vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: teleorman

21 articole
Eveniment

Un judecător a amânat de peste 100 de ori pronunțarea

Un judecător din Alexandria, Samir Bosoc, a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, iar acuzatul așteaptă din 2021 luarea unei decizii, arată datele de pe portalul instanțelor. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023 pe acest judecător pentru exact această situație, dar nu s-a schimbat nimic. Conform art. 391 din Codul de procedură penală, deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii se fac într-un termen de 60 de zile de la închiderea dezbaterilor. Ulterior, instanța poate amâna succesiv pronunțarea, fără ca fiecare amânare să depășească 30 de zile. Iar amânările de pronunțare nu pot depăși 120 de zile de la închiderea dezbaterilor. Citește și: Autonomia mașinilor electrice scade cu o treime în condiții reale. Un Lexus de 57.000 de lire străbate cu 37% mai puțin decât în prezentarea sa oficială Samir Bosoc era plătit de contribuabili cu peste 12.000 de lei pe lună în anul fiscal 2022. El deține două mașini Peugeot și două apartamente, unul în Iași, de 80 mp, și unul în Alexandria, de 50 mp, potrivit declarației de avere din iunie 2023. Un judecător a amânat de peste 100 de ori pronunțarea Bosoc trebuie să ia o decizie într-o cerere de contestare la executare care ar fi fost cerută chiar de parchet, întrucât ar fi intervenit prescrierea faptei. Condamantul Adrian Delcea ar fi fost prins conducând beat, cu alcoolemie de și a primit o condamnare cu executare pentru că era recidivist. O nouă ședință de judecată în dosarul 4395/740/2021 este prevăzută pentru 20 martie. Dar doar în 2024 au fost nu mai puțin de nouă amânări, prima la 3 ianuarie și ultima la 13 martie. Bosoc a fost sancționat în 2016 de CSM cu avertisment pentru întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor. În iunie 2023 a urmat o nouă sancțiune, respectiv tăierea cu 10% a salariului, dar doar timp de trei luni. Tot Samir Bosoc a dispus condamnarea unui băiat, elev în clasa a XI-a la data săvârșirii faptelor, la pedeapsa de 4 ani de închisoare în regim de detenție pentru că a postat pe Facebook mai multe fotografii de promovare publică a unor însemne/simboluri fasciste/naziste, instigând, totodată, la ură rasială împotriva minorității de etnie rromă. Ulterior, Curtea de Apel București a criticat hotărârea lui Samir Bosoc și a desființat-o, dispunând amânarea aplicării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani.

Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe Foto; Facebook CSM
Ciucă va rade conducerile din trei filiale PNL măcinate de scandaluri Foto: Facebook
Politică

Ciucă rade conducerile filiale PNL măcinate scandaluri

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, va rade conducerile din trei filiale PNL măcinate de scandaluri interne și unde PSD fura primarii liberali, afirmă surse politice. Potrivit acestor surse, schimbările vor arăta și dorința lui Ciucă de a arăta că se implică în conducerea partidului și ia decizii ferme. Citește și: Prietenul lui Ciolacu, Omar Hayssam, cere să fie eliberat. El a executat zece ani de închisoare, din cei 24 de ani la care a fost condamnat Ciucă va rade conducerile din trei filiale PNL măcinate de scandaluri Filialele cele mai problematice sunt în sudul României, conduse de lideri slabi, controversați, iar unii chiar cu probleme penale: La Olt - județ controlat de PSD, prin familia secretarului general al partidului, Paul Stănescu - senatorul Liviu Voiculescu și-a dat demisia de la șefia liberale pe fondul conflictului cu prefectul di Mezzo (PNL) și deputatul Gigel Știrbu, care este chiar vicepreședinte al PNL. Știrbu a fost desemnat președinte interimar al organizației. Presa locală arată că Liviu Voiculescu era apropiat de PSD și, după plecarea acestuia de la șefia organizației, cinci primari din PNL Olt vor părăși partidul, probabil pentru PSD. Teleorman: Eugen Pârvulescu, șeful filialei județene, și-a dat și el demisia la începutul săptămânii. Acum trei săptămâni, dosarul său de corupție a ajuns pe masa judecătorilor. El a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că şi-ar fi folosit influenţa pentru a falsifica un concurs pentru ocuparea unor posturi la Serviciul de Ambulanță Teleorman. Filiala PNL din Teleorman era marcată de conflictul între Pîrvulescu și Adrian Florescu, căruia organizația liberală locală i-a retras sprijinul pentru ocuparea funcției de vicepreședinte al Consiliului Județean. Gorj: filiala este controlată de senatorul Ion Iordache, fost primar de Turceni, după plecarea lui Dan Vâlceanu. Iordache - „fost buldozerist de mină”, potrivit Antenei 3 - deține o avere impresionantă și, de câteva săptămâni, este ținta dezvăluirilor de la postul controlat de Dan Voiculescu. Iordache este acuzat că nu poate controla filiala, primarii din județ dezertând tot mai des la PSD. Citește și: Dezastrul aparatelor de testare antidrog: în Olt, jumătate din rezultatele testărilor pozitive cu Drugtest, infirmate de analizele de la INML PNL ar urma să se reunească într-o ședința a conducerii la finalul săptămânii, la Sinaia, iar Ciucă va dori să se impună, intervenind în aceste județe, în care partidul pierde teren.

Județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte

Bihor, Timiș și Cluj sunt județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte. Județul Bihor a anunțat miercuri această realizare. În septembrie 2022, subprefectul de Timiș și președintele Consiliului Județean Cluj susțineau că au îndeplinit deja acest obiectiv. Potrivit B1 TV, nici în Satu-Mare nu ar mai fi școli cu toaleta în curte. Citește și: Pensionar special din SRI, la bază „mecanic agricol”, pus de Grindeanu la conducerea inutilei societăți care administrează Palatul CFR. Societatea, zeci de angajați, sporuri peste sporuri În țara ar mai fi peste 200 de școli în această situație spune ministrul Educației, dar datele sunt neclare. „Din câteva mii au rămas 200, 200 şi un pic şi urmează ca printr-o linie dedicată de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să finalizăm şi această chestiune. Ea ţine de autorităţile publice locale”, a afirmat, în iunie, ministrul Educației, Ligia Deca. Însă, în iulie 2023, B1 TV prezenta date mult mai dramatice: „În prezent, în România sunt 702 de unități de învățământ cu structuri arondate (grădinițe, școli primare și gimnaziale) care nu au toalete în incinta instituției de învățământ, potrivit datelor adunate din toate județele țării, exceptând Bucureștiul și județele Ilfov și Suceava, care nu au răspuns solicitărilor făcute în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile publice. Județele unde nici o școală nu mai are toaleta în curte „O veste foarte bună este că, începând cu anul școlar 2023-2024 nu mai există în Bihor unități de învățământ care dețin grupuri sanitare neconforme, situate în curte, fără apă curentă și fără canalizare”, a declarat, miercuri, inspectorul școlar general din Bihor, Horea Abrudan. „S-au achiziționat containere cu grupuri sanitare, pentru băieți și fete, cu coridor (n.r. de legătură cu școala) acoperit, astfel încât copiii să nu meargă prin ploaie. Sunt dotate cu apă curentă și au fosă septică”, a explicat inspectorul școlar general, citat de Bihoreanul. Clujul a reușit această performanță din 2022. „Deși nu este o laudă și ar trebui să constituie peste tot o normalitate a zilelor noastre, mă bucur să constat că atingerea obiectivului asumat la nivelul administrației județene a fost confirmată și de Inspectoratul Școlar în acest început de an educațional. Clujul este singurul județ din țară cu școli și grădinițe racordate integral la apă curentă și cu toalete în interiorul clădirilor, iar această stare datează deja de doi ani”, declara, în septembrie 2022, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj. „ZERO latrine în curțile școlilor din Timiș. Este important faptul că în 2022 toți elevii din județul Timiș au acces la unități de învățământ cu grupuri sanitare racordate la apă curentă și canalizare”, scria, tot în septembrie 2022, subprefectul de Timiș, Sorin Ionescu. Teleorman, Vrancea și Vaslui, cu zeci de unități școlare cu toaleta în curte În schimb, în restul țării ar mai fi peste 200 de școli cu toaleta în curte, apreciază Euronews România. Doar în Dolj ar fi 22 de astfel de unități școlare. „Vaslui este județul din România care domină la capitolul toaletelor în curtea instituției. Acolo, nu mai puțin de 111 unități școlare mai au încă wc-uri în curte”, arăta, în iulie 2023, postul B1 TV. În Teleorman sunt 52 de instituții de învățământ fără toalete, iar în județul Olt sunt 42, afirma acest post. În Buzău, 12 unităţi de învăţământ din judeţ nu deţin autorizaţie sanitară, iar 64 (13,25% din total) au grupuri sanitare în exteriorul clădirilor, racordate la fose septice, arată un raport al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) din acest județ, cu o săptămână înainte de începerea noului an şcolar. În Botoșani, din 470 de unități școlare, 20 mai sunt în această situație. În Sibiu, Școala Gimnazială Bruiu, Școala Gimnazială „Ioan Ban-Dascălu” Poiana Sibiului și Școala Gimnazială Râu Sadului mai au toalete în curte.

În Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

În Teleorman, magistrat pensie specială de 30.000 de lei

În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă din acest județ, arată datele pe luna iunie a casei de pensii din acest județ. În Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei Potrivit acestor date, în județ sunt 75 de magistrați cu pensii speciale. Pensia medie a acestora este de 20.908 lei, iar pensia cea mai mare este de 29.250 lei. În cazul pensiilor obișnuite, pentru limită de vârstă, pensia medie este de 1.937 de lei, dar există și o pensie maximă ușor peste 16.000 de lei. La casa de pensii din acest județ se află în plată și opt foști angajați ai Curții de Conturi, pensia lor medie fiind de 7.963 de lei, cea maximă fiind de 8.634 lei. Anul trecut, într-un alt județ relativ sărac, Vaslui, cea mai mare pensie a unui fost magistrat special era de 27.825 lei. În aprilie, magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare de 53 de pagini în care resping orice modificare adusă privilegiilor lor. Pensia medie încasată în decembrie de cei aproape 5.000 de magistrați a fost de 21.333 lei, aportul statului fiind de 19.997 lei, în timp ce pensia medie a românilor de rând a fost de 1.739 de lei. Citește și: Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale și dreptul la pensionare anticipată: greve ilegale în mai multe instanțe, iar procurorii protestează în masă Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, în ianuarie, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României.

Teleorman, județul cu cea mai vârstnică populație Foto: Facebook
Politică

Teleorman, județul cu cea mai vârstnică populație

Ultimele date ale recensământului din 2021, publicate în această dimineață, arată starea jalnică a fiefului lui Liviu Dragnea: Teleorman este județul cu cea mai vârstnică populație, cu o reducere-record a locuitorilor și cu cele mai multe văduve/ văduvi. Liviu Dragnea (PSD) a fost președinte al Consiliului Județean Teleorman din 2000 în 2012, iar succesorul său, Adrian Gâdea (PSD), care conduce instituția din 2013, era apropiatul său. Teleorman, județul cu cea mai vârstnică populație Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani). În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin), mai arată INS. Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăsește în județul Teleorman (7,3%), iar cea mai mică în județul Ilfov (2,9%). Teleorman este pe locul patru de la coada clasamentului în ceea ce privește ponderea persoanelor cu studii superioare - circa 8-9%, potrivit graficului INS. În județele Vaslui, Călărași și Botoșani ponderea populației cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% și, respectiv, 7,9%). În Teleorman, circa 40% din populație are un nivel de educație scăzut. La acest capitol, județele Giurgiu și Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educație, 51,6%, respectiv 50,3%, se află la coada clasamentului. Citește și: Fără milă: cecenii lui Kadîrov au violat o propagandistă rusă și i-au bătut cameramanul. Oficialii ruși încearcă să îngroape scandalul, ca să nu afecteze imaginea armatei

Un magistrat are pensie de 29.250 de lei Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Un magistrat are pensie de 29.250 de lei

În Teleorman, un magistrat are pensie de 29.250 de lei, arată datele statistice publicate de casa județeană de pensii pentru decembrie 2022. În acest județ, sunt în plată 75 de pensii speciale pentru magistrați. cea mai mică este 4.100 de lei, iar media a ajuns la 20.864 de lei. În județ, pensia medie pentru limită de vârstă este de 1.720 de lei. Există însă o pensie maximă bazată pe contributivitate, de 13.954 de lei. Un magistrat are pensie de 29.250 de lei Tot în Teleorman, mai sunt 29 de grefieri cu pensie specială, cu o pensie medie puțin peste 4.000 de lei, și un fost parlamentar, care primește 4.476 lei pe lună. Circa 81% dintre cetățenii români se pronunță în favoarea eliminării pensiilor speciale, arată ultimul sondaj de tip omnibus dat publicității de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS. Doar 12% susțin că acesta ar trebui menținute. Conform cercetării, doar piloții și personalul aeronautic ar trebui să primească pensii speciale. Un procent de 75% dintre români susțin acest lucru, conform sondajului. Cercetarea arată că 51% dintre cei chestionați nu sunt de acord ca foștii militari să beneficieze de pensii speciale. Conform sondajului, 44% ar fi de acord cu acest fel de pensii acordate pentru cadrele militare. Conform sondajului, 58% dintre cei chestionați susțin că procurorii și judecătorii nu ar trebui să beneficieze decât de pensii bazate pe contributivitate. Un procent de 34% dintre respondenți se declară de acord cu pensiile de serviciu ale magistraților. Un procent de 82% dintre români nu sunt de acord ca primarii să beneficieze de pensii speciale, iar 92% se opun acordarea unor privilegii de acest fel parlamentarilor. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră