sâmbătă 18 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

VIDEO Imagini înfiorătoare cu copii uciși în Ucraina de rachete rusești și părinți împietriți

Atac rusesc asupra civililor din Ucraina. Un atac cu rachetă lansat de forțele ruse a lovit o zonă rezidențială din Kryvyi Rig, Ucraina, provocând moartea a cel puțin 14 persoane și rănirea a peste 50, potrivit autorităților locale. Este unul dintre cele mai sângeroase atacuri din ultimele săptămâni. Atac rusesc asupra civililor din Ucraina Șeful administrației militare locale, Oleksandr Vilkul, a declarat că forțele ruse au lansat o rachetă balistică asupra unei zone dens populate din centrul orașului Kryvyi Rig, situat în partea centrală a Ucrainei. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Printre victime se numără cel puțin șase copii (VIDEO), conform ultimului bilanț oficial. Zelenski: „Rusia nu vrea încetarea focului” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, originar din Kryvyi Rig, a reacționat prompt, denunțând atacul ca fiind o dovadă clară că Moscova nu dorește pacea. Într-un mesaj postat pe Telegram, liderul ucrainean a afirmat: „Fiecare atac cu rachete și drone demonstrează că Rusia vrea doar război. Doar presiunea internațională și întărirea apărării Ucrainei pot apropia sfârșitul acestui conflict.”  

Atac rusesc asupra civililor din Ucraina (sursa: X/Tachikoma)
Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul face mișto de Casa Albă: Nimic nou în discuțiile despre Ucraina

Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace.Kremlinul a reacționat luni la declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, afirmând că remarcile acestuia despre Vladimir Putin nu reprezintă „citate exacte”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, între Moscova și Washington nu există încă discuții concrete privind o soluționare a războiului din Ucraina, relatează Tass. Amenințările lui Trump Într-un interviu acordat duminică postului NBC, Donald Trump a declarat că s-a înfuriat după ce Vladimir Putin a pus la îndoială legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Trump a sugerat introducerea unor taxe vamale între 25% și 50% pentru țările care achiziționează petrol rusesc, dacă Rusia nu se implică în mod activ în eforturile de a încheia conflictul. Kremlinul neagă discuțiile concrete pentru pace Dmitri Peskov a declarat, în cadrul conferinței de presă zilnice, că „unele afirmații sunt parafraze” și că nu există, deocamdată, „nimic concret” în dialogul ruso-american legat de conflictul din Ucraina. El a menționat că se lucrează la implementarea unor idei privind soluționarea crizei, dar că nu sunt încă suficiente detalii pentru a fi comunicate public. Potrivit Kremlinului, negocierile în curs cu Washingtonul se axează în principal pe normalizarea relațiilor dintre Rusia și Statele Unite, relații care – potrivit lui Peskov – au fost grav afectate în timpul administrației Biden.

Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere un răspuns internațional la atacurile masive ale Rusiei contra Ucrainei

Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat duminică un apel către Statele Unite, Europa și aliații internaționali, solicitând un răspuns ferm la atacurile intense ale Rusiei asupra populației ucrainene. Zelenski cere reacție internațională contra Rusiei În ultima săptămână, forțele ruse au lansat peste 1.300 de bombe aeriene ghidate, peste 1.000 de drone de atac și nouă rachete împotriva Ucrainei, potrivit unei declarații publicate de Zelenski pe rețelele sociale. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS „Așteptăm un răspuns din partea Statelor Unite, a Europei și a tuturor aliaților noștri la această teroare împotriva poporului nostru”, a transmis liderul ucrainean. Zelenski a precizat că Rusia a atacat majoritatea regiunilor Ucrainei cu un arsenal vast de armament, inclusiv 1.310 bombe aeriene ghidate de fabricație rusă, peste 1.000 de drone de atac, în mare parte de tip Shahed, de proveniență iraniană și nouă rachete, inclusiv balistice. „Rusia prelungește războiul și le oferim partenerilor noștri toate informațiile despre atacurile pe care le efectuează și pentru care se pregătește armata rusă”, a mai spus Zelenski. Zelenski mulțumește țărilor care sprijină Ucraina Președintele ucrainean a subliniat importanța sprijinului internațional constant pentru apărarea aeriană a țării și pentru industria de apărare locală. „Sunt recunoscător tuturor țărilor care ne susțin cu sisteme de apărare aeriană și investesc în industria noastră de apărare. Toate acestea contribuie la protejarea Ucrainei.” De asemenea, el a menționat că un număr semnificativ dintre proiectilele și dronele lansate au fost interceptate: „Un număr semnificativ dintre ele au fost doborâte cu succes de forțele noastre de apărare antiaeriană, de grupurile mobile de pompieri și de toate unitățile implicate în protejarea cerului nostru.” Harkov, din nou ținta unui atac devastator Zelenski a amintit și atacul rusesc de sâmbătă asupra orașului Harkov, unde șapte drone Shahed au lovit zone rezidențiale, spitale și infrastructura orașului: „Sâmbătă noapte, Harkovul a simțit din nou oroarea și cinismul terorii ruse.” Potrivit ultimelor date furnizate de primarul orașului, Igor Terehov, atacul s-a soldat cu doi morți (un bărbat și o femeie) și 35 de răniți, dintre care cinci sunt copii. Treisprezece persoane au fost spitalizate, inclusiv o adolescentă aflată în stare gravă.

Zelenski respinge integral acordul pentru minerale rare cerut de SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski respinge integral acordul cerut de SUA pentru mineralele rare, reclamă cereri inacceptabile

Zelenski respinge integral acordul pentru minerale rare așa cum a fost redactat de partea americană. Președintele Ucrainei a declarat într-o conferință de presă vineri că noul proiect de acord propus de Statele Unite privind exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" față de forma anterioară și necesită o analiză juridică detaliată înainte de semnare.  Zelenski respinge integral acordul pentru minerale Zelenski a subliniat că Ucraina nu va accepta nicio înțelegere care ar putea compromite parcursul european al țării. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Propunerea recentă transmisă de Washington include prevederi care nu au fost discutate anterior, unele fiind respinse deja, potrivit liderului ucrainean. El a reiterat că Ucraina nu recunoaște ajutoarele primite din partea SUA în timpul războiului cu Rusia drept împrumuturi. În context, se vehiculează că administrația condusă de Donald Trump urmărește recuperarea ajutoarelor oferite Ucrainei printr-un acces preferențial la resursele sale minerale, în special la metalele rare. Trump cere înapoi banii dați de Biden Ucrainei Deși ideea de a oferi aliaților acces la aceste resurse a fost lansată anterior de Zelenski în cadrul unui așa-numit "plan de victorie", Kievul cere garanții de securitate solide în schimb. Negocierile au fost tensionate, iar acordul nu a fost semnat în timpul vizitei lui Zelenski la Washington pe 28 februarie, din cauza unui conflict deschis cu Trump. Noul proiect de acord presupune ca veniturile din exploatarea resurselor să fie direcționate către un fond comun SUA-Ucraina, până la rambursarea integrală a ajutorului american primit – cu dobândă. "Inacceptabil", se spune răspicat la Kiev Documentul este considerat de presa ucraineană și de parlamentari ca fiind "inacceptabil", întrucât nu include garanții de securitate și impune condiții care ar afecta suveranitatea Ucrainei. Potrivit Ukrainska Pravda, echipa lui Trump a abandonat toate concesiile anterioare, ceea ce a determinat reacții dure la Kiev. În același timp, resursele dorite de SUA se află în zone greu accesibile, necesitând investiții masive, sau sunt localizate în teritorii ocupate de Rusia. Președintele rus Vladimir Putin s-a declarat, surprinzător, deschis investițiilor americane în aceste regiuni.

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu ridică sancțiunile împotriva Rusiei decât dacă trupele Moscovei se retrag din Ucraina

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Uniunea Europeană a reiterat miercuri că ridicarea sau modificarea sancțiunilor impuse Rusiei va fi posibilă doar dacă Moscova își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei. UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei Declarația vine în contextul negocierilor internaționale privind armistițiul din Marea Neagră și al încercărilor Rusiei de a obține concesii economice. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „sfârșitul agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și retragerea necondiționată a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean” sunt condiții esențiale pentru orice relaxare a sancțiunilor. Statele membre UE au prelungit recent sancțiunile împotriva Moscovei pentru încă șase luni. Orice modificare a acestora necesită unanimitatea celor 27 de state membre. SUA negociază cu Rusia și Ucraina un armistițiu în Marea Neagră Statele Unite au încheiat marți acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și reluarea transportului maritim comercial în Marea Neagră. Rusia a susținut că Washingtonul a acceptat să facă presiuni pentru ridicarea unor sancțiuni economice, în special asupra companiilor rusești din sectorul alimentar și al îngrășămintelor. În plus, Kremlinul a condiționat implementarea armistițiului de restabilirea legăturilor financiare dintre băncile rusești și sistemul internațional SWIFT. Zelenski acuză Rusia de manipulare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins cererea Moscovei de a relaxa sancțiunile, afirmând că acordul negociat nu include astfel de concesii. „Chiar și astăzi, în ziua negocierilor, vedem cum rușii încearcă să manipuleze și să distorsioneze înțelegerile”, a declarat Zelenski în mesajul său video de marți seară. Atât Kievul, cât și Moscova și-au exprimat scepticismul că cealaltă parte va respecta în totalitate termenii acordurilor semnate. Putin respinge propunerea lui Trump Acordurile de armistițiu au fost încheiate după discuții paralele în Arabia Saudită, care au urmat convorbirilor telefonice dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a respins propunerea lui Trump pentru un armistițiu complet de 30 de zile, idee susținută anterior de Kiev. „Facem progrese, dar există o animozitate enormă între părți”, a declarat Trump marți. Marea Neagră: O miză strategică în războiul economic și militar Blocada navală impusă de Rusia asupra Ucrainei la începutul războiului a provocat o criză alimentară globală, având în vedere rolul Ucrainei ca unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Chiar dacă Rusia și-a retras forțele navale din estul Mării Negre după atacuri ucrainene reușite, porturile ucrainene continuă să fie ținte ale bombardamentelor rusești. Kievul susține că noul acord negociat la Riad va interzice astfel de atacuri. Moscova, însă, condiționează aplicarea acordului de ridicarea unor sancțiuni economice, inclusiv restabilirea accesului la SWIFT pentru băncile implicate în exporturile agricole rusești.

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Iar a făcut Trump pace în Ucraina în 24 de ore: Rusia a atacat imediat ce a semnat acordul cu SUA

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina continuă să crească, în ciuda unui acord intermediat de SUA, menit să ducă la un armistițiu în Marea Neagră și la un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurilor energetice. Peste o sută de drone au fost lansate de Rusia asupra Ucrainei, după ce Kremlinul a semnat acordul cu SUA. Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat ofensiva rusă, susținând că „117 drone explozive” au fost lansate asupra Ucrainei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Acesta a afirmat că atacurile sunt un „semnal clar” că Moscova nu dorește „o pace veritabilă” și a cerut aliaților occidentali să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei. La rândul său, Ministerul Apărării din Rusia a acuzat Kievul de atacuri asupra infrastructurii energetice ruse, susținând că Ucraina nu respectă înțelegerea mediată de SUA. Negocieri tensionate și condiții impuse de Rusia Acordul privind Marea Neagră a fost discutat în cadrul negocierilor diplomatice desfășurate în Arabia Saudită între duminică și marți. SUA au negociat separat cu delegațiile rusă și ucraineană, încercând să stabilească un cadru pentru încetarea ostilităților în Marea Neagră și pentru reluarea transportului comercial maritim. Rusia a impus însă condiții drastice pentru punerea în aplicare a armistițiului, cerând ridicarea sancțiunilor economice impuse de Occident în urma invaziei Ucrainei, care durează de peste trei ani. SUA și Rusia, în contact direct pentru aplicarea acordului În urma negocierilor, Casa Albă a emis două comunicate separate privind moratoriul asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice, fără a menționa o dată exactă de implementare. Moscova susține că nu a mai atacat astfel de obiective din 18 martie, după o convorbire între președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump. Totuși, Kievul contestă aceste afirmații, acuzând Rusia că tergiversează în mod deliberat orice încetare a focului pentru a-și consolida poziția pe front. „Cred că Rusia vrea să pună capăt războiului, dar s-ar putea să tragă de timp”, a declarat Donald Trump într-un interviu marți. Acordul pentru Marea Neagră: un compromis dificil Kremlinul a confirmat că menține un dialog activ cu Washingtonul pentru a facilita punerea în aplicare a acordului de încetare a ostilităților în Marea Neagră. Rusia cere ridicarea sancțiunilor care afectează sectorul bancar și asigurările maritime, restricții ce împiedică exporturile rusești de cereale și îngrășăminte. În vara anului 2023, Moscova s-a retras din acordul sprijinit de ONU și Turcia, motivând că Occidentul nu și-a respectat promisiunea de a ridica sancțiunile economice. De atunci, Ucraina a folosit un coridor maritim alternativ pentru exporturi, însă porturile și navele sale sunt frecvent atacate. Franța și Europa, îngrijorate de apropierea dintre SUA și Rusia În timp ce Rusia și SUA își intensifică dialogul, liderii europeni privesc cu îngrijorare această evoluție. Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi miercuri seară la Palatul Elysee pe Volodimir Zelenski pentru a pregăti summitul de joi de la Paris. Summitul reunește țările din „coaliția celor dispuși”, un grup de state care oferă garanții de securitate Ucrainei. Europa se teme că apropierea dintre Moscova și Washington ar putea diminua sprijinul pentru Kiev și ar putea duce la concesii în favoarea Rusiei.

Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră (sursa: kremlin.ru)
Internațional

S-a decis un armistițiu pe Marea Neagră între Rusia și Ucraina, susține Casa Albă

Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră. Statele Unite au anunțat marți că au încheiat acorduri separate cu Rusia și Ucraina pentru a garanta siguranța navigației în Marea Neagră și pentru a implementa un armistițiu parțial, prin care cele două țări își opresc reciproc atacurile asupra infrastructurilor energetice. Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră Pe lângă măsurile privind securitatea maritimă, SUA vor contribui la restabilirea exporturilor ruse de cereale și îngrășăminte. Citește și: BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români „Washingtonul va continua să intermedieze discuții între cele două părți pentru a ajunge la o pace durabilă”, a transmis Casa Albă. Într-un comunicat oficial, președinția SUA a precizat că Rusia va beneficia de sprijin pentru restabilirea accesului pe piața globală, reducerea costurilor asigurărilor maritime și îmbunătățirea accesului la porturi și la sistemele de plăți internaționale. Măsuri pentru securitatea navigației în Marea Neagră Acordurile includ angajamente clare pentru siguranța transportului maritim. Acestea prevăd asigurarea securității navigației, eliminarea utilizării forței și prevenirea folosirii navelor comerciale în scopuri militare. SUA susțin schimbul de prizonieri și protejarea civililor ucraineni Pentru Ucraina, acordul include și angajamente privind schimbul de prizonieri, eliberarea civililor și revenirea copiilor deportați. „SUA se angajează să susțină eforturile pentru schimburile de prizonieri, eliberarea civililor și revenirea copiilor ucraineni strămutați cu forța”, a subliniat Casa Albă. Putin și Trump au convenit un armistițiu parțial de 30 de zile Acordul a fost precedat de o discuție telefonică între Vladimir Putin și Donald Trump, în care cei doi lideri au convenit asupra unui armistițiu parțial de 30 de zile, limitat la atacurile asupra infrastructurii energetice. Totuși, Putin a refuzat un armistițiu total, motivând că „armata ucraineană ar putea folosi acest răgaz pentru a-și reface capacitățile”. Negocierile de la Riad au dus la acorduri separate Discuțiile s-au desfășurat în capitala saudită Riad, unde SUA și Rusia au negociat luni termenii armistițiului energetic și ai acordului maritim. SUA și Ucraina au purtat discuții între duminică și marți. Inițial, negocierile s-au încheiat fără un acord, deoarece Rusia a cerut relaxarea restricțiilor asupra exporturilor sale de cereale și îngrășăminte, impuse de sancțiunile occidentale. De asemenea, Moscova a solicitat garanții că navele care ajung în porturile ucrainene nu vor transporta arme și muniții. După negocieri intense, SUA au reușit să medieze acordurile finale, anunțate oficial de Casa Albă. Kievul cere „consultări suplimentare” Într-o primă reacție, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că sunt necesare „consultări tehnice suplimentare”. Umerov a solicitat consultările pentru clarificarea detaliilor acordurilor, inclusiv în privința „monitorizării și controlului” acestora.  

Polonia avertizează asupra pericolului agresiunii ruse (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Rusia poate ataca Polonia până în 2030, dacă învinge Ucraina, spune ministrul polonez de Externe

Polonia avertizează asupra pericolului agresiunii ruse. Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a lansat luni un avertisment privind necesitatea pregătirii pentru o posibilă agresiune rusă înainte de finalul acestui deceniu. Polonia avertizează asupra pericolului agresiunii ruse Potrivit acestuia, Rusia nu poate învinge singură Ucraina în prezent, dar dacă ar reuși să exploateze resursele acestei țări, ar putea deveni o amenințare majoră pentru alte state. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Într-un interviu acordat postului de radio TOK FM, Sikorski a explicat că Rusia nu dispune în prezent de capacitatea de a înfrânge Ucraina fără sprijin extern. Cu toate acestea, dacă Moscova ar reuși să preia controlul asupra potențialului industrial, uman și militar al Ucrainei, balanța de putere s-ar putea schimba dramatic. „Trebuie să ne pregătim pentru o posibilă agresiune mai largă a Rusiei spre sfârșitul deceniului”, a avertizat șeful diplomației poloneze. Riscul unei escaladări militare dacă Ucraina cedează Sikorski a explicat că, în prezent, Rusia este limitată de războiul pe care îl poartă împotriva Ucrainei. Totuși, o eventuală capitulare forțată a Ucrainei ar putea schimba radical situația geopolitică din regiune. „Dacă Rusia ar captura resursele industriale și umane ale Ucrainei, inclusiv armata sa – cea mai mare din Europa în tabăra aliată – acest lucru ar avea consecințe majore”, a subliniat Sikorski. Negocieri internaționale în desfășurare Ministrul polonez s-a referit și la discuțiile care au loc în prezent în Arabia Saudită, unde SUA, Ucraina și Rusia participă separat. Acesta și-a exprimat speranța că negocierile vor conduce la o încetare a focului și la pace, dar a subliniat că Ucraina nu trebuie privită ca o „victimă voluntară” a agresiunii ruse. „Ucraina are aliați puternici de partea sa, inclusiv Uniunea Europeană și Polonia”, a subliniat Sikorski. Supraviețuirea Ucrainei, o prioritate strategică În ceea ce privește viitorul Ucrainei, șeful diplomației poloneze a evidențiat importanța menținerii suveranității acestei țări. El a punctat că obiectivul principal este ca Ucraina să rămână un stat independent, capabil să își aleagă propriile conducere și să decidă asupra viitorului său european și internațional. „Cel mai important lucru este ca Ucraina să supraviețuiască ca o națiune care își poate alege liderii și care controlează majoritatea teritoriului său”, a concluzionat Sikorski.

Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin rusifică forțat regiunile ucrainene ocupate: le cere locuitorilor să devină cetățeni ruși

Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate. Președintele rus Vladimir Putin intensifică presiunile asupra ucrainenilor care trăiesc în Rusia sau în regiunile ocupate din Ucraina, forțându-i să ceară cetățenia rusă sau să părăsească teritoriul, potrivit serviciilor de informații britanice. Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate Un nou decret semnat de Putin obligă cetățenii ucraineni din aceste zone să își „reglementeze statutul juridic” până la 10 septembrie, în caz contrar fiind forțați să plece. Citește și: EXCLUSIV Mihail Neamțu a admis că a luat bani pe TikTok de la Bogdan Peșchir, dar a mințit în legătură cu suma. Peșchir, arestat în cazul campaniei ilegale a lui Călin Georgescu Ministerul britanic al Apărării a subliniat că această măsură vizează eliminarea celor care refuză să accepte pașapoarte rusești. Kremlinul continuă astfel să impună o politică de „rusificare” a regiunilor ocupate ilegal, încercând să șteargă cultura, identitatea și statalitatea ucraineană, se arată în raportul serviciilor secrete britanice. Moscova revendică în mod ilegal Crimeea, anexată în 2014, precum și regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson, pe care le-a anexat în 2022. Aceste teritorii sunt acum supuse unor măsuri de integrare forțată, inclusiv impunerea pașapoartelor rusești. Reacția Kievului: „O linie roșie” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat pe 19 martie că Ucraina nu va recunoaște teritoriile ocupate drept parte a Rusiei, considerând această chestiune o „linie roșie” în orice negocieri viitoare cu Moscova. Steve Witkoff, reprezentant special al președintelui Donald Trump pentru relația cu Rusia, a declarat într-un interviu pentru Tucker Carlson că statutul Crimeei și al celor patru regiuni ocupate rămâne „cea mai mare problemă a conflictului”. Witkoff a afirmat că în aceste regiuni predomină vorbitori de limbă rusă și că au fost organizate referendumuri în care „majoritatea covârșitoare” a votat pentru alipirea la Rusia. Totuși, aceste referendumuri nu au fost recunoscute nici de Ucraina, nici de comunitatea internațională, fiind desfășurate sub ocupație militară și amenințarea armelor.

Kuleba, atac dur la președintele Trump (sursa: Facebook/Dmytro Kuleba)
Internațional

Lui Trump nu-i pasă decât de el însuși, spune fostul ministru ucrainean de Externe Kuleba

Kuleba, atac dur la președintele Trump. Fostul ministru ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat la Nancy, Franța, că lui Donald Trump „nu-i pasă de Ucraina” și că este preocupat doar de interesele sale și ale Statelor Unite. Kuleba, care predă acum la Sciences Po, a avertizat că Europa nu ar trebui să aștepte sprijin necondiționat din partea președintelui american. Kuleba, atac dur la președintele Trump „Nu-i pasă de Ucraina, de nici o ţară europeană, nici de Uniunea Europeană. Deci nu ar trebui să vă aşteptaţi să fie dispus să ajute. Dar asta nu înseamnă că este imposibil să negociezi cu el", a afirmat Dmitro Kuleba. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Luni vor începe noi discuții în Arabia Saudită între Ucraina, SUA și Rusia, menite să evalueze posibilitatea unui armistițiu. Kuleba sugerează că un acord temporar de încetare a focului asupra infrastructurii energetice ar putea fi posibil, deoarece ar aduce mai multe beneficii Rusiei decât Ucrainei. Cu toate acestea, el avertizează că atacurile cu drone și rachete rusești asupra orașelor ucrainene vor continua în timpul negocierilor. Planul lui Trump: armistițiu de 30 de zile Donald Trump dorește să impună un armistițiu general de 30 de zile ca precondiție pentru negocierile de pace. Sub presiunea Washingtonului, Kievul s-a declarat în favoarea acestui armistițiu, însă Vladimir Putin a acceptat doar un moratoriu limitat asupra atacurilor energetice. Ucraina cere protecția infrastructurii civile Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că echipa sa va prezenta la negocieri o listă de zone civile care ar trebui protejate în cazul unui moratoriu asupra atacurilor. În trei ani de război, Rusia a devastat rețeaua energetică ucraineană, iar Kievul a răspuns prin atacuri asupra terminalelor petroliere rusești cu drone cu rază lungă de acțiune.

Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea ca Trump să recunoască teritoriile ocupate în Ucraina ca parte a Rusiei

Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate. Președintele rus Vladimir Putin dorește ca omologul său american, Donald Trump, să recunoască oficial Crimeea și cele patru provincii ucrainene anexate de Rusia ca parte a teritoriului său, potrivit unui articol publicat miercuri de Kommersant. Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate Conform surselor citate de Kommersant, președintele Putin a discutat această cerere cu cercuri de afaceri înaintea convorbirii sale telefonice cu Trump. Citește și: Ciolacu nu se dă dus: Toţi candidaţii la funcția de președinte spun cum îl schimbă pe Ciolacu. Vă spun eu de acum, nu poate niciunul Kremlinul ar dori ca SUA să accepte oficial anexarea Crimeei, ocupată de Rusia în 2014, precum și a provinciilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, declarate unilateral ca parte a Rusiei. Ce oferă Putin în schimb? Dacă această recunoaștere va avea loc „în viitorul apropiat”, Putin s-ar angaja să nu revendice alte teritorii ucrainene, precum Odesa. Această promisiune vine în contextul în care Rusia nu controlează în totalitate nici măcar provinciile deja anexate pe hârtie. Realitatea pe teren Deși Rusia a declarat anexarea celor patru regiuni în 2022, realitatea militară este diferită. Lugansk este singura provincie aproape complet ocupată de forțele ruse. Donețk, Zaporojie și Herson rămân parțial sub control ucrainean, Kievul având între 20% și 33% din teritoriu, în funcție de regiune. Herson are cea mai mare prezență ucraineană, după ce armata rusă s-a retras din partea de nord a regiunii în noiembrie 2022, sub presiunea unei contraofensive ucrainene. Kremlinul neagă discutarea subiectului Întrebat despre informațiile publicate de Kommersant, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că această temă nu a fost discutată de Trump și Putin în conversația lor telefonică. Potrivit declarațiilor oficiale, cei doi lideri au convenit în principal asupra unui armistițiu parțial de 30 de zile, pentru a opri atacurile reciproce asupra infrastructurilor energetice. De asemenea, au discutat posibilitatea unui armistițiu general, dar fără un acord final, deoarece Putin nu l-a acceptat deocamdată. Rusia insistă asupra unei noi arhitecturi de securitate Kremlinul subliniază că orice soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare „cauzele profunde ale crizei” și „interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Această formulare maschează cererile Rusiei, care includ recunoașterea anexării teritoriilor ucrainene pe care le controlează parțial, blocarea aderării Ucrainei la NATO și crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa, care să țină cont de interesele Moscovei.

Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin a atacat infrastructura civilă din Ucraina imediat ce i-a spus lui Trump că nu va face asta

Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au escaladat miercuri, la doar câteva ore după ce liderii celor două țări au convenit asupra unei încetări limitate a focului pentru protejarea infrastructurii energetice. Rusia a lansat atacuri aeriene care au provocat incendii și au avariat clădiri civile din Ucraina. Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord cu o pauză temporară a atacurilor asupra instalațiilor energetice ucrainene, dar a respins cererea președintelui american Donald Trump pentru o încetare a focului de 30 de zile. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE "Rusia atacă infrastructura civilă şi oamenii - chiar acum", a declarat şeful Biroului prezidenţial, Andrii Iermak, în cursul nopţii pe Telegram. În urma noilor atacuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut stoparea oricărei încercări a Rusiei de a prelungi războiul.  Autoritățile regionale din Sumîi au raportat atacuri cu drone asupra a două spitale, care au necesitat evacuarea pacienților și a personalului medical. În regiunea Kiev, un atac rusesc cu drone a rănit un bărbat de 60 de ani și a avariat mai multe case. Potrivit lui Zelenski, Rusia a lansat peste 40 de drone asupra Ucrainei în orele care au urmat convorbirii dintre Trump și Putin. Ucraina anunță interceptarea a 72 de drone rusești Armata ucraineană a declarat că apărarea aeriană a reușit să doboare 72 din cele 145 de drone lansate de Rusia, în timp ce 56 au fost redirecționate prin mijloace electronice. Atacurile rusești au vizat regiunile Sumîi, Odesa, Poltava, Dnipropetrovsk, Kiev și Cernigău, provocând pagube semnificative infrastructurii civile. Pe de altă parte, Ministerul Apărării rus susține că a distrus 57 de drone ucrainene, inclusiv 35 în regiunea de graniță Kursk. Atac ucrainean asupra unui depozit de petrol din Rusia În sudul Rusiei, un atac ucrainean cu dronă a declanșat un incendiu la un depozit de petrol din regiunea Krasnodar, forțând evacuarea a 30 de angajați. Deși incendiul a fost controlat rapid, autoritățile ruse au suspendat temporar zborurile pe trei aeroporturi majore, invocând măsuri de siguranță aeriană. 

Rusia și Ucraina, negocieri de pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Casa Albă anunță că negocierile de pace cu Rusia vor începe "imediat" după discuția Trump-Putin

Rusia și Ucraina, negocieri de pace. Președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au ajuns marți la un acord privind un armistițiu limitat în războiul din Ucraina, care presupune încetarea timp de 30 de zile a atacurilor asupra infrastructurilor energetice ucrainene și ruse, precum și începerea imediată a negocierilor de pace, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Rusia și Ucraina, negocieri de pace Potrivit președinției americane, negocierile de pace între Rusia și Ucraina vor fi găzduite în Orientul Mijlociu, fără a fi precizată încă locația exactă. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei Această inițiativă vine după ce Statele Unite au solicitat Moscovei un armistițiu general de 30 de zile, propunere deja acceptată de Ucraina. Putin, sceptic cu privire la armistițiu Deși Rusia a acceptat încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, Vladimir Putin și-a exprimat îngrijorarea că armata ucraineană ar putea profita de acest armistițiu pentru a-și reface capacitatea de luptă. Kremlinul a menționat că liderul rus i-a transmis această preocupare președintelui Trump în cadrul convorbirii telefonice. Discuții „sincere și detaliate” între Trump și Putin Cei doi lideri au avut un „schimb de opinii detaliat și sincer” privind conflictul din Ucraina. Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin a subliniat că soluționarea războiului trebuie să fie „cuprinzătoare, durabilă și pe termen lung”, ținând cont de interesele de securitate ale Rusiei. De asemenea s-au pus în discuție cauzele fundamentale ale conflictului și o nouă arhitectură de securitate. Rusia cere oprirea sprijinului militar pentru Ucraina Printre condițiile impuse de Rusia pentru menținerea armistițiului și prevenirea escaladării conflictului, Kremlinul a menționat că asistența militară externă și furnizarea de informații către Kiev trebuie să înceteze complet. De asemenea Rusia a transmis Washingtonului o listă de condiții pentru acceptarea armistițiului de 30 de zile.  Aceste condiții includ excluderea definitivă a aderării Ucrainei la NATO și stabilirea unei noi arhitecturi de securitate europeană.  

Ucraina are drone de producție proprie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina are acum drone de producție proprie care pot ataca ținte aflate la 3.000 de kilometri

Ucraina are drone de producție proprie. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat testarea cu succes a unei drone de producție proprie, capabilă să lovească ținte aflate la 3.000 de kilometri distanță. Ucraina are drone de producție proprie Președintele Ucrainei a punctat această evoluție care marchează un pas important în strategia Kievului de a-și consolida capacitățile militare. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie Zelenski a confirmat și utilizarea cu succes a rachetei ucrainene Neptune, fără a oferi detalii suplimentare despre atac. „Și putem spune că suntem mulțumiți de rezultatele atacului”, a declarat președintele ucrainean. Un pas spre independență Ucraina își dublează producția de armament, concentrându-se pe drone și rachete cu rază lungă de acțiune. Prin această strategie, Kievul își propune să reducă dependența de sprijinul extern în conflictul cu Rusia. Dronele ucrainene au demonstrat deja eficiența lor, lovind ținte aflate la aproximativ 1.000 de kilometri în interiorul teritoriului rus. O nouă arhitectură de securitate în Europa Zelenski a subliniat importanța dezvoltării capacității de producție a Ucrainei, afirmând că aceasta, alături de sprijinul partenerilor internaționali, va sta la baza noii arhitecturi de securitate europene. „Capacitatea de producție a Ucrainei, combinată cu investițiile partenerilor noștri, reprezintă fundamentul fiabil al noii arhitecturi de securitate care se va stabili în mod inevitabil pe continent. Nu există alternativă la asta”, a declarat liderul ucrainean. Investiții în industria militară Zelenski a anunțat că joi va avea loc o întâlnire a reprezentanților militari ai partenerilor Ucrainei la Londra, unde se va discuta despre investițiile în industria de apărare a țării. Această reuniune este crucială pentru viitoarele dezvoltări strategice ale Ucrainei în conflictul cu Rusia.

Ucraina interzice accesul pentru Diana Șoșoacă (sursa: Facebook/Служба безпеки України)
Eveniment

Șoșoacă, interdicție pe trei ani în Ucraina, anunță SBU, serviciul de securitate al Kievului

Ucraina interzice accesul pentru Diana Șoșoacă. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni, 17 martie, că i-a interzis accesul în Ucraina europarlamentarului român Diana Șoșoacă, lidera partidului S.O.S. România, pentru o perioadă de trei ani. Decizia a fost publicată într-un comunicat oficial pe site-ul SBU. Ucraina interzice accesul pentru Diana Șoșoacă Potrivit SBU, Diana Șoșoacă este acuzată că susține războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv prin declarații publice și scrisori adresate președintelui rus Vladimir Putin, în care laudă invazia și cere capturarea statului ucrainean. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Agenția ucraineană mai susține că Șoșoacă pune la îndoială suveranitatea și frontierele recunoscute internațional ale Ucrainei, în special în regiunile vestice și sud-vestice ale țării. De asemenea, SBU acuză europarlamentarul român că promovează „narațiunile Kremlinului” în spațiul public din România și alte state europene. În comunicatul său, Serviciul de Securitate al Ucrainei subliniază că va continua să monitorizeze și să documenteze „activitățile subversive ale complicilor străini ai Rusiei”, luând măsurile legale necesare pentru a proteja securitatea națională a Ucrainei. Reacția Dianei Șoșoacă: „Ignor interdicția lor” Într-o declarație publică, Diana Șoșoacă a respins interdicția impusă de Ucraina, susținând că statul ucrainean „nu există” și că „este unul artificial”. Europarlamentarul român a calificat SBU drept un „serviciu infam” și a susținut că anunțul oficial al instituției reprezintă o amenințare directă la adresa vieții sale. „EU VOI INTRA ORIUNDE, ORICÂND, ORICUM PE PĂMÂNTUL NOSTRU ROMÂNESC DIN BUCOVINA DE NORD. BUCOVINA DE NORD ESTE ROMÂNIA!”, a afirmat Șoșoacă, reiterând poziția sa privind teritoriile istorice românești aflate astăzi în Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră