vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

Zelenski recunoaște distrugerea bombardierelor: Facem orice ca Rusia să înceteze războiul

Zelenski recunoaște operațiunea pentru distrugerea bombardierelor rusești aflate în baze din Rusia. Zelenski recunoaște operațiunea pentru distrugerea bombardierelor "Șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vasyl Maliuk, a prezentat un raport privind operațiunea de astăzi. Un rezultat absolut remarcabil. Un rezultat obținut exclusiv de Ucraina. Citește și: ANALIZĂ Loviturile Kievului au schilodit aviația militară rusă și capacitatea Moscovei de a ataca Ucraina Un an, șase luni și nouă zile de la începutul planificării până la executarea efectivă. Operațiunea noastră cu cea mai mare rază de acțiune. Oamenii noștri implicați în pregătirea operațiunii au fost retrași la timp de pe teritoriul Rusiei. I-am mulțumit generalului Maliuk pentru acest succes al Ucrainei. Am dat instrucțiuni Serviciului de Securitate al Ucrainei să informeze publicul cu privire la detaliile și rezultatele operațiunii care pot fi dezvăluite. Desigur, nu totul poate fi făcut public în acest moment, dar acestea sunt acțiuni ale Ucrainei care, fără îndoială, vor intra în cărțile de istorie. Ucraina se apără și face acest lucru pe bună dreptate – facem tot ce este posibil pentru ca Rusia să simtă nevoia de a pune capăt acestui război. Rusia a început acest război, Rusia trebuie să-l încheie. Slavă Ucrainei!", a scris Zelenski pe Facebook.

Zelenski recunoaște operațiunea pentru distrugerea bombardierelor rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă (sursa: tupolev.ru)
Internațional

ANALIZĂ Atacurile Kievului schilodesc aviația militară rusă și capacitatea de a ataca Ucraina

Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă. Atacurile recente cu drone lansate de Ucraina au produs pagube semnificative în flota aeriană a Rusiei, afectând în mod direct capacitatea acesteia de a lansa atacuri cu rachete de croazieră, arată o analiză a BBC. Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă Printre aeronavele distruse se numără și bombardierele strategice Tu-95, implicate anterior într-un atac de amploare cu rachete Kh-101 asupra Ucrainei. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Bombardierele Tu-95 joacă un rol esențial în campania militară a Rusiei de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Fiecare aparat poate transporta până la opt rachete ghidate, fiecare echipată cu un focos de 400 kg și o rază de acțiune de mii de kilometri, ceea ce permite operarea lor în adâncimea teritoriului rus, în condiții de relativă siguranță. Pierderea unui A-50, o lovitură de imagine și capacitate Printre pierderile notabile se numără și distrugerea unui avion A-50, echivalentul rusesc al sistemului AWACS. Acest aparat joacă un rol-cheie în detectarea aeronavelor și rachetelor inamice și în transmiterea țintelor către avioanele de luptă rusești. Practic, A-50 coordonează operațiunile aeriene, oferind o viziune de ansamblu și direcții tactice. Pierderea unui astfel de sistem reduce semnificativ capacitatea Rusiei de a gestiona eficient apărarea aeriană și contracararea atacurilor aeriene. Sistemele rusești de apărare aeriană, ineficiente în fața dronelor Folosirea dronelor în apropierea directă a țintelor a demonstrat limitele sistemelor tradiționale rusești de apărare aeriană, precum S-300 și S-400, dar și a sistemelor cu rază scurtă de acțiune, cum ar fi Pantsir SA-22. Acestea nu au reușit să intercepteze dronele, ceea ce sugerează o lipsă de reacție eficientă în fața unor atacuri rapide și precise. Mai grav, atacurile au fost lansate cu atât de puțin avertisment, încât aeronavele vizate nu au avut timp să fie relocate în adăposturi blindate. Avioane avariate, scoase din luptă Chiar dacă unele dintre aeronavele lovite nu au fost complet distruse și pot fi reparate, ele sunt, oricum, scoase temporar din uz. Această perioadă de inactivitate afectează capacitatea operațională imediată a Rusiei. Pentru Kremlin, poate cel mai îngrijorător aspect este demonstrația că activele militare strategice ale Rusiei nu sunt în siguranță nici măcar în interiorul propriului teritoriu. Acest nou precedent ridică semne de întrebare serioase despre vulnerabilitatea infrastructurii militare rusești.  

Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene (sursa: SBU)
Internațional

Moscova recunoaște că bombardiere rusești au fost lovite la sol, menționează doar două baze aeriene

Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene. Ucraina a lansat duminică un atac masiv cu drone asupra aviației militare ruse, susținând că a distrus aproximativ 41 de aeronave. Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene Țintele au fost patru baze militare situate chiar și la mii de kilometri de granița ucraineană. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Operațiunea, coordonată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a precedat cu o zi o nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene programate la Istanbul. Printre obiectivele vizate s-a numărat Aerodromul Belaia din Irkuţk, Siberia de Est, aflat la circa 4.300 de kilometri de Ucraina. O înregistrare video publicată de serviciile ucrainene arată mai multe aeronave în flăcări, în timp ce nori groși de fum se ridică deasupra pistei. Atacul este considerat cel mai îndepărtat de linia frontului lansat de Ucraina până acum. Atac simultan și în nordul înghețat: vizat și aerodromul Olenia Sursa ucraineană a confirmat și atacuri asupra bazei aeriene Olenia, în regiunea Murmansk, la aproximativ 1.900 de kilometri de Ucraina. Guvernatorul rus Andrei Chibis a raportat prezența dronelor „inamice” și activarea apărării aeriene. Ministerul rus al Apărării a confirmat că mai multe aeronave au luat foc și a precizat că suspecții au fost reținuți. Operaţiunea „Pânză de păianjen” Potrivit SBU, atacul poartă numele de cod „Pânză de păianjen” și a fost pregătit timp de peste 18 luni, sub supravegherea directă a președintelui Volodimir Zelenski. Dronele au fost introduse în Rusia ascunse în structuri de lemn, cu acoperișuri ce au fost deschise de la distanță pentru a permite decolarea aparatelor. Rusia investighează "acte de terorism" În paralel cu atacurile aeriene, autoritățile ruse au anunțat duminică prăbușirea a două poduri în regiunile Kursk și Briansk, care au provocat accidente feroviare, dintre care unul cu cel puțin șapte victime. Rusia a demarat o anchetă pentru „acte de terorism”, însă până acum nu a stabilit o legătură directă cu Ucraina. Ucraina confirmă participarea la negocierile de la Istanbul În ajunul noilor negocieri cu Rusia, președintele Zelenski a confirmat trimiterea unei delegații ucrainene la Istanbul, condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov. Liderul ucrainean cere o „încetare completă și necondiționată a focului”, eliberarea cetățenilor ucraineni deținuți în Rusia și pregătirea unei întâlniri la vârf cu președintele Vladimir Putin. Negocieri în impas: pozițiile rămân ireconciliabile Este pentru a doua oară în această lună când delegațiile rusă și ucraineană se întâlnesc în Turcia. Runda precedentă de negocieri, desfășurată pe 16 mai, nu a adus niciun progres semnificativ. În pofida eforturilor diplomatice, pozițiile celor două tabere rămân profund divergente. Lovitură grea și pentru armata ucraineană Pe fondul tensiunilor, comandantul forțelor terestre ucrainene, Mihail Drapati, și-a anunțat demisia duminică. Acesta s-a declarat „responsabil” pentru moartea a 12 soldați ucraineni, uciși într-un atac rusesc asupra unui teren de antrenament. În ultimele luni, armata ucraineană a suferit pierderi semnificative în incidente similare, stârnind critici privind lipsa de măsuri de protecție.

Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

BREAKING VIDEO 40 de bombardiere rusești, distruse de drone ucrainene la sol

Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești. Ucraina a lansat duminică o operațiune „de amploare” împotriva aviației militare ruse, vizând în special o bază aeriană aflată la mii de kilometri de granița ucraineană. Informația a fost dezvăluită (VIDEO cu bombardiere arzând) de o sursă din cadrul Serviciului de Securitate Ucrainean (SBU). Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești Potrivit sursei, acțiunea are ca scop „distrugerea bombardierelor inamice”, aflate departe de linia frontului. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Atacul face parte dintr-o strategie de a slăbi capacitatea de lovire a Rusiei în adâncimea propriului teritoriu. Incendiu pe aerodromul Belaia din Irkuțk Sursa citată a precizat că un incendiu a izbucnit pe aerodromul militar Belaia, situat în regiunea Irkuțk, în Siberia de Est, la peste 4.200 de kilometri de teritoriul ucrainean. Atacul marchează una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni de acest tip desfășurate până acum. Peste 40 de aeronave, afectate Conform informațiilor preliminare, peste 40 de avioane rusești au fost lovite în timpul acestei operațiuni speciale. Detalii suplimentare despre tipul aeronavelor și gradul de distrugere nu au fost, deocamdată, comunicate oficial.

Rusia a acuzat Ucraina de „terorism” (sursa: TASS)
Internațional

Două poduri din Rusia și un tren din Melitopol aruncate în aer de Ucraina. Moscova acuză "terorism"

Rusia a acuzat Ucraina de „terorism”. Autoritățile ruse au declarat că două poduri feroviare s-au prăbușit în regiunile de frontieră Briansk și Kursk, în urma unor incidente considerate "acte de terorism". Victime în ambele regiuni: șapte morți și zeci de răniți Potrivit agenției ruse Interfax, prăbușirile au avut loc sâmbătă seara și în noaptea de sâmbătă spre duminică, ducând la deraieri de trenuri și victime multiple. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău În regiunea Kursk, o persoană a fost rănită, conform guvernatorului Aleksandr Hinștein. În schimb, în Briansk, guvernatorul Aleksandr Bogomaz a anunțat că șapte persoane au murit și circa 70 au fost rănite, printre care și trei copii. Bogomaz a confirmat și existența unei explozii care ar fi dus la prăbușirea podului. Rusia a acuzat Ucraina de „terorism” Comitetul de Anchetă al Federației Ruse a clasificat incidentele drept "acte de terorism", conform declarației purtătoarei de cuvânt Svetlana Petrenko. Kremlinul a transmis că președintele Vladimir Putin a discutat telefonic cu șeful Căilor Ferate Ruse și cu guvernatorul regiunii Briansk, fiind informat despre desfășurarea evenimentelor. Ucraina revendică distrugerea unui tren militar rus În paralel, Direcția Principală de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a raportat distrugerea unui tren militar rus în apropierea localității Iakimivka, lângă orașul ocupat Melitopol din regiunea Zaporojie. Potrivit unui comunicat postat pe rețelele sociale, în noaptea de 31 mai spre 1 iunie, o explozie a dus la deraierea unui tren cu combustibil și marfă care se îndrepta spre Crimeea ocupată. GUR: „O arteră logistică cheie a fost întreruptă” GUR subliniază că explozia a întrerupt o linie logistică esențială pentru trupele ruse din Zaporojie și Crimeea. Ca reacție, forțele ruse au lansat un plan de securitate sporită în zonă, cu patrule ale Gărzii Naționale (Rosgvardia) și controale stricte în punctele de acces.

Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump. Tarifele și Ucraina, principalele subiecte pe agendă

Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump. Cancelarul federal german Friedrich Merz, aflat la început de mandat, va avea joi prima întrevedere oficială cu președintele american Donald Trump, în cadrul unei vizite de lucru în Statele Unite, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump Întâlnirea va avea loc la Casa Albă și va include o discuție bilaterală, un prânz comun și un eveniment de presă. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori Vizita marchează prima deplasare oficială a lui Merz în SUA de la preluarea funcției, pe 6 mai. Ucraina, Orientul Mijlociu și comerțul global Potrivit guvernului german, cei doi lideri vor discuta despre războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu și despre relațiile comerciale bilaterale și războiul tarifar lansat de SUA Merz și Trump au avut anterior mai multe convorbiri telefonice, însă aceasta este prima întâlnire față în față între cei doi. Tensiuni comerciale și preocupări economice pentru Germania Germania, a cărei economie este puternic dependentă de exporturi, privește cu îngrijorare măsurile tarifare impuse sau amenințate de administrația Trump. Aceste politici au contribuit la stagnarea economiei germane, aflată în recesiune din 2018. Susținerea pentru Ucraina, un punct sensibil al discuției Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, după SUA. Friedrich Merz a declarat recent că Berlinul va sprijini Kievul inclusiv în producerea de rachete cu rază lungă de acțiune, atât pe teritoriul ucrainean, cât și german. În timp ce Uniunea Europeană vrea să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei, Donald Trump adoptă o poziție ambiguă: declară că dorește încheierea rapidă a conflictului, dar evită să ia măsuri ferme, agitând periodic amenințări fără a le concretiza.

Guvernul n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina Foto: President of Ukraine Official Website
Politică

Guvernul n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina, România riscă dobânzi penalizatoare

Guvernul Ciolacu n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina, iar România riscă dobânzi penalizatoare consistente, arată ministerul de Externe, care face apel la fondul de rezervă pentru a achita această obligație. Dobânzile ar fi de  3.181 EUR/zi și s-ar aplica de la 13 mai.  Citește și: Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele. Motivele: deficitul uriaș și amânarea reformelor Guvernul n-a plătit contribuția la fondul UE pentru Ucraina „Pe 14 martie 2025 a fost emisă înștiințarea de plată nr. 4440250038 pentru plata cotizației României la Instrumentul European pentru Pace / European Peace Facility (EPF) pentru bugetul Pilonului II - Măsuri de asistență pentru anul 2025 (Second  Call for Contributions - 2025), în valoare de 18,620,879.82 EUR. Aceasta reprezintă cotizație obligatorie asumată de România, alături de toate celelalte state membre UE, în temeiul Deciziei (PESC) 2021/509 (OJ L 102, 24.03.2021, p. 14-62) (Decizia EPF), pe întreaga durată a participării României la acţiunile derulate de către Uniunea Europeană prin Instrumentul European pentru Pace, în cadrul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 (...) Termenul de plată este 14 aprilie 2025. În conformitate cu articolul 31 din 31 CD 509/2021, perioada de grație pentru plata contribuției fără dobândă penalizatoare este de 30 de zile de la termenul indicat în înștiințarea de plată, sens în care se impune realizarea tuturor demersurilor necesare pentru asigurarea efectuării plății până cel târziu la data de 13 mai 2025. În caz de neplată, după această dată vor fi calculate dobânzi penalizatoare în cuantum de 3.181 EUR/zi., până la efectuarea integrală a plății.   În contextul actual de securitate regională, cotizația la Instrumentul European pentru Pace are în vedere, cu precădere, întărirea capacității Ucrainei de instruire a forțelor sale armate, a capacității de apărare și a rezilienței sale”, explică ministerul de Externe.  Azi, guvernul Predoiu ar urma să scoată din fondul de rezervă al Guvernului suma de 93.104 mii lei pentru a plăti această contribuție. 

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri (sursa: TASS)
Internațional

Rusia a propus Ucrainei noi negocieri directe la Istanbul, pe 2 iunie

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri. Vladimir Medinski, liderul delegației ruse la negocierile de pace cu Ucraina, a anunțat că a transmis Kievului o propunere cu data și locul pentru o nouă rundă de discuții privind oprirea luptelor. Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a precizat că următoarea rundă de negocieri va avea loc pe 2 iunie, la Istanbul. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că ambele părți s-au angajat să pregătească propuneri privind reglementarea conflictului și un armistițiu, urmând să le discute și să le schimbe la următoarea întâlnire. „Suntem gata de discuții substanțiale” Potrivit mesajului postat pe Telegram, Medinski l-a contactat telefonic pe ministrul ucrainean de externe, Rustem Umerov, și i-a comunicat disponibilitatea Rusiei de a începe imediat discuții fundamentale asupra fiecărui punct din pachetul de acorduri propuse. Medinski a adăugat că delegația rusă este pregătită să se întâlnească față în față cu omologii ucraineni în zilele următoare. Se așteaptă un răspuns oficial din partea Kievului. Presiuni internaționale pentru pace Negocierile au loc în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump pentru încetarea celui mai sângeros conflict din Europa postbelică. La începutul lunii, delegațiile celor două țări s-au întâlnit la Istanbul pentru prima dată din martie 2022, însă fără rezultate concrete.

Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor” (sursa: Facebook/Sabīne Kazaka)
Internațional

Belgia și Turcia se alătură coaliției internaționale pentru drone în sprijinul Ucrainei

Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor”. Belgia și Turcia s-au alăturat oficial „coaliției dronelor”, o inițiativă internațională care sprijină Ucraina în războiul împotriva Rusiei prin furnizarea și dezvoltarea de drone de luptă și supraveghere. Odată cu aceste două noi aderări, numărul statelor membre a ajuns la 20, a anunțat miercuri ministrul leton al Apărării, Andris Spruds. Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor” Anunțul a fost făcut în deschiderea unei reuniuni internaționale desfășurate la Riga, capitala Letoniei, care a reunit peste 1.500 de participanți din peste 20 de țări. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Printre aceștia se numără reprezentanți ai forțelor armate, oficiali guvernamentali, companii din domeniul apărării, startup-uri și universități. Ministrul Andris Spruds a subliniat că ajutorul oferit Ucrainei este, totodată, o formă de protejare a valorilor democratice și a securității colective. „Ajutând Ucraina, apărăm valorile comune și investim în industria noastră de apărare”, a declarat acesta. O inițiativă lansată de Letonia și Marea Britanie Coaliția dronelor a fost creată în februarie 2024 la inițiativa Letoniei, care copreșidează formatul împreună cu Regatul Unit. Până în prezent, statele membre au alocat aproximativ două miliarde de euro pentru livrarea și dezvoltarea de drone destinate Ucrainei. Letonia, un contributor important în sprijinul Ucrainei Ministerul leton al Apărării a anunțat că a livrat până acum circa 5.000 de drone Ucrainei. În plus, în 2023, Letonia a contribuit cu 20 de milioane de euro pentru sprijinirea coaliției. „Laborator” de inovație în domeniul dronelor Conflictul militar din Ucraina a devenit un teren de testare pentru noile tehnologii în materie de drone. Ambele părți implicate folosesc roiuri de drone pentru atacuri în spatele liniilor inamice, încercând să saboteze infrastructura și logistica adversarului. Tactici, contra-tactici și teamă pe front Rusia și Ucraina își îmbunătățesc constant tacticile, dezvoltând noi tipuri de drone și metode inovatoare de utilizare. Totodată, ambele armate caută soluții de contracarare, de la arme ușoare la bruiaj electronic care destabilizează traiectoria dronelor. Soldații din ambele tabere recunosc că trăiesc sub amenințarea permanentă a acestor aparate, folosite intens și în propaganda de război.

Kremlinul acuză Europa de implicare militară (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul susține că țările europene participă indirect la războiul din Ucraina, cu armament

Kremlinul acuză Europa de implicare militară. Kremlinul susține că sprijinul militar oferit de statele europene Ucrainei reprezintă o implicare indirectă în războiul împotriva Rusiei. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat marți că Europa continuă să trimită o gamă largă de sisteme de armament și muniții Kievului. Kremlinul acuză Europa de implicare militară „Europa participă indirect la conflict. Livrările de armament către Ucraina nu ajută la rezolvarea pașnică a situației”, a declarat Peskov în conferința sa de presă zilnică. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Pe lângă sprijinul militar, Kremlinul observă cu îngrijorare și discuțiile privind posibilitatea trimiterii de trupe europene în Ucraina. Peskov avertizează că aceste demersuri ale statelor occidentale nu contribuie în niciun fel la găsirea unei soluții diplomatice. Germania susține dreptul Ucrainei de a lovi ținte din Rusia Declarațiile lui Peskov vin după ce cancelarul german Friedrich Merz a susținut, marți, că Ucraina are dreptul de a folosi arme cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor militare de pe teritoriul Rusiei. El a subliniat că, pentru a se apăra eficient, Ucraina trebuie să poată lovi inclusiv în spatele frontului. „Doar cei care pot ataca ținte pe teritoriul agresorului se pot apăra cu adevărat”, a declarat Merz într-o conferință de presă comună cu premierul finlandez, Petteri Orpo, în orașul Turku. Peskov condamnă atacurile cu drone ucrainene Reprezentantul Kremlinului a condamnat totodată intensificarea atacurilor cu drone ucrainene asupra teritoriului rus. Aceste atacuri, spune el, nu contribuie la procesul de pace. Rusia răspunde cubombardamente intense În replică, Rusia a lansat recent cele mai intense bombardamente asupra Ucrainei de la începutul invaziei. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, în noaptea de duminică spre luni, Rusia a trimis 355 de drone asupra teritoriului ucrainean — un nou record de la începutul conflictului în februarie 2022.

Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase” (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul reacționează dur la anunțul privind extinderea razei armelor livrate Ucrainei

Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase”. Kremlinul a calificat luni drept „o decizie destul de periculoasă” anunțul făcut de cancelarul federal german Friedrich Merz privind eliminarea limitelor de rază pentru armele furnizate Ucrainei de către aliații occidentali. Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase” Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, această măsură contravine eforturilor de reglementare politică a conflictului. Citește și: Mișcare strategică a lui Nicușor Dan, în favoarea lui Băluță, care susține intrarea PSD la guvernare „Dacă aceste decizii au avut cu adevărat loc, ele vin în mod categoric împotriva aspirațiilor noastre de a intra într-o reglementare politică. Și prin urmare, aceasta este o decizie foarte periculoasă”, a declarat Peskov într-o înregistrare video difuzată de presa rusă. Merz: Ucraina poate lovi ținte din Rusia Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni, într-un interviu pentru televiziunea publică WDR, că aliații Ucrainei, Germania, SUA, Regatul Unit și Franța, nu mai impun nicio limitare privind raza de acțiune a armelor furnizate Kievului. „Asta înseamnă că Ucraina se poate apăra de acum înainte, de exemplu atacând poziții militare în Rusia (...), ceea ce nu făcea în urmă cu ceva timp, cu câteva excepții. O poate face acum”, a explicat Merz. Putin respinge negocierile ca semn de slăbiciune În același interviu, Merz a afirmat că Vladimir Putin interpretează ofertele diplomatice de discuție drept un semn de slăbiciune. Remarca vine în contextul eșecului celor mai recente convorbiri ruso-ucrainene, primele din 2022 încoace, care nu au dus la o încetare a focului. Ucraina, sub un val masiv de atacuri cu drone Pe teren, situația rămâne tensionată. Ucraina a fost vizată în noaptea de duminică spre luni de un atac masiv, cu un număr record de 355 de drone, în urma unui weekend de lovituri intense. În acest context, președintele american Donald Trump l-a acuzat public pe Vladimir Putin că este „complet nebun”, amplificând discursul politic legat de escaladarea conflictului.

Atac masiv în Ucraina, 12 morți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin țintește Kievul de câteva zile cu drone și rachete. Morți și răniți grav, zilnic

Atac masiv în Ucraina, 12 morți. Ucraina a fost vizată duminică dimineață de un atac aerian de proporții, soldat cu cel puțin 12 victime. În același timp, dronele ucrainene au provocat închiderea temporară a patru aeroporturi din Moscova, cu doar câteva ore înainte de finalizarea unei noi etape din schimbul de prizonieri dintre Rusia și Ucraina. Atac masiv în Ucraina, 12 morți Este a doua noapte la rând în care forțele ruse lansează atacuri masive. Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, aproximativ 250 de drone și 14 rachete balistice au fost lansate în noaptea de vineri spre sâmbătă, ținta principală fiind capitala Kiev. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial Potrivit serviciilor de urgență, regiunea Kiev a trăit o „noapte de teroare”, soldată cu patru morți și 16 răniți, inclusiv trei copii În regiunea Nikolaiev, o clădire de cinci etaje a fost lovită de o dronă, provocând un deces și cinci răniți În orașul Hmelnîțkîi, aflat în vestul țării, patru persoane au fost ucise, iar cinci au fost rănite în urma atacurilor lansate de armata rusă În regiunea Jitomir, un bombardament rusesc a ucis trei copii cu vârste de 8, 12 și 17 ani Kievul, din nou sub teroare aeriană Potrivit autorităților, peste zece drone rusești au fost detectate în spațiul aerian al Kievului duminică dimineață. Primarul Vitali Kliciko a confirmat că Kievul a fost ținta unui atac masiv. Atacuri și interceptări în alte regiuni În regiunea Krîvîi Rih, apărarea aeriană a doborât 5 drone și 11 rachete Atacuri au fost semnalate și în regiunea Herson (sud) și regiunea Ternopil (vest) Moscova: zeci de drone și aeroporturi închise La Moscova, primarul Serghei Sobianin a raportat peste o duzină de drone ucrainene, fără a anunța victime. Autoritatea pentru aviația civilă rusă (Rosaviatsia) a precizat că patru aeroporturi din capitala rusă au fost închise temporar și redeschise ulterior. O nouă etapă a schimbului de prizonieri Valul de atacuri a avut loc cu puțin timp înainte de etapa finală a unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. Aceasta este considerată singura realizare concretă în urma discuțiilor directe de la Istanbul din luna mai. Sâmbătă, au fost schimbați 307 prizonieri ruși pentru 307 soldați ucraineni Vineri, prima etapă a inclus 270 de soldați și 120 de civili de fiecare parte, în cadrul unui schimb planificat de tip 1.000 pentru 1.000.

Falsă "mobilizare" pentru Ucraina, isterie TikTok (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Isterie pe TikTok în legătură cu o falsă "mobilizare" a rezerviștilor pentru a fi trimiși în Ucraina

Falsă "mobilizare" pentru Ucraina, isterie TikTok: un document  Falsă "mobilizare" pentru Ucraina, isterie TikTok "Chiar în acest moment, pe TikTok este isterie generală. Oamenii au aflat că vor fi trimiși la război, în Ucraina, toți bărbații între 18 și 60 de ani. Vor să se mobilizeze și să iasă în stradă, femeile țipă, bărbații înjură și îndeamnă la fabricarea de materiale pirotehnice.  Citește și: Jurnalist din Republica Moldova, blocat în România de TikTok, aplicația care permite toate mizeriile AUR Realitatea este extrem de dură, acei oameni sunt într-o panică irațională și absolut nimic nu îi liniștește. De ce? Pentru că argumentele logice nu pătrund în mijlocul lor. Nu sunt lăsate. Urmăream un live, acum vreo oră, în care se discuta despre războiul care îi pândește pe români. La un moment dat, a încercat un om rațional să intervină și să explice că sunt informații false, că nu va fi trimis nimeni pe câmpul de luptă. Imediat, gazda live-ului l-a blocat, pentru a nu-i contamina și pe ceilalți cu adevărul. Cum putem lupta cu așa ceva?", a scris jurnalista Claudia Pîrvoiu pe Facebook. MApN demontează falsul Agitația din social media a fost provocată de publicarea pe platforma X a unui document emis de Metrorex, a explicat Ministerul Apărării. Potrivit MApN, "această adresă prezentată în mod fals drept o „dovadă” a declanșării unor pregătiri de mobilizare a rezerviștilor sau de revenire la stagiul militar obligatoriu nu reprezintă decât un document cu caracter periodic, emis pentru îndeplinirea pe timp de pace a unor obligații legale. Reamintim că executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen și militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007".    

Meloni confirmă: Vaticanul, loc pentru negocieri (sursa: Facebook/Vatican News)
Internațional

Papa Leon a confirmat că este dispus să găzduiască negocieri de pace pentru Ucraina

Meloni confirmă: Vaticanul, loc pentru negocieri. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a anunțat marți seară că Papa Leon al XIV-lea și-a exprimat disponibilitatea ca Vaticanul să găzduiască viitoarele negocieri de pace privind conflictul din Ucraina, în cadrul unei convorbiri telefonice directe între cei doi lideri. Meloni confirmă: Vaticanul, loc pentru negocieri Potrivit unui mesaj oficial, discuția cu Papa a avut loc ca urmare a unei convorbiri telefonice între Meloni și lideri internaționali, printre care președintele american Donald Trump. Citește și: Nicușor Dan, mesaj către administrația Trump: „Încrezător că SUA rămân un garant al Securității” „Găsind la Sfântul Părinte disponibilitatea de a găzdui la Vatican viitoarele discuții dintre părți, premierul Meloni i-a mulțumit Papei pentru angajamentul său neîncetat în favoarea păcii”, precizează mesajul. Liderii mondiali susțin implicarea Vaticanului Premierul italian a menționat că în cursul serii de luni a discutat telefonic, împreună cu Donald Trump, cu mai mulți lideri europeni și internaționali: Volodimir Zelenski (Ucraina), Emmanuel Macron (Franța), Alexander Stubb (Finlanda), Friedrich Merz (Germania), Ursula von der Leyen (Comisia Europeană) Aceștia au salutat deschiderea Vaticanului și și-ar fi exprimat susținerea pentru un cadru neutru de negocieri. Consultări diplomatice pentru armistițiu Marți, Giorgia Meloni a continuat seria consultărilor, purtând noi discuții cu președinții Zelenski, Macron, Stubb, dar și cu premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și Ursula von der Leyen. Scopul acestor convorbiri a fost acela de a menține o coordonare strânsă între partenerii occidentali în vederea unei runde de negocieri axate pe un posibil armistițiu și un acord de pace durabil pentru Ucraina. „Sfântul Scaun este disponibil pentru pace” Papa Leon al XIV-lea, învestit oficial duminică, și-a reiterat angajamentul pentru pace în fața reprezentanților Bisericilor creștine din Orient. Suveranul Pontif s-a oferit să medieze conflictele internaționale, într-un apel adresat tuturor beligeranților. „Sfântul Scaun este disponibil pentru ca dușmanii să se întâlnească și să se privească în ochi, pentru ca popoarele să regăsească speranța și demnitatea păcii.” În discursul său, Papa a evocat conflictele din: Ucraina, Pământul Sfânt, Liban și Siria, Regiunea Tigre din Etiopia, Caucaz Papa Leon al XIV-lea a deplâns persistența violențelor armate și a cerut acțiune diplomatică imediată pentru instaurarea păcii, subliniind misiunea Vaticanului de a media între părți și a readuce demnitatea umană în centrul discursului internațional.

Liderii internaționali salută propunerea Papei Leon (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Papa Leon propune Vaticanul pentru negocierile de pace în Ucraina. Liderii mondiali, de acord

Liderii internaționali salută propunerea Papei Leon. Președintele american Donald Trump, omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, alături de aliați europeni precum Franța și Germania, au considerat „pozitivă” oferta Papei Leon al XIV-lea de a găzdui negocieri de pace între Ucraina și Rusia, potrivit premierului italian Giorgia Meloni. Convorbire la nivel înalt după apelul Trump-Putin Luni, mai mulți lideri internaționali – printre care Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Alexander Stubb, Giorgia Meloni și Ursula von der Leyen – au avut o discuție telefonică după apelul dintre Trump și Vladimir Putin. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” Tema centrală a fost identificarea unei soluții diplomatice urgente pentru conflictul din Ucraina. Liderii internaționali salută propunerea Papei Leon În timpul convorbirii, oferta Papei de a găzdui negocierile la Vatican a fost apreciată unanim. Potrivit comunicatului emis de Giorgia Meloni, scopul acestei inițiative este începerea unor negocieri imediate, care să conducă la un armistițiu și la stabilirea unei păci durabile și echitabile. Într-un discurs adresat recent Bisericilor creștine din Orient, Papa Leon al XIV-lea și-a exprimat dorința de a media conflictele globale, inclusiv cel din Ucraina. A evidențiat importanța demnității și speranței, promițând că va face „tot ce este posibil” pentru a sprijini procesul de pace. Vaticanul confirmă: negocieri directe, posibile Secretarul de stat al Sfântului Scaun, Pietro Parolin, a confirmat deschiderea Papei de a organiza o întrevedere directă între reprezentanții Ucrainei și ai Rusiei la Vatican. Inițiativa vine după o audiență acordată vicepreședintelui american JD Vance și ar putea reprezenta un pas decisiv spre soluționarea conflictului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră