joi 01 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

termen

7 articole
Eveniment

Proprietarii cu centrale termice riscă oprirea gazelor: verificările obligatorii și costurile din 2026

Verificarea centralei termice și controlul instalației de gaze nu sunt aceeași operațiune, chiar dacă mulți proprietari le numesc generic „revizie”. Centrala, conductele de gaze și aparatele racordate au propriile verificări, termene și documente. În 2026, proprietarul unei locuințe cu centrală pe gaz trebuie să urmărească trei lucrări distincte: verificarea tehnică periodică a centralei, verificarea instalației de gaze la cel mult doi ani și revizia instalației de gaze la cel mult zece ani. Dacă termenele sunt depășite sau sunt găsite defecțiuni periculoase, centrala poate fi declarată necorespunzătoare, iar alimentarea cu gaze poate fi întreruptă până la remedierea problemelor. Trei operațiuni diferite, care nu se înlocuiesc între ele Prima confuzie care trebuie lămurită este cea dintre centrală și instalația de gaze. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Verificarea tehnică periodică a centralei – VTP ISCIR privește aparatul de încălzire: funcționarea, arderea, evacuarea gazelor arse și dispozitivele de siguranță. Verificarea tehnică a instalației de gaze privește conductele, îmbinările, robinetele și aparatele consumatoare racordate la instalație. Revizia tehnică a instalației de gaze este o examinare mai amplă, făcută periodic sau atunci când apar anumite situații speciale. Prin urmare, faptul că o firmă a verificat centrala nu înseamnă automat că a verificat și instalația de gaze. Nici o simplă curățare sau operațiune de service asupra centralei nu ține locul VTP-ului ISCIR. Verificarea centralei termice se face la cel mult doi ani Centralele termice de apartament intră, de regulă, sub incidența Prescripției tehnice ISCIR PT A1-2010, aplicabilă aparatelor de încălzit cu puteri nominale de până la 400 kW. Citește și: Din 25 august se simplifică birocrația pentru renovări: dacă primăria nu răspunde timp de 15 zile, se activează aprobarea tacită Verificarea tehnică periodică trebuie efectuată la intervalul stabilit în documentele aparatului, fără a depăși, în mod obișnuit, doi ani. Data următoarei verificări poate fi găsită în livretul centralei sau în documentul eliberat la verificarea precedentă. În cadrul VTP, specialistul verifică, între altele: - existența și corectitudinea livretului aparatului; - integritatea centralei și condițiile de instalare; - funcționarea dispozitivelor de control și siguranță; - reglarea instalației de ardere; - evacuarea gazelor arse; - încadrarea noxelor în limitele admise; - etanșeitatea și funcționarea aparatului în condiții de siguranță. La final, rezultatul se înscrie în livret: „ADMIS”, dacă centrala poate continua să funcționeze, sau „RESPINS”, dacă sunt descoperite probleme care împiedică utilizarea în siguranță. Prescripțiile tehnice aplicabile sunt publicate de ISCIR. Revizia anuală de service nu este același lucru cu VTP-ul Unele firme sau manuale ale producătorilor recomandă o revizie de întreținere în fiecare an, înaintea sezonului rece. Citește și: Aer condiționat, copertină sau cameră pe fațada blocului: greșeli care pot aduce amenzi de până la un milion de lei Aceasta poate include curățarea arzătorului și a schimbătorului de căldură, controlul presiunii, al vasului de expansiune și al altor componente. Revizia anuală este utilă pentru prevenirea defecțiunilor, reducerea consumului și menținerea garanției, dacă producătorul o cere. Ea nu înlocuiește însă verificarea tehnică periodică ISCIR, decât dacă operatorul autorizat efectuează și consemnează în mod expres toate operațiunile necesare pentru VTP. Proprietarul trebuie să întrebe clar ce cumpără: o curățare, o revizie de service, un VTP ISCIR sau un pachet care le cuprinde pe amândouă. Diferența se vede și în acte: după o revizie de service primești o factură și un raport de intervenție, în timp ce după un VTP ISCIR primești obligatoriu o fișă de verificări tehnice și completarea livretului aparatului, documente care se raportează în baza de date ISCIR. Instalația de gaze trebuie verificată la cel mult doi ani Separat de centrală, instalația de utilizare a gazelor naturale trebuie supusă unei verificări tehnice periodice la interval de maximum doi ani. Obligația revine clientului final, iar lucrarea poate fi efectuată numai de un operator economic autorizat ANRE pentru asemenea intervenții. Potrivit ANRE, pentru verificarea și revizia instalației de utilizare trebuie aleasă o firmă cu autorizație de tip EDIB, iar lucrarea se face în baza unui contract de prestări servicii încheiat anterior. Lista firmelor poate fi consultată în portalul ANRE. Specialistul urmărește, în principal, starea conductelor, îmbinărilor și robinetelor, etanșeitatea instalației, funcționarea aparatelor racordate, aerisirea încăperilor și evacuarea gazelor de ardere. Dacă există aparate racordate la coș, pot fi cerute și documente care să ateste verificarea și curățarea coșului de fum, în condițiile aplicabile instalației respective. Revizia instalației de gaze este obligatorie la zece ani Revizia tehnică a instalației de gaze se efectuează periodic la cel mult zece ani. Termenul se calculează de la data punerii în funcțiune a instalației sau de la ultima revizie tehnică. Lucrarea devine obligatorie și înainte de împlinirea celor zece ani: - după întreruperea utilizării instalației pentru mai mult de șase luni; - după orice eveniment care ar fi putut afecta funcționarea acesteia în siguranță; - atunci când sunt descoperite defecțiuni ori modificări care impun o examinare mai amplă; - la solicitarea justificată a operatorului sistemului de distribuție. Revizia presupune verificări mai extinse decât controlul efectuat la doi ani și poate include probe de rezistență și etanșeitate, în funcție de situația concretă. O locuință în care gazele au fost oprite mai mult de șase luni nu poate fi repusă pur și simplu în funcțiune pe baza vechii verificări. Înaintea reluării utilizării poate fi necesară revizia tehnică și remedierea tuturor neconformităților. Furnizorul trebuie să trimită o notificare înaintea scadenței Potrivit procedurii aprobate prin Ordinul ANRE nr. 179/2015, furnizorul de gaze trebuie să transmită gratuit clientului o notificare cu minimum 60 de zile înaintea datei la care expiră verificarea sau revizia periodică. Notificarea nu înseamnă însă că furnizorul va face automat lucrarea și nici că obligația trece asupra sa. Clientul trebuie să contacteze o firmă autorizată, să încheie contractul și să permită accesul specialistului. Furnizorul poate oferi propriul serviciu sau un pachet comercial, dar consumatorul nu este obligat să aleagă firma recomandată de acesta. Poate contracta orice operator care deține autorizația ANRE necesară. Nici lipsa notificării nu trebuie tratată ca o prelungire a valabilității. Proprietarul ar trebui să urmărească și documentele precedente, mai ales dacă a schimbat furnizorul, titularul contractului ori datele de contact. Cât costă verificările în 2026 Nu există un tarif unic stabilit de stat. Prețul diferă în funcție de oraș, firmă, puterea centralei, numărul aparatelor racordate, complexitatea instalației și deplasarea echipei. Ofertele publice și tarifele întâlnite pe piață în 2026 indică, orientativ: 190–350 de lei pentru VTP ISCIR la o centrală obișnuită de apartament; 180–350 de lei pentru verificarea instalației de gaze; 300–900 de lei pentru revizia instalației de gaze, în funcție de tipul și dimensiunea acesteia; 200–350 de lei pentru o revizie sau întreținere anuală a centralei. Pentru o casă cu mai multe puncte de consum ori o instalație mai complexă, costul poate fi mai mare. Unele firme oferă pachete care cuprind atât VTP-ul centralei, cât și verificarea instalației de gaze. Prețul inițial nu include întotdeauna piesele, reparațiile, curățarea extinsă, montarea detectorului, schimbarea robinetelor sau deplasarea în afara localității. Înaintea programării trebuie cerut un preț final și trebuie verificat dacă acesta include TVA, documentele și transmiterea fișei către operatorul de distribuție. Când devine obligatoriu detectorul de gaze Detectorul nu se montează automat în orice locuință doar pentru că aceasta are centrală sau aragaz. Necesitatea sa depinde de configurația încăperii și de cerințele normelor tehnice. În încăperile cu aparate alimentate cu gaze în care există ferestre cu geamuri mai groase de patru milimetri, geam securizat ori tâmplărie de tip termopan, normele pot impune detectoare automate care acționează o electrovană și opresc alimentarea atunci când este sesizată o scurgere. Dacă la verificare se constată că locuința nu îndeplinește condițiile privind ventilarea, admisia aerului, evacuarea gazelor arse sau detecția scurgerilor, instalația poate fi declarată neconformă. Proprietarul va trebui să execute lucrările cerute înainte de a primi un rezultat favorabil. Detectorul și electrovalva trebuie instalate de personal autorizat, nu improvizate sau montate exclusiv după indicațiile unui comerciant. Ce documente trebuie pregătite Lista exactă poate varia în funcție de lucrare și de situația instalației, însă proprietarului i se pot solicita: - notificarea primită de la furnizor; - actul de identitate; - documentația tehnică a instalației de gaze; - ultima fișă de verificare sau revizie; - livretul centralei; - documentele privind punerea în funcțiune și verificările anterioare; - dovada verificării coșului de fum, dacă este cazul; - documentele detectorului și electrovalvei; - dovada remedierii neconformităților constatate anterior. Pierderea proiectului instalației poate întârzia lucrarea și poate genera costuri suplimentare. Firma autorizată sau operatorul de distribuție trebuie întrebat ce procedură se aplică pentru recuperarea ori reconstituirea documentației. Ce se întâmplă dacă instalația nu trece verificarea Dacă specialistul găsește scurgeri, conducte corodate, racorduri necorespunzătoare, aparate montate ilegal, lipsa ventilării sau alte pericole, verificarea nu poate fi încheiată favorabil doar pentru că proprietarul a plătit serviciul. În funcție de gravitatea problemei, se poate dispune: - oprirea aparatului defect; - închiderea robinetului; - întreruperea alimentării cu gaze; - remedierea instalației; - înlocuirea unor componente; - refacerea documentației tehnice; - efectuarea unei noi probe înaintea reluării alimentării. Costul reparațiilor este separat de tariful verificării. Gazele pot fi reluate numai după ce problema a fost remediată și sunt îndeplinite condițiile de funcționare în siguranță. Ce riști dacă lași termenul să expire Consecința practică cea mai importantă nu este o „taxă de întârziere”, ci posibilitatea de a rămâne fără gaze. În lipsa verificării sau reviziei valabile, operatorul de distribuție poate întrerupe alimentarea până la îndeplinirea obligațiilor legale. Dacă perioada de neutilizare depășește șase luni, pentru repornire poate deveni necesară o revizie, mai amplă și mai costisitoare decât verificarea obișnuită. În cazul centralei, expirarea VTP înseamnă că aparatul nu mai are o verificare tehnică valabilă. Dacă acesta este declarat „RESPINS”, utilizarea sa trebuie oprită până la remediere și reverificare. Proprietarul răspunde și pentru funcționarea în siguranță a instalației. Dacă se produce un incendiu, o explozie sau o intoxicare, lipsa verificărilor poate avea consecințe civile sau penale. Despăgubirea prin polița de asigurare va depinde de contract și de cauzele evenimentului; de aceea nu trebuie presupus automat nici că asigurătorul va refuza plata, nici că va acoperi orice daună provocată prin nerespectarea obligațiilor de siguranță. Cine plătește într-o locuință închiriată În raport cu operatorii din domeniu, obligația trebuie urmărită de titularul locului de consum și de deținătorul sau utilizatorul instalației, după caz. Între proprietar și chiriaș, plata depinde și de contractul de închiriere. În practică, verificările periodice și lucrările care țin de instalația permanentă sunt suportate adesea de proprietar, iar defecțiunile provocate de folosirea necorespunzătoare pot reveni chiriașului. Pentru a evita situația în care fiecare crede că se ocupă celălalt, contractul ar trebui să precizeze cine programează verificările, cine plătește și cine păstrează documentele. La bloc trebuie verificată și instalația comună Într-un condominiu pot exista atât instalații individuale, cât și o instalație comună de utilizare a gazelor. Verificarea centralei din apartament nu acoperă conductele comune ale blocului. Asociația de proprietari trebuie să urmărească lucrările care privesc partea comună, iar fiecare proprietar trebuie să permită accesul acolo unde controlul instalației o impune. O problemă descoperită într-un singur apartament poate întârzia reluarea gazelor pentru mai mulți locatari dacă afectează instalația comună sau siguranța întregului tronson. Cum verifici dacă ești la zi Pentru centrală, trebuie consultate livretul aparatului și ultimul proces-verbal VTP. Pentru instalația de gaze, data scadentă apare în notificarea furnizorului și în ultima fișă de verificare sau revizie. Înainte de a contracta o firmă, proprietarul trebuie să-i verifice autorizația, să ceară prețul complet și să afle cine transmite documentele către operatorul de distribuție. Cel mai simplu este ca termenele să fie trecute într-un calendar imediat după efectuarea lucrărilor. O centrală curățată recent poate avea VTP-ul expirat, iar o instalație verificată la doi ani poate ajunge separat la termenul reviziei de zece ani. În domeniul gazelor, trei operațiuni cu denumiri asemănătoare nu înseamnă aceeași obligație.

Proprietarii cu centrale termice riscă oprirea gazelor: verificările obligatorii și costurile din 2026
Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli
Eveniment

Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli

O perioadă de muncă neluată în calcul, venituri sau sporuri omise, o încadrare greșită a anilor lucrați în condiții deosebite ori speciale sau chiar respingerea cererii de pensionare pot duce la o decizie pe care pensionarul o consideră incorectă. În 2026, aceasta poate fi contestată, însă procedura nu mai este aceeași ca în urmă cu câțiva ani. Cea mai importantă regulă este termenul: decizia emisă de casa teritorială de pensii poate fi atacată în 45 de zile de la comunicare, direct în instanță. Dacă termenul este lăsat să treacă, decizia devine definitivă. În 2026, contestația se depune direct la tribunal Una dintre cele mai importante schimbări aduse de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii privește chiar modul în care sunt contestate deciziile caselor de pensii. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Potrivit art. 127, deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă. Tribunalul este cel care soluționează în primă instanță litigiile privind deciziile de pensionare. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să aștepte o nouă verificare administrativă înainte de a merge în instanță. Pentru litigiile privind drepturile de pensie, cererea se adresează tribunalului în a cărui rază teritorială își are domiciliul reclamantul. În practică, dosarele sunt soluționate de secțiile sau completele specializate în conflicte de muncă și asigurări sociale. Un avantaj important este că aceste litigii sunt scutite de taxă judiciară de timbru. Pensionarul nu trebuie, așadar, să plătească o taxă de timbru pentru a cere instanței anularea sau modificarea unei decizii de pensie. De unde vine termenul de 30 de zile și Comisia de Contestații Aici apare una dintre cele mai mari surse de confuzie. Citește și: Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap Sub vechea Lege nr. 263/2010, decizia casei de pensii trebuia contestată în 30 de zile de la comunicare la Comisia Centrală de Contestații. Era o procedură administrativă prealabilă și obligatorie. Aceasta nu mai este regula aplicabilă unei decizii de pensie contestate în procedura actuală. În prezent, Legea nr. 360/2023 stabilește termenul de 45 de zile și sesizarea directă a instanței. Chiar CNPP precizează în ghidurile sale actuale că deciziile caselor teritoriale pot fi contestate în 45 de zile la instanța competentă. De aceea, pensionarii trebuie să fie atenți la ghidurile, modelele de contestație și articolele mai vechi disponibile online. Un formular care îi îndrumă să formuleze contestație către Comisia Centrală de Contestații poate descrie procedura veche. Cele 45 de zile se calculează de la comunicare, nu de la data scrisă pe decizie Un detaliu esențial este momentul de la care începe să curgă termenul. Legea vorbește despre 45 de zile de la comunicarea deciziei, nu pur și simplu de la data la care documentul a fost emis. De exemplu, o decizie poate fi emisă de casa de pensii la 1 octombrie, dar poate ajunge prin poștă câteva zile mai târziu. Pentru respectarea termenului de contestare contează comunicarea acesteia. Tocmai de aceea este recomandabil ca pensionarul să păstreze plicul, confirmarea de primire sau orice document din care rezultă data la care decizia i-a fost comunicată. Este una dintre cele mai simple dovezi dacă, ulterior, apare o discuție privind respectarea termenului. Ce poate contesta pensionarul Nu numai o decizie prin care cererea de pensionare a fost respinsă poate fi atacată. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Pensionarul poate considera greșită și o decizie prin care pensia a fost acordată, dar cuantumul rezultat este prea mic. Printre problemele care pot justifica verificarea unei decizii se numără: - perioade de vechime care nu apar în calcul; - venituri sau sporuri care nu au fost valorificate; - perioade lucrate în grupa I sau grupa a II-a ori în condiții deosebite sau speciale tratate incorect; - stagiul de cotizare calculat greșit; - punctele utilizate la stabilirea pensiei calculate eronat; - anumite documente depuse de solicitant care nu au fost valorificate; - îndeplinirea greșită a condițiilor privind vârsta sau stagiul necesar; - respingerea cererii de pensionare. Important este ca pensionarul să nu se limiteze la afirmația că „pensia este prea mică”, ci să arate, pe cât posibil, ce element al deciziei consideră greșit. Ce trebuie să conțină cererea adresată tribunalului Pentru a permite instanței să înțeleagă problema, cererea trebuie să identifice clar pensionarul, casa de pensii care a emis actul și decizia contestată. Este util să fie indicate numărul și data deciziei, data comunicării acesteia și motivele pentru care pensionarul consideră că actul este nelegal sau greșit. De exemplu, dacă problema este o perioadă de muncă omisă, aceasta trebuie identificată cât mai precis. Dacă sunt în discuție sporuri sau venituri, trebuie arătat ce documente le dovedesc. Dacă pensionarul contestă modul în care a fost valorificată o anumită perioadă, trebuie explicat motivul. La cerere se pot atașa, după caz: - copia deciziei contestate; - dovada datei la care aceasta a fost comunicată; - carnetul de muncă sau copii relevante; - adeverințe privind vechimea; - adeverințe privind veniturile sau sporurile; - documente privind grupele de muncă ori condițiile deosebite sau speciale; - alte înscrisuri care susțin calculul solicitat. Cu cât problema este identificată mai clar, cu atât instanța poate verifica mai ușor modul în care casa de pensii a stabilit drepturile. Pensionarul poate cere anularea sau modificarea deciziei În funcție de situație, obiectivul procesului poate fi diferit. Dacă cererea de pensionare a fost respinsă nejustificat, pensionarul poate cere anularea deciziei și recunoașterea drepturilor care i se cuvin. Dacă pensia a fost stabilită, dar calculul este greșit, poate solicita anularea în tot sau în parte a deciziei și obligarea casei de pensii la emiterea unei decizii corecte, cu valorificarea perioadelor, veniturilor sau celorlalte elemente omise. În funcție de caz, pot rezulta și diferențe de bani aferente perioadei pentru care pensia ar fi trebuit plătită în cuantumul corect. Atenție la termenul de 30 de zile Termenul de 30 de zile nu a dispărut complet din legislația pensiilor. De exemplu, Articolul 99 din Legea nr. 360/2023 permite pensionarului să ceară anularea deciziei prin care i-a fost admisă cererea de pensionare, în termen de 30 de zile de la comunicare. Este însă o procedură diferită de contestarea unei decizii considerate greșite. Cu alte cuvinte: 45 de zile – termen pentru contestarea în instanță a deciziei casei teritoriale de pensii; 30 de zile – poate interveni în alte proceduri, inclusiv atunci când persoana dorește anularea propriei decizii de admitere a pensionării. Cele două termene nu trebuie confundate. Ce se întâmplă după hotărârea tribunalului Tribunalul judecă litigiul în primă instanță. Dacă una dintre părți nu este mulțumită de soluție, hotărârea poate fi atacată cu apel, care va fi judecat de Curtea de Apel competentă. Atenție majoră la termene: spre deosebire de procesele obișnuite unde termenul este de 30 de zile, în litigiile de pensii se aplică legislația specială a asigurărilor sociale și a muncii. Astfel, termenul de apel este de numai 10 zile de la comunicarea hotărârii. Așadar, în traseul unui litigiu apar două termene stricte: 45 de zile pentru a ataca decizia inițială a Casei de Pensii la Tribunal. 10 zile pentru a formula apel împotriva sentinței date de Tribunal Ce greșeli frecvente fac pensionarii în acest proces Deși legea oferă pârghiile necesare pentru corectarea erorilor, drumul de la o decizie nedreaptă la o pensie corectă este plin de capcane birocratice. În practică, mulți pensionari pierd procese clare nu pentru că nu ar avea dreptate, ci din cauza unor erori de procedură sau a neatenției. Pentru a le evita este vital să cunoașteți capcanele. Greșeala nr. 1: pensionarul trimite contestația la vechea Comisie Este probabil una dintre cele mai periculoase confuzii. Un pensionar găsește pe internet un model redactat în urmă cu câțiva ani și formulează o „contestație către Comisia Centrală de Contestații”, bazându-se pe vechea Lege nr. 263/2010. În 2026 însă, pentru deciziile caselor teritoriale de pensii supuse actualei proceduri, calea prevăzută de Legea nr. 360/2023 este sesizarea directă a instanței în termen de 45 de zile. Folosirea unei proceduri depășite poate însemna pierdere de timp tocmai într-o situație în care termenul legal continuă să curgă. Greșeala nr. 2: pensionarul așteaptă răspunsuri și explicații de la Casa de Pensii Este firesc ca persoana să ceară mai întâi lămuriri casei de pensii. Problema apare atunci când presupune că o petiție, o cerere de explicații sau o solicitare de reverificare îi prelungește automat termenul de contestare. Termenul de 45 de zile prevăzut de lege pentru atacarea deciziei nu trebuie tratat ca un termen orientativ. Pensionarul care consideră că decizia este greșită trebuie să urmărească separat termenul în care poate sesiza instanța. Greșeala nr. 3: se uită data la care a fost primită decizia După câteva săptămâni, pensionarul poate ști când a fost emisă decizia, dar nu mai poate demonstra cu ușurință când a primit-o. De aceea este important să fie păstrate plicul, confirmarea de primire și orice document privind comunicarea. Într-un proces în care se discută dacă acțiunea a fost sau nu formulată în termen, această dată poate deveni esențială. Greșeala nr. 4: contestația spune doar „pensia este calculată greșit” O astfel de afirmație este prea generală pentru a explica problema. Pensionarul ar trebui să compare decizia cu documentele pe care le deține și să identifice cât mai precis ce consideră că lipsește: o perioadă de vechime, un spor, o adeverință, o grupă de muncă, un venit sau un alt element utilizat la stabilirea pensiei. Nu este necesar ca pensionarul să poată reproduce singur toate formulele de calcul ale casei de pensii. Este însă important să arate ce anume contestă și pe ce documente își întemeiază susținerea. Greșeala nr. 5: originalele sunt predate fără a fi păstrate copii Actele vechi de muncă pot fi dificil sau chiar imposibil de obținut din nou. Carnete de muncă, adeverințe emise de foști angajatori, documente provenite din arhive și dovezi privind sporurile sau grupele de muncă trebuie păstrate cu atenție. Pensionarul ar trebui să aibă copii ale tuturor documentelor pe care le folosește în procedură și să păstreze dovada depunerii sau transmiterii lor. Avocatul nu e obligatoriu Pensionarul se poate adresa instanței și fără avocat. Totuși, asistența juridică poate fi utilă în dosarele complicate, mai ales dacă problema presupune interpretarea unor perioade de grupă de muncă, a unor adeverințe vechi, a legislației succesive sau refacerea unui calcul complex al pensiei. Important pentru pensionarii care ezită să meargă în instanță din cauza costurilor este faptul că litigiile privind drepturile și obligațiile de asigurări sociale sunt scutite de taxă judiciară de timbru. Ce trebuie verificat imediat după primirea unei decizii de pensie O decizie de pensionare nu ar trebui pusă deoparte imediat după ce pensionarul vede suma finală. Trebuie verificată și motivarea, perioadele valorificate și elementele folosite pentru stabilirea dreptului. Dacă apar neconcordanțe, primul reper trebuie să fie chiar data comunicării documentului. În 2026, regula esențială este simplă: decizia casei teritoriale de pensii se contestă direct la tribunal, în maximum 45 de zile de la comunicare. Vechea procedură a contestației în 30 de zile la Comisia Centrală de Contestații nu mai este procedura aplicabilă actualelor decizii de pensie. Iar pentru pensionari, una dintre cele mai costisitoare greșeli nu este neapărat să nu aibă dreptate, ci să descopere prea târziu că au avut dreptate după expirarea termenului în care puteau cere instanței să verifice decizia.

Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate
Politică

Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate

PSD a decis să retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan cu 97,7% din voturi. Refuzul premierului Bolojan de a demisiona și o eventuală retragere a miniștrilor PSD din guvern ar putea împinge România într-o perioadă de interimat guvernamental. Teoretic, potrivit Constituției, această perioadă este de 45 de zile. În practică, se poate prelungi cu anumite "artificii", mai ales că nu există sancțiuni pentru depășirea acestei perioade. Pentru un guvern rămas fără majoritate, această "zonă gri" nu este o problemă juridică, ci o oportunitate. Însă cât de mult poate fi întins interimatul, dincolo de limita legală? Interimatul în Constituție: limitat și cu atribuții reduse Cadrul juridic pare, la prima vedere, clar. Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Potrivit Constituția României, articolul 107 alin. (4), interimatul unui membru al Guvernului este limitat la „cel mult 45 de zile”. Această limită este reiterată în practică drept un termen maximal în care situația politică ar trebui clarificată. În paralel, articolul 110 stabilește că, după încetarea mandatului, guvernul rămâne doar pentru „administrarea treburilor curente” până la instalarea unui nou executiv. Aceasta implică restrângerea semnificativă a puterilor: fără reforme majore, fără politici structurale, fără decizii strategice. În același sens, interpretările instituționale subliniază că un guvern interimar poate adopta doar măsuri necesare funcționării statului, fără ordonanțe de urgență sau inițiative legislative majore. Prima fisură: termenul există, sancțiunea lipsește Termenul de 45 de zile poate fi depășit. Constituția stabilește limita, dar nu precizează explicit o sancțiune automată. Nu există nici un articol de lege care să spună că guvernul încetează de drept sau că devine ilegal după expirarea termenului menționat la articolul 107. Această omisiune creează o situație paradoxală: deși există o regulă clară, nu există un mecanism direct de aplicare. În lipsa unei sancțiuni explicite, interimatul poate continua „de facto”, atâta timp cât nu intervine o decizie politică sau constituțională care să-l oprească. Un exemplu recent întărește această logică. În 2025, un interimat la nivel de vicepremier a depășit termenul legal de 45 de zile fără ca funcția să fie ocupată definitiv. Este vorba de premierul Ilie Bolojan care nu făcuse nici o propunere pentru funcția de vicepremier rămasă vacantă după demisia lui Dragoș Anastasiu. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat atunci că desemnarea este „dificilă”, precizând totodată că nu există un impediment legal. Dogioiu a invocat atunci precedentul din 2009, când guvernul interimar a funcționat peste termenul prevăzut de lege. Lecția din 2009: precedentul care contrazice teoria Ambiguitatea interimatului nu este doar teoretică. România a experimentat deja o astfel de situație. În 2009, guvernul condus de Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie, pe fondul ruperii coaliției de guvernare dintre Partidul Democrat Liberal și Partidul Social Democrat. Criza politică s-a suprapus peste campania pentru alegerile prezidențiale și peste tensiunile dintre președintele Traian Băsescu și majoritatea parlamentară, care îl susținea pentru funcția de premier pe Klaus Iohannis. În acest context, negocierile pentru formarea unui nou guvern au fost blocate, iar propunerile succesive de premier nu au reușit să coaguleze o majoritate stabilă în Parlament. Astfel, cabinetul Boc a rămas în funcție cu atribuții limitate, ca guvern interimar, timp de aproximativ 70 de zile – cu circa 25 de zile peste termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție pentru interimat – până la învestirea unui nou executiv, cunoscut drept Guvernul Boc 2, pe 23 decembrie 2009. Interimatul fragmentat: miniștri „rotativi” și guvern funcțional Un alt mecanism prin care interimatul poate fi prelungit, fără a încălca formal Constituția, este fragmentarea acestuia la nivelul executivului. Constituția României reglementează interimatul în principal la nivel individual, pentru funcția de prim-ministru sau pentru miniștri, nu ca o stare globală a întregului guvern. Această nuanță permite apariția unor formule hibride de funcționare, în care o parte dintre miniștri sunt interimari, alții își păstrează statutul de titulari, iar atribuțiile portofoliilor vacante sunt redistribuite temporar în interiorul cabinetului. În practică, acest mecanism creează o flexibilitate semnificativă: premierul poate desemna interimari dintre miniștrii rămași în funcție, aceștia cumulând două sau mai multe portofolii pentru o perioadă limitată. Deși fiecare interimat este, teoretic, supus limitei de 45 de zile prevăzute de articolul 107, aceste rotații și cumuluri pot menține funcționalitatea guvernului chiar și în absența unei majorități politice clare sau a unei validări parlamentare rapide. Un exemplu relevant este tot cel din 2009, când, după retragerea Partidul Social Democrat de la guvernare, miniștrii acestuia au părăsit cabinetul condus de Emil Boc. Portofoliile vacante au fost preluate temporar de miniștri ai Partidul Democrat Liberal, care au asigurat interimatul pe mai multe domenii simultan. Astfel, deși guvernul pierduse o parte importantă din componența sa politică, el a continuat să funcționeze, într-o formulă redusă și dezechilibrată. Această reorganizare nu poate substitui votul de încredere al Parlamentului și nici nu conferă o legitimitate politică nouă executivului. Totuși, ea permite evitarea unui blocaj administrativ imediat și prelungește, în mod indirect, perioada de tranziție. În acest sens, fragmentarea interimatului devine nu doar o soluție tehnică, ci și un instrument politic, prin care guvernul câștigă timp într-un context de incertitudine și negocieri prelungite. Întârzierea deliberată a procedurilor Un alt „artificiu” ține de timp. Constituția prevede că un premier desemnat trebuie să ceară votul de încredere în 10 zile. Însă legea nu stabilește cât durează negocierile pentru desemnare, formarea majorității și consultările politice. Această lipsă de termene clare creează un spațiu de manevră. Negocieri între partide pot fi prelungite invocându-se refuzul unor compromisuri, ceea ce duce la blocaje în Parlament. Interimatul care continuă „până la numirea altuia” Cea mai importantă portiță este însă chiar în textul constituțional. Articolul 110 spune că guvernul rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către noul executiv. Această formulare creează o dublă realitate: există o limită de 45 de zile, dar guvernul nu dispare automat după expirarea acestor zile. Cu alte cuvinte, dacă nu există un nou guvern, cel vechi continuă, chiar și în afara termenului constituțional. Această interpretare este confirmată și în practică: guvernul interimar poate rămâne în funcție până la instalarea unui nou cabinet, chiar dacă termenul a fost depășit. Limitele reale ale „artificiilor” Chiar și în această zonă gri a artificiilor, există totuși limite. Interimatul nu poate fi prelungit la infinit, deoarece Parlamentul poate adopta o moțiune de cenzură. Președintele țării poate declanșa procedura de desemnare a unui nou premier. De asemenea, Curtea Constituțională poate interveni în caz de conflict instituțional.

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern. Inițial, anunțase 4 februarie
Eveniment

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern. Inițial, anunțase 4 februarie

CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern. Inițial, Curtea anunțase  că se va pronunța la 4 februarie în legătură cu legea numită „privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Citește și: Guvernul l-a rechemat pe consulul la Cape Town, Andrei Zaharescu, fost purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Zaharescu era uitat în post din 2013 CCR s-a predat după două „erate”: judecă în decembrie majorările de taxe cerute de Guvern Legea a fost contestată pentru a doua oară de AUR la CCR, iar termenul stabilit de judecători era 4 februarie: „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”. După acest anunț, CCR a emis o erată și a precizat că ședința de judecată ba fi pe 21 ianuarie. Ulterior, Guvernul a anunţat că va solicita CCR preschimbarea termenului de 21 ianuarie 2026. Această lege este esențială pentru ca Guvernul să poată promova bugetul pe 2026.  În sfârșit, spre seară, CCR a decis să judece contestația pe 10 decembrie.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Acum câteva zile, Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

Iohannis anunță că își va înceta mandatul la termen, adică după alegerile parlamentare, după ce în presă a apărut informația că ar candida pentru un loc de senator
Eveniment

Iohannis anunță că își va înceta mandatul la termen, adică după alegerile parlamentare, după ce în presă a apărut informația că ar candida pentru un loc de senator

Iohannis își încetează mandatul la termen. Preşedintele Klaus Iohannis precizează, având în vedere informaţiile vehiculate în spaţiul public, că îşi va încheia mandatul la termen. Iohannis își încetează mandatul la termen Acesta a adăugat că nu intenţionează să demisioneze din funcţia de şef al statului, transmite Administraţia Prezidenţială. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Presa a relatat că se discută un scenariu potrivit căruia preşedintele ar demisiona din funcţie, înainte de terminarea mandatului său, pentru a candida la o funcţie de senator în viitorul Legislativ.

Podul Grant va fi finalizat cu 12 luni înainte de termenul prevăzut, anunță Nicușor Dan. În 2023, guvernul Ciolacu blocase finanțarea
Eveniment

Podul Grant va fi finalizat cu 12 luni înainte de termenul prevăzut, anunță Nicușor Dan. În 2023, guvernul Ciolacu blocase finanțarea

Podul Grant va fi finalizat cu 12 luni înainte de termenul prevăzut, anunță primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook. În 2023, la final de an, guvernul Ciolacu blocase finanțarea acestui pod, dar primăria a ajuns la un acord cu constructorul, care a continuat să lucreze deși urma să fie plătit abia în 2024. Citește și: Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA Podul Grant, finalizat înainte de termenul prevăzut „Continuă lucrările pentru reabilitarea Podului Grant fără afectarea traficului rutier. Administrația Străzilor București lucrează în această perioadă la partea interioară a pasajului principal, unde execută reparații cu mortare speciale și injecții ale fisurilor. De asemenea, se aplică vopsea anticorozivă atât pe partea interioară a rampelor, cât și pe segmentul interior al pasajului principal. În același timp, se montează masca de aluminiu, inclusiv structura fixare, pe grinda parapet, iar pe aleea de acces spre pasajul pietonal se toarnă beton și se fac lucrări premergătoare asfaltării”, a scris Nicușor Dan. Guvernul Ciolacu era să blocheze lucrările Premierul Marcel Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant, iar lucrările au continuat prin bunăvoința constructorului, explica, în octombrie 2023, primarul Capitalei, Nicușor Dan. „Ordonanța spune că noi putem să plătim în lunile noiembrie și decembrie media lunilor ianuarie-septembrie. În perioada ianuarie-septembrie nu s-a facturat pe această lucrare. Deci noi neavând plăți făcute, nu o să putem plăti. Banii sunt în cont și toată lumea știe că suntem serioși. Această ordonanță nu trebuia să fie dată în forma în care a fost dată. E o gravă ingerință a naționalului în autonomia locală. Dacă chiar suntem într-o situația așa de disperată financiar trebuia să ni se dea o marjă, să ni se reducă cotele defalcate sau ceva și noi să decidem în cadrul acestei sume, nu să se taie de-a valma”, a spus Nicușor Dan. Vom finaliza reabilitarea Podului Grant în luna august a acestui an, cu 12 luni cu mai devreme decât termenul prevăzut în contract”

Rusia, la un pas de a intrat în incapacitate de plată după expirarea termenului limită
Internațional

Rusia, la un pas de a intrat în incapacitate de plată după expirarea termenului limită

Momente grele pentru economia rusă. Rusia este pe punctul de a intra în prima incapacitate de plată a datoriilor suverane din ultimele decenii, în condiţiile în care unii deţinători de obligaţiuni nu au primit dobânzile datorate până la termenul limită care a expirat luni, transmite Reuters. Plăţile respective vizează dobânzi în valoare de 100 de milioane de dolari pentru două emisiuni de obligaţiuni, una denominată în dolari şi cealaltă în euro, care trebuiau plătite de Rusia până la data de 27 mai. Plăţile aveau o perioadă de graţie de 30 de zile, care a expirat duminică. Momente grele pentru economia rusă Ministerul de Finanţe al Rusiei a declarat că a efectuat plăţile către Depozitarul Naţional de Reglementări (NSD), în euro şi dolari, adăugând că şi-a îndeplinit obligaţiile. Cu toate acestea, unii deţinători de obligaţiuni din Taiwan nu şi-au primit banii până luni, susţin sursele citate de Reuters. Pentru mulţi deţinători de obligaţiuni, neprimirea la timp a banilor datoraţi în conturile lor constituie un default. Însă, fără un termen limită exact specificat în prospect, avocaţii spun că Rusia ar putea avea timp până la sfârşitul zilei lucrătoare următoare să plătească deţinătorilor de obligaţiuni. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev Moscova se străduieşte să continue plăţile pentru datoria sa externă în valoare de 40 de miliarde de dolari, după ce sancţiunile occidentale impuse după invadarea Ucrainei au scos practic Rusia în afara sistemului financiar mondial şi au făcut activele sale inacceptabile pentru mulţi investitori. Kremlinul a susţinut în repetate rânduri că nu există motive pentru ca Rusia să intre în incapacitate, dând vina pe sancţiunile internaţionale pentru incapacitatea sa de a rambursa sumele datorate deţinătorilor de obligaţiuni ruseşti. Kremlinul, aproape de primul pas spre default internațional Eforturile Rusiei de a evita ceea ce ar fi primul său mare default internaţional de la Revoluţia Bolşevică din urmă cu un secol s-au lovit de un obstacol imposibil de depăşit la finele lunii mai, când Trezoreria americană a blocat efectiv capacitatea Moscovei de a face plăţi deţinătorilor de obligaţiuni. "Începând din luna martie, ne gândeam că un default al Rusiei este, probabil, inevitabil, singura întrebare fiind când anume va avea loc. Trezoreria americană a răspuns la această întrebare pentru noi, iar acum default-ul este iminent", a spus Dennis Hranitzky de la firma de avocatură Quinn Emanuel, potrivit Agerpres. Chiar dacă un default ar fi în mare parte unul simbolic, având în vedere că acum Rusia nu se poate împrumuta de pe pieţele internaţionale - şi nici nu are nevoie să se împrumute date fiind veniturile mari generate de exporturile de petrol şi gaze - stigmatul asociat cu incapacitatea de plată a datoriei externe ar urma să majoreze costurile cu împrumuturile în viitor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră