sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2289 articole
Internațional

Donald Trump avertizează Rusia cu sancțiuni

Donald Trump avertizează Rusia cu sancțiuni. Președintele american Donald Trump a lansat miercuri un avertisment dur adresat Rusiei și „altor țări participante” la conflictul din Ucraina. Trump a declarat că Statele Unite ar putea impune taxe vamale, tarife și sancțiuni extinse asupra tuturor produselor importate, dacă nu se ajunge rapid la un acord de încetare a războiului. Donald Trump avertizează Rusia cu sancțiuni Trump a postat pe rețeaua sa Truth Social un mesaj în care subliniază că, în absența unui acord, este pregătit să ia măsuri drastice. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „Nu am altă opțiune decât să aplic niveluri ridicate de taxe, tarife și sancțiuni asupra oricărui produs vândut Statelor Unite de către Rusia și alte țări participante”, a declarat liderul american. Deși Trump nu a specificat numele celorlalte țări implicate, mesajul său transmite clar că este timpul pentru negocieri de pace. În același timp,Trump a încercat să transmită și un mesaj conciliant către poporul rus. „Eu nu caut să fac rău Rusiei. Eu iubesc poporul rus și am avut întotdeauna o bună relație cu președintele Putin”, a adăugat acesta. Un semnal pentru Rusia și Ucraina Întrebat în prima sa conferință de presă, despre posibile sancțiuni suplimentare, Trump a răspuns că acestea rămân „posibile” dacă Moscova refuză să negocieze încetarea războiului. În plus, el a subliniat că acest conflict „nu ar fi avut loc niciodată dacă aș fi fost președinte” la momentul invaziei din februarie 2022. Trump a insistat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski dorește un acord de pace, deși liderul american a afirmat că numărul victimelor conflictului a fost „subestimat” în mod semnificativ. Statele Unite au alocat deja zeci de miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei, iar Trump a confirmat că acest ajutor ar putea continua. Totuși, liderul american a evitat să ofere detalii clare despre intențiile sale în această privință. Rusia, avertizată cu „dezastrul economic” Cu o zi înainte, Trump a declarat că Rusia se îndreaptă spre un „dezastru” economic dacă nu negociază un acord de pace sau de încetare a focului cu Ucraina. În prezent, importurile din Rusia către SUA s-au redus semnificativ, de la 4,3 miliarde de dolari în 2023 la 2,9 miliarde în 2024. Principalele produsele importate sunt îngrășăminte și metale.

Donald Trump avertizează Rusia cu sancțiuni (sursa: Facebook/The White House)
Pacea în Ucraina, prioritară administrației Trump (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Pacea în Ucraina, prioritară administrației Trump

Pacea în Ucraina, prioritară administrației Trump. Noul secretar de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat marți că politica oficială a administrației Donald Trump va fi orientată către încetarea războiului din Ucraina. Rubio a afirmat că obiectivul principal al administrației este promovarea păcii. Pacea în Ucraina, prioritară administrației Trump În cadrul unei apariții televizate la emisiunea Today a postului NBC, Rubio a subliniat că diplomația va juca un rol esențial în soluționarea acestui conflict devastator. Citește și: Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției La audierile de confirmare, Rubio a afirmat că atât Ucraina, cât și Rusia vor trebui să facă concesii pentru a pune capăt conflictului. El a sugerat că Ucraina ar trebui să renunțe la obiectivul de recâștigare a teritoriilor ocupate de Rusia în ultimii zece ani, punctând importanța compromisului pentru o soluție sustenabilă. „Singura cale prin care astfel de conflicte se încheie nu este prin declarații publice, ci printr-o diplomație dură și vibrantă,” a declarat Rubio. Pace, securitate și valori americane După depunerea jurământului la Casa Albă, Rubio a promis că va implementa politica externă a administrației Trump, axată pe urmărirea interesului național. El a reiterat angajamentul de a sprijini securitatea Ucrainei și a aliaților SUA din regiune, oprind în același timp suferințele cauzate de război. „Promovarea păcii este un alt obiectiv major al președintelui Trump. Pacea, însă, trebuie obținută prin forță și fără a ne compromite valorile,” a subliniat secretarul de stat. Experiența politică a lui Rubio În vârstă de 53 de ani, Marco Rubio, fiu al unor imigranți cubanezi, are o vastă experiență politică. De-a lungul carierei sale în Senatul SUA, Rubio a fost membru al Comisiei pentru relații externe și al celei pentru servicii de informații, construindu-și reputația de politician ferm și implicat. Rubio este cunoscut ca un „uliu” anti-China și un susținător al Israelului, iar numirea sa marchează un pas important în conturarea politicii externe a administrației Trump.

Trupe germane, între ruși și ucraineni (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trupe germane, între ruși și ucraineni

Trupe germane, între ruși și ucraineni. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că Germania ar putea lua în considerare trimiterea de soldați în Ucraina, în contextul instituirii unei zone demilitarizate care să sprijine respectarea unei posibile încetări a focului cu Rusia. Trupe germane, între ruși și ucraineni Pistorius a subliniat pentru Süddeutsche Zeitung că Germania, fiind cel mai mare partener al NATO din Europa, are o responsabilitate majoră în asigurarea securității continentului. Citește și: Călin Georgescu îl plagiază pe Stalin și face lobby pentru Moscova: canalul Marea Neagră – Marea Caspică, un proiect grandoman susținut de Rusia Ministrul a recunoscut posibilitatea unui rol german în garantarea unei zone-tampon între Ucraina și Rusia, însă a precizat că „problema va fi discutată la momentul potrivit”. Creșterea bugetului pentru apărare Pistorius a afirmat că Germania ar trebui să ia în calcul creșterea cheltuielilor de apărare la 3% din PIB, depășind actualul obiectiv de 2% al NATO. Acest prag este văzut ca necesar pentru a răspunde provocărilor de securitate din regiune. Negocierile dificile Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că Ucraina nu se află în poziția necesară pentru a începe negocieri de pace cu Rusia. Boris Pistorius a remarcat că, deși Rusia controlează aproximativ 18-19% din teritoriul ucrainean, aceasta a înregistrat pierderi semnificative în aproape trei ani de război. SUA estimează pierderi masive pentru Rusia Conform datelor prezentate la o reuniune recentă a țărilor care sprijină Ucraina, Moscova ar fi pierdut aproximativ 1.500 de soldați pe zi în noiembrie. Aceste cifre reflectă costurile umane ridicate ale conflictului pentru armata rusă. Propunerea controversată a lui Donald Trump Președintele ales al SUA, Donald Trump, a cerut membrilor NATO să majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB. Cancelarul german Olaf Scholz a respins propunerea, subliniind că ar necesita cheltuieli anuale de 200 de miliarde de euro, o sumă dificil de gestionat pentru bugetul federal.

Drona rusească a căzut la 150 de metri de case Foto: X/Twitter
Politică

Drona rusească a căzut la 150 de metri de case

Primarul din Ceatalchioi, Tudor Cernega (PSD), spune că drona rusească care a ajuns pe teritoriul românesc în noaptea de joi spre vineri a căzut la 150 de metri de case și la doar 15 metri de drumul județean. El contrazice astfel afirmația premierului Marcel Ciolacu, care a spus, azi, după acest nou incident că „Nu a fost nici o problemă în ceea ce priveşte siguranţa românilor (...) România nu a fost pusă în pericol niciun moment”. Citește și: Propaganda lui Georgescu, care vrea să mențină dependența României de Gazprom, demontată: „Un capitol din manualul rusesc de propagandă” Drona rusească a căzut la 150 de metri de case „O dronă rusească a căzut la aproximativ 15 metri de drumul județean din Ceatalchioi și la 150 de metri de o zonă locuită, potrivit primarului din localitate, Tudor Cernega. La fața locului se află reprezentanți ai structurilor de forță și fac cercetări”, a arătat, azi, TVR Info. „O dronă rusească a căzut din nou în România, în localitatea Plauru. Potrivit Armatei, la ora 1:35, 2 avioane F-16 au decolat și au survolat zona preț de vreo 2 ore. Din nefericire, am avut multe cazuri de genul acesta, însă se pare că acum am trecut milimetric pe lângă o catastrofă. Potrivit primarului din Ceatalchioi, cu care am vorbit la telefon, drona ?? a căzut la doar 15 metri de un drum județean și la 150 de metri de câteva case…”, a postat, pe X/Twitter, jurnalistul TVR Adelin Petrișor, specializat în chestiuni militare. O dronă rusească a căzut din nou în România, în localitatea Plauru. Potrivit Armatei, la ora 1:35, 2 avioane F-16 au decolat și au survolat zona preț de vreo 2 ore. Din nefericire, am avut multe cazuri de genul acesta, însă se pare că acum am trecut milimetric pe lângă o…— Adelin Petrișor (@Ade_linPetrisor) January 17, 2025 „Sistemele Ministerului Apărării au semnalat încălcări ale spațiului aerian” „Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 17 ianuarie, în proximitatea frontierei cu România, în județul Tulcea. ?Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat încălcări ale spațiului aerian românesc și, urmare a acestei situații, începând cu ora 1.35, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat din Baza 86 Aeriană de la Borcea pentru monitorizarea situației aeriene. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 3.48. ?Totodată, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea. ➡️Echipe ale Ministerului Apărării Naționale au executat cercetări în teren și au descoperit, în afara localității Plauru (între Ceatalchioi și Tudor Vladimirescu), în apropierea frontierei, urme ale unui posibil impact al unei drone”, a anunțat, azi, ministerul Apărării pe pagina sa de Facebook.

Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova

Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova. Nikolai Patrușev, consilierul președintelui rus Vladimir Putin, a făcut declarații alarmante despre viitorul Ucrainei și Republicii Moldova. Patrușev a sugerat că aceste state ar putea să își piardă independența, invocând factori precum criza energetică și politicile antiruse. Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova Într-un interviu pentru Komsomolskaia Pravda, Patrușev a declarat că există posibilitatea ca Ucraina să înceteze să existe ca stat independent în 2024. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție El a subliniat că Rusia urmărește atingerea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin, inclusiv recunoașterea internațională a alipirii regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson și Crimeea la Federația Rusă. Potrivit consilierului rus, naționalismul și rusofobia ar fi contribuit la destabilizarea Ucrainei înainte de invazia rusă. Viitor incert pentru Republica Moldova În ceea ce privește Republica Moldova, Patrușev a afirmat că politica sa „antirusă agresivă” ar putea duce fie la integrarea în alt stat, fie la dispariția sa ca entitate independentă. El a acuzat conducerea de la Chișinău de discriminarea populației rusofone și a asociat criza energetică din Moldova cu directivele primite de la Bruxelles pentru reducerea dependenței de gazul rusesc. Negocieri Rusia-SUA, fără UE Patrușev a evidențiat că negocierile de pace asupra Ucrainei ar trebui să aibă loc exclusiv între Rusia și SUA, fără implicarea altor țări occidentale. El a criticat Uniunea Europeană, susținând că nu mai are autoritatea de a reprezenta interesele tuturor statelor membre, menționând țări precum Ungaria, Slovacia și România ca exemple de state cu poziții „echilibrate” față de Rusia. Cine este Nikolai Patrușev? În vârstă de 73 de ani, Nikolai Patrușev este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin și un posibil succesor al acestuia. Fost director al Serviciului Federal de Securitate (FSB) și secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, Patrușev a jucat un rol esențial în anexarea Crimeei în 2014 și în decizia de a invada Ucraina în 2022. Comentariile sale recente reflectă o viziune radicală asupra geopoliticii și a relațiilor internaționale.

Soldați nord-coreeni capturați de armata ucraineană
Internațional

Soldați nord-coreeni capturați de armata ucraineană

Soldați nord-coreeni capturați de armata ucraineană. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că trupele sale au capturat doi soldați nord-coreeni în regiunea rusă Kursk. Aceștia au fost transferați la Kiev, unde sunt interogați de Serviciile de Securitate ale Ucrainei (SBU). Soldați nord-coreeni capturați de armata ucraineană „Sunt doi soldați care, deși răniți, au supraviețuit și au fost duși la Kiev pentru anchetă”, a declarat Zelenski pe Telegram, subliniind dificultatea operațiunii. Citește și: Aberațiile pensiilor speciale: un polițist pensionat, reangajat în MAI, are pensie mai mare decât salariul șefului Poliției, Bogdan Despescu Zelenski a acuzat Rusia și Coreea de Nord de încercări deliberate de a ascunde implicarea soldaților nord-coreeni în războiul din Ucraina. „Rușii și alți soldați nord-coreeni își ucid răniții pentru a șterge dovezile prezenței Coreei de Nord în conflict”, a afirmat liderul ucrainean. Aceasta nu este prima dată când Ucraina aduce acuzații similare. În decembrie 2024, Zelenski declarase că soldați nord-coreeni grav răniți au murit după ce au fost capturați. Dovezi vizuale și tratament umanitar Zelenski a publicat fotografii cu cei doi soldați capturați, evidențiind că aceștia primesc „toată asistența medicală necesară”. Unul dintre soldați apare cu bandaje pe mâini, iar celălalt cu bandaje în jurul bărbiei. De asemenea, președintele ucrainean a cerut SBU să ofere presei acces la cei doi prizonieri, afirmând: „Lumea trebuie să știe ce se întâmplă”. Numărul soldaților nord-coreeni din regiunea Kursk Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 12.000 de soldați nord-coreeni, inclusiv 500 de ofițeri, sunt prezenți în regiunea Kursk. Această zonă a fost scena unor câștiguri teritoriale semnificative pentru armata ucraineană, care a recucerit sute de kilometri pătrați din august 2024. Reacția Rusiei și a Coreei de Nord Până în prezent, nici Rusia, nici Coreea de Nord nu au confirmat prezența soldaților nord-coreeni în conflict. Tăcerea celor două state ridică semne de întrebare, iar implicarea Coreei de Nord este percepută ca o escaladare semnificativă a războiului. Implicațiile internaționale ale capturării Capturarea acestor soldați ar putea amplifica presiunea internațională asupra Coreei de Nord și Rusiei, aducând în prim-plan acuzații de complicitate și escaladare a conflictului. Situația evidențiază complexitatea războiului din Ucraina și implicarea tot mai multor actori internaționali, transformând acest conflict într-un punct de interes major pe scena geopolitică.

Germania, șocată de uciderea refugiatelor ucrainene (sursa: X/Jürgen Nauditt)
Eveniment

Germania, șocată de uciderea refugiatelor ucrainene

Germania, șocată de uciderea refugiatelor ucrainene. Un cuplu de germani a recunoscut marți, în cadrul unui proces desfășurat la Tribunalul districtual din Mannheim, că a ucis o refugiată ucraineană și pe mama acesteia pentru a le răpi copilul. Germania, șocată de uciderea refugiatelor ucrainene Cele două victime, o tânără de 27 de ani și mama sa de 51 de ani, au fost ucise în martie 2024. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa „Regret tot ce am făcut”, a spus bărbatul în declarația citită de avocați. Soția lui a adăugat: „Am făcut o mare greșeală.” Dorința obsesivă de a avea un copil Cuplul german, care are deja patru copii, inclusiv un fiu împreună, a fost motivat de dorința femeii de a avea o fiică. După mai multe avorturi spontane și un tratament de fertilitate eșuat, cei doi au planificat să răpească o fetiță nou-născută și să pretindă că este a lor. „Ne-am dorit foarte mult să avem o fiică împreună, aceasta a fost cea mai fierbinte dorință a soției mele”, a declarat bărbatul. Ținta: refugiați ucraineni vulnerabili Cuplul a identificat victimele într-un grup de pe Telegram destinat sprijinului refugiaților ucraineni, pretinzând că oferă ajutor cu traducerea. Tânăra ucraineancă de 27 de ani locuia împreună cu mama ei și cu bebelușul într-un cămin pentru refugiați din Wiesloch, Germania. O crimă macabră Pe 6 martie 2024, cuplul a invitat cele două femei la un restaurant, unde le-ar fi sedat. Ulterior, bărbatul le-a ucis cu un obiect contondent. Trupul mamei de 51 de ani a fost aruncat într-un lac, iar cadavrul fiicei a fost incendiat. După aceea, cuplul s-a întors acasă cu copilul. Cadavrul femeii de 27 de ani a fost descoperit a doua zi pe malul Rinului de un trecător, ceea ce a dus la demararea unei anchete. Arestarea suspecților Cuplul a fost arestat pe 13 martie 2024, iar copilul a fost găsit în locuința acestora, în siguranță. Cazul a șocat opinia publică din Germania, evidențiind vulnerabilitatea refugiaților și atrocitățile la care aceștia pot fi supuși. Procesul și posibile pedepse Procesul de la Mannheim va examina detaliile acestei crime șocante, iar inculpații riscă pedepse severe pentru faptele lor. Cazul a stârnit indignare în rândul organizațiilor de protecție a refugiaților, care cer măsuri mai stricte pentru prevenirea exploatării persoanelor vulnerabile.

Ucraina, misterul ofensivei în regiunea Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina, misterul ofensivei în regiunea Kursk

Ucraina, misterul ofensivei în regiunea Kursk. Armata ucraineană a anunțat marți că a desfășurat o lovitură de înaltă precizie asupra unui post de comandă militar în regiunea rusă Kursk. Potrivit comunicatului Statului Major al Ucrainei, această acțiune face parte din „operațiuni de luptă” menite să distrugă potențialul militar rusesc pe teritoriul Federației Ruse. Ucraina, misterul ofensivei în regiunea Kursk Într-o versiune anterioară a comunicatului, armata ucraineană menționase „noi operațiuni ofensive” în regiunea Kursk, însă această formulare a fost ulterior eliminată. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Oficialii ucraineni nu au oferit explicații suplimentare pentru modificare. Operațiunile din regiune Regiunea Kursk, situată la granița cu Ucraina, a devenit un punct de tensiune major de la începutul conflictului. Conform Kievului și surselor occidentale, armata ucraineană controlează mai multe sute de kilometri pătrați din această regiune încă din august 2024, în ciuda tentativelor armatei ruse de a recuceri teritoriile, sprijinită inclusiv de soldați nord-coreeni. Strategia Ucrainei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat în alocuțiunea sa zilnică importanța menținerii armatei ruse angajate în regiunea Kursk pentru a preveni redistribuirea trupelor rusești pe fronturile de est și sud din Ucraina. „Menținem o zonă tampon pe teritoriul rus, distrugând activ potențialul militar rusesc,” a declarat Zelenski. Reacțiile rușilor Bloggerii militari ruși au semnalat atacurile ucrainene asupra regiunii Kursk încă de duminică, dar oficialii de la Moscova consideră astfel de acțiuni ca fiind o „linie roșie.” Rusia amenință de fiecare dată cu represalii, inclusiv lovituri asupra capitalei Kiev. Utilizarea armamentului occidental Deși armata ucraineană nu a confirmat utilizarea rachetelor americane ATACMS sau britanice Storm Shadow în acest atac, media din Kiev relatează că forțele ucrainene au lovit cu succes postul de comandă al brigăzii 810 a armatei ruse în regiunea Kursk. Deși bloggerii și media confirmă atacurile, oficialii ucraineni păstrează discreția. Comandantul forțelor terestre ucrainene, Mihailo Drapatîi, a refuzat să comenteze situația, declarând că „acesta nu este domeniul meu.” Amenințări cu represalii Moscova a condamnat atacurile pe teritoriul său, considerând utilizarea armamentului occidental drept o escaladare gravă. Kremlinul promite o „ripostă” fermă, amenințând cu intensificarea atacurilor asupra Ucrainei.

Cazul dezertărilor masive dintr-o brigadă ucraineană (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Cazul dezertărilor masive dintr-o brigadă ucraineană

Cazul dezertărilor masive dintr-o brigadă ucraineană. Circa 1.700 de soldați ucraineni dintr-o brigadă de 6.000 de membri au dezertat înainte de a ajunge pe front. Cazul, atribuit problemelor organizatorice și lipsei de pregătire, este investigat de armata ucraineană. Cazul dezertărilor masive dintr-o brigadă ucraineană Conform jurnalistului militar ucrainean Iuri Butusov, brigada 155 a fost afectată de un „haos organizatoric”, care a dus la pregătire insuficientă și la echipare neadecvată. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Soldații proveneau din mobilizarea obligatorie, mulți dintre ei fiind nemotivați. Echipamentele primite existau, în unele cazuri, doar pe hârtie. Aceste deficiențe au contribuit la o rată ridicată de dezertări înainte ca brigada să fie desfășurată în luptă. Echipament modern, pierderi semnificative Brigada a beneficiat de echipamente moderne, inclusiv blindate și obuziere furnizate de Franța, iar o parte dintre soldați au fost instruiți acolo. Cu toate acestea, unitatea a suferit pierderi considerabile pe frontul din apropierea orașului Pokrovsk, un punct strategic al ofensivei ruse în estul Ucrainei. Problemele continuă Armata ucraineană se confruntă cu dificultăți majore în menținerea efectivelor și moralului pe front. Mobilizarea strictă a condus la tentative de fugă din țară și coruperea unor oficiali. Recrutări forțate efectuate prin metode brutale au fost semnalate. Pierderea terenului în estul Ucrainei continuă, forțele ruse fiind mai numeroase și mai bine înarmate. În 2024, peste 60.000 de soldați ucraineni au dezertat, subliniind gravitatea situației. Lupte intense în provincia rusă Kursk Pe lângă dificultățile interne, Ucraina desfășoară operațiuni în provincia rusă Kursk, unde controlează aproximativ 460 de kilometri pătrați, în scădere față de cei 1.100 de kilometri revendicați inițial. Armata rusă, sprijinită de soldați nord-coreeni, încearcă să recupereze acest teritoriu, în contextul unor lupte intense. Situația militară din Ucraina rămâne critică, dezertările masive și pierderile pe front subliniind presiunea enormă asupra armatei. În ciuda sprijinului internațional, problemele organizatorice și morale afectează capacitatea Ucrainei de a rezista unei armate ruse bine echipate.

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei. Rusia a lansat peste 300 de drone kamikaze și aproximativ 20 de rachete, inclusiv balistice, împotriva localităților ucrainene în primele zile ale anului 2025. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel urgent pentru consolidarea apărării antiaeriene a țării. Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei Conform declarației lui Zelenski pe Telegram, armata rusă a intensificat atacurile. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță 300 de drone kamikaze au fost lansate în primele trei zile ale anului. 20 de rachete, inclusiv rachete balistice, utilizate pentru a lovi orașe și sate. Au loc atacuri zilnice cu bombe aeriene ghidate, care continuă să provoace victime și pagube. Majoritatea atacurilor, neutralizate Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să doboare cele mai multe dintre rachete și dronele rusești. Cu toate acestea, unele atacuri au avut un impact devastator, provocând morți și răniți. Apel pentru consolidarea apărării antiaeriene Zelenski a subliniat importanța continuării eforturilor de apărare împotriva atacurilor aeriene. Soluțiile propuse includ consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană cu rachete Patriot. De asemenea, formarea de grupuri mobile de foc pentru o reacție mai rapidă și dezvoltarea unui scut antiaerian sistemic, pentru protecția mai eficientă a populației. Reuniune crucială la Ramstein Președintele ucrainean a făcut acest apel înaintea unei reuniuni importante a miniștrilor apărării, care va avea loc joia viitoare la baza aeriană americană din Ramstein. Această întâlnire face parte din cadrul „Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei”, ce reunește aproximativ 50 de țări. Obiectivul reuniunii este stabilirea unui plan concret pentru sprijinirea Ucrainei în fața intensificării atacurilor aeriene rusești. Reuniunea este ultima înainte de preluarea mandatului noii administrații americane sub conducerea lui Donald Trump. „Teroarea rusă ne cere acțiuni imediate” Zelenski a catalogat intensificarea atacurilor rusești drept o „teroare” care necesită răspunsuri ferme și o colaborare strânsă între Ucraina și partenerii săi internaționali. Președintele a subliniat că negocierile și planurile pentru întărirea apărării sunt deja în curs. Situația din Ucraina în 2025 subliniază nevoia urgentă de sprijin internațional pentru a face față intensificării atacurilor rusești. Consolidarea apărării antiaeriene devine prioritară, în timp ce comunitatea internațională pregătește răspunsuri coordonate în cadrul reuniunii de la Ramstein.

România poate asigura jumătate din necesarul de energie al Moldovei Foto: Energocom
Eveniment

România asigura jumătate din necesarul de energie al Moldovei

România poate asigura doar jumătate din necesarul de energie electrică a Moldovei, așa că Energocom cumpără din Ucraina, noaptea. Compania de stat Energocom a anunțat că, deocamdată, poate asigura aprovizionarea pentru 2 ianaurie. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei România poate asigura jumătate din necesarul de energie al Moldovei „Întrucât capacitatea comercială alocată la hotarul România-Republica Moldova este limitată la 315 MW bandă (24 de ore din 24) din 650-800 MW necesari, o parte din energia electrică contractată este rezervată la licitațiile intrazilnice din capacitățile care nu sunt utilizate la celelalte hotare ale României cu statele vecine. Pentru acest lucru, echipa Energocom lucrează non-stop chiar și în zilele libere sau de sărbătoare. Astfel, am reușit să rezervăm capacitatea necesară pentru data de 2 ianuarie. La contractele anunțate pe 31 decembrie, suplimentar vom achiziționa energie electrică din Ucraina, de la Energoatom, pentru orele de noapte, atunci când colegiii noștri au surplus de energie și o pot exporta”, a anunțat Energocom. Regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică majoră după ce livrările de gaz rusesc prin Ucraina au fost sistate. Miercuri, autoritățile locale au întrerupt furnizarea de căldură și apă caldă în regim centralizat pentru gospodării. Așa-numitul parlament local de la Tiraspol a cerut recent Kremlinului să negocieze un nou acord cu Ucraina pentru reluarea livrărilor de gaz.

Sistarea tranzitului gazului rusesc, reacții oficiale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Sistarea tranzitului gazului rusesc, reacții oficiale

Sistarea tranzitului gazului rusesc, reacții oficiale. Ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, a salutat încetarea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, considerând această decizie o „nouă victorie” împotriva Rusiei. Pe de altă parte, Slovacia a formulat critici. Livrările de gaz rusesc prin Ucraina, încheiate Kievul și Moscova au confirmat miercuri încetarea tranzitului gazului rusesc spre Europa prin Ucraina. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Contractul de 5 ani semnat în 2029 a expirat, iar de la 1 ianuarie 2025, livrările au fost suspendate. Compania rusă a declarat că Ucraina a refuzat reînnoirea acordului, lăsând Gazprom fără capacitate tehnică și legală pentru a continua livrările. Sistarea tranzitului gazului rusesc, reacții oficiale Ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galușcenko, a declarat că oprirea tranzitului reprezintă o victorie pentru Ucraina. „Rusia pierde piețe și va suferi pierderi financiare,” a afirmat oficialul. Sikorski a subliniat că acest pas completează alte succese recente împotriva Rusiei, precum extinderea NATO cu Finlanda și Suedia. Odată cu această schimbare, prețul gazului european a atins pragul de 50 euro/MWh, o premieră după mai bine de un an. Critica Slovaciei Prim-ministrul slovac Robert Fico a avertizat că încetarea tranzitului va avea un impact drastic asupra țărilor din UE, inclusiv Slovacia, extrem de dependentă de gazul rusesc. Europa rămâne dependentă doar de TurkStream (prin Marea Neagră) și Balkan Stream, suplimentate de importuri de GNL. Rusia și Europa, relație tensionată După sabotarea gazoductelor Nord Stream, încetarea tranzitului prin Ucraina reduce semnificativ capacitatea Rusiei de a influența Europa prin exporturile de gaz. Europa continuă să diversifice sursele de aprovizionare, mizând pe importuri de gaz natural lichefiat și energie regenerabilă. O nouă eră energetică pentru Europa Decizia de a opri tranzitul gazului rusesc prin Ucraina marchează o etapă crucială în tranziția energetică europeană, reducând dependența de Rusia. Cu toate acestea, provocările economice și logistice rămân semnificative pentru țările dependente de gazul rusesc.

Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești (sursa: X/Gazprom)
Internațional

Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești

Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești. Începând cu 1 ianuarie 2025, la ora 05:00 GMT, Ucraina a încetat oficial transportul gazelor naturale rusești prin teritoriul său. Decizia marchează sfârșitul unui acord de cooperare cu Gazprom, care a fost în vigoare din 30 ianuarie 2019. Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești Operatorul ucrainean de gaze GTSOU a confirmat că Acordul de interacțiune pentru punctele de interconectare fizică dintre sistemele de transport ale celor două țări a expirat pe 1 ianuarie 2025, la ora 07:00. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Punctul de intrare Sudzha de la granița de est a Ucrainei și punctele de ieșire de la granițele de vest și sud sunt afectate. GTSOU a notificat partenerii internaționali despre încetarea tranzitului, conform procedurilor stabilite. „Un eveniment istoric” Ministrul energiei din Ucraina, Gherman Galușcenko, a calificat oprirea tranzitului drept un „eveniment istoric”. Acest pas reprezintă o nouă etapă în reducerea dependenței Ucrainei de energia rusească și consolidarea poziției sale ca jucător independent pe piața energetică europeană. Reacția Gazprom Gigantul rus Gazprom a declarat că nu mai are capacitatea tehnică și legală de a livra gaze prin Ucraina, din cauza refuzului clar exprimat al părții ucrainene de a prelungi acordurile. Livrările de gaze rusești prin teritoriul Ucrainei s-au oprit la ora 08:00 (ora Moscovei). Gazprom consideră această situație o consecință directă a deciziilor politice ale Ucrainei. Impactul asupra Europei și pieței energetice Oprirea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina ridică semne de întrebare legate de securitatea energetică a Europei: țările dependente de gazul rusesc vor trebui să-și diversifice rapid sursele. De asemenea este de așteptat o volatilitate crescută pe piețele internaționale a pețurile gazelor naturale. Ucraina își consolidează independența energetică, punând accent pe dezvoltarea resurselor proprii și integrarea în rețelele europene. O nouă eră în relațiile energetice Această decizie simbolizează o schimbare majoră în relațiile dintre Ucraina și Rusia, cu implicații profunde pentru echilibrul geopolitic și energetic din regiune. Rămâne de văzut cum va influența această mutare viitorul aprovizionării cu gaze naturale în Europa.

Sistarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina (sursa: X/Gazprom)
Internațional

Sistarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina

Sistarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina. Începând cu 1 ianuarie 2025, nicio cantitate de gaz rusesc nu va mai tranzita gazoductele ucrainene, a confirmat operatorul ucrainean GTSOU. Decizia marchează sfârșitul acordului de tranzit semnat în 2019 între Ucraina și Gazprom, afectând semnificativ economiile implicate și securitatea energetică a Europei. Sistarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat prelungirea contractului de tranzit cu Gazprom, o decizie susținută de Comisia Europeană. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Aceasta a recomandat țărilor afectate, precum Republica Moldova, Slovacia, Ungaria și Austria, să identifice surse alternative de aprovizionare, chiar dacă aceste soluții implică costuri suplimentare. Conform estimărilor, Ucraina va pierde anual taxe de tranzit în valoare de aproximativ 800 de milioane de dolari, în timp ce Gazprom va înregistra pierderi de până la 5 miliarde de dolari din vânzările către Europa. Uniunea Europeană reduce dependența de gazul rusesc După invazia Rusiei în Ucraina și sabotajul conductelor Nord Stream, Uniunea Europeană a implementat măsuri pentru a reduce dependența de gazul natural rusesc. Importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), în special din SUA, au devenit o alternativă, deși acestea sunt mai scumpe decât gazele transportate prin conducte. Scăderea tranzitului de gaz prin Ucraina Tranzitul gazului rusesc prin rețeaua ucraineană a scăzut cu aproape două treimi față de 2021, ajungând la 14,65 miliarde de metri cubi în 2023. În prezent, Rusia își livrează gazul către Europa doar prin gazoductul TurkStream și extensia acestuia, Balkan Stream. Dificultăți pentru Slovacia și Ungaria Slovacia și Ungaria, printre cele mai afectate țări de sistarea tranzitului, au avertizat asupra dificultăților de aprovizionare. Premierul slovac Robert Fico a avut schimburi tensionate cu președintele Zelenski, amenințând cu oprirea furnizării de energie electrică către Ucraina. Soluții precum livrările de gaz azer sunt discutate, dar nu există încă o variantă concretă. Republica Moldova, în criză energetică În Republica Moldova, situația este critică, având în vedere dependența centralei de la Cuciurgan de gazul rusesc. Țara a declarat stare de urgență în sectorul energetic, fiind afectată și de un conflict financiar cu Gazprom privind datorii de 700 de milioane de dolari, nerecunoscute de Chișinău. Perspective energetice pentru Europa În condițiile schimbărilor geopolitice și energetice, Europa își continuă tranziția către surse alternative de energie. Situația tensionată evidențiază necesitatea diversificării și securizării aprovizionării cu energie, mai ales pentru țările dependente de gazul rusesc.

Biden oferă un nou ajutor Ucrainei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden oferă un nou ajutor Ucrainei

Biden oferă un nou ajutor Ucrainei. Președintele american Joe Biden a anunțat luni un nou pachet de ajutor în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, în contextul războiului cu Rusia. Această decizie vine pe fondul ultimelor săptămâni de mandat ale lui Biden, înainte ca președintele ales Donald Trump să preia puterea pe 20 ianuarie. Biden oferă un nou ajutor Ucrainei „Statele Unite vor continua să sprijine Ucraina fără încetare pentru a-i întări poziția în acest război,” a declarat Biden într-un comunicat oficial. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Noul pachet de ajutor include 1,25 miliarde de dolari provenind din stocurile existente ale SUA, ceea ce permite livrarea imediată de echipamente. De asemenea, 1,22 miliarde de dolari din Inițiativa de Asistență pentru Securitatea Ucrainei (USAI), prin care echipamentele sunt procurate de la industria de apărare sau de la parteneri internaționali. Acest proces poate dura luni sau chiar ani. Ajutorul oferă Ucrainei capabilități esențiale pe termen scurt și resurse strategice pe termen lung, inclusiv apărare aeriană, artilerie și alte sisteme critice pentru câmpul de luptă. Sprijin total pentru Ucraina în timpul mandatului De la începutul conflictului, Statele Unite au angajat un total de 175 de miliarde de dolari în ajutor pentru Ucraina, consolidând capacitatea țării de a rezista invaziei ruse. Cu toate acestea, viitorul acestui sprijin rămâne incert odată cu preluarea mandatului de către Donald Trump, care a exprimat reticență față de implicarea continuă a SUA în conflict. Trump a subliniat în timpul campaniei sale că dorește un final rapid al războiului și că aliații europeni ar trebui să contribuie mai mult la sprijinirea Ucrainei. Sprijinul SUA, crucial Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de trei ani, Rusia a recurs la măsuri controversate pentru a-și întări poziția militară. Recent, au fost mobilizate trupe nord-coreene pentru a sprijini armata rusă pe câmpul de luptă, o mișcare care subliniază escaladarea tensiunilor și lipsa de resurse umane a Rusiei. Decizia lui Joe Biden de a accelera ajutorul militar pentru Ucraina reflectă angajamentul SUA de a sprijini Kievul în fața agresiunii rusești. Cu toate acestea, incertitudinea legată de viitorul relațiilor internaționale sub noua administrație Trump ridică semne de întrebare asupra ritmului și direcției acestui sprijin în 2025.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră