vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sua

702 articole
Eveniment

Fiscul american l-ar putea lua în vizor pe Papa Leon al XIV-lea

Papa, posibilă țintă a Fiscului SUA. Papa Leon al XIV-lea, primul papă de origine americană riscă să se confrunte cu o situație fiscală fără precedent, din cauza regulilor stricte impuse de autoritățile fiscale din Statele Unite. Papa, posibilă țintă a Fiscului SUA Leon al XIV-lea este primul suveran pontif de naționalitate americană, iar acest detaliu biografic aparent banal poate declanșa o reacție neașteptată din partea Fiscului american – Internal Revenue Service (IRS). Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” În ciuda funcției sale religioase și diplomatice, el ar putea fi vizat de obligațiile fiscale ale oricărui cetățean american care trăiește în străinătate. Fără salariu, dar cu numeroase avantaje Deși Papa nu primește nici salariu, nici indemnizații, toate cheltuielile sale personale – cazare, hrană, sănătate, transport – sunt acoperite de Vatican. În plus, ar putea avea venituri din vânzarea de cărți sau din pensii, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Benedict al XVI-lea. De asemenea, cadourile scumpe sunt frecvente: în 2017, Papa Francisc a primit o mașină Lamborghini, pe care a vândut-o ulterior cu 715.000 de euro, donați unor organizații caritabile. Legea FATCA: cheia interesului IRS pentru Papa Legea americană FATCA (Foreign Account Tax Compliance Act), adoptată în 2010, obligă băncile din țările partenere, inclusiv cele din Vatican, să raporteze conturile cetățenilor americani. Această lege se aplică și cetățenilor americani care locuiesc în afara SUA, indiferent de statutul lor public. Conturile Vaticanului, în vizorul autorităților? Din 2015, Vaticanul este parte a acordului FATCA. În consecință, Papa ar putea fi obligat să declare orice cont bancar care depășește valoarea de 10.000 de dolari pe an. Mai mult, autoritățile fiscale ar putea solicita detalii despre toate conturile Vaticanului, aflate sub autoritatea directă a suveranului pontif. Deși conturile sunt instituționale, legea FATCA nu face mereu diferența clară între bunuri personale și cele aferente funcției oficiale, avertizează Brandon Mitchener, directorul asociației Tax Fairness for Americans Abroad, într-o declarație pentru Wall Street Journal. Soluții posibile: excepție, lege specială sau renunțarea la cetățenie Totuși, este puțin probabil ca Papa să fie impozitat efectiv: imunitatea diplomatică, lipsa unei averi personale și statutul de șef de stat îl protejează într-o oarecare măsură. Însă cazul rămâne neclar și fără precedent. Potrivit specialiștilor, printre scenariile posibile se numără o scrisoare oficială din partea IRS care să-l exonereze, adoptarea unei legi speciale de către Congresul SUA sau, în ultimă instanță, renunțarea la cetățenia americană, exact cum a făcut și fostul premier britanic Boris Johnson, după o dispută similară cu IRS.

Papa, posibilă țintă a Fiscului SUA (sursa: vaticannews.va)
SUA și Arabia Saudită, afacere gigantică (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Afacere gigantică: Arabia Saudită va investi 600 de miliarde de dolari în SUA

SUA și Arabia Saudită, afacere gigantică. Statele Unite și Arabia Saudită au semnat marți un acord militar în valoare de 142 de miliarde de dolari, considerat de Casa Albă drept cel mai mare contract de armament din istorie. SUA și Arabia Saudită, afacere gigantică Potrivit documentului oficial, firme americane vor furniza echipamente militare avansate și servicii de specialitate Arabiei Saudite. Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Colaborarea include capacități de dezvoltare a aviației militare, tehnologie aerospațială, apărare antiaeriană și antirachetă, precum și sisteme pentru securitatea maritimă și protecția frontierelor. Noul contract depășește precedentul acord major de armament dintre cele două state, semnat în 2017, în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, care avea o valoare estimată la 110 miliarde de dolari. Cooperare extinsă în mai multe domenii strategice În timpul vizitei oficiale la Riad, Donald Trump a semnat alături de prințul moștenitor Mohamed bin Salman mai multe acorduri de cooperare în sectoare-cheie, precum energie, sănătate, spațiu și justiție. Acestea vizează și modernizarea forțelor armate saudite, conform televiziunii de stat saudite. Investiții saudite masive în economia americană Arabia Saudită s-a angajat să investească în total 600 de miliarde de dolari în Statele Unite, potrivit Casei Albe. Printre proiectele incluse se numără livrarea de turbine de gaz și soluții energetice de 14,2 miliarde de dolari produse de General Electric, precum și achiziția de avioane de pasageri Boeing 737-8 în valoare de 4,8 miliarde de dolari.

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul dă cu tifla amenințărilor cu sancțiuni din partea UE și SUA: Suntem obișnuiți

Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA. Rusia a respins apelurile internaționale pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, calificând drept „presiuni” și „amenințări” solicitările venite din partea liderilor occidentali. Rusia, indiferentă la sancțiunile UE, SUA Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat la televiziunea de stat că Moscova nu se lasă intimidată și că este deja obișnuită cu sancțiunile. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan „Ne gândim deja la ce vom face după impunerea acestor sancțiuni, cum vom minimiza consecințele. Încercarea de a ne speria este zadarnică”, a transmis Peskov. Trump și liderii europeni avertizează cu noi sancțiuni Președintele american Donald Trump, alături de mai mulți lideri europeni, a amenințat cu o nouă rundă de sancțiuni în cazul refuzului Rusiei de a accepta armistițiul propus. Printre cei mai vocali s-a numărat noul cancelar german Friedrich Merz, care a transmis un mesaj ferm Kremlinului. „În lipsa unei reacții pozitive, va urma o înăsprire masivă a sancțiunilor, iar sprijinul pentru Ucraina va continua – politic, financiar și militar”, a declarat Merz într-un interviu pentru Bild. Propunere de armistițiu complet, lansată de la Kiev Cancelarul Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și omologul polonez Donald Tusk, s-au aflat sâmbătă la Kiev, unde au înaintat Moscovei o propunere de armistițiu complet și necondiționat pentru o perioadă de 30 de zile, începând de luni. Cu toate acestea, Rusia a formulat anterior condiții pentru orice pauză în ostilități, printre care se numără oprirea livrărilor de arme occidentale către Ucraina. Sancțiuni în serie, dar economia rusă rămâne rezistentă Uniunea Europeană și Statele Unite au impus deja mai multe serii de sancțiuni economice Rusiei, cu scopul de a-i limita capacitatea de a susține războiul. Aceste măsuri includ restricții privind accesul la tehnologie și piețele financiare occidentale. Totuși, analiștii remarcă o reziliență economică neașteptată. Rusia, ca exportator major de materii prime, continuă să încaseze miliarde de dolari din vânzările de petrol și gaze, venituri care îi permit să-și alimenteze în continuare economia de război.

SUA și China, la masa negocierilor (sursa: scmp.com)
Internațional

SUA și China s-au așezat la masa negocierilor: taxele vamale, discutate la nivel înalt la Geneva

SUA și China, la masa negocierilor. Negocierile economice dintre Statele Unite și China au fost reluate sâmbătă, la Geneva, marcând cel mai înalt nivel de dialog bilateral de la începutul războiului comercial declanșat de Donald Trump. Scopul principal: detensionarea relațiilor dintre cele mai mari două economii ale lumii, într-un moment în care presiunile financiare globale cresc. SUA și China, la masa negocierilor Pentru a sublinia importanța întâlnirii, ambele părți au trimis oficiali de rang înalt. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan De partea SUA, Scott Bessent, secretar al Trezoreriei SUA și Jamieson Greer, reprezentant comercial american De partea Chinei, va fi prezent vicepremierul He Lifeng. Potrivit televiziunii publice chineze CCTV, discuțiile au început sâmbătă dimineață pe malul lacului Leman, într-o locație discretă, aproape de Parc des Eaux-Vives. Negocierile sunt programate să continue până duminică. Discreție maximă și așteptări nedezvăluite În jurul orei 09:30 (ora locală), delegația americană formată din aproximativ zece persoane a fost văzută intrând în Hotelul Intercontinental din Geneva. Întrebat de jurnaliști despre obiectivele negocierii, Scott Bessent a refuzat să comenteze, evitând presa și urcând într-un SUV blindat. Trump propune relaxarea tarifelor vamale Cu o zi înainte de întâlnire, președintele Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că este dispus să reducă la 80% tarifele vamale punitive pe care chiar el le-a impus produselor chinezești. Declarația a fost transmisă de secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, în cadrul unui interviu pentru Fox News. „Președintele ar vrea să rezolve problema cu China. A spus clar că dorește o calmare a situației”, a afirmat Lutnick. Tarifele, armă politică în administrația Trump Chiar și cu o eventuală reducere, tarifele rămân ridicate. Începând cu revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie, Trump a crescut suprataxele până la 145% pentru mărfurile chinezești, peste nivelurile deja existente. Măsura a fost folosită ca instrument de presiune politică și economică împotriva Beijingului. Răspunsul Chinei: „Vom riposta până la capăt” Beijingul a reacționat ferm, promițând că va combate suprataxele impuse de Washington. China a răspuns cu o suprataxare de 125% asupra produselor americane, accentuând astfel conflictul comercial care a tensionat piețele globale în ultimii ani.

SUA, UE, front comun contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Front comun UE-SUA împotriva lui Putin: armistițiu necondiționat de 30 de zile sau sancțiuni dure

SUA, UE, front comun contra Rusiei. Noul cancelar federal al Germaniei, Friedrich Merz, a transmis un mesaj ferm Kremlinului: dacă Rusia refuză armistițiul de 30 de zile propus de europeni și de SUA în războiul din Ucraina, va urma o „înăsprire masivă a sancțiunilor”. SUA, UE, front comun contra Rusiei Într-un interviu acordat cotidianului Bild, Merz a precizat că, în lipsa unui răspuns din partea Moscovei, sprijinul acordat Ucrainei va continua, inclusiv pe plan politic, financiar și militar. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Sâmbătă, Friedrich Merz se află în capitala Ucrainei, Kiev, alături de liderii Franței, Marii Britanii și Poloniei. Vizita este menită să întărească sprijinul internațional pentru Ucraina și să exercite presiune diplomatică asupra Rusiei. Merz: „Mingea e în terenul lui Putin” Cancelarul a declarat că Berlinul este aliniat cu guvernul american și cu președintele Donald Trump, în cererea unui armistițiu de 30 de zile. Acest armistițiu ar crea cadrul necesar pentru pregătirea negocierilor de pace. „Mingea este acum în terenul lui Putin. Putin trebuie să răspundă la această ofertă”, a subliniat Merz. Washingtonul își pierde răbdarea cu Moscova Friedrich Merz a adăugat că președintele american „își pierde în mod clar răbdarea cu Putin”, sugerând că presiunea internațională asupra Kremlinului este în creștere. Întrebat dacă ar accepta o discuție directă cu Vladimir Putin, cancelarul german nu a exclus această posibilitate. „Dacă se va dovedi necesar și dacă poate contribui la încheierea războiului, sunt deschis pentru multe lucruri”, a declarat Merz. Totuși, a precizat că prioritatea imediată este obținerea unui armistițiu în urma acestui weekend.

Simion vede obligativitatea vizelor ca avertisment (sursa: X/Jack Poso)
Eveniment

VIDEO George Simion îi mulțumește lui Trump pentru că păstrează vizele pentru români

Simion vede obligativitatea vizelor ca avertisment. Într-un interviu acordat influentului susținător MAGA Jack Posobiec, liderul AUR, George Simion, a declarat că menținerea obligativității vizelor pentru români în Statele Unite este benefică. Simion consideră că mesajul transmis de autoritățile americane este „puternic și corect”. Simion vede obligativitatea vizelor ca avertisment „Mulțumim Homeland Security și Departamentului de Stat pentru că au transmis României un avertisment, un avertisment corect, că nu mai este o democrație și că nu mai poate face parte din Programul Visa Waiver”, a afirmat George Simion în timpul interviului. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Declarația poate fi urmărită la minutul 13:50. Între patriotism și retorică anti-guvernamentală Afirmația liderului AUR vine într-un context tensionat, în care România încearcă de ani de zile să elimine vizele pentru cetățenii care călătoresc în SUA. Programul Visa Waiver permite cetățenilor anumitor țări să călătorească în SUA fără viză, pentru sejururi scurte. România nu face încă parte din acest program, iar declarațiile lui Simion contravin poziției oficiale a autorităților române, care consideră includerea în program o prioritate diplomatică.

Noul Papă, cardinalul american Robert Prevost (sursa: Facebook/Vatican News)
Internațional

VIDEO Habemus Papam: noul Papă este cardinalul american Robert Francis Prevost

Noul Papă, cardinalul american Robert Prevost. Într-un moment istoric pentru Biserica Catolică, cardinalul american Robert Francis Prevost a fost ales joi drept noul Papă (VIDEO). Noul Papă, cardinalul american Robert Prevost Acesta a ales numele pontifical de Leon al XIV-lea, potrivit Vaticanului. Robert Prevost este primul papă de origine americană, o premieră notabilă în istoria Vaticanului. Citește și: Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii În vârstă de 69 de ani, noul Suveran Pontif s-a născut în Chicago și este cunoscut ca un apropiat colaborator al Papei Francisc. Discret și echilibrat, el are reputația de a fi un lider moderat, capabil să medieze opinii divergente în cadrul Curiei, guvernul central al Vaticanului. Potrivit agenției ANSA, noul Papă i-a salutat personal pe toți cardinalii care l-au ales și urmează să cineze împreună cu aceștia în cursul serii de joi. „I-a îmbrățișat pe toți”, a transmis Vaticanul. Preot al Ordinului Sf. Augustin Robert Francis Prevost s-a născut pe 14 septembrie 1955 în Chicago, Illinois, într-o familie cu rădăcini italiene, franceze și spaniole. A fost crescut în suburbia Dolton, unde a fost influențat de prezența frecventă a preoților în casa familiei sale, atrași de ospitalitatea mamei sale, Mildred Martínez. A urmat studiile liceale la un seminar minor al Ordinului Sfântului Augustin, absolvind în 1973. Ulterior, a obținut o diplomă de licență în matematică la Universitatea Villanova în 1977 și un master în teologie la Catholic Theological Union din Chicago. În 1982, a fost hirotonit preot în Ordinul Sfântului Augustin. Misionar în Peru, stat al cărei cetățenie a primit-o În 1985, Prevost a fost trimis în misiune în Peru, unde a servit ca cancelar al Prelaturii Teritoriale Chulucanas și a predat drept canonic la seminarul diecezan din Trujillo. A fost prefect de studii și a condus seminarul augustinian din Trujillo timp de un deceniu. În 1998, a fost ales provincial al augustinienilor din America de Nord, iar în 2001 a devenit superior general al Ordinului Sfântului Augustin, funcție pe care a deținut-o până în 2013. În 2014, Papa Francisc l-a numit administrator apostolic al Diecezei Chiclayo din Peru, iar în 2015 a fost consacrat episcop al aceleiași dieceze. În același an, a obținut cetățenia peruană. În 2023, a fost numit prefect al Dicasterului pentru Episcopi și președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină, poziții care l-au plasat în centrul procesului de selecție a episcopilor la nivel global. Preocupat de migranți și de săraci Noul Papă, Leon al XIV-lea, este cunoscut pentru umilința sa, abordarea pastorală și angajamentul față de comunitățile marginalizate. În timpul misiunii sale în Peru, a manifestat o preocupare deosebită pentru migranții venezueleni și pentru cei săraci. Este fluent în engleză, spaniolă, italiană, franceză și portugheză, ceea ce îi permite să comunice eficient cu diverse comunități catolice din întreaga lume. În calitate de Papă, Leon al XIV-lea se confruntă cu multiple provocări, inclusiv secularizarea crescândă, criza vocațiilor și necesitatea continuării reformelor inițiate de predecesorul său, în special în domeniul transparenței financiare și al combaterii abuzurilor. 

Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează (sursa: X/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danemarca avertizează SUA să nu deruleze operațiuni de spionaj în Groenlanda

Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul Statelor Unite în Danemarca, ca reacție la informațiile publicate de Wall Street Journal privind intenția Washingtonului de a intensifica activitățile de spionaj în Groenlanda. Mobilizarea serviciilor secrete americane Administrația Trump a declanșat o operațiune amplă de colectare de informații privind Groenlanda, implicând agențiile de informații americane în identificarea potențialilor susținători ai intereselor SUA în teritoriu. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale Potrivit Wall Street Journal, CIA, NSA și Defense Intelligence Agency au primit instrucțiuni să monitorizeze mișcarea pentru independența Groenlandei și să investigheze pozițiile acesteia față de exploatarea resurselor naturale de către SUA. Totodată, Washingtonul ar încerca să identifice persoane în Groenlanda și Danemarca care susțin interesele americane în regiune. Spionaj american în Groenlanda, Danemarca reacționează Aflat la Varșovia, unde a participat la reuniunea miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, Lars Rasmussen a calificat situația drept „foarte gravă”. „Acest articol ne îngrijorează foarte mult, pentru că prietenii nu se spionează între ei”, a declarat oficialul danez. „Nu pot ști dacă e adevărat, fiindcă este vorba despre un articol de presă. Dar nu pare să fi fost respins cu fermitate de cei care se exprimă public, ceea ce mă neliniștește”, a adăugat ministrul, afirmând că ambasadorul SUA va fi convocat la Ministerul de Externe „în speranța că informațiile pot fi dezmințite” și pentru a clarifica „poziția fermă a Danemarcei” în această privință. Avertizările lui Trump Donald Trump și-a exprimat public intențiile într-un discurs susținut în fața Congresului, în luna martie: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea noastră națională și chiar internațională”. Într-un interviu pentru NBC News, fostul președinte american a refuzat să excludă varianta unei acaparări prin forță: „Nu exclud nimic. Nu spun că o vom face, dar nu pot exclude. Avem cruntă nevoie de Groenlanda.” Interes geostrategic și economic Motivațiile din spatele interesului SUA nu sunt doar militare. Groenlanda dispune de importante zăcăminte de pământuri rare, esențiale pentru producția de vehicule electrice și turbine eoliene. De asemenea, insula are rezerve neexploatate de petrol și gaz natural, care sporesc atractivitatea sa în ochii Washingtonului. Groenlanda nu dorește o anexare americană Guvernul danez, alături de autoritățile din Groenlanda, a respins categoric orice tentativă de „cumpărare” sau anexare, reafirmând că teritoriul nu este de vânzare. Un sondaj recent arată că majoritatea covârșitoare a celor 57.000 de locuitori ai Groenlandei susțin ideea independenței față de Danemarca, însă resping categoric o eventuală anexare de către Statele Unite.

SUA oferă bani pentru deportare voluntară (sursa: Facebook/Department of Homeland Security)
Internațional

SUA îi plătesc pe migranți să plece singuri din țară: 1.000 de dolari de om

SUA oferă bani pentru deportare voluntară. Administrația Trump a anunțat, prin Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), că va oferi 1.000 de dolari și asistență pentru călătorie migranților care aleg să părăsească voluntar Statele Unite. SUA oferă bani pentru deportare voluntară Inițiativa de a oferi bani pentru autodeportare vizează reducerea costurilor legate de deportările forțate. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Potrivit DHS, costul mediu pentru arestarea, detenția și deportarea unui migrant fără statut legal se ridică la aproximativ 17.000 de dolari. În acest context, încurajarea autodeportării este considerată o soluție mai eficientă și mai rentabilă pentru autoritățile americane. „Dacă vă aflați aici ilegal, autodeportarea este cea mai bună, mai sigură și mai rentabilă modalitate de a părăsi Statele Unite”, a declarat Kristi Noem, secretar pentru securitate internă. Numărul deportărilor, sub cel din mandatul Biden De la preluarea mandatului în ianuarie, administrația Trump a deportat 152.000 de persoane, potrivit DHS. Acest număr este sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă din anul anterior, când administrația Biden deportase 195.000 de persoane între februarie și aprilie. În ciuda promisiunilor lui Donald Trump de a deporta milioane de migranți, datele arată că ritmul deportărilor a fost mai scăzut decât în timpul predecesorului său. Măsuri suplimentare: amenzi, închisori Pentru a încuraja plecarea voluntară, administrația a amenințat cu sancțiuni financiare și a folosit centre de detenție controversate, inclusiv Guantanamo Bay și locații din El Salvador. În martie, a fost lansată o aplicație numită CBP Home, destinată facilitării procesului de autodeportare. Aplicația este o variantă adaptată a fostei CBP One, utilizată anterior pentru gestionarea accesului legal în SUA în timpul administrației Biden. Migranții „buni” ar putea reveni legal în viitor Donald Trump a sugerat că persoanele care aleg să plece voluntar ar putea avea șansa de a reveni legal în SUA. „Dacă sunt buni, dacă îi vrem înapoi, vom lucra cu ei pentru a-i aduce înapoi cât mai repede posibil”, a declarat acesta. Totuși, DHS nu a oferit detalii concrete despre mecanismele prin care migranții eligibili ar putea reveni în mod legal în țară.

Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada Foto: Inquam/Alexandru Nicodim
Politică

Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada. Așa-zisul trumpist Simion, locul II în SUA

Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada, iar așa-zisul trumpist Simion s-a plasat pe locul II în aceste țări. Însă liderul AUR a câștigat la scoruri zdrobitoare în Europa de Vest, din Austria în Marea Britanie. Doar în Olanda, el nu a atins procentul de 50%: cu 11.859 de voturi a avut un procent de 46,28%. În această țară, Nicușor Dan a atras 11.240 de voturi, respectiv 43,86%.  Citește și: ANALIZĂ Prăbușirea coaliției PSD-PNL-UDMR după doar patru luni cu guvernul Ciolacu II Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada După ce s-a finalizat numărarea voturilor în aceste țări, rezultatele au fost: 1) Nicușor Dan, 48,86% din voturi în SUA, 45% în Canada, respectiv 6.341 de voturi și 3.707. 2) George Simion, 32,89% în SUA, 37,73% în canada, respectiv 4.269 voturi și 3.108. Crin Antonescu s-a plasat pe locul III. În Mexic, Nicușor Dan a obținut 45 de voturi, fiind plasat pe locul I. Simion a obținut cele mai multe voturi din Diaspora în Italia, peste 127.000, unde a câștigat cu un scor de peste 73%. Din Germania i-au venit peste 120.000 de voturi, adică peste 74% din voturile exprimate de românii din această țară. În Marea Britanie, pentru liderul AUR au votat ușor peste 99.000 de români, procentul său fiind de 64,88%. El a câștigat și în Spania și Irlanda.   

Președintele sârb pleacă din SUA bolnav (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Prietenul lui Ponta, președintele sârb, s-a întors de urgență din SUA acuzând "o stare de rău"

Președintele sârb pleacă din SUA bolnav. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a decis să-și întrerupă călătoria oficială în Statele Unite și să revină de urgență la Belgrad, în urma unei stări de rău resimțite vineri, potrivit presei sârbe. Președintele sârb pleacă din SUA bolnav Televiziunea națională sârbă (RTS) a anunțat sâmbătă că Vucic a pus capăt vizitei sale în SUA „din cauza unei indispoziții”, fără a furniza detalii suplimentare privind starea de sănătate a președintelui. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Surse apropiate delegației susțin că Vucic, în vârstă de 55 de ani, s-a simțit rău vineri după-amiază (ora locală) și, după consultarea cu un medic, a luat decizia de a reveni în Serbia. Vucic urma să se întâlnească cu Donald Trump Înainte de plecare, liderul de la Belgrad anunțase două întâlniri cu președintele american Donald Trump, planificate pentru următoarele patru zile. Una dintre ele ar fi trebuit să aibă loc la reședința privată a lui Trump din Mar-a-Lago, Florida. Într-un mesaj video transmis la sosirea în SUA, Vucic menționa că urmează să participe la „întâlniri importante” cu lideri ai Partidului Republican și oficiali americani. Întâlnire cu Rudy Giuliani înainte de plecare Înainte de întreruperea vizitei, Aleksandar Vucic s-a întâlnit cu Rudy Giuliani, fostul avocat personal al lui Donald Trump şi fost primar al New Yorkului. Nu a fost clar dacă discuțiile au vizat aspecte politice sau diplomatice legate de relațiile bilaterale. Istoric medical: internare în 2019 Președintele Serbiei a mai avut episoade medicale în trecut. În 2019, acesta a fost internat pentru scurt timp din cauza unor probleme cardiovasculare. Deși starea sa de sănătate nu a fost considerată gravă la acel moment, autoritățile nu au oferit detalii complete nici atunci.

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

Marco Rubio acuză Germania de „tiranie mascată”. Ministerul german de Externe îi răspunde ferm

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania. Un schimb tensionat de replici a avut loc vineri pe platforma X, între secretarul de stat american Marco Rubio și Ministerul german de Externe, pe tema deciziei Germaniei de a clasifica partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) drept formațiune extremistă. Tensiuni diplomatice între SUA și Germania Marco Rubio a criticat dur decizia autorităților germane de a permite serviciului intern de informații (BfV) să intensifice supravegherea partidului AfD. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Germania tocmai a oferit agenției sale de spionaj noi puteri pentru a supraveghea opoziția. Asta nu e democrație, e tiranie mascată”, a scris Rubio pe contul oficial al Departamentului de Stat. Acesta a susținut că adevărata amenințare vine din partea politicilor guvernamentale privind imigrația, și nu dinspre AfD, care „a obținut locul al doilea la ultimele alegeri”. Reacția Germaniei: „Aceasta este democrație” La peste trei ore de la postarea lui Rubio, Ministerul german de Externe a reacționat direct pe X, respingând ferm acuzațiile: „Aceasta este democrație. Decizia se bazează pe o investigație riguroasă și independentă pentru a proteja Constituția și statul de drept.” Ministerul a subliniat că decizia finală aparține instanțelor de judecată și a amintit lecțiile dure ale istoriei: „Am învățat din istorie că extremismul de dreapta trebuie oprit.” JD Vance atacă establishmentul german Vicepreședintele SUA, JD Vance, a reluat criticile lui Rubio într-o postare separată, exprimându-și sprijinul pentru AfD. „AfD este cel mai popular partid din Germania și cel mai reprezentativ în estul țării. Acum birocrații încearcă să îl distrugă.” Într-un alt mesaj, Vance a acuzat elita politică germană că „a reconstruit Zidul Berlinului, nu rușii, ci establishmentul german”. AfD, acuzat de extremism și discriminare AfD a fost în centrul mai multor scandaluri, fiind acuzat de retorică antisemită, anti-musulmană și xenofobă. În 2024, unul dintre liderii săi, Björn Höcke, a fost condamnat pentru folosirea de sloganuri naziste – fapt interzis prin lege în Germania. Serviciul german de informații interne consideră AfD o amenințare la adresa ordinii democratice: „Partidul urmărește să excludă anumite grupuri din participarea egală în societate, să le discrimineze neconstituțional și să le confere un statut inferior din punct de vedere legal.” SUA acuză Europa de restrângerea libertății de exprimare Într-un discurs susținut în februarie la Conferința de Securitate de la München, JD Vance a acuzat liderii europeni că se îndepărtează de valorile post-Război Rece. „În Marea Britanie și în întreaga Europă, libertatea de exprimare, din păcate, este în retragere”, a declarat el, stârnind nemulțumiri în rândul oficialilor europeni.

România a fost eliminată din programul Visa Waiver Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România a fost eliminată din programul Visa Waiver, anunță Departamentul Securității Naționale a SUA

România a fost eliminată din programul Visa Waiver, anunță Departamentul Securității Naționale a SUA. În consecință, românii vor avea nevoie de viză pentru a intra în SUA. Citește și: Specialist în comunicare vizuală despre imaginile lui Lasconi: „Nicușor Dan, introdus artificial” România a fost eliminată din programul Visa Waiver „Astăzi, Departamentul de Securitate Internă, în consultare cu Departamentul de Stat, a anulat desemnarea României în cadrul Programului Visa Waiver (VWP). În ciuda preocupărilor legate de securitate, Administrația Biden a desemnat România ca țară VWP la 9 ianuarie 2025. La 25 martie 2025, DHS a suspendat punerea în aplicare a VWP pentru a efectua o revizuire a desemnării României. Această revizuire s-a încheiat și, având în vedere accentul pus de această administrație pe securitatea frontierelor și a imigrației, DHS a decis că desemnarea României ar trebui anulată pentru a proteja integritatea VWP și pentru a asigura securitatea frontierelor și a imigrației. România poate fi reconsiderată pentru desemnarea VWP în viitor, în cazul în care îndeplinește criteriile legale de eligibilitate. «Menținerea standardelor ridicate ale programului Visa Waiver este esențială pentru securitatea noastră națională. Având în vedere accentul pus de această administrație pe securitatea frontierelor și a imigrației, Secretarul Securității Interne a decis, în consultare cu Secretarul de Stat, să anuleze desemnarea României în cadrul VWP cu efect imediat», a declarat secretarul adjunct Tricia McLaughlin. «Suntem recunoscători pentru parteneriatul strâns al României de-a lungul anilor pentru consolidarea cooperării în domeniul securității. România poate fi reconsiderată pentru admiterea în cadrul VWP în viitor»”, se arată în comunicatul Departamentului Securității Interne a SUA.     

Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina și SUA semnează miercuri acordul pentru minerale rare, anunță surse oficiale de la Kiev

Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare. Ucraina se pregătește să semneze miercuri un acord strategic cu Statele Unite privind accesul la mineralele sale rare, potrivit unei surse oficiale de la Kiev. Documentul urmează să le ofere americanilor drepturi importante asupra unor resurse esențiale pentru industriile de vârf. Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare Ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, se află în drum spre Washington, unde urmează să semneze acordul în cursul serii. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Deși guvernul ucrainean nu a aprobat încă oficial versiunea finală a textului, semnarea este considerată iminentă. Premierul ucrainean salută un acord „echitabil” Premierul Denis Șmîhal a descris acordul ca fiind „frumos și echitabil”, subliniind caracterul său bilateral și importanța acestuia pentru investițiile comune în reconstrucția Ucrainei. El a precizat că semnarea este așteptată în următoarele 24 de ore. Negocieri tensionate Negocierile privind acordul au fost tensionate, în contextul relației complexe dintre Ucraina și SUA, în special din cauza sprijinului militar și financiar american. O versiune anterioară a documentului ar fi trebuit semnată în februarie, dar vizita președintelui Volodimir Zelenski la Washington a fost umbrită de o altercație diplomatică cu Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance. Deputații ucraineni au respins varianta americană din martie Proiectul propus de SUA în martie a fost perceput de parlamentarii ucraineni ca fiind defavorabil Kievului, ceea ce a dus la reluarea negocierilor. Noul text, agreat de ambele părți, nu include clauze privind recunoașterea ajutoarelor oferite anterior ca datorie a Ucrainei. Acordul nu include garanții de securitate împotriva Rusiei Deși Kievul a solicitat includerea unor garanții de securitate împotriva Rusiei, acestea nu apar în documentul ce urmează să fie semnat. Surse oficiale nu au oferit detalii despre această omisiune. Fond de investiții comun pentru reconstrucția Ucrainei Acordul prevede înființarea unui fond de investiții ucraineano-american, destinat reconstrucției Ucrainei. Acesta va fi alimentat cu redevențe din noile licențe pentru materii prime – petrol, gaze și minereuri rare – și va fi gestionat paritar de ambele guverne. Partea americană va contribui la fond prin echivalentul viitoarelor ajutoare militare, în timp ce Ucraina va menține controlul asupra resurselor sale naturale și infrastructurii strategice. Profiturile vor rămâne în Ucraina cel puțin zece ani Potrivit acordului, profiturile generate în primii zece ani nu vor putea fi transferate în străinătate. Acestea vor fi reinvestite exclusiv în Ucraina, pentru a susține redresarea economică și stabilitatea statului. Resursele miniere ucrainene rămân o necunoscută strategică În ciuda potențialului acordului, cantitatea exactă de resurse miniere disponibile este incertă. Multe dintre acestea sunt greu de exploatat sau se află în zone aflate sub controlul Rusiei, ceea ce ridică provocări suplimentare în aplicarea acordului.

Măsurile lui Trump afectează economia americană (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Măsurile lui Trump au dus la contractarea economiei americane pentru prima oară în ultimii trei ani

Măsurile lui Trump afectează economia americană. Economia Statelor Unite a înregistrat o contracție de 0,3% în ritm anual în perioada ianuarie–martie 2025, marcând primul declin din ultimii trei ani, potrivit datelor preliminare publicate de Departamentul american al Comerțului. Scăderea survine pe fondul războaielor comerciale declanșate de președintele Donald Trump, care au perturbat activitatea economică și încrederea în mediul de afaceri. Măsurile lui Trump afectează economia americană Creșterea economică a fost grav afectată de o majorare istorică a importurilor, companiile americane încercând să aducă mărfuri din străinătate înainte de impunerea unor noi taxe vamale de către administrația Trump. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Importurile au crescut cu 41%, cel mai rapid ritm din 1972 încoace, cu excepția crizei sanitare din 2020. Această explozie a importurilor a șters aproximativ cinci puncte procentuale din dinamica PIB-ului. Cheltuielile de consum încetinesc puternic Cheltuielile de consum, care reprezintă peste două treimi din economia americană, au înregistrat o creștere modestă de 1,8% în primul trimestru, în scădere de la 4% în ultimul trimestru din 2024. De asemenea, cheltuielile guvernamentale federale au scăzut cu 5,1%, accentuând presiunea asupra creșterii economice. Investițiile private dau semne de vitalitate În contrast cu declinul altor indicatori, investițiile companiilor au crescut cu 21,9%, în special datorită achizițiilor de echipamente. Această dinamică reflectă o anumită încredere a sectorului privat în potențialul de redresare economică, însă rămâne insuficientă pentru a compensa efectele negative ale războaielor comerciale. Riscul de recesiune se amplifică în semestrul doi Mulți economiști avertizează că impactul taxelor vamale asupra PIB-ului ar putea deveni și mai vizibil în a doua jumătate a anului 2025, sporind riscul intrării în recesiune. Totodată, încrederea consumatorilor a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în timp ce tot mai multe companii își retrag previziunile financiare anuale, invocând incertitudinile economice. Inflația rămâne o preocupare majoră Deși prețurile de consum au scăzut comparativ cu vârful din 2022, inflația anuală este mai mare decât în septembrie 2024, când a coborât temporar la 2,1%. În prezent, inflația revine în centrul dezbaterilor economice și politice, iar economiștii se așteaptă ca Rezerva Federală să reia scăderea dobânzilor în cursul acestui an pentru a stimula economia. Trump promite reducerea inflației, dar datele îl contrazic În plină campanie electorală, președintele Donald Trump a promis măsuri rapide pentru combaterea inflației. Totuși, statisticile actuale arată că inflația a crescut în ultimele luni, punând sub semnul întrebării eficiența politicilor economice promovate de actuala administrație.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră