miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

775 articole
Internațional

Racheta rusească care a lovit clădirea Guvernului ucrainean conținea 35 de componente americane

Componente americane găsite în rachetă Iskander. Ucraina a confirmat marți că o rachetă rusă de tip Iskander a lovit duminică o parte a sediului guvernului din Kiev. Atacul a produs pagube semnificative și a declanșat un incendiu, însă încărcătura explozivă a rachetei nu a detonat la impact. Potrivit anchetei, racheta conținea componente americane. Componente americane găsite în rachetă Iskander Potrivit lui Vladislav Vlasiuk, șeful politicii de sancțiuni pentru președinția ucraineană, în resturile rachetei au fost identificate peste 30 de componente provenite din SUA. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Mai exact, 35 de piese erau fabricate în Statele Unite, una în Japonia, una în Regatul Unit și una în Suedia. Alte cinci proveneau din Belarus și 57 din Rusia. Printre companiile implicate, Vlasiuk a menționat Fujitsu (Japonia) și producătorii americani Texas Instruments, Analog Devices și Altera. Kievul cere întărirea sancțiunilor Oficialul ucrainean a cerut partenerilor occidentali să intensifice controalele și să împiedice Rusia să importe componente pentru arme prin intermediul unor terțe țări. „Moscova continuă să profite de breșele din sistemul de sancțiuni”, a avertizat Vlasiuk. El a adăugat că numărul de componente occidentale găsite în rachetele rusești a scăzut față de anii precedenți, semn că Rusia a început să se adapteze, folosind mai multe piese fabricate intern sau în Belarus. Atac fără precedent asupra instituțiilor ucrainene Vlasiuk a confirmat că racheta de croazieră 9M727 Iskander a lovit direct clădirea guvernului. Deși încărcătura nu a explodat, combustibilul rachetei a provocat un incendiu. Atacul asupra sediului guvernului de la Kiev este considerat o escaladare fără precedent în războiul declanșat de Rusia. Până acum, instituțiile-cheie ale statului ucrainean nu fuseseră vizate la un asemenea nivel, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea Ucrainei de a-și proteja centrele decizionale prin apărare antiaeriană.

Componente americane găsite în rachetă Iskander (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Planul SUA pentru Gaza, după război (sursa: X/Louise Wateridge)
Internațional

Plan SF al lui Trump pentru Gaza: relocarea "voluntară" a locuitorilor, reconstrucție integrală SUA

Planul SUA pentru Gaza, după război. Un document de 38 de pagini consultat de Washington Post arată că SUA au conturat un plan post-război pentru Fâșia Gaza, care include strămutarea populației și plasarea teritoriului sub administrație americană timp de zece ani. Obiectivul ar fi transformarea regiunii devastate de conflict într-un centru turistic și tehnologic. Planul SUA pentru Gaza, după război Planul prevede relocarea „voluntară” a celor două milioane de locuitori din Gaza către alte țări sau în zone securizate din interiorul teritoriului. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Cei care acceptă să plece ar primi 5.000 de dolari în numerar, patru ani de chirie acoperită și un an de alimente. Proprietarii de terenuri ar beneficia de „jetoane digitale” pentru o nouă viață în altă parte sau pentru locuințe în „orașe inteligente” viitoare. Orașe inteligente și investiții masive Proiectul include construirea a șase până la opt orașe inteligente alimentate de inteligență artificială, cu fabrici de mașini electrice, centre de date și hoteluri. Acestea ar urma să fie dezvoltate prin investiții publice și private, sub coordonarea unui organism numit Gaza Reconstitution, Economic Acceleration and Transformation Trust (GREAT Trust). Reacții internaționale și critici dure GREAT Trust ar administra teritoriul timp de zece ani, urmând să cedeze conducerea unei „entități palestiniene reformate și deradicalizate”. Planul, susținut de extrema dreaptă israeliană și inspirat parțial de ideile lui Donald Trump, a fost respins de țările arabe și majoritatea statelor occidentale. ONU a avertizat că o astfel de strategie ar putea echivala cu „epurare etnică”, în contextul unui război care a lăsat deja peste 63.000 de morți în Gaza.

SUA, vot cu actul de identitate (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Nici un alegător nu va mai putea vota fără act de identitate, promite Trump

SUA, vot cu actul de identitate. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat sâmbătă că intenționează să emită un ordin executiv prin care fiecare alegător va fi obligat să se identifice. Anunțul a fost făcut pe rețeaua sa socială, Truth Social. SUA, vot cu actul de identitate „Actul de identitate al alegătorului trebuie să facă parte din fiecare vot. FĂRĂ EXCEPȚII! Voi emite un ordin executiv în acest scop!”, a scris Trump. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Totodată, liderul de la Casa Albă a precizat că votul prin corespondență va fi interzis, cu excepția cazurilor medicale grave și a militarilor aflați la distanță. Contestarea sistemului electoral american Donald Trump a pus de mai multe ori sub semnul întrebării integritatea procesului electoral din SUA, afirmând în mod fals că înfrângerea sa din 2020 în fața lui Joe Biden s-a datorat unei fraude masive. Republicanii au invocat de asemenea, fără dovezi, existența unui vot pe scară largă al persoanelor fără cetățenie americană – o practică ilegală și extrem de rar întâlnită. Critici asupra mașinilor de vot electronice De ani de zile, Trump cere eliminarea mașinilor de vot electronice, insistând asupra folosirii buletinelor de vot pe hârtie și a numărării manuale. Oficialii electorali au avertizat însă că acest proces ar fi mult mai lent, costisitor și mai puțin precis decât numărarea automată. Planuri pentru alegerile din 2026 La începutul lunii august, Trump a promis că va emite un ordin executiv pentru a interzice votul prin corespondență și utilizarea mașinilor de vot înainte de alegerile intermediare din 2026. Totuși, experții juridici subliniază că alegerile federale sunt administrate la nivel de stat, iar puterea constituțională a președintelui de a impune o astfel de măsură rămâne incertă. Alegerile din 2026, un test pentru Trump Scrutinul programat pentru 3 noiembrie 2026 va fi primul test electoral național pentru Donald Trump după revenirea sa la putere în ianuarie. Democrații vor încerca să recâștige controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, în timp ce republicanii vor miza pe menținerea majorității pentru a asigura implementarea agendei interne și externe a lui Trump.

Flavia Groșan, desființată de un specialist (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Flavia Groșan, distrusă de un medic din SUA: Orice precupeață poate spune ce-i trece prin minte

Flavia Groșan, desființată de un specialist. Afirmațiile Flaviei Groșan cum că un pacient nevaccinat s-ar fi îmbolnăvit grav în urma unei relații intime cu o femeie vaccinată anti-COVID, au fost desființate de un specialist. Flavia Groșan, desființată de un specialist Declarația a inflamat rețelele sociale și a atras reacții dure din partea comunității medicale. Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) Printre cei care au criticat vehement postarea se află profesorul ieșean Cristian Apetrei, reputat specialist în virologie și boli infecțioase la Universitatea din Pittsburgh, SUA. Acesta a catalogat afirmațiile drept „minciuni sfruntate”, explicând că nu există nicio dovadă științifică privind transmiterea ARNm prin contact sexual. Continuarea, în Ziarul de Iași

Donald Trump, sprijin aerian pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pune ceva pe masă: SUA ar putea sprijini aerian Ucraina în vederea unui acord de pace

Donald Trump, sprijin aerian pentru Ucraina. Președintele american Donald Trump a afirmat marți că trupele SUA nu vor fi desfășurate pe teren în Ucraina, însă a lăsat deschisă posibilitatea unui sprijin aerian, ca parte a unui eventual acord menit să pună capăt războiului declanșat de Rusia. Donald Trump, sprijin aerian pentru Ucraina „Când vine vorba de securitate, europenii sunt dispuși să trimită oameni pe teren. Citește și: Tanczos Barna recunoaște că majorarea masivă a impozitelor pe proprietate va salva primăriile falite Noi suntem dispuși să îi ajutăm, în special în partea aeriană”, a declarat Trump într-un interviu pentru Fox & Friends la Fox News. Sprijinul militar american: opțiuni aeriene, nu trupe terestre Trump nu a oferit detalii clare despre natura ajutorului militar. Sprijinul aerian ar putea include: sisteme de apărare antirachetă, avioane de vânătoare, o posibilă zonă de excludere aeriană. Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a confirmat că sprijinul aerian este „o opțiune și o posibilitate”, dar a reiterat că trupele americane nu vor lupta pe teren în Ucraina. Stilul de negociere al lui Trump: „instinct, nu proces” Într-un alt interviu, acordat gazdei de radio Mark Levin, Donald Trump și-a descris strategia de negociere pentru pace ca fiind „mai mult instinct decât un proces”. Această abordare, însă, ridică semne de întrebare privind modul în care Statele Unite vor acționa efectiv în eventuale negocieri cu Rusia. Putin menține pretențiile teritoriale După summitul de vineri din Alaska, președintele rus Vladimir Putin nu a dat niciun semn că ar renunța la revendicările sale teritoriale, inclusiv asupra unor regiuni care nu se află sub control militar rusesc. Potrivit lui Neil Melvin, director la Royal United Services Institute, Rusia ar putea încerca să prelungească războiul pentru a diminua presiunea americană, printr-un proces de pace prelungit. Melvin a subliniat că toate părțile – Ucraina și aliații săi europeni, dar și Rusia – „merg pe vârfuri în jurul lui Trump” pentru a nu fi percepute drept obstacole în planul său de pace. „Declarațiile președintelui SUA sunt atât de vagi încât este greu să fie luate în serios”, a adăugat expertul.

Trump promite implicarea în securitatea Ucrainei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, foarte vag în privința garanțiilor de securitate pentru Ucraina: Vom fi implicați

Trump promite implicarea în securitatea Ucrainei. Preşedintele american Donald Trump a declarat luni, în timpul unei întâlniri la Casa Albă cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, că Statele Unite „vor fi implicate” în viitoarea securitate a Ucrainei. Trump promite implicarea în securitatea Ucrainei Liderul american a explicat că Ucraina şi aliaţii europeni reprezintă prima linie de apărare în faţa agresiunii ruse, însă Washingtonul nu va rămâne deoparte. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Ei sunt prima linie de apărare pentru că sunt acolo, pentru că este Europa, dar îi vom ajuta şi pe ei. Vom fi implicaţi”, a declarat Donald Trump, referindu-se la liderii europeni care l-au însoţit pe Zelenski la Washington. Zelenski cere garanţii de securitate totale Întrebat ce fel de garanţii de securitate doreşte pentru ţara sa, preşedintele Ucrainei a avut un răspuns ferm: „Totul”. Declaraţiile au fost făcute în contextul eforturilor diplomatice intense de la Washington, unde liderii occidentali caută o strategie comună pentru a consolida securitatea Ucrainei pe termen lung.

Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan spune că Rusia nu vrea pace în acest moment și că noi sancțiuni SUA ar ajuta negocierile

Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni, la Roşia Montană, că Rusia nu are intenţia de a încheia războiul, iar singura cale de a o forţa să participe la „o masă de negocieri adevărată” o reprezintă sancţiunile economice. Perspectivele unei întâlniri trilaterale Întrebat cum vede reuniunea de la Casa Albă dintre Donald Trump şi Volodimir Zelenski, urmată de discuţii extinse cu liderii europeni, Nicuşor Dan a subliniat că obiectivul său este organizarea unui summit tripartit. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Eu sper să ajungem să avem întâlnirea trilaterală adevărată Trump-Putin-Zelenski. Asta este locul în care eu îmi doresc să ajungem”, a spus şeful statului. Reuniunea de la Washington: susţinerea europeană pentru Ucraina La întâlnirile de la Washington participă şi lideri europeni importanţi: preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, premierul italian Giorgia Meloni, preşedintele finlandez Alexander Stubb şi secretarul general al NATO, Mark Rutte. Nicuşor Dan a salutat faptul că Donald Trump şi-a exprimat intenţia de a sprijini organizarea rapidă a unui summit tripartit, într-un orizont de una-două săptămâni. Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan Şeful statului a subliniat că o eventuală primă întâlnire Trump-Putin-Zelenski nu ar fi „nicidecum ultima”, ci doar începutul unui proces diplomatic. „Eu cred că în acest proces vom vedea că Rusia nu e serioasă, cum n-a fost de trei ani şi jumătate. Rusia nu îşi doreşte pacea în momentul ăsta. E în ofensivă, a câştigat teritoriu. Dacă şi-ar fi dorit pacea, ar fi participat la negocieri până acum”, a explicat preşedintele. Sancţiunile economice – cheia presiunii asupra Moscovei Potrivit lui Nicuşor Dan, singura modalitate de a aduce Rusia la negocieri reale este prin sancţiuni economice ferme. „Rusia e în suferinţă economică, în urma sancţiunilor deja aplicate de lumea occidentală. Dacă Statele Unite adoptă un nou pachet de măsuri, aşa cum a fost discutat în Congres, acesta va fi un argument principal şi important”, a precizat şeful statului. Vizita la Roşia Montană Declaraţiile au fost făcute cu prilejul vizitei preşedintelui la Roşia Montană, unde s-a aflat împreună cu familia. Nicuşor Dan a vizitat Galeriile romane şi s-a întâlnit cu voluntari ai campaniei „Adoptă o Casă la Roşia Montană”.

Garanțiile SUA pentru Ucraina, încă neclare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Nimeni nu știe nimic despre garanțiile de securitate promise de SUA Ucrainei

Garanțiile SUA pentru Ucraina, încă neclare. Până acum, „garanțiile de securitate” promise Ucrainei rămân mai degrabă un concept vag decât un plan concret. Trump și Putin ar fi discutat despre o formulă „asemănătoare Articolului 5”.  Zelenski cere garanții aplicabile și clare. Europenii cer transparență și participare deplină a Kievului. Dar nu se știe ce înseamnă în practică aceste garanții. Garanțiile SUA pentru Ucraina, încă neclare Cel care a încercat să aducă lumină asupra „garanțiilor” a fost Steve Witkoff, apropiat al lui Trump și emisariul său în discuțiile cu Moscova. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Într-un interviu la CNN, acesta a vorbit despre un aranjament „de tip Articolul 5”, sugerând o formulă asemănătoare clauzei de apărare colectivă din NATO, dar fără să precizeze detaliile concrete. Politico a notat că termenul a fost repetat de Witkoff, dar imediat nuanțat, ceea ce a lăsat impresia că avem de-a face mai degrabă cu un mesaj politic decât cu un mecanism juridic solid. Ce spune Donald Trump Înaintea întâlnirii de la Casa Albă cu Volodimir Zelenski și lideri europeni, Donald Trump a lansat un mesaj surprinzător pe rețeaua sa Truth Social: „Președintele ucrainean poate încheia războiul cu Rusia aproape imediat, dacă vrea”, excluzând însă orice discuție despre recuperarea Crimeei sau despre o eventuală aderare a Ucrainei la NATO. Declarațiile au accentuat impresia că Washingtonul presează Kievul să accepte concesii teritoriale în schimbul unor garanții de securitate încă neclare. Reacția Kievului: sprijin, dar și prudență Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit cu prudență ideea garanțiilor. El a cerut ca acestea să fie „practice”, să includă protecție pe uscat, în aer și pe mare și, mai ales, să nu fie negociate peste capul Ucrainei. În interviuri recente, Zelenski a insistat că orice acord trebuie să implice direct Kievul și a amintit că formatul trilateral – SUA, Rusia și Ucraina – este singurul acceptabil. Europenii cer claritate și unitate Liderii europeni, de la Emmanuel Macron și Friedrich Merz, la Giorgia Meloni, Keir Starmer, Alexander Stubb, Mark Rutte și Ursula von der Leyen, au venit la Washington pentru a sprijini Kievul, dar și pentru a solicita explicații clare din partea Washingtonului. Euronews a subliniat că europenii susțin ideea unor garanții de securitate, dar doar în condițiile respectării integrității teritoriale a Ucrainei și cu participarea deplină a Kievului la decizii. The Times a notat că statele europene privesc cu scepticism formula „tip NATO”, mai ales că Trump a exclus în mod explicit angajarea de trupe americane. Monedă de negociere Deocamdată nimeni pare că nu știe ce înseamnă în practică garanțiile de securitate pentru Ucraina. Pot fi angajamente bilaterale SUA–Ucraina. Pot implica un mecanism multilateral cu participarea UE și NATO. Însă, cea mai importantă întrebare este dacă vor fi ele suficiente pentru a convinge Kievul să accepte concesii teritoriale? În lipsa acestor răspunsuri, tema garanțiilor de securitate rămâne mai mult o monedă de negociere decât o certitudine pentru viitorul Ucrainei.

Justiția americană, atacată de hackeri ruși (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Internațional

Hackeri ruși au accesat ani de zile documente secrete ale instanțelor federale din SUA

Justiția americană, atacată de hackeri ruși. Hackeri susținuți de statul rus au pătruns în sistemul electronic al instanțelor federale din SUA și au furat documente confidențiale, inclusiv fișiere sigilate de judecători, potrivit unui raport citat de Bloomberg. Justiția americană, atacată de hackeri ruși Conform raportului, atacatorii au exploatat atât date de autentificare furate, cât și o vulnerabilitate a unui server vechi al sistemului judiciar federal. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Obiectivul lor a fost accesarea specială a dosarelor sigilate, care conțin informații extrem de sensibile. Acces neautorizat timp de mai mulți ani Nu este clar momentul exact al pătrunderii în sistem sau când autoritățile judiciare au descoperit compromiterea. Surse apropiate cazului spun că hackerii au avut acces timp de mai mulți ani. În toamna trecută, sistemul judiciar american a contractat o firmă de securitate cibernetică pentru a investiga incidentul și a lua măsuri de protecție. Breșa, despre care nu s-a raportat anterior public, ridică îngrijorări serioase privind compromiterea unor dosare delicate, inclusiv investigații de securitate națională. Reacția autorităților americane Biroul Administrativ al Instanțelor SUA a refuzat să comenteze incidentul, dar a transmis recent că a început să implementeze „măsuri suplimentare de protecție pentru documentele sensibile” în contextul intensificării atacurilor cibernetice sofisticate. Departamentul de Justiție a evitat să ofere detalii, invocând investigațiile în curs, iar Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Președintele Donald Trump, întrebat dacă va ridica subiectul în discuțiile cu Vladimir Putin privind războiul din Ucraina, a afirmat că este la curent cu situația și a adăugat: „Asta fac ei. Sunt buni la asta. Noi suntem și mai buni.” Documente vizate: spionaj, fraudă și securitate națională Conform Bloomberg Law, hackerii au vizat în mod special dosare sigilate din cazuri de spionaj, fraudă, spălare de bani și activități legate de agenți ai guvernelor străine. Aceste documente includ informații extrem de sensibile, care, în mâini greșite, ar putea afecta investigații criminale și de securitate națională sau ar putea compromite identitatea informatorilor. Jake Braun, fost oficial la Casa Albă în domeniul securității cibernetice, a avertizat că instanțele americane nu beneficiază de finanțare suficientă pentru protecția datelor și că problema trebuie remediată urgent. Legătura cu atacul SolarWinds și măsurile ulterioare Sistemul judiciar american a fost deja afectat de un atac cibernetic major descoperit în 2020, atribuit tot hackerilor ruși, care au exploatat vulnerabilitățile software-ului SolarWinds. Nu este clar dacă actuala compromitere are legătură directă cu acel incident. În mai 2025, instanțele americane au început implementarea autentificării multifactoriale, iar în iunie, judecătorul federal Michael Scudder a recunoscut în fața Congresului că subfinanțarea a lăsat sistemele „învechite și vulnerabile”. Reacții și măsuri suplimentare în instanțe În iulie, comisiile judiciare ale Senatului și Camerei Reprezentanților au fost informate oficial despre atac, iar pentru septembrie este programat un briefing clasificat. Între timp, mai multe instanțe federale au schimbat procedurile pentru depunerea documentelor sensibile. În districtul de est al New York-ului, de exemplu, judecătorul-șef a interzis încărcarea electronică a documentelor sigilate în cazurile penale, acestea urmând să fie depuse exclusiv în format tipărit.

Alegerile din România, în raportul SUA (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, în raportul Departamentului de Stat al SUA

Alegerile din România, în raportul SUA. Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat marți, pe site-ul instituției, raportul anual privind situația drepturilor omului în România pentru anul 2024. Alegerile din România, în raportul SUA Documentul consemnează, printre altele, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, măsură considerată de observatori drept o ingerință politică fără precedent și o restricție excesivă a discursului politic. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Potrivit raportului, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurate pe 24 noiembrie. Instanța a invocat „multiple nereguli și încălcări ale legislației electorale” care ar fi compromis transparența și corectitudinea campaniei. Această decizie a stârnit controverse, fiind catalogată drept o ingerință politică directă și o limitare severă a discursurilor politice considerate indezirabile, cu o gravitate „fără precedent”, se arată în raport. Acuzații privind influența unei operațiuni de informare rusă Curtea Constituțională a prezentat anularea scrutinului ca urmare a influenței unei operațiuni de informare ruse pe rețelele sociale. Totuși, observatori independenți au sugerat că această campanie online a fost, în realitate, o acțiune electorală organizată de un partid politic românesc. Probleme majore privind libertatea de exprimare Raportul evidențiază și alte probleme importante în materie de drepturi ale omului în România în 2024. Printre acestea se numără relatări credibile privind restricții asupra libertății de exprimare, infracțiuni, acte de violență și amenințări motivate de antisemitism. Deși guvernul a luat măsuri pentru identificarea și sancționarea funcționarilor implicați în abuzuri, în unele cazuri acțiunile autorităților au fost insuficiente, iar impunitatea a rămas o problemă. Drepturile omului Departamentul de Stat al SUA transmite anual Congresului rapoarte privind practicile în domeniul drepturilor omului în toate țările beneficiare de asistență americană și în statele membre ONU. Aceste documente, elaborate în baza Legii privind Asistența Externă din 1961 și a Legii Comerțului din 1974, analizează respectarea drepturilor omului recunoscute la nivel internațional, precum și a drepturilor lucrătorilor.

Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Europa depășește SUA la sprijinul militar pentru Ucraina

Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA. Potrivit datelor publicate de Institutul german Kiel, Europa a continuat să își crească sprijinul militar acordat Ucrainei în lunile mai și iunie, depășind nivelul ajutorului oferit de Statele Unite. Spre deosebire de Washington, care s-a limitat la vânzarea de arme, sprijinul european provine acum tot mai mult din producția industriei de apărare, nu din stocurile militare deja diminuate. Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA De la începutul războiului declanșat de Rusia, în urmă cu aproape trei ani și jumătate, statele europene, inclusiv Regatul Unit, au oferit Ucrainei ajutoare militare totale de 80,5 miliarde de euro, față de aproximativ 64,6 miliarde de euro din partea SUA. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document În primăvara acestui an, sprijinul militar european l-a egalat pe cel american, iar ulterior l-a depășit. O parte importantă din armele furnizate provin acum din contracte de achiziții publice, nu din rezerve militare. Ajutor de 10,5 miliarde de euro în două luni În mai și iunie, ajutorul militar european pentru Ucraina a totalizat circa 10,5 miliarde de euro. Dintre acestea, 4,6 miliarde de euro – aproximativ 44% – au fost alocate prin contracte acordate în special companiilor de apărare europene și ucrainene. Cele mai mari contribuții au venit din partea: Germaniei – 5 miliarde de euro; Norvegiei – 1,5 miliarde de euro; Belgiei – 1,2 miliarde de euro. Olanda, Regatul Unit și Danemarca au oferit fiecare între 500 și 600 de milioane de euro, printr-un mecanism NATO care permite achiziția de arme din SUA pentru a fi transferate Ucrainei, la solicitarea președintelui american Donald Trump. SUA: Vânzări de arme, nu donații Washingtonul a aprobat exporturi semnificative de armament către Ucraina în luna mai, însă acestea nu fac parte din pachete de ajutor gratuit. Kievul trebuie să le plătească fie din resurse proprii, fie din fonduri oferite de aliații europeni. Înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, SUA erau principalul furnizor de ajutor militar pentru Ucraina. Politica sa diferă radical de cea a predecesorului democrat Joe Biden, vizând întreruperea finanțării directe a războiului și încurajarea Europei să preia conducerea sprijinului militar. Mesajul vicepreședintelui american J.D. Vance „Cred că am terminat cu finanțarea acestui război în Ucraina”, a declarat vicepreședintele J.D. Vance într-un interviu acordat postului Fox News. Vance a adăugat: Dacă europenii vor să preia ștafeta și să cumpere arme de la producătorii americani, nu avem nicio problemă cu asta”. Trump și Putin, discuții în Alaska Președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească vineri, în Alaska, pentru a discuta un posibil acord de pace. Potrivit declarațiilor liderului american, acesta ar putea include „schimburi teritoriale” menite să pună capăt războiului din Ucraina.

SUA apără acțiunile Israelului contra Hamas (sursa: usun.usmission.gov/)
Internațional

Israelul poate ocupa întreaga Fâșie Gaza pentru a elimina Hamas, susțin SUA

SUA apără acțiunile Israelului contra Hamas. Statele Unite au afirmat duminică, în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, că Israelul are dreptul de a decide măsurile necesare privind Fâșia Gaza. Declarația a venit în contextul noului plan israelian de a ocupa complet enclava palestiniană și de a elimina gruparea Hamas. SUA apără acțiunile Israelului contra Hamas „Statele Unite susțin dreptul Israelului de a se apăra împotriva terorismului Hamas și, în cele din urmă, Israelul are dreptul să decidă ce este necesar pentru securitatea sa și ce măsuri sunt adecvate pentru a pune capăt amenințării reprezentate de Hamas și de grupări similare”, a declarat reprezentanta SUA, Dorothy Shea. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Dorothy Shea a calificat drept „contraproductivă” reuniunea organizată de membri europeni ai Consiliului de Securitate, după ce guvernul premierului Benjamin Netanyahu a aprobat un plan militar pentru ocuparea orașului Gaza, în nordul enclavei. Potrivit acesteia, decizia Israelului a fost luată „în urma lunilor de intransigență din partea Hamas” și nu este una nejustificată. Reprezentanta SUA a acuzat alți membri ai Consiliului că „răspândesc minciuni” despre Israel, respingând ca „categoric falsă” acuzația de genocid împotriva palestinienilor. Netanyahu: ocuparea orașului Gaza este esențială În paralel cu reuniunea ONU, premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut o conferință de presă la Ierusalim, declarând că ocuparea orașului Gaza este singura modalitate de a „termina treaba” în războiul cu Hamas. „Avem între 70% și 75% din Fâșia Gaza sub control militar israelian. Mai avem două fortărețe de cucerit – orașul Gaza și taberele din centrul enclavei”, a spus Netanyahu. Obiectivele planului israelian Netanyahu a detaliat principalele puncte ale planului aprobat de guvern: Dezarmarea Hamas. Eliberarea tuturor ostaticilor israelieni. Demilitarizarea completă a Fâșiei Gaza. Control preponderent al securității de către Israel. Instituirea unei administrații civile pașnice, non-israeliene. „Israelul va câștiga războiul în Gaza, cu sau fără sprijinul altor țări”, a subliniat premierul.

Armenia și Azerbaidjanul, acord de pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Acord istoric între Armenia și Azerbaidjan la Casa Albă, după 35 de ani de conflicte

Armenia și Azerbaidjanul, acord de pace. Premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev au semnat vineri, la Casa Albă, un acord de pace istoric, în cadrul unei ceremonii găzduite de președintele american Donald Trump. Armenia și Azerbaidjanul, acord de pace Liderul SUA a declarat că cele două țări, aflate în conflict de 35 de ani, „acum sunt prieteni și vor fi prieteni multă vreme”. Citește și: EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariul imens Dacă va fi respectat, acordul va fi o realizare semnificativă pentru Statele Unite, dar va provoca iritare la Moscova, care consideră Caucazul parte din sfera sa de influență. Armenia și Azerbaidjanul au disputat enclava Nagorno-Karabah încă din anii ’80, conflictul culminând în 2023 cu recucerirea rapidă a regiunii de către forțele azere și exodul a aproape 100.000 de etnici armeni către Armenia. Detaliile acordului și implicațiile economice Documentul semnat la Washington include acordarea unor drepturi exclusive Statelor Unite pentru dezvoltarea unui coridor strategic din sudul Caucazului. În plus, ambele state au încheiat înțelegeri separate cu Washingtonul pentru a extinde cooperarea în domeniile energiei, comerțului și tehnologiei. Ridicarea restricțiilor militare pentru Azerbaidjan Ca parte a noii relații bilaterale, Statele Unite au anunțat eliminarea restricțiilor privind cooperarea militară cu Azerbaidjanul. Această decizie consolidează parteneriatul strategic dintre Washington și Baku, în contextul schimbărilor geopolitice din regiune.

Trump anunță progrese în discuțiile Rusia-SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump anunță „progrese” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

Trump anunță progrese în discuțiile Rusia-SUA. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că s-au făcut „progrese importante” în cadrul negocierilor dintre emisarul său, Steve Witkoff, și președintele rus Vladimir Putin, pe tema războiului din Ucraina. Trump anunță progrese în discuțiile Rusia-SUA Întâlnirea a avut loc cu doar câteva zile înainte de termenul-limită impus de Trump pentru un posibil acord de încetare a focului. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii Într-o postare pe platforma Truth Social, Donald Trump a descris întâlnirea de la Kremlin ca fiind „extrem de productivă”. Kremlinul a emis o declarație rezervată, menționând doar că au avut loc „schimburi de semnale” între cele două părți, într-un cadru „constructiv”, fără a oferi detalii suplimentare până când Witkoff nu îl va informa oficial pe președintele american. Posibilă cooperare strategică, dar fără detalii Consilierul pe politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a sugerat că s-a discutat și despre o posibilă cooperare strategică între SUA și Rusia, dar a refuzat să ofere mai multe informații publicului până la finalizarea consultărilor la Washington. Donald Trump a anunțat că i-a informat și pe liderii europeni despre rezultatul întâlnirii. „Toți sunt de acord că acest război trebuie să se încheie și vom lucra în acest sens în zilele și săptămânile următoare”, a spus Trump. Atmosferă cordială între Witkoff și Putin Deși Trump și-a exprimat recent frustrarea față de lipsa de progres în negocierile dintre Moscova și Kiev, întâlnirea dintre Putin și Witkoff a părut cordială. Imagini difuzate de presa rusă îi arată pe cei doi zâmbind și dând mâna într-o sală somptuoasă a Kremlinului. Zelenski: „Războiul trebuie să se încheie” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a avut o discuție telefonică cu Trump după vizita lui Witkoff la Moscova, alături de alți lideri europeni. „Războiul trebuie să se termine”, a declarat Zelenski, subliniind urgența unui acord. Trump amenință Rusia și partenerii săi cu sancțiuni Donald Trump a reiterat că Rusia riscă sancțiuni severe, inclusiv sancțiuni secundare aplicate tuturor celor care continuă să facă afaceri cu Moscova. La scurt timp după plecarea lui Witkoff din Rusia, Trump a semnat un ordin executiv care impune o taxă vamală suplimentară de 25% asupra importurilor din India, ca reacție la achizițiile indiene de petrol rusesc. India, vizată direct pentru legăturile cu Rusia Trump a acuzat India că „nu îi pasă câți oameni sunt uciși în Ucraina de mașina de război a Rusiei” și a justificat noile taxe vamale prin refuzul Indiei de a întrerupe relațiile comerciale cu Rusia. Noua taxă va intra în vigoare la 27 august. Zelenski: Rusia va negocia, când va rămâne fără bani Înaintea discuțiilor, Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia va accepta cu adevărat pacea doar dacă rămâne fără resurse financiare. Între timp, Moscova continuă atacurile aeriene masive asupra Ucrainei, în ciuda amenințărilor repetate ale lui Trump privind sancțiunile. Trump nu a reușit să oprească războiul „într-o zi” Deși a susținut înainte de preluarea mandatului că ar putea opri războiul în 24 de ore, Trump nu și-a atins acest obiectiv. Din contră, poziția sa față de Rusia s-a înăsprit recent. „Am crezut că l-am convins de mai multe ori, dar apoi Putin începe din nou să lanseze rachete asupra Kievului și ucide oameni într-un azil de bătrâni”, a spus Trump luna trecută. Negocierile de la Istanbul au eșuat Trei runde de negocieri între Ucraina și Rusia, desfășurate la Istanbul, nu au reușit să apropie cele două părți de o înțelegere. Condițiile impuse de Moscova rămân inacceptabile pentru Kiev și partenerii săi occidentali. Kremlinul a refuzat în mod repetat solicitările Ucrainei pentru o întâlnire directă Zelenski–Putin. SUA aprobă un nou pachet militar pentru Ucraina În paralel cu discuțiile diplomatice, administrația americană a aprobat marți un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 200 de milioane de dolari. Pachetul include echipamente și tehnologie pentru producția de drone, un subiect discutat de Trump și Zelenski în conversația telefonică. Ucraina lovește rafinării ruse, Rusia atacă orașe ucrainene Ucraina a intensificat utilizarea dronelor pentru a ataca infrastructura energetică a Rusiei, în timp ce Moscova continuă bombardamentele asupra orașelor ucrainene. Administrația militară din Kiev a anunțat că bilanțul ultimului atac aerian a crescut la 32 de morți, devenind cel mai sângeros atac asupra capitalei de la începutul invaziei. Atac sângeros asupra unei tabere de vacanță din Zaporizhzhia Autoritățile ucrainene au raportat miercuri un nou atac rusesc în regiunea Zaporizhzhia. O dronă a lovit o tabără de vacanță, ucigând două persoane și rănind alte 12. „Nu există nicio justificare militară. E doar cruzime, menită să-i sperie pe oameni”, a spus Zelenski.

Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul comentează dislocarea submarinelor SUA: „Nu vrem să alimentăm retorica nucleară”

Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane. Declarațiile președintelui american Donald Trump privind dislocarea submarinelor nucleare au fost una dintre temele abordate luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane Kremlinul a evitat să reacționeze direct la anunțul președintelui Trump privind dislocarea a două submarine nucleare americane. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Totuși, Peskov a minimizat decizia lui Trump: „Vorbim despre un proces permanent, indiferent de declarațiile politicienilor”. În plus, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susținut că Rusia nu dorește să intre în polemici nucleare: „Preferăm să evităm comentariile. E o temă sensibilă”; Acesta a adăugat că retorica nucleară trebuie evitată: „Toți ar trebui să fie extrem de prudenți cu acest subiect”; O temă "emoțională" Totodată, Peskov a subliniat că nu se poate vorbi despre o escaladare nucleară, ci mai degrabă despre o temă percepută emoțional, care trebuie tratată cu reținere. Întrebat despre ieșirile dure ale fostului președinte Dmitri Medvedev, Peskov a explicat că diferite figuri din conducerea Rusiei pot avea opinii variate. Peskov a subliniat că politica externă este formulată exclusiv de președintele Putin. Vizita emisarului SUA Dmitri Peskov a declarat că există posibilitatea unei întrevederi între Vladimir Putin și Steven Whitkoff, emisarul președintelui SUA: „Nu excludem o astfel de întâlnire”; Kremlinul este „întotdeauna deschis pentru dialog cu Whitkoff”, considerând aceste contacte utile și substanțiale, a adăugat acesta. Despre negocierile pentru Ucraina Pe tema negocierilor pentru Ucraina, Peskov a transmis că nu există încă o pregătire concretă pentru o întâlnire Putin–Zelenski. De asemenea, a afirmat că un summit bilateral ar putea avea loc doar după ce experții fac pașii necesari.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră