vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: subofiter

3 articole
Eveniment

Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer

Incredibila criză a apei din Prahova explicată: ea este urmarea haosului și a lipsei de cooperare între instituții controlate politic de PSD, care și-a plasat clienții la conducere. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer Ce înseamnă criza apei din Prahova:  primele semne ale crizei au fost pe 27 noiembrie, dar pe 28 noiembrie s-a întrerupt complet alimentarea cu apă sunt afectate 107.000 persoane din Câmpina,  Breaza,  Băicoi, Adunați, Cornu, Poiana Câmpina, Șotrile, Bănești, Brebu, Telega, Florești, Vărbilău și Aluniș, dar și orașul Moreni din Dâmbovița. Scolile sunt inchise, spitalul nu mai face internări Ce a generat această criză: o combinație de lucrări la Barajul Paltinu și fenomene hidrologice severe (ploi abundente) care au condus la o creștere extremă a turbidității apei. Ploile abundente au adus o cantitate mare de aluviuni în lacul de acumulare Paltinu, crescând semnificativ turbiditatea apei (concentrația de particule solide). Stațiile de tratare a apei, în special Stația de Tratare Voila, nu au putut procesa apa la parametrii legali de potabilitate. Acest lucru a dus la sistarea completă a alimentării cu apă potabilă pentru a evita riscurile de sănătate. Trei autorități sunt implicate: Apele Române (subordonat ministerului mediului) și Hidro Prahova (controlat de Consiliul Județean Prahova) operează Barajul Paltinu și întregul Sistem Hidrotehnic Voila. Apa din lacul de acumulare este tratată și distribuită de operatorul Hidro Prahova, infrastructura barajului și gestionarea sursei de apă (râul Doftana) țin de responsabilitatea "Apelor Române". Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. (ESZ Prahova) care operează Stația de Tratare Voila, care preia apa brută din Barajul Paltinu. Apele Române sunt unicul acționar.  ESZ a fost cea care a sistat producția și a notificat operatorul de distribuție (Hidro Prahova) că nu mai poate furniza apă potabilă. ESZ controlează și Bazinul de Apă Curată (BAC) de la Lunca Morii, care trebuie să funcționeze ca back-up în caz că erau probleme la Paltinu, dar BAC-ul era avariat: „Eu am BAC-ul, adică bazinul de apă curată. Eu operez un sistem care aparține Apelor Române. Eu pot să fac doar reparații, nu investiții. Imediat cum am aflat de chestia asta m-am gândit că trebuie să fac rezervă de apă, dar BAC-ul meu este avariat. Am sunat imediat la ei. Păi, ce fac? Trebuie să repar ăsta. Mi-au dat răspuns că o să-l repare în 32 de luni. Vă mulțumesc. Păi, atunci, cum pot să mă pregătesc, că mie îmi trebuie luni ca să pot să fac o pregătire, astfel încât în cazul în care goliți acest lac, eu trebuie să am o minimă rezervă”, a spus la Digi 24 Bogdan Chițescu, șeful ESZ.  Cine sunt două dintre personajele cheie în această criză: Bogdan Chițescu, directorul ESZ, structură suborodnată Apelor Române. A absolvit la 26 de ani Universitatea”Bioterra”- Facultatea de Inginerie și Management Agro-Turistic. Între 2002 și 2003 a fost subofițer în ministerul Apărării. A avut cele mai divesificate slujbe: manager de proiect la Asociația Vlahilor "Primăvara", Bor (Serbia), a făcut parte din consiliile de conducere la Autoritatea Rutieră și la Autoritatea Navală, între 2010 și 2011, a fost consilierul ministrul Eduard Hellvig, din iulie în decembrie 2012, și a fost timp de mai mulți ani director în Transelectrica.  Andrei Bontic, director al Hidro Prahova din februarie 2025, deci după ce PSD a prerluat controlul CJ Prahova. Într-un CV extrem de subțire, pe o pagină, el arată că a absolvit Dreptul la Universitatea Româno-Americană între 2008 și 2012. El prezintă o singură slujbă, între 2023 și 2025, la o companie de construcții. Nu este clar ce legătură are cu exploatarea apelor.  Ultimele estimări cu privire la momentul la care peste 100.000 de oameni vor primi apă potabilă indicau ziua de luni, 8 decembrie, dar nici aceste termen nu e sigur 100%.  Penalul lui Grindeanu a condus Apele Române până în septembrie Până în septembrie, Apele Române au fost conduse de un penal apropiat lui Grindeanu, condamnat în 2019 la doi ani de închisoare, cu suspendare, pentru că ar fi condus beat, arăta Curentul. Sorin Lucaci a ajuns în 2022 director la Apele Române, cu susținerea PSD, aripa Grindeanu. El câștiga, în 2023, net, lunar, 20.000 de lei. Presa a scris în serie despre matrapazlâcurile de la această companie, după ce Lucaci a ajuns director: Puterea scria în aprilie 2024 că instituția vrea să-și cumpere sediu nou de 15 milioane de euro.   Sorin Lucaci, acuzat că a acordat 4 contracte de peste 12 milioane de euro patronului de la FC Botoșani - Buletin de Timișoara, martie 2024. „Polițiștii au descoperit recent o plantație de canabis într-un canton al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) de lângă Timișoara, dar, surprinzător, conducerea Apelor Române, în frunte cu directorul general Sorin Lucaci, încearcă să se delimiteze de această afacere, deși ea mergea șnur de mulți ani” - Puterea, noiembrie 2023 „Au pierdut toți banii pentru diguri, toți banii pentru baraje, au pierdut aproape 90% din bani pentru poldere. Din 13 poldere, doar unul singur este astăzi în etape care ar putea să zică că se va finaliza. Și acesta este doar un exemplu", spunea Buzoianu despre Apele Române, la 16 iulie. 

Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer Foto: Inquam/Ovidiu Micsik
Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL

Nu dați vina (doar) pe judecătorii de la CCR pentru că țin captivă o țară întreagă și își bat joc de 18 milioane de contribuabili. Vom pierde zeci de milioane din PNRR pentru că blochează reforma pensiilor speciale. Dar trebuie spus clar: acești ziși judecători - clienți politici, de fapt - au fost plasați în CCR, în majoritatea lor, de PSD și PNL/Klaus Iohannis, care știau exact ce oameni au trimis acolo și ce vor face.  Ultima numire, cea mai scandaloasă, este a lui Mihai Busuioc, absolvent al școlii de subofițeri de poliție, omul lui Liviu Dragnea. A fost propus de PSD, dar senatorii PNL, UDMR și USR l-au votat, în numele stabilității coaliției. Puteau spune PSD că e prea mult, că dezastrul de la CCR trebuie, cumva, oprit. Nu au făcut-o. Mai avem în CCR un plagiator notoriu, Bogdan Licu. După apariția acuzațiilor de plagiat, Licu a renunțat la doctorat - ca și cum un hoț, prins cu marfa în brațe, s-ar întoarce, ar plasa-o de unde a luat-o și apoi ar fi angajat la Poliție.  Azi, când CCR a respins din nou atacul asupra privilegiilor magistraților, cine ar fi fost alături de gruparea PSD? Mihaela Ciochină, o modestă juristă de la Senat, numită apoi consilier prezidențial al lui Iohannis și trimisă de acesta în CCR.  Tot PSD Dragnea l-a plasat în Curtea Constituțională pe procurorul Gheorghe Stan care a condus secția specială care trebuia să o bage la pușcărie pe Kovesi. Votul din camera Deputaților a fost secret, dar presa scrie că UDMR ar fi susținut propunerea.  Însă momentul cheie care a transformat CCR în cea mai antireformistă instituție a fost în 2018, când Dragnea le-a oferit o mită uriașă, iar lor le-a plăcut. Ce le-a oferit Dragnea: superimunitate! Încuviinţarea reţinerii, arestării, percheziţiei sau trimiterea în judecată a unui judecător CCR se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale. Practic, procurorii nu pot să se atingă de judecătorii CCR.  pensii speciale uriașe, cumulate cu salariu și, eventual, cu alte pensii. „Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi”. Așa a ajuns Marian Enache să ia, în 2023, o pensie de peste 670.000 de lei (net, anual) de la CCR, peste 8.000 de lei pe lună, net, pensie de la parlament și salariu de circa 40.000 lei/lună, net de la CCR.  Singurul lucru care-i mai deranja pe acești judecători era că presa făcea scandal când le citea declarațiile de avere. Așa că le-a secretizat! Liderii actualei colaiții majoritare au promis că vor corecta această sfidare a CCR. Au uitat. 

Subofițer pensionat la 42 de ani, Romeo Simionescu, numit secretar de stat
Politică

Subofițer pensionat la 42 de ani, secretar de stat

Un fost subofițer de poliție, Romeo Simionescu, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, a fost promovat de PSD secretar de stat la Interne. Subofițer pensionat la 42 de ani, secretar de stat Potrivit ultimei declarații de avere, depuse la 30 de zile de la numirea în funcție, Simionescu a încasat, în 2021, o pensie de 110.556 de lei, pe întregul an. El este născut în 1974 și s-a pensionat în 2016, când avea doar 42 de ani. Potrivit propriului CV, el a absolvit în 1994 școala de subofițeri de poliție, iar ulterior, în 2002, a terminat și cursurile Academiei de Poliție. Simionescu a fost adjunct de șef de post la Drăguțești, Gorj, dar, din 2006 până în 2016, a lucrat la serviciul de informații al Internelor, fiind chiar șeful biroului DIPI din Gorj. Citește și: Kievul nu mai are prea mult timp în fața trupelor ruse: șeful cancelariei lui Zelenski insistă că, dacă vine iarna, rușii nu vor mai putea fi scoși din Ucraina Romeo Simionescu este secretarul executiv al PSD Tg-Jiu. „Acesta a intrat în politică în urmă cu trei ani și, în 2020 a candidat, din partea PSD, pentru funcția de primar al comunei Turcinești, însă a prins doar un loc de consilier local”, scrie gorjonline.ro. PSD s-a opus constant tăierii pensiilor „militarilor”, aici fiind incluși și polițiștii. Marcel Ciolacu, peședintele PSD, a declarat luni că ”din punctul meu de vedere pensiile militarilor și ale angajaților Ministerului de Interne sunt pensii ocupaționale, nu pensii speciale”. În plus, PSD vrea să renegocieze PNRR, astfel încât principiul contributivității să nu fie aplicat la aceste pensii. Ciolacu se preface că a uitat ce prevede PNRR Ce prevede PNRR în legătură cu pensiile speciale: „va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității”„va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul”„Va fi realizată, de asemenea, o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluții concrete care să vizeze simplificarea pensiilor speciale și corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale”„Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023” Anexa PNRR arată că noua lege a pensiilor speciale ar trebuie să intre în vigoare la finalul trimestrului IV din acest an.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră