posibil acord de pace în viitorul apropiat, subliniind că Putin nu pare pregătit pentru negocieri serioase. De asemenea, experți occidentali avertizează că ridicarea legii marțiale pentru a permite organizarea alegerilor ar putea duce la un exod de tineri apți pentru recrutare spre granițe. Ar urma retragerea soldaților mobilizați din armată și divizarea politică a liderilor ucraineni. De asemenea sunt de așteptat campanii de dezinformare orchestrate de Rusia pentru influențarea scrutinului. Dacă Trump ar insista ca Ucraina să organizeze alegeri, ar valida poziția Rusiei, care pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Zelenski.

Calin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei Foto: Kremlin.ru
Politică

Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei

„Călin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei. Este un pericol real”, acuză un profesor universitar, Radu Carp, care demontează propunerile lui Georgescu ca România să ia de la Ucraina Maramureșul de Nord, Bucovina de Nord și Bugeacul. „Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a spus, acum două zile, fostul candidat independent. Acum, Carp explică de ce Georgescu nu face decât să prezinte planul de pace al Rusiei și să-i dea credibilitate. Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei „Am impresia ca nu luam in serios declaratiile domnului Calin Georgescu, ne rezumam sa il declaram "pro-rus" si gata, nu vrem sa intelegem cu ce ne confruntam. In realitate, domnul Georgescu este calculat pana la ultima consecinta posibila. Rece, calculat si pragmatic. Am enuntat la inceputul lunii ianuarIe teoria "oglinzilor paralele" pentru a descrie relatia dintre CG si propaganda rusa, am declarat ca este simultan emitator si receptor. Iata ca si in chestiunea legata de partajarea Ucrainei a aparut la suprafata acelasi mecanism. In Rusia problema istoriei este politica 100%. Putin actioneaza potrivit divide et impera: Ministerul Apararii controleaza Societatea de Istorie Militara (SIM), SVR Societatea de Istorie Rusa (SIR). Dupa ce Putin a afirmat ca negocieri de pace vor avea loc daca va mai exista Ucraina pana atunci, Nariskin, seful SVR dar si al SIR a tinut un discurs in fata istoricilor: sa invitam istorici unguri, polonezi si slovaci sa discutam despre impartirea Ucrainei. In noiembrie 2024 Ministerul Apararii rus elabora o viziune strategica pana in 2045: o Ucraina inclusa in Rusia, o Ucraina cu capitala la Kyiv, cu un regim pro-rus si "teritorii disputate" in Ucraina de Vest. Putin incurajeaza competitia intre SIM si SIR de multi ani. Acum miza este cine vine cu un plan mai bun de partajare a Ucrainei. Sa observam ca Nariskin nu a vorbit despre "invitarea istoricilor romani" la dezbaterile SIR. Motivul? A doua zi CG a prezentat propria varianta de divizare a vestului Ucrainei. Un dialog la distanta. Imediat, este preluat de propaganda rusa. Se insinueaza ideea: CG a prezentat pozitia OFICIALA a Romaniei. Corect, nu este el prezentat zilnic drept "presedintele ales al Romaniei"? Reactia la noi a dovedit ca nu s-a inteles nimic din acest joc de comunicare strategica. Singura reactie, sah-mat: CG nu vorbeste in numele Romaniei. Eventual, in plus, afirmat ca istoricii romani nu vor participa niciodata la vreo dezbatere SIR care este un instrument de propaganda, condusa de un sef al unui serviciu de spionaj. Ce am avut in schimb? Reactii de tipul "Romania recunoaste suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei"...etc, etc., etc. Am cazut in capcana Kremlinului. Intrebarea fundamentala este: ce i-a apucat pe Putin si pe Nariskin sa reancalzeasca supa eterna a partajarii Ucrainei? Putin mizeaza pe mentalitatea tranzactionala a lui Trump. Planul "de pace" rus este: lasati-ne noua teritoriile ocupate, Ucraina de azi devine una mai mica, cu un regim pro-rus 100%, iar partea de vest...aici incepe partea interesanta. Partea de vest a Ucrainei ar putea, in viziunea Moscovei sa intre in NATO dar intr-o singura ipoteza: alipirea ei la tari NATO, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romania. Se va spune: ce plan simplu si idiot! Asta inseamna a recunoaste ca rapturile teritoriale in baza Pactului Ribbentrop - Molotov sunt nule! Nu, nu asta e planul Moscovei! Partea de sud a Ucrainei ar urma sa ramana in Ucraina pro-rusa, de exemplu. De ce sa renunte Rusia la obiectivul de a controla Gurile Dunarii?! Iar acum vine partea cea mai interesanta. CG a afirmat ca Romania ar trebui sa ia de la Ucraina si Maramuresul istoric, la nord de Tisa. O regiune care nu a apartinut niciodata Romaniei! De ce? Deoarece in planul "de pace" rus Ucraina de Vest urmeaza a fi scoasa la mezat dupa dorintele statelor NATO invecinate. Vreti Maramuresul de Nord? E al vostru. Vreti si Ivano-Frankivsk? E al vostru. CG ne prezinta exact, foarte exact planul "de pace" rus. Noi insa nu il auzim, nu il vedem, nu il luam in serios, aruncam dupa el un "buzdugan" verbal, doua - trei expresii din vocabularul limba de lemn. Nu vrem sa stim ca exista. Din pacate, CG exista si este un pericol real”, a scris Carp. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR

Ucraina a atacat două rafinării rusești (sursa: X/POPULAR FRONT)
Internațional

Ucraina a atacat două rafinării rusești

Ucraina a atacat două rafinării rusești. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și forțele de operațiuni speciale ale armatei ucrainene au atacat în cursul nopții de marți spre miercuri o rafinărie și un arsenal de rachete rusești situate în regiunea Tver, în nord-vestul Rusiei. Informația a fost confirmată de o sursă ucraineană pentru Ukrinform. Ucraina a atacat două rafinării rusești Potrivit SBU, una dintre rafinăriile vizate este o componentă importantă a conductei Baltic-2. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Atacul cu drone a avariat un sistem de pompare și mai multe rezervoare de aditivi pentru combustibil, provocând scurgeri de produse petroliere și un incendiu major. Incidentul a determinat autoritățile ruse să închidă temporar conducta principală, prin care combustibilul este transportat către terminalul Ust-Luga, din regiunea Leningrad. Tot noaptea trecută, armata ucraineană a revendicat un alt atac, care a vizat o rafinărie din orașul Kstovo, în regiunea rusă Nijni Novgorod. Acest obiectiv este una dintre cele mai mari rafinării din Federația Rusă, iar atacul a fost confirmat de Statul Major al armatei ucrainene. Atac asupra unui arsenal de rachete În cadrul aceleiași operațiuni, SBU și forțele speciale ucrainene au atacat un depozit de rachete aparținând Ministerului rus al Apărării, situat tot în regiunea Tver. Potrivit relatărilor locuitorilor din zonă, pe rețelele de socializare au fost semnalate peste 20 de explozii în timpul atacului.

Ajutor american blocat, Ucraina caută soluții (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ajutor american blocat, Ucraina caută soluții

Ajutor american blocat, Ucraina caută soluții. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că numeroase proiecte umanitare din Ucraina sunt afectate de oprirea finanțării americane, decisă de administrația Trump. Printre cele mai afectate se numără programele de sprijin pentru veterani, media locale și protecția infrastructurii. Ajutor american blocat, Ucraina caută soluții Zelenski a declarat că guvernul ucrainean va identifica proiectele critice și va încerca să asigure finanțare din resurse interne. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga O parte din sprijinul necesar ar putea fi acoperit prin bugetul public al Ucrainei, însă rămân incertitudini privind sustenabilitatea acestor măsuri. Impactul deciziei administrației Trump Săptămâna trecută, noua administrație a președintelui Donald Trump a decis suspendarea aproape completă a ajutorului extern, reducând drastic fondurile destinate Ucrainei. Această măsură afectează grav proiectele umanitare care depindeau de sprijinul american de la începutul invaziei ruse în 2022. Ucraina, dependentă de ajutorul extern De la începutul conflictului cu Rusia, Ucraina a primit miliarde de dolari în ajutor umanitar și militar din partea SUA. Înghețarea bruscă a acestor fonduri pune o presiune suplimentară asupra guvernului de la Kiev, forțându-l să găsească soluții alternative pentru protejarea populației și infrastructurii esențiale.

Ucraina, impactul înghețării ajutorului extern american (sursa: Facebook/USAID Ukraine)
Internațional

Ucraina, impactul înghețării ajutorului extern american

Ucraina, impactul înghețării ajutorului extern american. În plin război cu Rusia, Ucraina se confruntă cu o lovitură neașteptată: suspendarea mai multor proiecte de asistență din cauza înghețării temporare a ajutorului extern oferit de Statele Unite. Această decizie afectează direct sprijinul acordat veteranilor, mass-mediei locale și sectorului medical. Decizia lui Trump Noul președinte american Donald Trump, prin intermediul secretarului de stat Marco Rubio, a emis o circulară care suspendă timp de 90 de zile ajutorul extern, cu excepția celui destinat Egiptului și Israelului. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu În această perioadă, toate programele de asistență externă vor fi reexaminate. Acest anunț a determinat suspendarea finanțărilor gestionate de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), care oferă fonduri umanitare și de dezvoltare în străinătate. Ucraina, impactul înghețării ajutorului extern american Potrivit suspilne.media, mai multe organizații neguvernamentale și inițiative locale din Ucraina au fost nevoite să-și oprească activitatea. Veteran Hub, filiala din Viniția, care oferea consultații juridice și psihologice soldaților ucraineni și familiilor acestora, și-a suspendat operațiunile. Reprezentanta organizației, Olga Koutcher, a declarat că viitorul proiectelor este incert și a lansat un apel pentru sprijin din partea companiilor ucrainene. Mai multe redacții din Ucraina, dependente de fonduri USAID, au fost afectate de întreruperea finanțării. Proiecte recente, cu finanțări de milioane de dolari pentru susținerea ONG-urilor ucrainene, au fost puse „pe pauză” fără a se ști dacă vor fi anulate sau reduse. Dependența Ucrainei de ajutorul extern De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, USAID a oferit Ucrainei 2,6 miliarde de dolari în ajutor umanitar, 5 miliarde de dolari pentru dezvoltare, peste 30 de miliarde de dolari în ajutor bugetar direct. Aceste sume subliniază importanța sprijinului extern pentru Ucraina, o țară devastată de conflictul care durează de aproape trei ani. Reacțiile celor afectați Suspendarea finanțării a generat îngrijorare și nesiguranță în rândul beneficiarilor. Soția unui soldat ucrainean a descris situația drept „o lovitură foarte grea” pentru cei care depind de sprijinul oferit de organizații precum Veteran Hub. Lucrătorii umanitari din ONG-uri americane au declarat că decizia creează incertitudini în ceea ce privește viitorul proiectelor lor. Ajutorul militar rămâne intact Deși ajutorul umanitar și de dezvoltare a fost suspendat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că sprijinul militar american nu a fost afectat. Acesta rămâne esențial pentru eforturile Ucrainei în războiul cu Rusia.

Ucraina oferă cărbune gratuit pentru Transnistria (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Ucraina oferă cărbune gratuit pentru Transnistria

Ucraina oferă cărbune gratuit pentru Transnistria. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a propus sâmbătă să furnizeze cărbune "gratuit" către Transnistria, regiunea separatistă prorusă, pentru a ajuta la rezolvarea crizei energetice cauzate de întreruperile de curent și penuria de gaz. Propunerea a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Ucraina oferă cărbune gratuit pentru Transnistria În timpul întrevederii de la Kiev, Volodimir Zelenski a declarat: Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” „Avem cărbune pe care îl putem furniza Republicii Moldova, la Tiraspol. Suntem gata să discutăm un preț mic sau chiar gratuit, dacă vor ca oamenii să aibă electricitate”. Această ofertă are ca scop sprijinirea centralei electrice de la Cuciurgan, care furniza anterior 70% din energia electrică a Republicii Moldova înainte de oprirea livrărilor de gaz rusesc. Maia Sandu: „Depinde de Tiraspol să accepte ajutorul” Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat că responsabilitatea revine autorităților separatiste de la Tiraspol: „Acum este de latitudinea regimului de la Tiraspol să accepte acest ajutor și să se asigure că oamenii au căldură și electricitate cât mai curând posibil”. Criza energetică în Transnistria Transnistria, o regiune cu aproximativ o jumătate de milion de locuitori, se confruntă cu o criză energetică severă, marcată de întreruperi de curent și lipsa apei calde și a termoficării. Au avut loc demonstrații publice, în care locuitorii cer Chișinăului să faciliteze livrarea de gaz rusesc. Această situație a apărut după ce contractul dintre Kiev și Moscova, care permitea tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, a expirat la 1 ianuarie. Posibilă destabilizare În timp ce Ucraina continuă să reziste invaziei ruse, Republica Moldova se teme de o posibilă extindere a conflictului prin destabilizarea Transnistriei. Regiunea separatistă este văzută ca un punct vulnerabil care ar putea fi exploatat de Rusia pentru a destabiliza Chișinăul. Cooperare energetică între Ucraina și Transnistria? Volodimir Zelenski a menționat și o posibilă reciprocitate: Transnistria ar putea furniza energie electrică Ucrainei, ale cărei infrastructuri energetice au fost grav afectate de bombardamentele rusești. Această cooperare ar putea contribui la atenuarea efectelor crizei energetice din ambele părți.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră