sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: subventie

52 articole
Politică

Cheltuielile cu subvenția, reduse la Oradea

PSD Bihor îl reclamă pe primarul PNL din Oradea, Florin Birta, că nu cheltuie mai mult pe subvenția la energia termică. Social-democrații nu acuză o creștere a facturilor, ci spun că ea ar fi putut să scadă și mai mult decât în prezent. Cheltuielile cu subvenția energiei termice au fost reduse, la Oradea, cu două milioane de euro, bani care ar urma să fie dirijați spre infrastructură. Cheltuielile cu subvenția, reduse la Oradea Consilierii locali PSD Adrian Madar și Liviu Popa Sabău susțin că orădenii plătesc, de la 1 noiembrie, o factură mai mare cu o treime mai mare față de ce ar fi avut dacă municipalitatea ar fi pus în prețul final și scăderea prețului de producție, și scăderea TVA. Cei doi au arătat că „în această iarnă, TVA pentru energia termică folosită pentru apa încălzită, scade pe perioada sezonului rece, de la 19% la 5%”. În plus, ANRE a acceptat să recunoască un preț mai mic cu 24%, susține PSD, citat de bihon.ro. Un consilier local al acestui partid a arătat că, deşi justificarea primăriei orădene este că aceste fonduri "economisite" se folosesc pentru proiecte de dezvoltare, în multe cazuri de astfel de investiţii "banii nu sunt folosiţi aşa cum trebuie". Economiile făcute de primăria Oradea prin reducerea subvenției sunt de zece milioiane de lei, doar în 2023. Banii ar ajunge la un pasaj subteran sau la „pietonalizarea de pe strada Mihai Pavel sau de pe Dunării”, potrivit PSD. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina

Cheltuielile cu subvenția, reduse la Oradea Foto: Facebook Florin Birta
Enel pleacă din România, subvenții masive (sursa: Facebook/Enel România)
Eveniment

Enel pleacă din România, subvenții masive

Enel pleacă din România, subvenții masive. 383 milioane lei. Atât este valoarea subvenției încasate de compania italiană Enel de la statul român pentru plafonarea prețului la energie. Acum, grupul Enel, la care este acționar Ministerul Economiei și Finanțelor din Italia, vrea să își vândă activele din mai multe state, inclusiv România, pentru a-și reduce datoriile de aproape 70 miliarde euro. Italienii de la Enel au intrat pe piața românească în anul 2005, după ce au cumpărat Electrica Banat și Electrica Dobrogea pentru o sumă infimă de doar 112 milioane de dolari. Trei ani mai târziu, grupul Enel a cumpărat un pachet de 67,5% din Electrica Muntenia Sud pentru suma de 820 de milioane de euro. Enel pleacă din România, subvenții masive Grupul italian Enel, prin vocea directorului general Francesco Starace, a anunțat la Milano că vrea să iasă de pe piața energiei din România în cursul anului 2023. Strategia de repoziționare strategică a grupului Enel prevede și vânzarea activelor din Peru și Argentina. Anunțul de la Milano i-a luat prin surprindere pe decidenții români, care nu știu ce va întâmpla cu cei trei milioane de clienți români. Dumitru Chiriță, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a emis un comunicat de presă în care a precizat că „acest gen de situație nu presupune ieșirea din piața de energie a companiei Enel România, ci poate presupune doar schimbarea proprietarului activelor/schimbarea acționariatului”. În plus, a menționat că „ANRE nu a primit în mod oficial de la acest operator economic licențiat nici o notificare în acest sens, aşa cum prevede legea”. Enel Energie Muntenia: 198,5 milioane de lei Cu două luni în urmă, grupul Enel a încasat o subvenție totală de peste 383 milioane lei pentru plafonarea prețului la energie electrică. Una din companiile din România ale grupului, Enel Energie Muntenia, fosta Electrica Muntenia Sud, a încasat cinci facturi în cuantum de 198,575 milioane lei. Datele de la Registrul Comerțului arată că Enel Energie Muntenia SA este deținută de italienii de la Enel Spa (78%), Fondul Proprietatea (12%) și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (10%). Ultima societate este deținută integral de statul român, prin Ministerul Energiei. În ultimul an fiscal, Enel Energie Muntenia a avut o cifră de afaceri netă de peste 3,24 miliarde lei și o pierdere de peste 228,6 milioane lei, cu doar 261 de angajați. Enel Energie SA: 184,5 milioane de lei Cealaltă companie din grupul Enel, Enel Energie SA, este deținută de italienii Enel Spa în proporție de 51,003%, Fondul Proprietate deține 12%, iar Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie - 36,996% din acțiuni. Datele financiare aferente anului fiscal 2021 arată că Enel Energie SA a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 3,35 miliarde lei și o pierdere de peste 108,6 milioane lei. Citește și: Prim-vicele PNL Iulian Dumitrescu conduce o instituție care dă contracte de zeci de milioane de euro unei firme judecate pentru evaziune fiscală, ex-sponsor al baronului PSD Cosma În urma plafonării prețului la energie, statul român a plătit companiei Enel Energie SA subvenții de aproximativ 184,5 milioane lei.

Patrioții de la PSD plătesc consultanți americani Foto: Inquam Photos
Politică

Patrioții PSD plătesc consultanți americani

Patrioții de la PSD plătesc consultanți americani: publicația Profit scrie că partidul condus de Marcel Ciolacu a încheiat, pe un an, un contract de consultanță politică, în afaceri publice și în relațiile cu presa, cu firma americană de profil Chartwell Strategy Group. Potrivit Profit, contractul costă 40.000 USD/ lună. Patrioții PSD plătesc consultanți americani O prevedere din contract arată că PSD va plăti acest contract din bani publici: „Chartwell acceptă că pot exista întârzieri la plata facturilor cauzate de neplata subvenției acordate partidelor românești conform legislației românești, întârzieri care nu pot fi considerate ca o neexecutare culpabilă a contractului”. În primele șase luni din 2022, PSD a primit de la stat o subvenție de peste 48 de milioane de lei, din care 73% s-a cheltuit pe presă și propagandă și doar puțin peste 5% pentru consultanță. În septembrie, subvenția era de 10,9 milioane de lei. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 În 2021 partidele politice din România au fost finanțate cu 243 de milioane de lei (49 mil. euro), cu o creștere de peste 700% față de 2017, adică momentul în care parlamentarii au legiferat creșterea explozivă a subvenției. G4media a scris că două societăți comerciale care au primit, începând cu 2020, de la organizația centrală a PSD contracte pentru ”servicii de presă și propaganda” au multiple legături cu Buzăul – fieful președintelui acestui partid, Marcel Ciolacu, precum și cu Sorina Stan-Docuz, o apropiată a liderului social-democrat. Prima este firma de publicitate stradală Look Outdoor SRL, înființată în Buzău și administrată de Roxana Ilie, cea mai bună prietenă a Sorinei-Stan Docuz. În 2020, după ce a semnat contracte cu PSD, cifra de afaceri a Look Outdoor a crescut de 835 de ori față de anul anterior. La alegerile parlamentare din 2020, Look Outdoor a primit cel mai mare contract semnat de PSD Buzău pentru materiale de campanie.

Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Guvernul a dat cinci milioane euro partidelor

La rectificarea bugetară, Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor care beneficază de această subvenție, arată site-ul Europa Liberă România. Partidele primesc această subvenție prin intermediul Autorității Electorale Permanente (AEP). Datele din primele șase luni ale anului 2022 arată că, de exemplu PSD și PNL au cheltuit puțin sub 75% din subvenție pentru presă. La USR, procentul este de doar 13% din cele 21 de milioane de lei primiți, dar 34% din banii se duc pe cheltuieli de personal. Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor Pe site-ul ministerului de Finanțe, anexa 2 a proiectului de ordonanță cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022 arată că AEP va beneficia de credite bugetare suplimentare de 24,289 milioane de lei (circa cinci milioane de euro) și 45 de milioane de lei - credite de angajament. Nota de fundamentare a ordonanței nu conține nici o referire la motivul pentru care bugetul AEP a fost majorat. Ordonanța privind rectificarea bugetară a fost adoptată în ședința de guvern de miercuri, dar până la ora redactării acestui articol ea nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Bugetul AEP votat inițial era de 234 de milioane de lei, pentru 2022. Însă Europa Liberă a întrebat Guvernul, care a confirmat că banii sunt „pentru susținerea activității partidelor politice”. De fapt, doar șase partide, cu reprezentare parlamentară și locală, au acces la subvenție: PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România. Europa Liberă scrie că „partidele au cheltuit anul trecut doar jumătate din suma încasată ca subvenție la buget, iar peste 122 de milioane de lei au rămas în vistieria de partid”. Citește și: Bloomberg, reportaj la Cincu, unde francezii construiesc o bază NATO: „E greu să convingi localnicii să vândă două vaci, să renoveze două camere și să câștige mai mulți bani” O analiză publicată de AEP arată că nici în acest an cei șase beneficiari ai subvenției nu reușescă să cheltuie banii alocați. PSD a cheltuit circa 75% din subvenția de 48 de milioane de lei, iar PNL și USR puțin peste jumătate. Trezorierul PSD, casă și vacanțe pe banii din subvenție La 1 iulie 2021, fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici a fost condamnat la 5 ani de închisoare. Decizia este definitivă. Procurorii DNA l-au acuzat pe Drăghici că, în calitate de trezorier al PSD, şi-ar fi însuşit 380.000 de euro din subvențiile primite de partid pentru a-și cumpăra o casă. În iunie 2022, el a recunoscut că a folosit banii de la partid pentru vacanțe exotice, așa că a fost trimis din nou în judecată. El fost în vacanțe în Bali, Singapore, Emiratele Arabe, Punta Cana (Republica Dominicană), Cipru, Sardinia (Italia), Tenerife (Spania), Algarve (Portugalia) și Mamaia, pe banii partidului, cu familia lărgită: fiicele, soția, chiar și fosta soție, soacra, fratele, sora, cumnații, chiar și cu vecinii și copiii acestora.

Germania reduce subvenția pentru automobile electrice (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Germania reduce subvenția pentru automobile electrice

Germania reduce subvenția pentru automobile electrice. Sprjinul financiar oferit de statul german la achiziţionarea de automobile electrice va fi redus, începând de anul viitor, după ce partidele care formează coaliţia guvernamentală au ajuns la un acord cu privire la acest subiect, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea discuţiilor. Germania reduce subvenția pentru automobile electrice Potrivit planului guvernului de la Berlin, primele plătite celor care îşi cumpără un automobil electric pe baterie, cu un preţ mai mic de 40.000 de euro, vor scădea de la 6.000 de euro în prezent, până la 4.500 de euro la începutul lui 2023, urmând ca pe parcursul anului următor să fie reduse şi mai mult, până la 3.000 de euro. Sursele guvernamentale au adăugat că primele pentru cei care îşi cumpără automobile electrice mai scumpe de 40.000 de euro vor fi reduse până la 3.000 de euro, la începutul anului următor, de la 5.000 de euro în prezent, urmând ca de la mijlocul lui 2023 statul german să subvenţioneze numai achiziţionarea de automobile electrice cu o valoare de până la 45.000 de euro. În cazul automobilelor electrice cu un preţ mai mare de 65.000 de euro nu se acordă niciun fel de subvenţii. Vehiculele hibride plug-in, fără subvenție De asemenea, guvernul german intenţionează să elimine complet subvenţiile pentru vehiculele hibride plug-in la finele acestui an, un lucru solicitat de multă vreme de ministrul Economiei, Robert Habeck, membru al partidului ecologist, pe fondul semnelor de întrebare cu privire la avantajele acestui tip de vehicule pentru protecţia mediul înconjurător. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Vânzările de automobile electrice pe baterie s-au dublat în Germania în anul 2021 până la 328.000 de unităţi, unul dintre motive pentru această creştere spectaculoasă fiind şi subvenţiile acordate de stat. În prezent pe drumurile din Germania circulă peste 600.000 de vehicule electrice pe baterie, iar dacă se adaugă şi vehiculele hibride, cifra trece de un milion.

Dragnea, Irinuca: Maldive, pe bani publici (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Dragnea, Irinuca: Maldive, pe bani publici

Dragnea, Irinuca: Maldive, pe bani publici. Chiria aeronavei private cu care fostul lider PSD Liviu Dragnea și iubita lui de atunci, Irina Tanase, au plecat spre Maldive in ianuarie 2019 a fost decontată din subvenția primita de PSD de la stat, se arata in dosarul fostul trezorier PSD Mircea Drăghici. Acesta a recunoscut faptele si a acceptat o pedeapsa de 6 ani de detentie. PSD s-a constituit parte civila si solicita recuperarea a peste 700.000 de lei, bani cheltuiti ilegal de Draghici din subventia de la stat. Dragnea, Irinuca: Maldive, pe bani publici Pe 2 ianuarie 2019, fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, iubita lui de atunci, Irina Tănase și o prietenă a acesteia, au plecat într-o vacanță în Maldive, se arată în dosarul DNA de la Tribunalul București. Procurorii susțin că cei trei au plecat la Sofia cu o aeronavă privată. La întoarcere, după 18 zile, au folosit același avion privat de la Istanbul la București. A costat peste 100 de mii de lei: aproape 93.000 de lei chiria avionului și peste 7.000 de lei, costuri de degivrare. Banii au fost achitați din subvenția primită de PSD de la stat, arată procurorii, potrivit TVR INFO. Liviu Dragnea nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere. Însă, audiată la DNA că martor, prietenă Irinei a declarat că a făcut un credit și a achitat ea costurile aeronavei cu 10.000 de euro. Femeia susține că plătește rată de 1.300 de lei pe lună, deși a rămas între timp fără loc de muncă. Tăriceanu, martor Procurorii DNA susțin și că avioanele private cu care Liviu Dragnea s-a întors din Estonia și a plecat în Israel, în aprilie 2018, ar fi fost achitate de PSD din subvenția de la stat. Această deși avea bilete de avion de linie achitate de Camera Deputaților. În schimb, s-ar fi decontat sume mult mai mari, se arată în documentele DNA. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Agenția de turism a facturat de la PSD 166.422 lei, cu 70.935 lei mai mult decât suma plătită proprietarului aeronavei. PSD a închiriat aeronava în condițiile în care costurile de întoarcere în țară erau deja suportate de către Camera Deputaților și Senatul României. La întoarcerea din Estonia, în aeronava privată a fost și președintele de atunci al Senatului Călin Popescu Tăriceanu. De altfel, acesta a fost audiat la DNA ca martor. Și le-a declarat procurorilor că nu-și amintește dacă a venit cu avion privat sau de linie, de la Talin la București, și nici dacă era în același avion cu Liviu Dragnea.

Perioada în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon, mai lungă decât București-Ploiesti Foto: captură video
Politică

Perioada mergi cu metroul Obor în Pantelimon

Perioada de timp în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon este mai lungă decât cea pe care o consumi mergând cu trenul de la București la Ploiești, susține Ziarul Financiar. Publicația arată că din Pantelimon în Obor sunt peste șase kilometri, în timp ce de la București Nord la Ploiești sunt circa 63 de kilometri. Perioada în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon „Zeci de minute petrecute în subteran pentru o călătorie, care, în mod normal, nu ar fi trebui să dureze mai mult de un sfert de oră. Este doar una dintre experienţele pe care le trăiesc de câteva zile bucureştenii care aleg transportul cu metroul, în condiţiile în care, din cele 57 de trenuri care ar trebui să ruleze pe şine, doar 35 sunt în funcţiune. „Dacă te uiţi pe harta rutieră, distanţa dintre Bucur Obor şi zona Antilopa (cartierul Pantelimon) este de 6,5 kilometri. La traficul din Bucureşti, distanţa este parcursă, în traficul de suprafaţă, în cel mai rău caz, în 18 minute. Vă povestesc din ce-am trăit: staţia de metrou Pantelimon. Trenul a plecat de 4 minute, arată ceasornicul din staţie. Oamenii îl aşteaptă pe următorul. În 17 minute (plus cele 4) ajunge un nou tren. Oamenii din staţie urcă, se aşază pe scaune. După un minut sunt anunţaţi că trebuie să coboare, pentru că trenul se retrage pentru revizie”, povesteşte un bucureştean care a călătorit cu metroul la începutul acestei săptămâni”, arată Ziarul Financiar. Potrivit acestei publicații, de vină sunt datoriile Metrorex către Alstom, firma care asigură mentenanţa. Grindeanu vrea să taie subvenția La 21 iulie, Metrorex anunţa că „circulaţia la metrou se desfăşoară cu 35 de trenuri în loc de 57, cât este prevăzut în graficul aprobat”. Citește și: Un gest curajos al Chișinăului: Moldova nu a permis trupelor ruse de rotaţie din Transnistria să intre pe teritoriul său Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a criticat, joi, managementul Metrorex, subliniind că singura „strategie” pe care o avansează Guvernului de fiecare dată este aceea de a cere bani din bugetul statului pentru acoperirea pierderilor companiei. Grindeanu arată că cetățenii din țară nu au de ce să suporte permanent costurile transportului cu metroul din București. Ministrul a spus că trebuie să se termine cu subvenționarea Metrorex și a Tarom din bugetul statului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră