marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: tulcea

35 articole
Eveniment

Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate

Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) anunţă că nu s-a confirmat prezenţa unor fragmente de dronă în altă zonă decât cele cercetate anterior, activităţile de supraveghere a zonelor de pe teritoriul naţional aflate în proximitatea porturilor ucrainene continuând. Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate "În urma informaţiilor primite în după-amiaza zilei de sâmbătă, 9 septembrie, de la reprezentanţii autorităţilor publice locale din Ceatalchioi, care semnalau posibila existenţă a unor fragmente de dronă într-o altă zonă decât cele cercetate până în prezent, aflată la aproximativ 3,5 kilometri vest de localitatea Plauru, militarii Regimentului de Infanterie Marină au executat, sâmbătă, 9 septembrie, în a doua parte a zilei, şi în dimineaţa zilei de duminică, 10 septembrie, misiuni de cercetare în teren, în urma cărora nu s-a confirmat existenţa elementelor semnalate. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Forţele MApN rămân în continuare în alertă şi vor continua cercetările în zonele de pe teritoriul naţional aflate în proximitatea locaţiilor unde forţele ruse execută atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre", a transmis, duminică, MApN. Se patrulează și se monitorizează Conform sursei citate, în ultimele 48 de ore, forţe şi mijloace ale Ministerului Apărării Naţionale, din Forţele Navale, Forţele Terestre şi din alte structuri au acţionat cu echipe de cercetare în teren şi cu dispozitive de supraveghere aeriană pe o suprafaţă de peste 80 de kilometri pătraţi în zonele localităţilor Ceatalchioi, Plauru şi Chilia Veche din judeţul Tulcea, şi în judeţul Galaţi, pe malul românesc al Dunării, în proximitatea portului Reni din Ucraina. Citește și: Ministerul Apărării habar n-are când au căzut pe teritoriul României fragmentele de dronă găsite sâmbătă după sesizările unor cetățeni din Deltă De asemenea, Forţele Navale execută cu nave fluviale, misiuni de patrulare şi monitorizare pe braţul Chilia al Dunării. "Ministerul Apărării Naţionale condamnă cu fermitate atacurile executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă din porturile ucrainene de la Dunăre. Aceste atacuri sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu regulile dreptului internaţional umanitar, fiind crime de război. De asemenea, MApN rămâne în contact permanent cu structurile aliate, care sunt informate în timp real", mai arată Ministerul Apărării.

Noi resturi de dronă rusească, neconfirmate. Aici, locul găsirii primelor resturi de dronă (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Micsik)
Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă (sursa: tulceanoastra.ro)
Eveniment

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă

Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă. Liberalul Dorin Meran, șeful Gărzii de Mediu Tulcea și protejatul primarului de Tulcea, Ștefan Ilie, a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce încasa o mită de 25.000 lei. Pe numele comisarului șef Dorin Meran mai există o condamnare, din 2012, pentru deturnare de fonduri și instigare la fals sub semnătură privată. Șeful Gărzii de Mediu Tulcea, șpagă Procurorii DNA l-au reținut 24 de ore pe Dorin Meran, comisarul șef al Comisariatului județean Tulcea din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, după ce a fost prins în timp ce încasa o șpagă de 25.000 lei, echivalentul a 5.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV "În perioada 30 august - 04 septembrie 2023, inculpatul Meran Dorin, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 25.000 lei și alte foloase necuvenite, pentru a-i aplica acestuia o amendă mai mică ori chiar sancțiunea avertismentului ca urmare a unui control efectuat de către inculpat la un punct de lucru al unei societăți comerciale administrată de martor”, conform ordonanței procurorilor DNA. Anchetatorii susțin că la data de 4 septembrie 2023, Meran a încasat șpaga în mașina sa, ocazie cu care a fost prins în flagrant. Comisarul șef Dorin Meran urmează să fie dus în cursul acestei zile la Tribunalul Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Datorii la ANAF de 350.000 de lei Ștefan Ilie, primarul orașului Tulcea și președintele organizației județene a PNL Tulcea, a tras sforile pentru ca Dorin Meran să fie numit în funcția de șef al Gărzii de Mediu Tulcea. Înainte de a ajunge comisar șef, Dorin Meran a fost consilier juridic la primăria comunei Ghidiceni și angajat al firmei gălățene MD METACON REP. În ultima declarație de avere a lui Dorin Meran se menționează că a încasat anul trecut un salariu de 17.800 lei de la comuna Ghidiceni și peste 55.000 lei de la firma din Galați. Însă are datorii de 400.000 lei, echivalentul a peste 80.000 de euro. La TBI Credit, Meran trebuie să returneze 50.000 de lei până în 2027, iar la ANAF, 350.000 de lei până în 2026.

Podul suspendat Brăila:Galați - Tulcea, inaugurat (sursa: Facebook/Irinel Ionel Scriosteanu)
Economie

Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat

Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Ionel Scrioşteanu a dat publicităţii miercuri mai multe detalii legate de podul suspendat peste Dunăre, care va fi inaugurat joi, la ora 11,00 şi va fi dat în trafic începând cu ora 13,00, fiind un obiectiv proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 de ani. Podul suspendat Brăila/Galați - Tulcea, inaugurat "Despre noul pod, care nu doar traversează fluviul, ci leagă România peste Dunăre - Mâine, 6 iulie, începând cu ora 13,00, vom da în trafic Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila/Galaţi - Tulcea, acesta fiind cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră", a scris Irinel Ionel Scrioşteanu pe contul său de Facebook, cu precizarea că "nu se plăteşte taxă de trecere a podului în primii 5 ani". Secretarul de stat a prezentat şi un rezumat al volumului de lucrări realizate la podul suspendat peste Dunăre, dar şi alte informaţii legate de acest obiectiv de investiţii, cel mai mare din România de după 1989. "Lungimea totală a podului este de 1974,3 metri; înălţimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundaţiei; podul are 3 deschideri: o deschidere principală (1120 m) şi două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean şi de 364,6 metri pe malul tulcean; tablierul metalic cântăreşte 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost #madeinRo la Şantierul Naval Brăila, cu tablă de la Complexul Siderurgic din Galaţi; pentru întinderea cablurilor principale, s-a folosit o procedură în premieră pentru România: s-au folosit fire de cablu de cca 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal. Au o lungime de 81.000 km, ceea ce înseamnă că ar putea înconjura Pământul de 2 ori", mai arată Scrioşteanu. Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km şi cuprinde două secţiuni: drumul principal Brăila - Jijila, cu o lungime 19,095 km şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin, în lungime de 4,328 km. "Drumul principal Brăila - Jijila (etapa I) are o lungime de 19 km şi este prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană şi zona de parapete. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan - Măcin (etapa 2) are o lungime de 4,3 km şi este prevăzut cu o bandă de circulaţie pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila-Jijila) şi se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin", potrivit lui Scrioşteanu. Principalele lucrări prevăzute în contractul de realizare a Podului suspendat peste Dunăre sunt: 2 viaducte de acces, 1 viaduct peste calea ferată, 23,4 km lucrări rutiere (drumuri), 35 poduri, pasaje şi structuri minore, 86 podeţe, 9 noduri rutiere şi sensuri giratorii, 1 Centru de întreţinere şi coordonare, 1 staţie de taxare. "Podul suspendat peste Dunăre este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani; are un centru de monitorizare şi control care va înregistra permanent starea podului, prin cei 50 de senzori instalaţi pe pod în punctele esenţiale; pentru această structură, s-a efectuat cel mai complex şi avansat proiect de testare a unui pod din România; la acest pod, va funcţiona un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic şi a cablurilor. Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecţie care asigură etanşeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat şi monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv; pentru a asigura durabilitate şi protecţie anticorozivă ridicată, tablierul metalic este, de asemenea, dezumidificat în interior, anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuţia aerului dezumidificat în spaţiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menţine o umiditate relativă sub 40%, pentru a nu exista coroziune şi pentru a permite circulaţia pe pod în siguranţă, în orice anotimp", spune Scrioşteanu. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor precizează că, deşi podul este prevăzut cu trotuare, nu va fi deschis circulaţiei pietonale publice, trotuarele urmând să fie folosite strict pentru mentenanţă. Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu "Valoarea iniţială a proiectului este de 1.995.932.260 RON, fără TVA, finanţat din fonduri externe nerambursabile, iar constructorul este Asocierea Astaldi S.P.A. - IHI Infrastructure System Co. Ltd. În prima etapă, traficul rutier va fi deschis pe relaţia parţială, cu descărcare în judeţul Tulcea pe drumul până la Măcin (etapa I), urmând ulterior ca varianta până la Jijila (etapa II) să fie finalizată cât mai repede. La puţin timp de la preluarea mandatului de secretar de stat, în data de 24 februarie 2020, am efectuat prima vizită pe acest şantier şi am coborât 40 metri în pământ, unde se lucra la radierul primului bloc de ancoraj. De atunci, am coordonat şi m-am implicat permanent în evoluţia lucrărilor şi mă bucur că am făcut echipă cu colegii din minister şi CNAIR, dar şi cu antreprenorul şi ceilalţi factori implicaţi, ajungând astfel la punctul în care acest obiectiv major al României va fi dat în trafic", a completat Scrioşteanu.

Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea (sursa: Facebook/Ștefan Ilie)
Mediu

Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea

Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea. Primăria municipiului a început amenajarea unei platforme subterane pentru colectarea deşeurilor, care va face parte dintr-un sistem digital de gestionare a deşeurilor din oraş. Platformă subterană pentru deșeuri, în Tulcea Potrivit unei postări pe Facebook a primarului Ştefan Ilie, această primă platformă subterană de colectare a deşeurilor este instalată în cartierul Dallas şi va costa 48.703 euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Vor urma încă 100 de platforme subterane şi supraterane. Acum, organizăm licitaţia pentru proiectarea şi execuţia lor. Digitalizarea sistemului de gestionare a deşeurilor va permite societăţii Servicii Publice SA când trebuie să fie golite platformele şi cine lasă deşeuri în apropierea lor", a declarat, pentru Agerpres, primarul Ştefan Ilie. Citește și: NASA dezvăluie un nou instrument prin care va monitoriza poluarea în America de Nord El a mai spus că 40% din platformele care se vor mai monta vor fi subterane, în zonele turistice, iar celelalte vor fi platforme supraterane. Valoarea totală a proiectului de montare a celor 100 de platforme este de 1.849.928 euro.

Incendiile din Tulcea, reduse la jumătate (sursa: Facebook/ARBDD - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii)
Mediu

Incendiile din Tulcea, reduse la jumătate

Incendiile din Tulcea, reduse la jumătate. Suprafaţa afectată de incendiile înregistrate în primele două luni în judeţul Tulcea este de aproape două ori mai mică decât cea din perioada similară a anului trecut, arată datele statistice furnizate Agerpres de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Delta. Incendiile din Tulcea, reduse la jumătate Astfel, dacă în primele două luni ale anului trecut circa 1.000 de hectare de vegetaţie uscată şi stuf au ars în timpul unor evenimente provocate cel mai probabil, anul acesta suprafaţa totală incendiată în judeţ a fost de circa 500 de hectare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Este o scădere importantă, iar vremea a fost un aliat. Faţă de anul trecut avem o perioadă destul de umedă, am avut precipitaţii şi zăpezi care s-au topit destul de greu pe câmpuri, dar şi în zona de Deltă, şi am avut destul de multe zile cu ploaie ori zile ceţoase, iar umiditatea a ţinut pe aceste suprafeţe de stuf şi vegetaţie uscată", a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Delta, Daniel Năstase. Acțiuni de informare El a mai spus că o altă posibilă cauză a scăderii numărului incendiilor înregistrate în primele două luni ale anului este numărul mare al acţiunilor de informare făcute de lucrătorii ISU Delta împreună cu angajaţii primăriilor în rândul populaţiei cu privire la efectele incendiilor de vegetaţie uscată şi stuf. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean Potrivit sursei, anul trecut, în judeţ au fost incendiate circa 3.000 de hectare de vegetaţie uscată şi stuf, cauza acestor evenimente fiind utilizarea focului deschis în spaţii deschise. Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a înaintat anul trecut două sesizări penale Inspectoratului de Poliţie Judeţean, în urma numeroaselor incendii înregistrate în Deltă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră