sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2289 articole
Eveniment

Bolojan, la Chișinău: Nici o decizie privind viitorul poporului ucrainean, fără Ucraina

Bolojan, poziție clară: de partea Ucrainei. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, și omologul său din Republica Moldova, Maia Sandu, au reafirmat că orice decizie privind pacea în Ucraina trebuie luată doar cu participarea Kievului și cu garanții de securitate solide. Bolojan, poziție clară: de partea Ucrainei În cadrul unei conferințe comune, Ilie Bolojan a subliniat impactul pe care modul în care se va obține pacea îl va avea asupra României și Republicii Moldova: Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan "România și Republica Moldova insistă ca nici o decizie privind pacea în Ucraina și nici o decizie privind viitorul poporului ucrainean să nu poată fi luată fără Ucraina și fără garanții de securitate corespunzătoare. Modul în care se va obține pacea pentru Ucraina va influența decisiv securitatea noastră comună.” Un optimist "moderat" Bolojan a evidențiat importanța colaborării dintre cele trei țări, în special în sectorul energetic: "Am subliniat și faptul că formatul de dialog trilateral România - Republica Moldova - Ucraina este esențial pentru aprofundarea conectivității celor trei state, mai ales în domeniul energiei." Referindu-se la discuțiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump, Ilie Bolojan s-a declarat un „optimist moderat”, exprimându-și speranța că diplomația va prevala: "Dacă dialogul dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump s-ar fi terminat cu o semnare de acord, ar fi fost un pas important pentru stabilitate. Este păcat că această dispută a întârziat semnarea unui acord. Sper că înțelepciunea va prevala și lucrurile se vor duce către găsirea unor soluții pentru pace." Fără o pace durabilă, riscul unui nou conflict Bolojan a avertizat că orice încetare a focului temporară nu va asigura stabilitatea regiunii, dacă Rusia își menține ambițiile expansioniste: "Dacă gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă în anii următori, înseamnă că ne putem gândi la reînceperea unui nou conflict. Ucraina poate să fie doar prima victimă, și ne dorim să se ajungă la o soluție pentru o pace durabilă."

Bolojan, poziție clară: de partea Ucrainei (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional Foto: presidency.ro
Politică

ANALIZĂ România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938

România este complet nepregătită în cel mai prost moment internațional din 1938, începând de la faptul că este condusă de un președinte interimar fără experiență internațională și terminând cu lipsa de resurse financiare și corupția din Armată.  Citește și: Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi iar Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina Mai grav este faptul că, politic, nu se poate anticipa o schimbare de direcție, respectiv o guvernare care să pregătească țara de război. În sfârșit, nu este clar dacă România are vreun plan pentru varianta în care Republica Moldova este preluată, într-o formă sau alta, de Rusia.  România, complet nepregătită în cel mai prost moment internațional În ce situație se află România, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Uniunea Europeană/Ucraina: România a cheltuit, în 2024, circa 2,2% din PIB pentru Apărare, dar ar fi aproape imposibil să ajungă la o țintă de 3% pe fondul deficitului bugetar uriaș - aprecierea Consiliului Fiscal Ultimele date disponibile, în raportul pe 2023 al secretarului general NATO, arătau că România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se ducea către achiziții majore de armament. Premierul PSD, Marcel Ciolacu, nu vorbește limba engleză și nu este clar ce limbă străină știe Președintele interimar, Ilie Bolojan, nu are experiență internațională La alegerile din mai, candidatul pro-Rusia Călin Georgescu este cotat cu prima șansă - dacă Biroul Electoral Central îi va valida candidatura Încep să apară tot mai multe informații despre corupția la vârf din Armată, după ce șeful  Logisticii Armatei, generalul Cătălin Zisu, a fost acuzat de corupție Un fost secretar de stat din ministerul Externe a apreciat că doar 25% din personalul acestui minister este dedicat și inteligent.  În plus, PSD - principalul partid parlamentar, care domină Guvernul - este tot mai tentat de o politică „suveranistă”, după catastrofa de la alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. Electoratul său, în mod evident, ar prefera să voteze cu un candidat suveranist, în locul unuia perceput ca fiind de dreapta.  În sfârșit, pe fondul unui DNA tot mai ineficient, se poate presupune că corupția afectează toate achizițiile statului român, inclusiv cele militare. 

Cătălin Prisacariu
Opinii

Dacă Ucraina cade, rușii sunt la Sulina rapid. Trump va negocia cu Putin la fel ca pentru Ucraina

Dacă Ucraina cade, rușii vor fi la Sulina într-o zi. Și asta, dacă nu se grăbesc. Nu le va lua mult timp nici să ajungă la București. O să ocupe câteva județe doar așa, de distracție. Apoi Trump o să negocieze cu Putin: rușii rămân cu ce au ocupat deja în România, dar trimite el, președintele SUA, niște companii americane să exploateze ceva pe aici - niște gaz, niște aur. Iar asta, desigur, îl va împiedica pe Putin să ocupe și restul țării. Iar garanții de securitate să ofere Bruxelles-ul. Acum e un pic mai clar ce voia Zelenski la Casa Albă? P.S. Trump nu vrea pace pentru Ucraina, Trump vrea doar să nu-l deranjeze pe Putin și să mai facă o afacere pe spatele Ucrainei. Rusia e o mafie cu o benzinărie iar Trump e polițistul corupt (al planetei) care vrea o parte din profitul benzinăriei, indiferent cu ce costuri pentru restul lumii și chiar pentru SUA. P.P.S. NATO? Sigur că articolul 5 etc., dar acest Trump va mai da ordinul de luptă ca trupele americane să participe la misiunile Alianței? 

Trump exclude garanțiile securității pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

VIDEO Trump: SUA nu vor oferi garanții de securitate Ucrainei, care poate uita de aderarea la NATO

Trump exclude garanțiile securității pentru Ucraina. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că Statele Unite nu vor oferi garanții de securitate Ucrainei în cadrul unui eventual plan de soluționare a conflictului cu Rusia. În schimb, el a subliniat că această responsabilitate revine Europei, având în vedere proximitatea geografică. Trump exclude garanțiile securității pentru Ucraina "Nu voi oferi garanții de securitate. Vom cere Europei să facă aceasta, pentru că, știți, Europa este vecinul lor imediat. Citește și: George Simion era pregătit: ar fi strâns, în secret, semnături pentru candidatura sa la președinție, anunță un susținător al „suveraniștilor” Dar ne vom asigura că totul merge bine", a declarat Trump în timpul unei reuniuni a Cabinetului său la Casa Albă. În ceea ce privește aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO, cerere reiterată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump a fost categoric: „NATO, poate să uite de asta – probabil că acesta a și fost motivul pentru care a început toată această poveste”, a spus liderul american, referindu-se la invazia Rusiei în Ucraina. Acordul privind resursele minerale Trump a confirmat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va sosi vineri la Washington pentru o vizită oficială. Cu această ocazie, cei doi lideri vor semna un acord-cadru privind exploatarea resurselor minerale ucrainene. Zelenski a precizat într-o conferință de presă că intenționează să-l întrebe direct pe Trump dacă SUA vor continua sprijinul militar pentru Ucraina. De asemenea, a sugerat că va aborda chestiunea garanțiilor de securitate, dar este dispus să accepte ca aceasta să fie discutată într-o etapă ulterioară a negocierilor. Modificări favorabile în noul acord Anterior, președintele ucrainean a refuzat să semneze un acord prin care SUA obțineau acces preferențial la resursele minerale ale Ucrainei, tocmai din cauza lipsei garanțiilor de securitate. Totuși, Zelenski s-a declarat acum mulțumit de noua variantă a acordului, întrucât aceasta nu mai include clauze care ar fi prezentat Ucraina drept datoare față de SUA pentru ajutorul militar primit până în prezent în conflictul cu Rusia.

Rusia respinge trupele europene în Ucraina (sursa: X/MFA Russia)
Internațional

Lavrov dinamitează lăudăroșeniile lui Trump: Rusia nu acceptă trupele europene în Ucraina

Rusia respinge trupele europene în Ucraina. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că Rusia nu va accepta prezența unor trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, calificând această idee drept o „înșelăciune” menită să faciliteze reînarmarea Kievului. Rusia respinge trupele europene în Ucraina Potrivit acestuia, o astfel de desfășurare ar echivala cu integrarea Ucrainei în NATO și cu „distrugerea totală a drepturilor comunității rusofone din Ucraina”. Citește și: BREAKING Călin Georgescu, oprit în trafic și dus la Parchet, la audieri Declarațiile lui Lavrov vin în contradicție cu cele făcute luni de fostul președinte american Donald Trump. Trump a afirmat că Vladimir Putin ar fi de acord cu prezența unor forțe europene de menținere a păcii în Ucraina, dacă s-ar ajunge la un acord pentru încheierea războiului. „L-am întrebat specific despre acest lucru. Nu are nicio problemă cu asta”, a spus Trump, referindu-se la o discuție telefonică avută recent cu liderul de la Kremlin. Activele rusești înghețate Lavrov a precizat că problema activelor rusești înghețate în Occident și a utilizării acestora pentru reconstrucția Ucrainei nu va dispărea nici după încheierea unui eventual acord de pace. Moscova consideră că aceste fonduri sunt confiscate ilegal și va continua să conteste orice utilizare a lor de către Kiev. Întâlnire SUA-Rusia la Istanbul Șeful diplomației ruse a anunțat că joi va avea loc la Istanbul o nouă rundă de negocieri între diplomați americani și ruși, în urma primei întâlniri desfășurate pe 18 februarie la Riad. „Experții și diplomații noștri la nivel înalt se vor reuni și vor aborda problemele sistemice care s-au acumulat”, a declarat Lavrov într-o conferință de presă în Qatar. Lavrov, opinii despre Gaza Referindu-se la criza din Fâșia Gaza, Lavrov a calificat ideea strămutării celor aproximativ 2 milioane de palestinieni către alte țări arabe drept „o bombă cu ceas” pentru stabilitatea regiunii. Declarația sa vine ca reacție la propunerea lui Donald Trump din 4 februarie, conform căreia SUA ar trebui să preia controlul asupra Fâșiei Gaza, iar palestinienii să fie relocați în alte state, inclusiv în Egipt și Iordania. Planul lui Trump a fost întâmpinat cu proteste la nivel internațional. Negocierile internaționale și pozițiile divergente ale marilor puteri asupra conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu rămân subiecte fierbinți pe agenda geopolitică globală.

Confiscarea activelor rusești pentru susținerea Ucrainei (sursa: X/David Lammy)
Internațional

Trebuie confiscate activele rusești "înghețate" de Occident, pentru a ajuta Ucraina, susține Londra

Confiscarea activelor rusești pentru susținerea Ucrainei. Ministrul de externe britanic, David Lammy, a declarat marți că Europa ar trebui să treacă de la înghețarea activelor rusești la confiscarea acestora. Această poziție marchează o consolidare a strategiei Londrei privind utilizarea obligațiunilor și altor titluri de valoare blocate după invadarea Ucrainei de către Rusia. Confiscarea activelor rusești pentru susținerea Ucrainei Oficialul britanic a subliniat că este necesară o acțiune comună a aliaților europeni pentru a transforma aceste active în fonduri de sprijin pentru Ucraina, potrivit The Independent. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor După declanșarea războiului în 2022, SUA și aliații săi au interzis tranzacțiile cu Banca Centrală și Ministerul de Finanțe ale Rusiei, blocând active estimate la 300-350 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte a acestor fonduri constă în obligațiuni guvernamentale europene, americane și britanice, păstrate în depozite internaționale de titluri de valoare. Uniunea Europeană estimează că 210 miliarde de euro din aceste active sunt blocate în statele membre, în principal la Euroclear, un depozit cu sediul la Bruxelles. Discuții europene privind utilizarea fondurilor Majoritatea liderilor europeni susțin folosirea activelor rusești pentru reconstrucția Ucrainei, dar deocamdată nu există un acord clar în Uniunea Europeană pe această temă. Întrebat dacă sprijină o legislație de urgență pentru confiscarea acestor fonduri, Lammy a afirmat că acest proces necesită coordonare internațională. Regatul Unit analizează „toate măsurile legale posibile” pentru a se asigura că Ucraina primește sprijinul necesar, conform unei declarații anterioare a ministrului britanic pentru Europa, Stephen Doughty.

Antonescu nu vrea români în Ucraina (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Eveniment

Crin Antonescu: "România nu trebuie să trimită trupe în Ucraina”

Antonescu nu vrea români în Ucraina. Candidatul susținut de PSD, PNL și UDMR la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a declarat marți că România nu ar trebui să trimită trupe în Ucraina. Antonescu nu vrea români în Ucraina „România nu trebuie să trimită trupe în Ucraina. Nici soldați, nici trupe de menținere a păcii. Citește și: Adevăratul motiv pentru care Greblă va fi demis: se pregătea să susțină reluarea turului II al prezidențialelor Am spus asta acum trei ani și nu mi-am schimbat părerea cu un milimetru”, a scris Antonescu pe pagina sa oficială de Facebook. Sprijin politic și logistic, fără intervenție militară Antonescu a reiterat că, în cazul în care va fi ales președinte al României, nu va permite trimiterea de trupe în Ucraina. „Vom continua să sprijinim logistic și politic Ucraina. Dar nu vom trimite oameni acolo”, a subliniat candidatul. Evitarea deciziilor pripite Crin Antonescu a mai subliniat importanța menținerii păcii și a adoptării unei atitudini echilibrate în fața conflictului: „Să nu ne precipităm, să nu ne aruncăm cu capul înainte, vorbind despre angajamente post-război, când nici măcar un acord de încetare a focului nu este schițat.” Candidatul susține că înțelepciunea și calmul sunt esențiale pentru a găsi o cale de ieșire din criza actuală.

Miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Reconstrucția Ucrainei va costa peste 500 de miliarde de euro, estimează Banca Mondială

Miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei. După trei ani de război devastator declanșat de invazia rusă, Ucraina va avea nevoie de 524 de miliarde de dolari (aproximativ 506 miliarde de euro) pentru redresare și reconstrucție, conform unei noi estimări publicate marți de Banca Mondială. Miliarde de dolari pentru reconstrucția Ucrainei „Această evaluare pune în evidență pagubele extraordinare pe care Rusia le-a provocat Ucrainei”, a declarat Marta Kos, comisarul european pentru extindere, într-un comunicat comun emis alături de Banca Mondială, ONU, Comisia Europeană și guvernul ucrainean. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Costul reconstrucției depășește de aproape trei ori PIB-ul Ucrainei Estimată pe o perioadă de 10 ani, suma necesară pentru reconstrucție reprezintă de 2,8 ori PIB-ul Ucrainei prognozat pentru anul 2024, conform raportului publicat. Această sumă acoperă nu doar infrastructura distrusă, ci și necesitățile umanitare și de dezvoltare ale țării, în contextul în care războiul continuă să facă ravagii. Pierderi umane și distrugeri masive Invazia rusă începută pe 24 februarie 2022 a provocat zeci de mii de victime, milioane de refugiați și persoane strămutate, distrugerea completă a mai multor orașe și ruinarea infrastructurii energetice esențiale „Anul trecut, nevoile Ucrainei în materie de reconstrucție nu au încetat să crească din cauza atacurilor neîncetate ale Rusiei”, a afirmat Denis Șmîhal, prim-ministrul ucrainean, citat în același comunicat. Zonele cele mai afectate de război Aproximativ 75% din pagube au fost înregistrate în regiunile din apropierea liniei frontului, cele mai afectate fiind: Donețk, Harkov, Lugansk, Zaporojie și Herson. De asemenea, distrusă este și zona metropolitană a Kievului, capitala atacată aproape zilnic Peste 2,5 milioane de gospodării afectate Conform raportului, aproximativ 13% din parcul imobiliar al Ucrainei a fost avariat sau complet distrus, ceea ce a afectat direct peste 2,5 milioane de gospodării. Precedentele evaluări ale Băncii Mondiale indicau costuri de 392 de miliarde de euro în februarie 2023. În martie, 2024, suma se ridica la 464 de miliarde de euro.  

Discuții decisive între Macron și Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Macron pare să-l fi deblocat pe Trump: Putin ar accepta trupe europene în Ucraina

Discuții decisive între Macron și Trump: președintele francez Emmanuel Macron a declarat că a înregistrat "progrese substanțiale" în urma consultărilor cu omologul său american, Donald Trump, privind conflictul din Ucraina.  Discuții decisive între Macron și Trump După întâlnirea de la Casa Albă, Macron a subliniat (VIDEO) importanța unui plan de acțiune concret, care să asigure o pace durabilă și implicarea activă a Ucrainei în acest proces. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Liderul francez a accentuat că „pacea nu poate însemna capitularea Ucrainei”, ci trebuie să fie însoțită de garanții de securitate clare din partea Europei și a Statelor Unite. Garanții de securitate și rolul forțelor europene Franța a discutat deja cu Marea Britanie posibilitatea trimiterii de trupe de menținere a păcii, în cadrul unui sistem de garanții de securitate. Macron a precizat că o încetare a focului fără astfel de garanții nu va rezista în fața presiunilor viitoare. Trump s-a declarat optimist în privința unei încetări a focului rapide și a afirmat că Vladimir Putin ar putea accepta prezența unor forțe europene pentru asigurarea păcii în Ucraina. Acorduri economice între SUA și Ucraina Președintele Trump a anunțat că dorește să discute cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski despre un acord privind accesul SUA la resursele de materii prime strategice din Ucraina. Acest acord ar lega sprijinul american pentru Ucraina de exploatarea pământurilor rare, considerate cruciale din punct de vedere economic și strategic. Deși Zelenski a respins inițial acordul, invocând lipsa unor garanții de securitate, o propunere revizuită ar putea relansa discuțiile. Implicarea Rusiei în exploatarea resurselor ucrainene Președintele rus Vladimir Putin s-a arătat deschis la o colaborare cu SUA pentru explorarea zăcămintelor de pământuri rare, inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina. Rusia deține unele dintre cele mai mari resurse de acest tip, localizate în zone precum Siberia, Caucazul și teritoriile ocupate ilegal în Ucraina. Aceste propuneri vin în contextul unei schimbări semnificative a politicii americane, în timp ce Europa caută modalități de a gestiona responsabilitatea consolidării păcii în regiune.

Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Parlamentul de la Kiev nu e de acord ca alegerile prezidențiale să aibă loc doar după ce va fi pace

Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând. O rezoluție menită să reafirme legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski nu a reușit să fie adoptată în plenul Camerei Deputaților. Într-o sesiune specială, organizată pentru a marca trei ani de la începutul invaziei Rusiei pe scară largă, rezoluția a obținut doar 218 voturi favorabile, sub pragul de 226 necesar pentru adoptare. Alegeri prezidențiale în Ucraina, posibile oricând Rezoluția a fost concepută de conducerea forului legislativ ca o declarație simbolică de sprijin pentru președintele Zelenski, ale cărui legitimitate este contestată de Rusia și, mai recent, de Statele Unite. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” În rezoluție se subliniază că: "Rada Supremă aminteşte încă o dată că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost ales în alegeri libere, transparente, democratice. Mandatul său nu este pus în discuţie de poporul ucrainean sau de Rada Supremă". Aproximativ 54 de parlamentari prezenți în sala de ședințe nu au participat la vot, inclusiv 38 de reprezentanți ai partidului președintelui, Slujitorul Poporului. Absențele au contribuit la eșecul demersului legislativ. Implicații politice Textul rezoluției face referire la articolul 108 din Constituția Ucrainei, potrivit căruia șeful statului aflat în funcție rămâne în funcție până când următorul președinte ales preia atribuțiile. Deși mandatul lui Zelenski s-a încheiat în luna mai, impunerea legii marțiale a blocat organizarea de noi alegeri. Săptămâna trecută, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski că este un "dictator", criticând lipsa organizării de alegeri în ultimii ani, preluând acuzații similare aduse anterior de Rusia. Provocările ratificării acordurilor internaționale Președintele Zelenski s-a bazat până acum pe majorități schimbătoare în Parlament pentru adoptarea legilor, întrucât nu sunt întotdeauna prezenți suficienți parlamentari din partidul său. Această situație afectează capacitatea de ratificare a acordurilor internaționale, cum ar fi un potențial tratat de pace cu Rusia sau acordul cu SUA privind exploatarea resurselor minerale ucrainene, care nu pot intra în vigoare fără un sprijin parlamentar solid.

Ciolacu nu comentează afirmațiile lui Trump (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu despre abodarea lui Trump în privința Ucrainei: "Să nu ne băgăm atât de mult capul în poză"

Ciolacu nu comentează afirmațiile lui Trump. Președintele PSD și premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că, atunci când ai relații cu Statele Unite ale Americii, canalele de comunicare sunt întotdeauna insuficiente, având în vedere diversitatea subiectelor de discuție. Într-o conferință de presă, premierul nu a vrut să comenteze abordarea lui Trump privind Ucraina. Comunicarea cu Administrația Trump Întrebat dacă există suficiente canale de comunicare cu Administrația Trump, Ciolacu a oferit detalii despre experiențele sale: Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” "Întotdeauna când ai relații cu Statele Unite canalele sunt insuficiente fiindcă e atât de diversă paleta de discuții, de la economic, strategic, politic. Normal că îți dorești comunicări și mai bune. Știți foarte bine, eu am avut două convorbiri telefonice înainte de a depune jurământul cu președintele ales în acel moment, Donald Trump, și una cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban. Sunt discuții în continuare, atât la nivelul președintelui României, cât și la nivelul prim-ministrului", a spus Ciolacu, în conferința de presă ținută la sediul de campanie al Alianței electorale "România Înainte". Reacția la afirmațiile privind Ucraina și Zelenski Premierul a fost, de asemenea, întrebat dacă este de acord cu afirmația președintelui SUA potrivit căreia Volodimir Zelenski este un "dictator" și Ucraina este cea care a pornit războiul. În replică, Ciolacu a explicat poziția României și a subliniat importanța concentrării pe aspectele esențiale ale negocierilor: "Eu pot să fiu de acord sau să nu fiu de acord. Esențial este altceva. Nu știu cât de mult îl interesează pe președintele Americii cât sunt eu de acord sau nu sunt de acord, prim-ministrul României. Haideți să lăsăm lucrurile să curgă și să nu ne băgăm atât de mult capul în poză când lucrurile sunt așa de importante și atât de sensibile. România a susținut Ucraina necondiționat și se știe acest lucru, am avut și suportul UE în acest demers, dar România e o țară sigură în primul rând datorită apartenenței la NATO.” Ciolacu nu comentează afirmațiile lui Trump Premierul Ciolacu nu a vrut să comenteze afirmațiile președintelui SUA. „Nu ne ajută cu nimic să comentăm una dintre discuțiile și - repet - s-ar putea să fie negocieri care nu au mai fost duse ca în alte dăți în spatele ușilor închise. Este o nouă abordare de politică externă. Că nu suntem noi adaptați la ea, că suntem luați prin surprindere, că școala politicii românești era altfel gândită, e cu totul altceva, dar nu cred că trebuie să ieșim la fiecare discurs sau la fiecare ieșire a unor lideri mondiali să le comentăm noi. România este la locul ei și va fi la masa negocierilor, fiindcă nu se poate să nu fie. Suntem într-o altă etapă în acest moment", a conchis premierul.

Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina trebuie să-și refacă integritatea teritorială, potrivit unei rezoluții ONU. SUA s-au opus

Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU. Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie care condamnă ferm invazia Rusiei în Ucraina și solicită retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Măsura, care subliniază sprijinul internațional pentru Ucraina și pentru menţinerea integrităţii sale teritoriale, a fost adoptată însă cu opoziţia Statelor Unite și cu un sprijin considerabil mai redus decât în anii anteriori. Rezoluția elaborată de SUA, modificată Inițial, proiectul de rezoluţie propus de SUA se axa doar pe solicitarea unei încheieri rapide a conflictului, fără a face referire la integritatea teritorială a Ucrainei. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” Sub presiunea țărilor europene, însă, proiectul a fost modificat. S-au adăugat amendamente care introduc referinţa la integritatea teritorială și cer o "pace justă". Integritatea teritorială a Ucrainei, rezoluție ONU Prezentată de Ucraina și susţinută de aproape toate țările din Uniunea Europeană, rezoluţia a obţinut 93 de voturi "pentru", 18 voturi "împotrivă" (inclusiv votul SUA) și 65 de abţineri. În contrast cu rezoluţiile formulate în 2022 și 2023, care au beneficiat de sprijinul a 141 de țări, noua propunere a întâmpinat mult mai multă rezistență, reflectând schimbări în dinamica sprijinului global față de Ucraina. Schimbări în politica externă a SUA Într-o schimbare radicală a politicii externe, noul preşedinte al SUA, Donald Trump, a afirmat recent că Ucraina ar fi responsabilă pentru izbucnirea conflictului. Declarațiile, care susțin agresorul și-l apropie pe Trump de Moscova, au stârnit îngrijorări serioase în rândul cancelariilor europene.

Acord de pace îndelungată, dorește Rusia (sursa: TASS)
Internațional

Moscova spune că nu vrea doar acord de încetare a focului în Ucraina, ci o înțelegere pe termen lung

Acord de pace îndelungată, dorește Rusia. Rusia solicită un acord de pace pe termen lung cu Ucraina, menit să remedieze cauzele fundamentale ale conflictului, evitând astfel un simplu armistițiu susținut de SUA care ar putea duce la o reluare rapidă a luptelor. Acord de pace îndelungată, dorește Rusia Într-un interviu difuzat luni, citat de RIA, viceministrul de externe, Serghei Riabkov, a subliniat necesitatea unui acord care să treacă testul timpului. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” ''Putem recunoaşte cu încredere suficientă dorinţa părţii americane de deplasarea către o încetare rapidă a focului. Dar o încetare a focului fără o soluţionare pe termen lung este calea către o reluare rapidă a luptelor şi o reîncepere a conflictului cu consecinţe chiar mai grave, inclusiv consecinţe pentru relaţiile americano-ruse. Nu vrem asta. Avem nevoie de o soluţie pe termen lung care, în schimb, trebuie în mod obligatoriu să includă un element de depăşire a cauzelor primare pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina şi în jurul ei'', a declarat demnitarul rus. Critica acordurilor de încetare a focului Riabkov a avertizat că o simplă încetare a focului, fără soluționarea pe termen lung a cauzelor conflictului, va conduce la o reîncepere rapidă a luptelor și la consecințe grave asupra relațiilor americano-ruse. El a precizat că discuțiile de la Riad nu au clarificat planul de pace al președintelui american Donald Trump, reafirmând că Rusia a inițiat operațiunea militară specială ca răspuns la extinderea necontrolată a NATO și la încălcarea drepturilor populației rusofone din Ucraina, acuzație pe care Kiev o respinge.

Minerale ucrainene, pe teritorii temporar ocupate (sursa: Facebook/Юлія Свириденко)
Internațional

Ucraina îi răspunde cu tâlc lui Trump: mineralele prețioase sunt în teritoriile ocupate de ruși

Minerale ucrainene, pe teritorii temporar ocupate. Ucraina susține că deţine, în regiunile ocupate de Rusia, resurse naturale esenţiale, inclusiv titan, în valoare totală de aproximativ 350 de miliarde de dolari. Vicepremiera Iulia Sviridenko a anunţat aceste cifre în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, dând un răspuns subtil administrației Trump. Minerale ucrainene, pe teritorii temporar ocupate În cadrul aceleiaşi conferinţe, reprezentanta ucraineană a precizat că informaţiile disponibile indică faptul că materialele critice se află pe teritorii ocupate temporar. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Potrivit acesteia această situaţie complică gestionarea resurselor şi amplifică tensiunile din regiune. Tensiuni între Ucraina şi SUA privind mineralele În contextul negocierilor pentru un acord referitor la mineralele ucrainene, tensiunile se intensifică. Preşedintele american Donald Trump revendică compensaţii în valoare de 500 de miliarde de dolari pentru sprijinul acordat Kievului în faţa invaziei ruse, o cerere considerată inacceptabilă de autorităţile ucrainene. Poziția lui Zelenski şi dialogul cu Washingtonul Potrivit unor surse apropiate, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu este dispus să semneze un acord care ar oferi Statelor Unite acces preferenţial la resursele minerale ale ţării. Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale, Andrii Iermak, a subliniat că dialogul cu SUA privind mineralele critice continuă, menţionând că nu s-a refuzat nicio propunere.

Reuniune Europeană, România nu e invitată (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

România nu e invitată la o reuniune importantă la nivel de miniștri ai Apărării pe subiectul Ucraina

Reuniune europeană, România nu e invitată. Miniștrii apărării din 13 țări europene se vor reuni luni, prin videoconferință, pentru a defini un răspuns coordonat la negocierile americano-ruse privind încheierea războiului din Ucraina și pentru consolidarea securității Europei, a anunțat duminică Ministerul francez al Apărării. La această reuniune, la care a făcut referire și Volodimir Zelenski, România nu a fost invitată. Reuniune europeană, România nu e invitată Reuniunea, programată pentru după-amiaza de luni, este organizată la inițiativa Estoniei și a Franței. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Evenimentul îi va reuni pe miniștrii apărării din Lituania, Letonia, Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie, potrivit surselor. Evenimentele din Tallinn Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, va fi prezent la Tallinn, alături de omologul său eston, Hanno Pevkur, după ce va participa la evenimentele dedicate Zilei Naționale a Estoniei. Franța are, de asemenea, circa 350 de militari staționați în Estonia, parte a unui batalion multinațional NATO. Negocieri bilaterale Această reuniune a miniștrilor europeni ai apărării, organizată la trei ani de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, face parte din eforturile diplomatice declanșate de anunțul administrației Trump privind negocierile bilaterale între SUA și Rusia pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Săptămâna trecută, mai mulți șefi de guvern europeni au fost invitați la Paris de președintele Emmanuel Macron pentru a defini un răspuns comun la inițiativa administrației Trump. Acord de pace durabil  Participanții au convenit asupra necesității unui "acord de pace durabil bazat pe garanții de securitate" pentru Kiev și asupra "disponibilității" lor de a spori investițiile în apărare, potrivit unui rezumat al reuniunii obținut din surse parlamentare. Totuși, mai multe țări membre și-au exprimat rezerve cu privire la trimiterea de trupe europene în Ucraina, în eventualitatea unui acord ce va pune capăt ostilităților.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră