sâmbătă 18 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

Persistă misterul în legătură cu țările care vor trimite trupe în Ucraina

„Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina. Guvernul britanic a anunțat că un „număr semnificativ” de state sunt gata să furnizeze trupe pentru a sprijini o eventuală încetare a focului în Ucraina. Inițiativa face parte dintr-o „coaliție a voluntarilor”, coordonată de Paris și Londra, menită să descurajeze Moscova de la încălcarea unui posibil armistițiu, potrivit Sky News. „Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina Potrivit unui purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer, coaliția ar putea include peste 30 de state, dintre care multe ar urma să trimită trupe, iar altele să contribuie prin sprijin logistic și tehnic. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Acest anunț vine la două zile după un summit virtual organizat de Londra cu aliații Ucrainei, în contextul în care administrația americană, sub conducerea lui Donald Trump, încearcă să negocieze direct cu Rusia pentru a obține o încetare rapidă a focului. Misiunea coaliției: menținerea păcii, descurajarea Moscovei Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron sunt principalii promotori ai acestei coaliții, care își propune să prevină orice încălcare a unui eventual armistițiu de către Rusia. „Vor fi diferite capacități angajate în funcție de fiecare țară, iar discuțiile operaționale sunt în desfășurare pentru a stabili exact ce poate oferi fiecare stat”, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului britanic. Întâlnire crucială a aliaților la Londra Joi, responsabili militari din statele care susțin Kievul se vor reuni în Regatul Unit pentru a avansa în aceste discuții. Pe lângă trimiterea de trupe, unele țări, inclusiv Franța și Marea Britanie, au exprimat disponibilitatea de a contribui la o forță de menținere a păcii. Alte state ar putea sprijini misiunea prin suport logistic, tehnic sau prin primirea de personal pe teritoriul lor. Rusia respinge prezența trupelor europene în Ucraina Până acum, Moscova s-a opus categoric desfășurării de trupe europene în Ucraina. Totuși, guvernul britanic a răspuns criticilor venite din partea Rusiei, subliniind că aceasta nu a cerut acordul Ucrainei atunci când a desfășurat trupe nord-coreene pe linia frontului în 2023.

„Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE (sursa: X/Kaja Kallas)
Internațional

Ucraina, sprijinită masiv de statele UE din nordul și centrul Europei. Sudul o lasă mai moale

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE. Italia și Spania au anunțat că nu sunt pregătite să susțină propunerea Kajei Kallas, șefa diplomației UE, privind alocarea unui ajutor militar european de până la 40 de miliarde de euro pentru Ucraina în 2024. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii miniștrilor europeni de externe de la Bruxelles. Un plan ambițios, dar controversat Propunerea vizează dublarea ajutorului militar oferit Ucrainei față de anul trecut, când sprijinul european a fost de aproximativ 20 de miliarde de euro. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Planul prevede ca fiecare stat membru să contribuie financiar în funcție de ponderea sa economică în UE. Oficialii europeni argumentează că sprijinul este esențial, mai ales în contextul incertitudinilor legate de viitorul ajutorului american. Trump a anunțat deja că va purta o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin pentru a aborda situația din Ucraina. Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE După reuniunea de luni, Kaja Kallas a declarat că propunerea a fost primită cu un „sprijin politic larg”, iar discuțiile vor continua pe detalii. Țările din nordul și estul Europei susțin puternic acest plan. Estonia, Danemarca și Lituania au fost lideri în UE la capitolul sprijinului militar pentru Ucraina, oferind fiecare peste 2% din PIB-ul național între 2022 și 2024, conform Institutului Kiel pentru Economie Mondială. În schimb, statele din sud, inclusiv Italia, Spania, Slovenia, Portugalia, Grecia și Cipru, sunt mai rezervate, contribuțiile lor până acum fiind sub 0,5% din PIB. Franța a solicitat clarificări suplimentare, înainte de a-și exprima o poziție fermă. Italia și Spania cer mai mult timp pentru analiză Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a precizat că Italia trebuie să-și analizeze prioritățile bugetare, având în vedere și necesitatea de a crește propriile cheltuieli de apărare. El a subliniat că țara sa așteaptă rezultatele discuției Trump-Putin pentru a evalua perspectivele unei încetări a focului. La rândul său, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a afirmat că Spania nu a luat încă o decizie finală și că va aștepta evoluția dezbaterilor. Totuși, Spania s-a angajat deja să ofere un miliard de euro Ucrainei ca ajutor militar în 2024. Ungaria și Slovacia, în afara planului de finanțare Slovacia a anunțat că nu va obstrucționa inițiativa, dar nici nu va contribui la ea. Ungaria, pe de altă parte, a exclus complet orice implicare. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au ales o direcție care va duce la „ruinarea durabilă” a economiei și securității blocului comunitar. Acesta a criticat poziția majorității statelor membre, pe care le acuză că pledează „orbește” pentru aceste direcții, fără a lua în calcul riscurile pe termen lung pentru Europa. Propunerea de sprijin militar pentru Ucraina, „scandaloasă” Ministrul ungar a calificat drept „scandaloasă” propunerea șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Szijjarto a reafirmat că Ungaria nu va participa la această inițiativă, reiterând poziția guvernului Viktor Orban de susținere a unei soluții de pace cât mai rapide. În încheiere, Szijjarto a susținut că UE riscă să devină „complet izolată” în actualul context geopolitic, deoarece, în timp ce „restul lumii dorește pace acum”, Bruxellesul continuă să adopte o poziție „extrem de pro-război”.

Sprijinul militar al UE pentru Ucraina (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Ce soluție a găsit UE să sprijine Ucraina militar fără a se lovi de veto din partea Ungariei

Sprijinul militar al UE pentru Ucraina. Uniunea Europeană nu a ajuns încă la un consens privind un nou angajament de asistență militară pentru Ucraina, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, la reuniunea miniștrilor de externe desfășurată la Bruxelles. Deși sprijinul politic este larg răspândit, sunt necesare negocieri suplimentare cu miniștrii apărării din statele membre pentru a finaliza detaliile acordului. Sprijinul militar al UE pentru Ucraina Potrivit unor diplomați europeni, este puțin probabil ca Uniunea Europeană să ia o decizie privind ajutorul militar pentru Ucraina înainte de Consiliul European programat pentru 20-21 martie. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele În cadrul negocierilor, Kaja Kallas a propus un pachet de sprijin cuprins între 20 și 40 de miliarde de euro pentru 2025, bazat pe contribuțiile statelor membre, calculate în funcție de puterea lor economică. Pentru a evita blocajele provocate de veto-uri naționale, participarea la acest mecanism ar urma să fie voluntară. Ungaria, principalul opozant al sprijinului pentru Kiev Premierul ungar Viktor Orban se opune ferm acordării unui nou pachet de sprijin pentru Ucraina, susținând că astfel de ajutoare prelungesc războiul. Recent, Budapesta a blocat sancțiuni impuse unor oficiali ruși, consolidându-și poziția în interiorul UE ca unul dintre cei mai vocali critici ai sprijinului european pentru Kiev. UE aprobă o nouă tranșă de 3,5 miliarde de euro În timp ce negocierile pentru un nou pachet de sprijin militar continuă, Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni cea de-a treia tranșă de finanțare pentru Ucraina, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro. Fondurile provin din Mecanismul pentru Ucraina și includ atât granturi, cât și împrumuturi nerambursabile. Până în prezent, Ucraina a primit aproape 20 de miliarde de euro prin acest mecanism, care a intrat în vigoare în urmă cu un an. Fondurile UE pentru Ucraina De la lansarea sa pe 1 martie 2024, Mecanismul pentru Ucraina a furnizat 6 miliarde de euro sub formă de finanțare punte, 1,89 miliarde de euro ca prefinanțare. De asemenea, și două tranșe de 4,2 miliarde de euro și 4,1 miliarde de euro.

Schimbare majoră la vârful armatei ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski a numit un nou șef de stat major general al armatei, trupele vor fi reorganizate

Schimbare majoră la vârful armatei ucrainene. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a numit duminică pe generalul de divizie Andrii Hnatov în funcția de șef al Statului Major General al armatei. Acesta îl înlocuiește pe general-locotenentul Anatoli Barhilevici, conform unui decret publicat pe site-ul administrației prezidențiale. Schimbare majoră la vârful armatei ucrainene Ministrul Apărării, Rustem Umerov, a explicat că schimbarea vine în contextul unei transformări continue a forțelor armate ucrainene. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut „Modificăm sistemul de gestionare și introducem standarde clare pentru a crește eficiența armatei noastre”, a declarat Umerov într-un comunicat oficial. Cine este generalul Andrii Hnatov? Generalul Hnatov are o experiență de 27 de ani în armată,. A avansat de la comanda unei brigăzi de pușcași marini până la coordonarea trupelor ucrainene în regiunea Donețk, unde se duc lupte intense împotriva forțelor ruse. Fostul șef al Statului Major, inspector general al armatei Generalul Anatoli Barhilevici, înlocuit din funcția de șef al Statului Major, va ocupa de acum înainte postul de inspector general al armatei. În noul său rol, el va superviza standardele militare și va întări disciplina în rândul forțelor armate, a precizat ministrul Apărării. Restructurarea armatei pentru a face față avansului rusesc În cel de-al patrulea an de război cu Rusia, Ucraina trece printr-o perioadă dificilă pe câmpul de luptă. Trupele sale se retrag din regiunea Kursk și resimt o presiune tot mai mare în Donețk, unde forțele ruse înaintează de luni de zile. Pentru a îmbunătăți coordonarea și reacția la atacurile inamicului, Ucraina implementează o restructurare majoră a armatei. De la brigăzi la „corpuri de armată”: un nou model militar La începutul anului, oficialii militari ucraineni au anunțat că armata va renunța la sistemul de brigăzi, trecând la un model bazat pe „corpuri de armată”. Această schimbare are scopul de a îmbunătăți coordonarea pe frontul extins de peste 1.000 km și de a accelera procesul decizional. Brigada a 3-a de asalt separată, una dintre cele mai importante unități de luptă ucrainene, a confirmat vineri că a început deja procesul de reorganizare în conformitate cu noua strategie. Ucraina vrea să preia inițiativa pe front Comandantul Andrii Bilețki a declarat într-o postare video că Ucraina își propune să modifice fundamental principiile și metodele de luptă. „Aceasta înseamnă schimbarea cursului războiului în favoarea Ucrainei”, a subliniat el, subliniind importanța adaptării militare în fața unui inamic redutabil.

Trump și Putin vor discuta curând (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump și Putin vor avea o discuție zilele viitoare în legătură cu Ucraina, spune emisarul Witkoff

Trump și Putin vor discuta curând. Steve Witkoff, emisarul președintelui american Donald Trump, a declarat duminică pentru CNN că se așteaptă la o conversație între Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, în cursul săptămânii viitoare. Scopul discuției ar fi găsirea unei soluții pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit CNN. Trump și Putin vor discuta curând După o serie de întâlniri „pozitive” cu liderul de la Kremlin, Witkoff și-a exprimat speranța pentru un progres real în vederea încetării conflictului. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut „Mă aștept că va exista o discuție între cei doi președinți săptămâna aceasta și, de asemenea, continuăm să avem dialoguri și cu ucrainenii”, a declarat Witkoff. Acesta a precizat că se așteaptă la o conversație „foarte bună și pozitivă” între Trump și Putin. Negocieri în desfășurare Joi, o delegație americană condusă de Witkoff s-a întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin pentru a discuta o ofertă de armistițiu temporar, convenită recent în Arabia Saudită între Washington și Kiev. Putin a declarat că sprijină ideea unui armistițiu de 30 de zile, dar a subliniat că există obstacole legate de implementarea și verificarea acestuia. De asemenea, liderul rus și-a exprimat dorința de a discuta direct cu președintele Trump.

Trupele de pace, fără acordul Rusiei (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Internațional

Țările europene care vor trimite trupe în Ucraina nu au nevoie de aprobarea lui Putin, spune Macron

Trupele de pace, fără acordul Rusiei. Președintele francez, Emmanuel Macron, consideră că o eventuală forță de menținere a păcii în Ucraina ar putea include „câteva mii de oameni pentru fiecare țară” participantă și nu ar necesita aprobarea Rusiei. Într-un interviu publicat sâmbătă, Macron a explicat că obiectivul principal este sprijinirea unui acord de pace. Summitul de la Londra, noi perspective Summitul prin videoconferință organizat sâmbătă de premierul britanic Keir Starmer a marcat un progres în aceste discuții. Citește și: Crin Antonescu, întreținut de soție și în 2024: el - zero, ea - circa 236.000 euro Liderii europeni au convenit ca joia viitoare să se desfășoare o nouă reuniune a șefilor militari pe teritoriul Marii Britanii, unde vor fi discutate detalii suplimentare despre posibila desfășurare de trupe. Trupele de pace, fără acordul Rusiei Președintele francez a subliniat că scopul acestui plan nu este de a crea „o masă” de soldați suplimentari, deoarece Ucraina dispune deja de „cea mai mare armată europeană”, cu aproximativ un milion de militari mobilizați. În schimb, desfășurarea unor contingente reduse, poziționate strategic, ar ajuta la derularea unor „programe de formare” pentru trupele ucrainene. În fața refuzului repetat al Rusiei de a accepta prezența trupelor străine în Ucraina, Macron a fost categoric: „Dacă Ucraina solicită prezența forțelor aliate pe teritoriul său, nu depinde de Rusia să accepte sau nu acest lucru.” Cooperare cu SUA în ciuda incertitudinilor Întrebat despre poziția Statelor Unite, Macron a declarat că va „rămâne în contact” cu Washingtonul pentru a „evita alte accidente” și a „reduce incertitudinea” cu privire la angajamentul SUA față de Ucraina. Macron a confirmat că a discutat telefonic cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reiterând sprijinul Franței pentru livrarea de echipamente militare avansate. Printre opțiunile avute în vedere se numără trimiterea de bombardiere Mirage 2000 și livrarea de rachete ghidate și drone, la cererea explicită a Kievului. Industria militară europeană Președintele francez a subliniat importanța creșterii cheltuielilor militare europene, însoțită de o preferință pentru echipamente de producție europeană, astfel încât Europa să își asigure autonomia strategică. Macron a cerut industriei franceze de apărare să își extindă influența către statele europene care preferă achizițiile de armament din Statele Unite. Alternativă europeană la sistemele americane de apărare Macron a menționat că țările care cumpără rachete americane Patriot ar trebui să aibă drept alternativă sistemul de apărare SAMP/T franco-italian. De asemenea, a propus ca avioanele de luptă Dassault Rafale să fie promovate ca o alternativă viabilă la F-35. Franța are în plan o creștere semnificativă a rezervei militare, de la 44.000 la 80.000 de membri până în 2030. Totuși, Macron a exclus posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, pe care îl consideră „nerealist”.

Rubio și Lavrov, convorbire despre Ucraina (sursa: state.gov)
Internațional

Refuzat de Putin, Trump trage de timp: Rubio menționează convorbiri cu Lavrov fără rezultat practic

Rubio și Lavrov, convorbire despre Ucraina. Secretarul de stat american, Marco Rubio, și omologul său rus, Serghei Lavrov, au purtat o discuție telefonică sâmbătă, axată pe „următoarele etape” ale negocierilor menite să pună capăt războiului din Ucraina. Anunțul a fost făcut de Departamentul de Stat al SUA. Rubio și Lavrov, convorbire despre Ucraina Potrivit purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, cei doi oficiali „au convenit să continue să lucreze pentru a restabili comunicarea dintre Statele Unite și Rusia”, în urma întâlnirilor recente din Arabia Saudită. Citește și: Crin Antonescu, întreținut de soție și în 2024: el - zero, ea - circa 236.000 euro Deocamdată, nu a fost anunțată o dată concretă pentru următoarea rundă de discuții. Kievul acceptă armistițiu, Rusia îl condiționează În ciuda tensiunilor dintre președintele american Donald Trump și liderul ucrainean Volodimir Zelenski, Ucraina a fost de acord cu o încetare a focului necondiționată de 30 de zile, dacă Rusia va opri atacurile din estul țării. Totuși, președintele rus Vladimir Putin nu a acceptat această propunere, impunând condiții suplimentare care depășesc termenii acordului dintre SUA și Ucraina. Presiune internațională asupra Kremlinului Sâmbătă, în cadrul unui summit virtual organizat de Londra, aproximativ 30 de lideri ai țărilor și organizațiilor care sprijină Ucraina au convenit să exercite o „presiune colectivă” asupra Rusiei. Scopul lor este să determine Moscova să accepte încetarea focului, pe fondul îngrijorărilor că Vladimir Putin intenționează să prelungească războiul. „Mingea este în terenul Rusiei” Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că „mingea este în terenul Rusiei”, subliniind că Moscova va trebui „mai devreme sau mai târziu” să revină la masa negocierilor. Potrivit acestuia, Vladimir Putin este cel care „încearcă să întârzie” un eventual acord de pace.

„Coaliția Voluntarilor” își începe faza operațională (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Premierul britanic anunță începerea "fazei operaționale" a "Coaliției voluntarilor" în Ucraina

„Coaliția Voluntarilor” își începe faza operațională. „Coaliția Voluntarilor”, formată din 26 de țări aliate, alături de reprezentanți ai Uniunii Europene și NATO, a intrat sâmbătă în faza operațională, având ca obiectiv principal forțarea Rusiei să negocieze încetarea războiului din Ucraina. „Coaliția Voluntarilor” își începe faza operațională Summitul virtual, convocat de Regatul Unit, a stabilit pașii următori pentru consolidarea securității Ucrainei, inclusiv posibila desfășurare de trupe pe teritoriul său. Citește și: Crin Antonescu, întreținut de soție și în 2024: el - zero, ea - circa 236.000 euro Premierul britanic Keir Starmer a anunțat că joia viitoare, șefii militari ai țărilor participante se vor reuni în Regatul Unit pentru a pune în aplicare un plan concret de sprijin. „Comandanții noștri militari se vor întâlni pentru a pune la punct planuri mai robuste de sprijin pentru Ucraina, garantând securitatea sa viitoare”, a declarat Starmer. Liderul britanic a subliniat că aliații sunt pregătiți să intervină pentru a proteja Ucraina pe uscat, pe mare și în aer. Creșterea presiunii asupra Rusiei Liderii „Coaliției Voluntarilor” au convenit să sporească presiunea asupra Rusiei, aplicând sancțiuni economice mai severe, inclusiv înghețarea activelor financiare ale Moscovei. „Este timpul să trecem la negocieri serioase pentru o pace durabilă, garantată prin acorduri de securitate puternice”, a declarat Starmer. Acesta a subliniat că Ucraina a acceptat deja un armistițiu de 30 de zile, însă Vladimir Putin tergiversează procesul, cerând „un studiu aprofundat” înainte de a aproba acordul. SUA și UE susțin eforturile de pace Starmer a afirmat că este în contact zilnic cu liderii SUA pentru a coordona negocierile. De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat sprijinul UE pentru Ucraina, insistând că Rusia trebuie să demonstreze dorința reală de a negocia. UE continuă „strategia porcului spinos”, sprijinind înarmarea Kievului astfel încât acesta să devină „indigest” pentru orice atac viitor. Italia nu va trimite trupe în Ucraina În ciuda prezenței sale la summit, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că Italia nu va participa cu trupe la o eventuală misiune în Ucraina. „Vom colabora cu partenerii noștri pentru măsuri de securitate credibile și eficiente, dar nu vom trimite forțe militare pe teren”, a transmis Meloni. Obiectivul final Summitul virtual a avut ca scop stabilirea unor angajamente concrete și consolidarea rolului „Coaliției Voluntarilor” ca instrument de presiune și menținere a păcii. Această reuniune vine la două săptămâni după întâlnirea de la Lancaster House, Londra, desfășurată sub sloganul „Asigurarea viitorului nostru”. Mingea este acum în terenul Rusiei, iar liderii occidentali insistă că Putin trebuie să înceteze atacurile asupra Ucrainei și să accepte o încetare a focului.

Italia exclude participarea militară în Ucraina (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Italia nu va trimite soldați în Ucraina drept parte a garanțiilor de securitate, anunță Meloni

Italia exclude participarea militară în Ucraina. Premierul italian Giorgia Meloni a declarat sâmbătă că Italia nu intenționează să trimită trupe în Ucraina, reafirmând angajamentul țării pentru sprijin diplomatic și securitar. Italia exclude participarea militară în Ucraina Declarația a fost făcută în urma unui summit virtual organizat de Regatul Unit, la care au participat liderii țărilor dispuse să ofere garanții de securitate pentru un eventual armistițiu între Ucraina și Rusia. Citește și: Crin Antonescu, întreținut de soție și în 2024: el - zero, ea - circa 236.000 euro "Italia intenționează să continue conlucrarea cu partenerii europeni și occidentali, precum și cu SUA, pentru a defini garanții de securitate credibile și eficace. Participarea la o eventuală forță militară pe teren nu este preconizată", a precizat guvernul italian într-un comunicat. Summit internațional pentru un armistițiu credibil și durabil Reuniunea virtuală, începută în jurul orei 10:00 GMT, a reunit mai multe state europene, NATO, Comisia Europeană, Canada și Australia, cu scopul de a defini o coaliție care să susțină o pace justă și durabilă în Ucraina. Inițiativa a fost susținută de premierul britanic și președintele francez Emmanuel Macron, care încearcă să creeze un mecanism internațional de descurajare a Rusiei, în cazul unui armistițiu. Rusia continuă ofensiva în regiunea Kursk În timp ce discuțiile despre armistițiu continuă, Rusia a anunțat sâmbătă că a eliberat alte două sate din regiunea Kursk, unde trupele sale au înregistrat progrese semnificative în ultimele zile. Moscova a mai transmis că a interceptat 126 de drone ucrainene în timpul nopții, în timp ce Kievul a raportat doborârea a 130 de drone rusești lansate asupra teritoriului ucrainean. SUA cer un armistițiu rapid, Putin ridică noi condiții Administrația americană exercită presiuni asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a acceptat o încetare temporară a ostilităților pentru 30 de zile. Cu toate acestea, președintele rus Vladimir Putin a declarat că există „chestiuni importante” ce trebuie clarificate înainte de orice acord de armistițiu. Kremlinul, acuzat că nu ia pacea în serios Liderii occidentali au criticat poziția Moscovei, iar Keir Starmer a declarat vineri că disprețul Kremlinului față de propunerea de armistițiu a fostului președinte american Donald Trump arată că Putin nu este interesat de o soluție diplomatică. Între timp, Marea Britanie și Franța încearcă să formeze o „coaliție de țări voluntare”, al cărei scop este să împiedice Rusia să încalce un eventual acord de pace.

Rusia așteaptă clarificări din partea SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia așteaptă notificare oficială de la SUA privind propunerea de încetare a focului în Ucraina

Rusia așteaptă clarificări din partea SUA. Moscova a anunțat miercuri că așteaptă o informare oficială din partea Washingtonului cu privire la propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile în Ucraina, acceptată de Kiev după trei ani de război. Această propunere a fost discutată în cadrul unei întâlniri diplomatice americano-ucrainene la Jeddah, Arabia Saudită. Rusia așteaptă clarificări din partea SUA "Avem prevăzute contacte cu americanii în zilele următoare și contăm pe acestea pentru a obține o informație completă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS În timp ce Rusia așteaptă clarificări, o discuție directă între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin este considerată posibilă într-un termen scurt. Trump a declarat marți că urmează să vorbească cu omologul său rus în cursul acestei săptămâni. SUA – Rusia, discuții despre încetarea focului Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor avea miercuri contacte oficiale cu Rusia pentru a discuta detaliile acordului de încetare a focului. "Cu toții așteptăm cu nerăbdare răspunsul Rusiei și îi îndemnăm cu fermitate să ia în considerare încetarea tuturor ostilităților", a afirmat Rubio. În cazul unui refuz al Rusiei, SUA și aliații săi vor trebui să reevalueze poziția Moscovei și intențiile sale reale în acest conflict. Putin, reticent în fața condițiilor americane O sursă apropiată de președintele rus a declarat că lui Vladimir Putin îi va fi dificil să accepte propunerea americană, în special în contextul reluării livrărilor de arme și a schimbului de informații dintre SUA și Ucraina. "Putin are o poziție puternică, dat fiind faptul că Rusia avansează pe front", a declarat sursa pentru Reuters. Liderul rus ar putea cere garanții suplimentare și nu va renunța la pretențiile asupra teritoriilor deja anexate – Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie și Crimeea. Europa cere un răspuns din partea Rusiei Liderii europeni au solicitat Rusiei să ofere un răspuns clar cu privire la propunerea de încetare a focului. "În acest moment, mingea este în terenul lui Putin", a declarat cancelarul german Olaf Scholz. De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au salutat acordul de la Jeddah, subliniind că acum decizia finală aparține Moscovei. SUA reiau sprijinul militar pentru Ucraina În paralel cu negocierile, Washingtonul a anunțat ridicarea imediată a suspendării ajutorului militar pentru Ucraina, inclusiv reluarea schimbului de informații. Această decizie vine după un schimb tensionat de replici între Trump, vicepreședintele său JD Vance și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri desfășurate pe 28 februarie în Biroul Oval. Frontul de luptă: atacuri și cuceriri teritoriale În timp ce discuțiile diplomatice continuă, luptele de pe front nu dau semne de încetare. La Odesa, un atac rusesc cu rachetă balistică a provocat moartea a patru persoane și a avariat o navă sub pavilionul Barbados. Rusia a anunțat cucerirea a cinci localități din apropierea orașului Sudja, în regiunea rusă Kursk, unde forțele sale continuă să împingă trupele ucrainene spre graniță. Ucraina a efectuat un atac masiv cu drone asupra Moscovei și a regiunilor înconjurătoare, ca răspuns la agresiunile rusești. „Dacă” vs „cum” În contextul în care negocierile continuă, întrebarea cheie rămâne dacă Rusia va accepta încetarea focului sau dacă războiul va escalada în continuare. Potrivit consilierului american pentru securitate națională, Mike Walz, discuțiile nu mai sunt despre „dacă” războiul trebuie să se încheie, ci „cum” acest lucru va fi posibil.

Rusia dictează termenii acordului cu Ucraina (sursa: X/MFA Russia)
Internațional

Moscova dă cu tifla propunerii americane, acceptate de Ucraina, pentru o încetare a focului

Rusia dictează termenii acordului cu Ucraina. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia nu va face compromisuri care să pună în pericol vieți omenești în cadrul unui posibil acord de pace cu Ucraina. Într-un interviu publicat miercuri, Lavrov a reiterat că Moscova nu va accepta prezența trupelor NATO în Ucraina, chiar și în cazul unei reglementări pașnice permanente. Discuții între SUA și Ucraina la Jeddah Oficiali americani și ucraineni au purtat negocieri marți în Arabia Saudită, convenind asupra unei încetări a focului de 30 de zile și asupra unui acord privind rezervele minerale ale Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? În schimb, SUA au promis reluarea imediată a asistenței militare și a transferului de informații către Kiev. Rusia dictează termenii acordului cu Ucraina Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a insistat că poziția Rusiei în privința conflictului nu este influențată de factori externi, ci se conturează exclusiv la nivel intern. La rândul său, președintele comisiei pentru relații internaționale din Senatul rus, Konstantin Kosacev, a subliniat că orice acord va fi stabilit în termenii Moscovei, nu ai Washingtonului. „Acordurile reale se scriu pe front” Kosacev a declarat că Rusia își continuă avansul în Ucraina, iar orice negocieri trebuie să reflecte realitatea de pe teren. „Nu ne lăudăm, dar înțelegem că acordurile reale se scriu acolo, pe front, și acest lucru trebuie să fie clar și pentru Washington”, a transmis acesta printr-un mesaj pe Telegram.

Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar (sursa: facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

BREAKING Ucraina a acceptat propunerea americană de încetare a focului pentru 30 de zile

Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar. Ucraina a acceptat o încetare imediată a focului pentru 30 de zile, în timpul negocierilor cu oficialii americani din Arabia Saudită, potrivit unei declarații comune făcute publice marți, a anunțat Volodimir Zelenski. Ucraina acceptă acordul de armistițiu temporar Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a anunțat că oferta va fi prezentată oficial Rusiei, iar Moscova trebuie acum să răspundă. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? „Mingea este acum în terenul Rusiei”, a declarat Rubio. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că încetarea focului a fost o "propunere pozitivă", care acoperă linia frontului în conflict, nu doar luptele aeriene şi maritime Este de așteptat ca răspunsul Kremlinului să determine dacă această încetare a focului va duce la negocieri de pace mai ample sau dacă va rămâne doar o pauză temporară a ostilităților. Declarație comună SUA-Ucraina După mai mult de opt ore de discuţii, cele două părţi au emis o declaraţie comună în care se afirmă că Ucraina este dispusă să accepte propunerea SUA privind o încetare a focului imediată, provizorie, de 30 de zile. Aceasta ar putea fi prelungită de comun acord de către părţi, sub rezerva acceptării şi punerii în aplicare de către Rusia. "Statele Unite vor comunica Rusiei că reciprocitatea rusă este cheia pentru obţinerea păcii', se arată în declaraţie. SUA reiau schimbul de informații cu Ucraina Într-o mișcare strategică importantă, Washingtonul a anunțat reluarea schimbului de informații militare cu Kievul. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Această decizie vine după ce SUA sistase temporar sprijinul informațional, afectând capacitatea Ucrainei de a răspunde eficient pe câmpul de luptă.  

Armata ucraineană, posibilă retragere din Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Forțele ucrainene s-ar putea retrage din regiunea rusă Kursk după ce Trump a oprit ajutorul militar

Armata ucraineană, posibilă retragere din Kursk. Armata ucraineană continuă să piardă teren în regiunea rusă Kursk, confruntându-se cu o ofensivă puternică a trupelor ruse, susținute și de soldați nord-coreeni. Presiunea exercitată de forțele Moscovei ar putea forța Ucraina să se retragă complet din această regiune, afectând poziția președintelui Volodimir Zelenski în eventuale negocieri cu Rusia. Armata ucraineană, posibilă retragere din Kursk În ultima săptămână, armata rusă a reușit să recupereze aproximativ 200 de kilometri pătrați, ceea ce reprezintă jumătate din teritoriul pe care forțele ucrainene îl mai controlau în provincia Kursk. Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Conform lui Oleksi Melnik, expert în securitate de la Centrul Razumkov din Ucraina, decizia de retragere a trupelor ucrainene ar putea fi luată în următoarele ore sau zile. „Având în vedere echilibrul de forțe și dificultățile logistice, comandamentul ucrainean trebuie să decidă fie să trimită întăriri semnificative pentru a păstra o zonă relativ mică, fie să retragă de urgență trupele la granița regiunii Sumî.” Generalul Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene, a recunoscut că trupele ucrainene sunt nevoite să „manevreze către poziții mai avantajoase”, un indiciu clar al unei retrageri tactice. Rușii accelerează ofensiva Analistul militar ucrainean Oleksandr Kovalenko consideră că Rusia accelerează ofensiva din Kursk înaintea negocierilor Ucraina-SUA din Arabia Saudită și a paradei de Ziua Victoriei din 9 mai. „Lipsa controlului total asupra provinciei Kursk slăbește poziția de negociere a Rusiei, făcând-o incapabilă să emită ultimatumuri. Prin urmare, recucerirea regiunii este acum o prioritate strategică pentru Moscova.” Pe de altă parte, Ucraina ar putea încerca să păstreze măcar o parte din teritoriu, pentru a-l folosi ca monedă de schimb în eventuale negocieri. Lipsa sprijinul informațional Succesul ofensivei rusești din Kursk coincide cu decizia administrației Donald Trump de a opri transferul de informații militare către Ucraina. „Armata ucraineană nu a reușit să reacționeze în timp util la amenințarea pe care dronele rusești o reprezintă pentru logistica sa din Kursk și regiunea ucraineană Sumî învecinată”, notează jurnalistul militar Iuri Butusov. Acesta consideră că prioritatea Kievului ar trebui să fie minimizarea pierderilor umane și nu păstrarea teritoriului cu orice preț. Bătălia pentru Sudja Trupele ruse își intensifică atacurile asupra orașului Sudja, un punct strategic capturat de Ucraina în timpul ofensivei din august 2023. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Forțele Moscovei atacă din trei direcții – vest, nord și sud – și încearcă să recupereze rapid controlul asupra orașului. Potrivit surselor de pe teren, peste 100 de soldați ruși au încercat să se infiltreze în Sudja prin gazoductul Progres.

Danemarca, misiune de pace în Ucraina (sursa: Facebook/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danemarca, pregătită să participe la o misiune europeană de menținere a păcii în Ucraina

Danemarca, misiune de pace în Ucraina Danemarca este „în principiu” dispusă să ia parte la o misiune europeană de menținere a păcii în Ucraina, în cazul unei încetări a focului, a declarat ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen. Declarația a fost făcută după o reuniune a comisiei pentru afaceri externe a parlamentului danez. Danemarca, misiune de pace în Ucraina „Dacă se ajunge în punctul în care, pentru a se încheia un acord de încetare a focului sau de pace, este necesară o prezență europeană, atunci Danemarca este, în principiu, dispusă să participe”, a afirmat Rasmussen în fața presei. Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Potrivit Marii Britanii, care a lansat această idee, aproximativ 20 de state s-au arătat interesate să participe la o astfel de misiune. Contribuția acestora ar putea include trimiterea de trupe sau sprijin logistic. O coaliție europeană pentru menținerea păcii Liderii europeni au discutat despre posibilitatea formării unei coaliții de țări dispuse să contribuie la menținerea păcii în Ucraina, în cadrul summitului extraordinar al UE de joi. Deocamdată, nu au fost stabilite termenii exacti ai unei astfel de inițiative, însă marți Franța va găzdui o reuniune a șefilor de stat major ai țărilor europene dispuse să sprijine garantarea unei viitoare păci în Ucraina, care ar putea clarifica direcția și natura contribuțiilor țărilor implicate. Ce rol ar putea avea Danemarca? Deocamdată, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, nu a oferit detalii despre modul în care țara sa ar putea contribui. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus „Bineînțeles, Danemarca are un interes să fie activă la nivel internațional și putem fi activi în mai multe moduri”, a declarat Poulsen.

Musk promite menținerea Starlink pentru Ucraina (sursa: Facebook/President Donald J. Trump)
Internațional

Musk promite că nu-i va lua Ucrainei sistemul Starlink, deși nu e de acord cu politica Kievului

Musk promite menținerea Starlink pentru Ucraina. Miliardarul Elon Musk, consilier special al președintelui american Donald Trump, a promis duminică că rețeaua de sateliți Starlink va rămâne activă pentru Ucraina, în ciuda divergențelor sale cu politica de la Kiev. Musk promite menținerea Starlink pentru Ucraina Declarația lui Musk a fost făcută pe platforma sa de socializare X, după un schimb de replici tensionat cu ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski. Citește și: Piedone se laudă cu gestul de eroism făcut în fața protestatarilor pro-Georgescu care devastau Centrul Vechi: comisarii s-au ascuns în restaurante Musk a subliniat că „niciodată nu vom opri Starlink sau să-l folosim ca monedă de schimb”, recunoscând totodată că sistemul său este esențial pentru comunicațiile armatei ucrainene. Controversa cu Polonia: cine plătește pentru Starlink? Disputa a fost declanșată de o afirmație anterioară a lui Musk, care sugera că fără Starlink, linia frontului ucrainean s-ar prăbuși. În replică, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a precizat că Polonia finanțează serviciile Starlink pentru Ucraina cu aproximativ 50 de milioane de dolari pe an. Musk a răspuns tăios, minimalizând contribuția Poloniei: „Stai liniștit, piticule. Plătești o mică parte din cost. Și nu există înlocuitor pentru Starlink”, a scris acesta pe X. Intervenția lui Marco Rubio și tensiunile diplomatice Secretarul de stat american, Marco Rubio, a intervenit în discuție, acuzându-l pe Sikorski că „inventează lucruri” și reafirmând importanța Starlink în apărarea Ucrainei. Rubio a declarat că fără Starlink, Ucraina ar fi pierdut războiul cu mult timp în urmă, iar trupele rusești ar fi acum la granița cu Polonia. Mesajul său a fost urmat de o reacție rapidă a oficialului polonez, care a mulțumit pentru confirmarea sprijinului american. Relații tensionate între SUA și Ucraina Disputa dintre Musk și Sikorski are loc într-un moment delicat pentru Ucraina, după suspendarea ajutorului militar și a partajării informațiilor de către SUA, în urma unei confruntări tensionate între Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus În acest context, Polonia continuă să se poziționeze ca un aliat cheie al Ucrainei, oferind sprijin logistic pentru ajutorul militar și umanitar occidental destinat Kievului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră