vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2402 articole
Internațional

Moscova trimite Ucrainei și cadavre de soldați ruși, nu doar ucraineni. Nu e clar dacă e o eroare

Rusia returnează Ucrainei cadavre de ruși. Rusia a predat Ucrainei, în cadrul unui schimb recent de rămășițe ale soldaților căzuți în luptă, cadavre amestecate ale militarilor ucraineni și ruși, potrivit ministrului ucrainean de Interne, Ihor Klimenko.  Cel mai amplu schimb de rămășițe umane Afirmațiile lui Klimenko vin după un nou schimb între cele două țări, în urma negocierilor de pace de la Istanbul. Citește și: Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari Potrivit oficialului ucrainean, Kievului i-au fost returnate 6.057 de corpuri, în timp ce Rusia a primit doar 78. Negocierile din 2 iunie au vizat cel mai mare schimb de prizonieri și trupuri ale soldaților uciși, dar nu s-a ajuns la un armistițiu. Rusia returnează Ucrainei cadavre de ruși Ministrul de Interne ucrainean a descris procesul de identificare ca fiind „considerabil complicat” din cauza stării cadavrelor. În unele cazuri, părțile unui singur corp erau împărțite în mai mulți saci și returnate în momente diferite. De asemenea, Klimenko a declarat că Rusia a inclus trupuri ale propriilor soldați în transferul către Ucraina, „intenționat sau accidental”. Ipoteze: manipulare cinică sau neglijență „Este posibil ca rușii să fi făcut acest lucru intenționat pentru a mări numărul corpurilor returnate și pentru a îngreuna munca experților noștri medico-legali. Sau poate este vorba de aceeași neglijență tipică față de propriul popor”, a adăugat ministrul. Rusia acuză, Ucraina dezminte Pe 7 iunie, Rusia a susținut că Ucraina a refuzat un nou transfer de cadavre și a publicat imagini cu trupuri ale soldaților ucraineni stocate în camere frigorifice. Kievul a respins acuzațiile, afirmând că imaginile au fost filmate pe teritoriul rus, nu într-un loc desemnat pentru schimb. Pericolul unei ample campanii de dezinformare Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a anunțat că Rusia pregătește o nouă campanie de manipulare mediatică, vizând schimburile de prizonieri programate în jurul datei de 20 iunie. Potrivit autorităților ucrainene, planul include distribuirea de liste false cu ucraineni declarați morți, care în realitate ar fi în viață, pentru a provoca reacții de furie în rândul populației.

Rusia returnează Ucrainei cadavre de ruși (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Rusia cere Ucrainei distrugerea armelor occidentale (sursa: TASS)
Internațional

Moscova, o nouă nesimțire: Ucraina să distrugă toate armele occidentale dacă vrea armistițiu

Rusia cere Ucrainei distrugerea armelor occidentale. Viceministrul rus de externe Aleksandr Grușko a declarat că Rusia va insista ca Ucraina să demonteze și să distrugă toate armele primite de la statele occidentale, ca parte a oricărui acord de încetare a focului. Rusia cere Ucrainei distrugerea armelor occidentale Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ruse Izvestia și reflectă cerințele Moscovei în cadrul recentei runde de negocieri cu Kievul, desfășurate la Istanbul pe 2 iunie. Citește și: Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari „Toate aceste surplusuri trebuie distruse... în condiții de garantare,” a afirmat Grușko, referindu-se la armamentul livrat Ucrainei de către partenerii săi occidentali. El nu a oferit detalii tehnice, dar a făcut trimitere la „algoritmi internaționali” care ar putea reglementa procesul. Alte condiții rusești Printre condițiile impuse de Moscova pentru un eventual acord de pace se mai regăsesc: Recunoașterea anexării Crimeei și a celor patru regiuni ocupate parțial (Herson, Donețk, Zaporojie, Lugansk) Retragerea completă a trupelor ucrainene din aceste teritorii Demobilizarea forțelor armate ucrainene Grușko acuză Occidentul că „inundă piața cu armament” Viceministrul rus a avertizat că sprijinul militar acordat Ucrainei ar reprezenta un pericol nu doar pentru Rusia, ci și pentru Europa. Potrivit lui Grușko, armamentul occidental ar putea ajunge pe piața neagră, un argument frecvent folosit de propaganda rusă pentru a submina sprijinul internațional acordat Kievului. „Este incredibil cât de nesăbuiți sunt unii politicieni, care continuă să inunde piața cu armament,” a spus acesta. Kievul neagă acuzațiile și respinge ultimatumul Nu există dovezi credibile că Ucraina ar fi deturnat armele primite. Monitorizările independente ale partenerilor internaționali arată că Ucraina folosește exclusiv aceste echipamente pentru apărarea împotriva invaziei ruse. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat cerințele Moscovei drept un ultimatum inacceptabil. Potrivit acestuia, chiar delegația rusă a recunoscut la Istanbul că „memorandumul de pace” este imposibil de acceptat de partea ucraineană. Poziția Ucrainei: aderare europeană În contrast cu cererile maximaliste ale Rusiei, propunerile Ucrainei s-au axat pe măsuri umanitare, printre care: Schimburi de prizonieri de război Returnarea copiilor răpiți de Rusia Dreptul de a adera la UE și NATO Utilizarea activelor rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei Kievul a cerut, de asemenea, ca orice relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei să fie condiționată de un armistițiu verificabil. Negocieri fără progres. Moscova refuză armistițiul necondiționat În ciuda celor două runde de negocieri din mai și iunie 2025, nu s-a înregistrat niciun progres semnificativ. Rusia continuă să respingă apelurile internaționale la un armistițiu necondiționat, în timp ce Ucraina insistă pe oprirea imediată a ostilităților. Potrivit The Kyiv Independent, președintele american Donald Trump ar fi manifestat frustrare față de poziția inflexibilă a Rusiei, dar nu a impus noi sancțiuni până la acest moment.

Rusia a amenințat Germania cu războiul (sursa: mbda-systems.com)
Internațional

Rusia amenință Germania cu războiul dacă livrează Kievului rachete Taurus cu rază lungă de acțiune

Rusia a amenințat Germania cu războiul. Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a transmis o scrisoare oficială omoloagei sale din Germania, Julia Klöckner, în care avertizează că o eventuală livrare a rachetelor Taurus către Ucraina ar reprezenta, din perspectiva Moscovei, o implicare directă a Germaniei în conflictul din Ucraina. Rusia a amenințat Germania cu războiul Volodin susține că Ucraina nu are competențele necesare pentru a utiliza aceste rachete sofisticate, ceea ce implică operarea lor de către militari germani din Bundeswehr. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor „Cu alte cuvinte, rachetele germane vor ataca Rusia, iar acest lucru va fi făcut de ofițeri germani”, a declarat oficialul rus. Președintele Dumei afirmă că guvernul cancelarului Friedrich Merz riscă să atragă Germania într-un nou conflict cu Rusia, fără un mandat explicit din partea poporului german. Volodin face apel la memoria istorică, reamintind eforturile de reconciliere postbelică dintre cele două națiuni. Ucraina cere insistent rachete cu rază lungă Până în prezent, Ucraina a primit din partea partenerilor săi occidentali rachete cu rază de acțiune de până la 300 km, precum ATACMS (SUA), Storm Shadow (Marea Britanie) și SCALP (Franța). Președintele Volodimir Zelenski solicită insistent de la Berlin rachete Taurus cu rază de peste 500 km, capabile inclusiv să lovească podul Crimeei. Scholz a refuzat, Merz ezită Fostul cancelar Olaf Scholz a refuzat transferul rachetelor Taurus, temându-se de implicarea directă a militarilor germani. Deși actualul cancelar Friedrich Merz s-a declarat anterior favorabil livrării, odată ajuns în funcție a preferat să amâne o decizie în acest sens. În schimb, cancelarul Merz a promis Ucrainei sprijin pentru producerea de armament cu rază lungă de acțiune, astfel încât Kievul să poată lovi ținte strategice în spatele frontului rusesc, fără intervenția directă a militarilor germani. Probleme tehnice: rachetele nu pot fi lansate ușor Livrarea rachetelor Taurus vine și cu provocări tehnice, întrucât Ucraina nu are platforme aeriene compatibile. Ar fi necesară integrarea pe avioanele de luptă ucrainene, proces complicat. Totuși, potrivit unor discuții militare germane interceptate și publicate de Rusia, modificările realizate de britanici pentru Storm Shadow ar putea permite și folosirea rachetelor Taurus pe avioanele ucrainene Suhoi SU-27.

Nicușor Dan, trilaterală România-Ucraina-Moldova la Odesa (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Nicușor Dan, la trilaterala România-Ucraina-Moldova de la Odesa (Summit-ul Ucraina-Europa de Est)

Nicușor Dan, trilaterală România-Ucraina-Moldova la Odesa. Președintele României, Nicușor Dan, va participa miercuri, 11 iunie, la cel de-al patrulea Summit Ucraina – Europa de Sud-Est, organizat la Odesa. România reafirmă sprijinul total pentru Ucraina Evenimentul reunește lideri din regiune pentru a întări sprijinul acordat Ucrainei în contextul continuării agresiunii ruse. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului va reitera angajamentul ferm al României de a susține Ucraina pe toate planurile: militar, umanitar, diplomatic și în procesul de reconstrucție. Nicușor Dan va pleda pentru o pace durabilă și justă, care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Marea Neagră, prioritate în discursul prezidențial Președintele României va evidenția importanța menținerii unității regionale și va sublinia rolul strategic al Mării Negre în arhitectura de securitate a Europei. Atenția va fi concentrată pe protejarea rutelor comerciale și cooperarea în domeniul apărării și infrastructurii critice. Nicușor Dan, trilaterală România-Ucraina-Moldova la Odesa În marja summitului, Nicușor Dan va participa la prima reuniune trilaterală la nivel înalt între România, Republica Moldova și Ucraina. Discuțiile vor viza proiecte de interconectare energetică, infrastructură transfrontalieră și sprijin pentru integrarea europeană a Chișinăului și Kievului. Formatul regional, lansat în 2023 pentru susținerea Ucrainei Inițiat în 2023, Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est funcționează ca o platformă regională de cooperare și solidaritate în fața efectelor războiului din Ucraina. Scopul său este coordonarea acțiunilor statelor din regiune pentru securitate colectivă, stabilitate și sprijin concret pentru Ucraina.

Președintele Serbiei, în vizită în Ucraina (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele sârb Vučić, apropiat de Putin, face prima sa vizită în Ucraina

Președintele Serbiei, în vizită în Ucraina. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, va efectua miercuri, 11 iunie, o vizită oficială în Ucraina, marcând astfel prima sa deplasare în această țară de la începutul războiului ruso-ucrainean, în februarie 2022. Președintele Serbiei, în vizită în Ucraina Vizita are loc în contextul participării sale la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, potrivit unui comunicat emis de președinția sârbă. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Deplasarea liderului sârb în Ucraina survine la doar câteva zile după ce Moscova a acuzat companiile de armament din Serbia că ar furniza muniție Ucrainei, acuzând Belgradul de „trădare”. Deși autoritățile sârbe nu au confirmat niciodată în mod oficial aceste exporturi, ele nici nu au fost negate public. Vucic între Moscova și Bruxelles Aleksandar Vucic se află într-o poziție geopolitică delicată, oscilând între relațiile tradițional strânse cu Rusia și aspirațiile europene ale Serbiei. Recent, președintele sârb a fost prezent la Moscova, în Piața Roșie, pentru a marca 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, consolidând simbolic legătura cu Kremlinul. Dependență energetică și presiuni occidentale Serbia continuă să refuze impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei și menține o relație strategică cu Moscova, în special pe zona energetică. Belgradul beneficiază de prețuri preferențiale la gazele naturale rusești, aspect care influențează semnificativ politica externă a țării.

Kremlinul acuză NATO de „natură ofensivă” (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul acuză NATO de „natură ofensivă”. În același timp, își justifică avansul în Ucraina

Kremlinul acuză NATO de „natură ofensivă”. Kremlinul a reacționat vehement la semnalele de înarmare a Uniunii Europene, acuzând Alianța Nord-Atlantică că reprezintă un „instrument de agresiune și confruntare”. În același timp, Rusia justifică războiul contra Ucrainei. Kremlinul acuză NATO de „natură ofensivă” „NATO, după ce și-a dat jos masca, demonstrează în toate modurile posibile natura sa ofensivă”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în briefingul său zilnic. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Declarația vine în contextul în care secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să ceară statelor membre o creștere cu 400% a capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă. Oficialul rus a subliniat că planurile discutate la Londra, unde Rutte se întâlnește cu noul premier britanic Keir Starmer, vor aduce costuri suplimentare semnificative pentru contribuabilii europeni. Rusia justifică ofensiva spre Dnipropetrovsk Pe fondul intensificării luptelor în estul Ucrainei, Kremlinul a anunțat că avansul forțelor ruse către regiunea Dnipropetrovsk are ca scop crearea unei „zone tampon”. „Fără îndoială, acesta este unul dintre motive”, a declarat Peskov, confirmând intenția strategică a Moscovei. Rusia a informat duminică faptul că trupele sale au ajuns la marginea regiunii, ceea ce marchează o nouă escaladare a conflictului, în ciuda tentativelor eșuate de negociere a păcii. Tensiuni privind schimbul de prizonieri Kremlinul susține că este gata să respecte înțelegerile privind schimburile de prizonieri de război și repatrierea trupurilor neînsuflețite ale soldaților, dar acuză Ucraina că tergiversează punerea în aplicare a acordurilor. Potrivit Moscovei, Kievul a amânat pe termen nedeterminat schimburile convenite în cea de-a doua rundă de discuții de pace din Istanbul. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că procesul va continua, însă Ucraina nu a primit încă lista completă a prizonierilor propuși de Rusia. Cooperare militară cu statele africane Tot luni, Kremlinul a anunțat intenția de a extinde cooperarea cu țările africane, inclusiv în domenii strategice precum apărarea și securitatea. Declarațiile vin în contextul retragerii oficiale a grupului de mercenari Wagner din Mali. Cu toate acestea, Africa Corps, o formațiune paramilitară aflată sub controlul direct al Kremlinului, a anunțat că va rămâne activă în statul vest-african.

Noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, spune că va ajuta Ucraina Foto: Facebook
Internațional

Noul președinte al Poloniei spune că Putin este un criminal de război, iar țara sa va ajuta Ucraina

Noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, spune că Putin este un criminal de război, iar țara sa va ajuta Ucraina în continuare. El a făcut aceste afirmații într-un interviu pentru o publicație din Ungaria, Mandiner. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Nawrocki își va prelua mandatul în august. Noul președinte al Poloniei spune că va ajuta Ucraina „Pe de o parte, trebuie să sprijinim Ucraina în conflictul său cu Federația Rusă, dar Ucraina trebuie să înțeleagă că și alte țări, inclusiv Polonia, Ungaria și alte țări europene, au propriile lor interese", a spus el. Nawrocki a menționat „concurența neloială” cu agricultura poloneză sau cu sectorul logistic. „Trebuie să găsim un compromis, un consens cu privire la acestea”, a spus el. Nawrocki i-a afirmat pentru publicația Mandiner că Rusia și politica sa agresivă sunt cel mai important inamic din est. „Este un stat neo-comunist post-imperialist condus de Vladimir Putin. El este un criminal de război, iar eu sunt foarte critic la adresa Federației Ruse", a spus el. Nawrocki a amintitt că activitatea sa ca șef al Institutului Național al Memoriei din Polonia l-a pus în conflict direct cu statul rus. „De aceea consider că Ucraina a fost foarte curajoasă în apărarea sa împotriva Federației Ruse, dar trebuie să respecte și interesele altor țări care sprijină Ucraina”, a spus el. Viitorul președinte al Poloniei a mai spus că dorește să stabilească legături mai strânse cu Grupul celor nouă de la București (B9), Polonia, România, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Ungaria. „Putem continua nu numai cooperarea noastră militară în cadrul celor Nouă de la București, ci și să construim relații sociale, economice și culturale în cadrul Grupului de la Visegrád”, a explicat Nawrocki.         

Fabrică rusească lovită de drone ucrainene (sursa: radiosvoboda.org)
Internațional

Atac cu drone ucrainene asupra unei fabrici de electronice din Rusia

Fabrică rusească lovită de drone ucrainene. O fabrică de electronice din Ciuvașia, situată la circa 600 km est de Moscova, și-a suspendat activitatea luni dimineață după căderea unor drone ucrainene. Fabrică rusească lovită de drone ucrainene Autoritățile locale au anunțat că două drone s-au prăbușit în incinta uzinei VNIIR, unul dintre principalii producători de componente electronice din Rusia, fără a provoca victime. Citește și: Teorie suveranistă: salina Praid urma să devină bază NATO, dar Dumnezeu s-a opus Potrivit armatei ucrainene, fabrica VNIIR produce echipamente de navigație utilizate pentru drone Shahed, bombe ghidate și alte arme de înaltă precizie. Atacul a fost confirmat de Ucraina printr-un comunicat publicat pe Telegram, în care se subliniază că obiectivul vizat are legături directe cu capacitățile militare ruse. Drone doborâte și activitate suspendată în regiune Guvernatorul regiunii Ciuvașia, Oleg Nikolaiev, a precizat că alte două drone s-au prăbușit pe câmpuri din apropiere, fără a reprezenta un pericol pentru populație. Producția la fabrica VNIIR a fost suspendată temporar, din motive de siguranță pentru angajați, iar autoritățile locale afirmă că „situația este complet sub control”. Războiul dronelor continuă: ambele tabere raportează interceptări Ministerul rus al Apărării a raportat că a interceptat 49 de drone ucrainene în noaptea de duminică spre luni. La rândul său, Ucraina a anunțat că a doborât zeci de drone și rachete lansate de Rusia deasupra regiunii Rivne, din vestul țării. Atacurile reciproce cu drone devin tot mai frecvente în contextul conflictului declanșat în februarie 2022.

Renault va produce drone în Ucraina (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Renault va produce drone în Ucraina. Inginerii ucraineni, mai buni decât francezii, spune compania

Renault va produce drone în Ucraina. Grupul auto francez Renault se pregătește să deschidă linii de producție de drone în Ucraina, potrivit informațiilor confirmate de franceinfo duminică, 8 iunie. Renault va produce drone în Ucraina Informația vine la scurt timp după declarația ministrului francez al Apărării, Sébastien Lecornu, care anunțase vineri seară că „o mare companie producătoare de automobile franceze” va fabrica drone în Ucraina, fără a numi însă direct Renault. Citește și: Teorie suveranistă: salina Praid urma să devină bază NATO, dar Dumnezeu s-a opus Renault intenționează să colaboreze cu o întreprindere mică și mijlocie (IMM) franceză, specializată în tehnologie militară. Liniile de producție vor fi amplasate la câteva zeci sau sute de kilometri de linia frontului, într-o zonă considerată relativ sigură. Potrivit unui comunicat oficial, Renault a confirmat că a fost contactat de guvernul francez, dar subliniază că „nicio decizie nu a fost luată până în acest moment”. Un simbol al reînarmării europene Acest parteneriat marchează o schimbare importantă, la mai bine de trei ani de la începutul războiului din Ucraina. Inițiativa este un simbol al reînarmării Europei și al investițiilor masive în industria de apărare, într-un context geopolitic tensionat și în continuă transformare. Patru milioane de drone pentru armata ucraineană în 2025 Armata ucraineană își propune ca, până în 2025, să utilizeze peste patru milioane de drone, echipamente moderne și cu un potențial distructiv ridicat. O parte dintre dronele produse în Ucraina va fi destinată și armatei franceze, care, în prezent, este considerată în întârziere în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea acestor tehnologii. Fără angajați francezi în Ucraina pentru moment Ministrul Sébastien Lecornu a precizat că, în această etapă, nu este necesară trimiterea unor angajați francezi în Ucraina. Oficialul a remarcat că inginerii ucraineni „sunt mai buni decât noi în ceea ce privește capacitatea de a imagina drone și, mai ales, de a crea o doctrină de utilizare eficientă a acestora”. Renault: un lider global în transformarea mobilității Cu peste 120.000 de angajați în întreaga lume, Renault este una dintre cele mai mari companii auto din Europa. Grupul este recunoscut pentru implicarea sa în inovație și mobilitate durabilă, iar această inițiativă ar putea deschide un nou capitol în implicarea sa în industria de apărare.

Ucraina, sprijin european, fără ajutorul SUA (sursa: pravda.com.ua)
Internațional

Generalul german Freuding susține că UE poate susține militar Ucraina și fără SUA

Ucraina, sprijin european, fără ajutorul SUA. Generalul maior Christian Freuding, responsabil cu livrările de arme ale Germaniei, a declarat că Europa este capabilă să sprijine în continuare Ucraina în fața agresiunii ruse, chiar dacă Statele Unite și-ar întrerupe complet sprijinul militar. Ucraina, sprijin european, fără ajutorul SUA Conform generalului Freuding, membrii europeni ai NATO, împreună cu Canada, au depășit deja valoarea estimată de 20 de miliarde de dolari oferită de SUA Ucrainei în 2023. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Aceasta reprezenta circa 60% din totalul sprijinului militar internațional în acel an. „Dacă există voință politică, vor exista și mijloacele necesare pentru a compensa sprijinul american”, a afirmat Freuding. Incertitudini privind poziția administrației Trump Deși Ucraina continuă să primească arme aprobate în mandatul lui Joe Biden, viitoarele livrări americane rămân incerte. Nu se știe dacă Donald Trump va aproba noi livrări sau va permite țărilor terțe să achiziționeze armament american pentru Kiev. Freuding estimează că livrările actuale pot susține Ucraina până în vară, în funcție de ritmul de consum al muniției și de procesele logistice. SUA, esențiale pentru anumite capabilități militare Generalul german avertizează că anumite elemente esențiale din sprijinul oferit de SUA sunt dificil de înlocuit: datele de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR), sistemele Patriot și piesele de schimb pentru armamentul american. „Trebuie să analizăm în ce măsură putem compensa aceste capabilități, dacă americanii nu le vor mai furniza”, a declarat Freuding. Rusia își dublează forțele și stochează muniție Oficialul german atrage atenția asupra planului Rusiei de a-și dubla forțele terestre până în 2026, ajungând la 1,5 milioane de militari. În plus, Moscova produce stocuri excedentare de muniție și își întărește infrastructura militară, mai ales în Districtul Militar Vest, la granița cu Finlanda, nou membru NATO. Un eventual armistițiu ar favoriza reînarmarea Rusiei Freuding avertizează că o eventuală încetare a focului în Ucraina i-ar permite Rusiei să își accelereze procesul de reînarmare. Potrivit evaluărilor NATO, un potențial atac rus asupra teritoriului alianței ar putea avea loc începând cu 2029. „Desigur, un armistițiu ar putea schimba dinamica amenințării”, a menționat el. Germania, al doilea cel mai mare donator pentru Ucraina Germania a oferit Ucrainei un ajutor militar în valoare de 38 miliarde de euro (43 miliarde dolari), inclusiv fonduri alocate pe termen lung, devenind astfel al doilea cel mai mare susținător, după Statele Unite. Freuding a precizat că nu are cunoștință despre eventuale livrări de armament american finanțate de alte țări, aprobate de administrația Trump.

Armata ucraineană doboară un Su-35 rusesc (sursa: roe.ru)
Internațional

Încă un avion rus (Su-35) distrus, de data aceasta de tiruri antiaeriene deasupra Ucrainei

Armata ucraineană doboară un Su-35 rusesc. Forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât sâmbătă dimineață un avion de luptă rus de tip Su-35, potrivit unui anunț oficial al armatei. Armata ucraineană doboară un Su-35 rusesc „În această dimineață, pe 7 iunie 2025, ca urmare a unei operațiuni de succes a Forțelor Aeriene în direcția Kursk, un avion de luptă rus Su-35 a fost doborât”, a transmis armata ucraineană prin intermediul aplicației Telegram. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Deocamdată, partea rusă nu a comentat incidentul. Atac recent cu drone asupra bombardierelor rusești Incidentul survine la scurt timp după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un atac major cu drone asupra unei baze aeriene rusești. Potrivit autorităților ucrainene, peste 40 de aeronave militare ruse au fost vizate, inclusiv bombardiere strategice de tip Tu-95 și Tu-22, utilizate de Rusia pentru lansarea de rachete cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei.

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA (sursa: X/Keith Kellogg)
Internațional

Trimisul lui Trump pentru Ucraina, îngrijorat de răspunsul Rusiei în urma distrugerii bombardierelor

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA. Keith Kellogg, trimisul special pentru Ucraina al președintelui american Donald Trump, a declarat că riscul unei escaladări militare majore în conflictul din Ucraina „a crescut mult” după ce forțele ucrainene au atacat cu drone mai multe baze militare din adâncul teritoriului rus, inclusiv cele care adăpostesc bombardiere cu capacitate nucleară. Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA Ucraina a confirmat în weekend atacuri asupra unor aerodromuri din Siberia și nordul îndepărtat al Rusiei. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Unele dintre ținte se aflau la până la 4.300 de kilometri de linia frontului, demonstrând o capacitate extinsă a dronelor de atac ucrainene. Într-un interviu acordat postului Fox News, Keith Kellogg a declarat că acțiunea Ucrainei a vizat indirect componente ale triadei nucleare ruse, ceea ce ridică îngrijorări serioase privind reacția Moscovei. „Când ataci o componentă a sistemului de supraviețuire națională al dușmanului, adică triada nucleară, riști o reacție imprevizibilă. Nu știi cum va reacționa cealaltă parte”, a avertizat Kellogg. SUA și Rusia, aproape 90% din arsenalul nuclear mondial Atât Rusia, cât și Statele Unite dețin triade nucleare complete: bombardiere strategice, rachete balistice intercontinentale lansate de la sol și rachete balistice lansate de pe submarine. Împreună, cele două puteri controlează circa 88% din armele nucleare existente la nivel global. Trump nu a fost informat despre atacurile Ucrainei Kellogg a precizat că, deși pagubele materiale provocate bombardierelor ruse nu au fost semnificative, efectul psihologic asupra Rusiei este mult mai important. Trimisul american și-a exprimat îngrijorarea în special față de informațiile neconfirmate privind un posibil atac asupra unei baze navale ruse din nord. Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a precizat că Donald Trump nu a fost informat în prealabil despre atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra bazelor militare ruse. Negocierile de la Istanbul: puține progrese Rusia și Ucraina au avut luni o rundă de discuții la Istanbul, fără a înregistra progrese notabile. Keith Kellogg a declarat că partea ucraineană a prezentat „o poziție foarte rezonabilă”, în timp ce Rusia a adoptat „o poziție foarte maximalistă”. Obiectivul principal, în opinia sa, este reconcilierea acestor poziții antagonice.

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

„Putin nu vrea pace” – reacția dură a senatorului Lindsey Graham la declarațiile lui Medvedev

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace”. Declarația recentă a fostului președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia Rusia urmărește o „victorie rapidă” și „distrugerea completă” a guvernului ucrainean, a fost catalogată de senatorul american Lindsey Graham drept „un moment rar de onestitate”. Graham a adăugat că acum este clar că Putin nu vrea, de fapt, pacea în Ucraina. Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” Senatorul republican Lindsey Graham, susținător al unui nou proiect de sancțiuni dure împotriva Rusiei, a catalogat declarațiile explicite ale lui Medvedev, drept adevărate. Citește și: Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare, inclusiv două de cercetări spațiale și aerospațiale „Apreciez că ați arătat clar lumii că Putin și Rusia nu sunt nici pe departe interesați de pace”, a transmis Graham. Comentariile sale vin ca reacție la o postare publicată de Medvedev pe Telegram, în care vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a respins ideea unui compromis de pace, afirmând că „negocierile de la Istanbul nu sunt menite să ajungă la un compromis bazat pe condiții nerealiste”. Sancțiuni contra Rusiei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut anterior Statelor Unite să impună sancțiuni mai dure în cazul eșecului negocierilor de la Istanbul. Ca răspuns, senatorul Lindsey Graham a anunțat că un proiect de lege bipartizan urmează să fie avansat în Congres, prevederea-cheie fiind tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere petrol, gaze, uraniu și alte resurse din Rusia. Rusia menține o linie dură în cadrul negocierilor de pace Runda a doua de negocieri dintre Rusia și Ucraina, desfășurată luni, s-a încheiat fără progrese semnificative. Moscova a refuzat o încetare a focului pe termen lung și a prezentat Kievului un memorandum cu cerințe maximaliste, printre care recunoașterea anexării ilegale a regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie; interdicția aderării Ucrainei la NATO; limitări în privința armatei ucrainene. Medvedev a reiterat că adevăratul scop al Rusiei este înfrângerea militară și eliminarea conducerii politice ucrainene, pe care a descris-o din nou drept un „regim neo-nazist”, o retorică intens criticată și considerată nefondată de comunitatea internațională. Negocieri folosite pentru câștiguri militare Autoritățile de la Kiev susțin că Rusia folosește negocierile de pace pentru a câștiga timp și a avansa pe front. Medvedev a recunoscut indirect acest lucru în postarea sa, afirmând: „Armata noastră avansează activ și va continua să avanseze. Tot ceea ce ar trebui să explodeze va exploda, iar toți cei care ar trebui exterminați vor dispărea.” Declarația a fost făcută la scurt timp după ce forțele ucrainene au atacat patru aerodromuri din interiorul Rusiei, distrugând zeci de bombardiere strategice. Niciun progres în negocieri La fel ca și prima rundă de negocieri din 16 mai, discuțiile de luni s-au încheiat fără un acord privind un armistițiu durabil sau un plan de pace. Singura înțelegere atinsă a fost inițierea unui nou schimb de prizonieri, care ar putea include până la 1.200 de prizonieri de fiecare parte. Moscova a propus, de asemenea, un armistițiu umanitar de trei zile pentru recuperarea corpurilor soldaților căzuți în luptă.

Delegație ucraineană în vizită la Washington (sursa: Facebook/UATV English)
Internațional

Întâlnire surprinzătoare în SUA între o delegație ucraineană și una americană

Delegație ucraineană în vizită la Washington. O delegație oficială de rang înalt din Ucraina a ajuns marți la Washington pentru discuții esențiale privind sprijinul militar, cooperarea economică și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, a anunțat președinția ucraineană. Delegație ucraineană în vizită la Washington „Programul nostru este complet. Plănuim să discutăm despre sprijinul în materie de apărare, situația de pe câmpul de luptă și despre înăsprirea sancțiunilor contra Rusiei”, a transmis Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, printr-un mesaj publicat pe Telegram. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Din delegație fac parte și ministrul Economiei, Iulia Svîrîdenko, precum și oficiali ai Ministerului Apărării. Întâlniri cheie cu echipa lui Trump și oficiali americani Reprezentanții Ucrainei urmează să aibă întrevederi cu „echipa președintelui american Donald Trump” și cu alți responsabili politici de la Washington. Printre subiectele abordate se numără un recent acord privind exploatarea resurselor naturale din Ucraina și rezultatele discuțiilor recente cu Rusia. Nou ciclu de negocieri ruso-ucrainene Deplasarea vine la doar o zi după o nouă rundă de negocieri directe între Ucraina și Rusia, desfășurată la Istanbul, în continuarea primei întâlniri din 16 mai. Deși presiunea diplomatică internațională este tot mai mare, inclusiv din partea SUA, rezultatele acestor inițiative rămân modeste. Poziții ireconciliabile între Kiev și Moscova După peste trei ani de război, Ucraina și Rusia rămân în dezacord profund. Kremlinul impune condiții considerate inacceptabile de Kiev pentru a opri ofensiva militară. În același timp, Moscova refuză armistițiul propus de Ucraina și susținut de Occident și de o parte a comunității internaționale. Ucraina cere sancțiuni mai dure, Trump rămâne rezervat Ca reacție, autoritățile ucrainene îndeamnă SUA să înăsprească regimul de sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, președintele Donald Trump pare reticent, oscilând între critici și gesturi de apropiere față de Vladimir Putin. În plus, Trump a avut un schimb tensionat cu președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri mediatizate în Biroul Oval, la sfârșitul lunii februarie.

Ucraina a provocat Rusiei pagube majore (sursa: Telegram/Serviciul de securitate al Ucrainei)
Internațional

Ucraina ar fi provocat Rusiei pagube de șapte miliarde de dolari după distrugerea bombardierelor

Ucraina a provocat Rusiei pagube majore. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că atacul masiv cu drone asupra aerodromurilor militare din Rusia a provocat pagube uriașe, estimate la 7 miliarde de dolari. Ucraina a provocat Rusiei pagube majore Potrivit unui mesaj publicat pe Telegram, operațiunea denumită „Pânza de păianjen” a vizat aviația strategică rusă, cauzând pierderi semnificative. Citește și: Grindeanu i-a găsit sexy-coafezei Hunyadi, cu care se plimba cu avioanele Nordis, două noi sinecuri din gestiunea ministerului Transporturilor SBU afirmă că 34% dintre aeronavele rusești capabile să transporte rachete de croazieră strategice au fost lovite în cadrul acestui atac. Operațiunea ar fi dus la distrugerea a aproximativ 40 de avioane, potrivit autorităților ucrainene. „7 miliarde de dolari SUA. Acesta este costul estimat al aviației strategice a inamicului, care a fost lovită astăzi ca urmare a operațiunii speciale a SBU”, se specifică în mesaj. Atacul, cu o zi înainte de discuțiile de la Istanbul Atacul ucrainean cu drone a avut loc duminică, în ajunul unor negocieri planificate între Ucraina și Rusia la Istanbul. Potrivit SBU, loviturile au fost executate la distanțe de până la mii de kilometri de granițele Ucrainei, demonstrând o capacitate extinsă de atac strategic.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră