sâmbătă 01 august
Login Contact
DeFapt.ro

sua

903 articole
Internațional

ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului

Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului: liderul suprem, ayatollahul Khamenei, a fost ucis - era cel mai longeviv dictator aflat în viață, de peste 36 de ani la putere - au lichidat zeci de lideri de la Teheran, au distrus complet apărarea antiaeriană a țării și au limitat capacitatea de a lansa rachete. Deși internetul este întrerupt în Iran, apar filmări, care pot fi geolocalizate, care arată iranienii sărbătorind în stradă moartea lui Khamenei și bombardamentele asupra forțelor de represiune. Citește și: Cine sunt bugetarii români cu apartamente în Dubai, emirat bombardat de Iran  Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Oficialii armatei israeliene au anunțat că aproximativ 40 de comandanți militari de rang înalt, inclusiv șeful statului major al forțelor armate iraniene, au fost uciși în doar un minut de la declanșarea bombardamentelor. Avioanele militare americane și israeliene au lovit sute de baze de rachete balistice, lansatoare și multiple fabrici de arme. Se estima că Iranul avea între 2.500 și 3.000 de rachete balisitice, care putea fi lansate în cele mai diferite moduri. Ele puteau fi ascunse oriunde pe suprafața uriașă a Iranului. Cu toate acestea, loviturile de până acum realizate de Iran sunt mult sub așteptările inițiale.  A fost atacată și flota iraniană: comandamentul central al SUA, Centcom, a anunțat scufundarea unei corvete.  Sâmbătă seara și duminică dimineața, mulțimi de iranieni au ieșit în stradă, aclamând și cântând, după ce s-a aflat că liderul suprem Ali Khamenei a fost ucis. Internetul și serviciile de telefonie sunt aproape complet întrerupte în Iran, ceea ce face dificilă verificarea informațiilor și evaluarea manifestațiilor. The New York Times, citând apeluri video cu trei locuitori din Teheran, a afirmat că „muzica persană de dans a umplut străzile”.  Ziarul a publicat și videoclipuri – cu fețele unor persoane blurate – cu manifestațiile din Abdanan, un oraș kurd unde mulți protestatari au fost uciși în ianuarie, arătând bărbați și femei care aplaudau și claxonau în mijlocul străzii la auzirea veștii că Khamenei a fost ucis.  

ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului
Von der Leyen, ținta ironiilor după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni în Colegiul de Securitate
Internațional

Von der Leyen, ținta ironiilor după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni în Colegiul de Securitate

Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a devenit ținta ironiilor pe rețelele sociaLE după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni, în Colegiul de Securitate al Comisiei Europene. „Luni nu este zi liberă în Spania (Ziua Insulelor Baleare)? Mai bine așteptați până marți, pentru a nu perturba ziua de odihnă obligatorie”, i-a scris un antreprenor, Matthias Schmidt. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Von der Leyen, ținta ironiilor după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni „Dragi iranieni, Mi-ar plăcea să vă ajut, dar diseară facem fondue cu Agnetha. Și magazinele nu sunt deschise duminica, așa că de ce aș face-o? Cu respect, Ursula”, a comentat jurnalistul Benjamin Butterworth. „Sunt de acord, dar trebuie să clarificăm faptul că stabilitatea și securitatea regională nu sunt mai importante decât protejarea weekendului. Weekendurile trebuie protejate. La urma urmei, suntem UE. Trebuie să fim un model pentru ceea ce înseamnă un echilibru bun între viața profesională și cea personală”, i-a transmis Siqi Chen, un investitor cu 156.000 de urmăritori pe Twitter. Monika Palotai, care se autodefinește drept „mamă a unor băieți extraordinari” a primiut 13.000 de like-uri - cu 3.000 mai multe decât von der Leyen pentru comentariul: „UE trebuie să pregătească un document oficial în 12 puncte pentru a se asigura că războiul actual este dus în conformitate cu ESG, GDPR, Legea privind serviciile digitale (DSA), Directiva privind diligența necesară în materie de sustenabilitate corporativă (CSDDD), Pactul UE privind migrația și azilul și toate inițiativele ecologice. În caz contrar, vor fi adoptate noi reglementări privind toate războaiele viitoare”.  Ce a scris von der Leyen: „Având în vedere situația actuală din Iran, convoc luni o reuniune specială a Colegiului de Securitate. Pentru securitatea și stabilitatea regională, este extrem de important să nu se înregistreze o escaladare a conflictului prin atacuri nejustificate ale Iranului asupra partenerilor din regiune”.  Mesajul ei are peste 10.000 de comentarii, imensa majoritate fiind ironice. 

Peste 200 de morți după atacul SUA–Israel asupra Iranului, potrivit Semilunii Roșii
Internațional

Peste 200 de morți după atacul SUA–Israel asupra Iranului, potrivit Semilunii Roșii

Ofensiva militară lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului s-a soldat, potrivit primului bilanț furnizat de Semiluna Roșie Iraniană, cu cel puțin 201 morți și 747 de răniți. Guvernul iranian nu a publicat o cifră oficială, însă autoritățile locale au confirmat victime numeroase în mai multe orașe. Atacurile au vizat obiective din Teheran, dar și din alte centre importante precum Tabriz și Isfahan, marcând una dintre cele mai grave escaladări militare din regiune din ultimii ani. Complexul în care locuiește Ali Khamenei, lovit în atacuri Imagini satelitare verificate de BBC arată că complexul rezidențial în care locuiește Ali Khamenei a fost lovit. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Presa iraniană a susținut inițial că liderul suprem este în viață și coordonează operațiunile de apărare. Ulterior, președintele american Donald Trump a declarat pentru NBC News că informațiile privind moartea ayatollahului sunt „o poveste corectă”, iar mai târziu a afirmat pe platforma Truth Social că liderul suprem iranian a murit. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a sugerat, într-un discurs televizat, că „tiranul a încetat să mai existe”, afirmând că planul de distrugere a Israelului „nu mai există”. Teheranul promite represalii: „O lecție de neuitat” Ali Larijani, șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a transmis un mesaj dur către Washington și Tel Aviv, promițând o „lecție de neuitat”. „Îi vom face pe criminalii sioniști și pe americanii nerușinați să-și regrete acțiunile”, a scris oficialul iranian pe X, anunțând represalii împotriva „opresorilor internaționali”. Victime civile: atac asupra unei școli și asupra unei săli de sport Autoritățile locale au raportat că peste 100 de persoane, majoritatea fete, au murit în urma unui atac asupra unei școli primare din orașul Minab, în sudul țării. Un alt bombardament a lovit o sală de sport din Lamerd, provocând cel puțin 15 morți. Aceste incidente amplifică îngrijorările privind impactul asupra populației civile. Iranul ripostează: rachete asupra Israelului și bazelor americane Ca reacție, Iranul a lansat valuri de rachete și drone împotriva Israelului și a bazelor americane din Orientul Mijlociu. Alarmele aeriene au fost activate din nou în Jerusalem și Tel Aviv, unde 21 de persoane au fost rănite. Gărzile Revoluționare au anunțat atacuri asupra sediului Flotei a Cincea a Marinei SUA din Bahrein, dar și asupra unor baze din Qatar și Emiratele Arabe Unite. Reacții internaționale: ONU, UE, China și Rusia cer reținere Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune de urgență pentru a discuta situația din Iran. La rândul său, Ursula von der Leyen a anunțat convocarea unei reuniuni de urgență a Colegiului de Securitate al Comisiei Europene. Ambasadorul Chinei la ONU, Fu Cong, a condamnat ofensiva SUA și Israelului, calificând-o drept „nerușinată” și subliniind că utilizarea forței în relațiile internaționale este „inacceptabilă”. La rândul său, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a susținut că justificarea Washingtonului privind prevenirea obținerii armei nucleare de către Iran este nefondată, afirmând că Teheranul „a fost înjunghiat în spate” în pofida deschiderii sale către diplomație.

Represalii după atacul SUA asupra Iranului: patru baze americane din Orientul Mijlociu, vizate de rachete
Internațional

Represalii după atacul SUA asupra Iranului: patru baze americane din Orientul Mijlociu, vizate de rachete

Operațiunea militară lansată de Statele Unite împotriva Iranului a declanșat o serie de atacuri de represalii asupra a cel puțin patru baze americane din Orientul Mijlociu. Gărzile Revoluționare iraniene au revendicat lovituri asupra unor obiective strategice din Bahrein, Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite, în timp ce tensiunile regionale continuă să escaladeze. Bahrein: baza Flotei a Cincea a SUA, țintă directă În Bahrain, Gărzile Revoluționare au confirmat că au vizat sediul United States Fifth Fleet, una dintre cele mai importante structuri navale americane din regiune. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Baza, utilizată de Marina SUA încă din 1948, dispune de un port în ape adânci capabil să găzduiască portavioane și alte nave militare de mari dimensiuni. În Bahrein sunt staționate nave dragoare de mine, unități de sprijin logistic și vedete rapide ale pazei de coastă americane. Autoritățile din regat au anunțat inițial că baza a fost lovită de rachete, confirmând astfel amploarea atacului. Qatar: explozii în apropierea bazei Al-Udeid În Qatar, explozii au fost auzite în apropierea bazei aeriene Al Udeid Air Base, cea mai mare bază militară americană din regiune. Instalația găzduiește centre de comandă, avioane de luptă, aeronave de transport, aparate de realimentare în aer și platforme de informații. Iranul mai atacase Al-Udeid și în luna iunie, ca reacție la loviturile americane asupra infrastructurii nucleare iraniene. Kuweit: rachete asupra bazei Ali Al-Salem În Kuwait, autoritățile locale au raportat că „mai multe rachete balistice” au vizat baza aeriană Ali Al Salem Air Base. Aici sunt staționate o escadrilă logistică americană și drone de atac MQ-9 Reaper. Deși Kuweitul susține că proiectilele au fost interceptate, Italia – care are militari dislocați în bază – a anunțat că o rachetă iraniană a provocat „daune semnificative” pe pistă. Potrivit autorităților de la Roma, niciun militar italian nu a fost rănit. Kuweitul găzduiește și Camp Arifjan, unde se află cartierul general avansat al componentei terestre a United States Central Command (Centcom). În această țară sunt depozitate și stocuri militare americane prepoziționate. Emiratele Arabe Unite: fum la baza Al Dhafra În United Arab Emirates, martori au observat fum ridicându-se din zona bazei Al Dhafra Air Base, situată în Abu Dhabi. Statele Unite mențin aici o importantă escadrilă aeriană expediționară, inclusiv drone MQ-9 Reaper. Baza este utilizată periodic și de avioane de luptă americane. Irak: prezență militară în curs de retragere În Iraq, trupele americane sunt desfășurate în regiunea autonomă kurdă ca parte a coaliției internaționale împotriva Islamic State. Conform unui acord între Washington și Bagdad, misiunea militară americană ar urma să se încheie până în septembrie. Forțele SUA s-au retras deja din alte instalații din Irak. După declanșarea războiului din Fâșia Gaza în octombrie 2023, forțele americane din Irak și Siria au fost vizate în repetate rânduri de grupări pro-iraniene. Siria: retragere militară în curs În Syria, Statele Unite au menținut ani la rând o prezență militară în cadrul eforturilor internaționale împotriva Statului Islamic. Potrivit mai multor surse, retragerea trupelor americane este în curs și ar urma să fie finalizată în aproximativ o lună.

SUA au folosit pentru prima dată în luptă drone explozive împotriva Iranului
Internațional

SUA au folosit pentru prima dată în luptă drone explozive împotriva Iranului

Armata americană a anunțat sâmbătă că a utilizat pentru prima dată în luptă drone explozive de tip „kamikaze” în cadrul operațiunilor împotriva Iranului. Tehnologia, deja consacrată în conflictul dintre Ucraina și Rusia, marchează o schimbare importantă în modul de desfășurare a operațiunilor militare americane. Potrivit autorităților militare, aceste drone de atac de unică folosință au fost folosite pentru a lovi ținte iraniene, în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Drone de atac de unică folosință, utilizate pentru prima dată United States Central Command (Centcom) a precizat într-un comunicat publicat pe platforma X că unitatea Task Force Scorpion Strike a folosit pentru prima dată în luptă drone de atac explozive cu costuri reduse. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei „Task Force Scorpion Strike a utilizat pentru prima dată în luptă drone de atac de unică folosinţă şi la costuri reduse”, se arată în mesajul oficial al comandamentului militar american. Task Force Scorpion Strike, unitate creată recent Unitatea Task Force Scorpion Strike a fost înființată în decembrie anul trecut, fiind special concepută pentru operațiuni rapide și tehnologice, adaptate noilor tipuri de război asimetric. Folosirea dronelor explozive indică o adaptare a tacticilor americane la modele deja testate pe scară largă în conflictul din Europa de Est, unde astfel de dispozitive au devenit un instrument central al confruntărilor dintre Rusia și Ucraina. Drone kamikaze: tehnologie ieftină, impact strategic major Dronele de atac de unică folosință, cunoscute și sub denumirea de drone kamikaze, sunt proiectate pentru a lovi direct ținta și a se autodistruge la impact. Avantajul lor constă în costul redus, mobilitatea ridicată și capacitatea de a penetra sisteme defensive tradiționale.

FBI ridică nivelul de alertă teroristă în SUA după atacul americano-israelian asupra Iranului
Internațional

FBI ridică nivelul de alertă teroristă în SUA după atacul americano-israelian asupra Iranului

Biroul Federal de Investigații, Federal Bureau of Investigation (FBI), a ridicat sâmbătă nivelul de alertă teroristă în Statele Unite, în urma atacului comun lansat de SUA și Israel împotriva Iranului. Decizia vine pe fondul temerilor privind posibile represalii sau acțiuni izolate pe teritoriul american. Kristi Noem: „Monitorizăm îndeaproape orice amenințare la adresa patriei” Kristi Noem, secretarul pentru Securitate Internă, a anunțat că se află în „coordonare directă” cu agențiile de informații și forțele de ordine pentru a monitoriza și dejuca orice potențială amenințare. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Potrivit oficialului american, autoritățile analizează permanent fluxurile de informații și mențin un nivel ridicat de vigilență pentru a preveni eventuale atacuri sau acțiuni destabilizatoare pe teritoriul SUA. Serviciul Secret suplimentează măsurile de securitate United States Secret Service a anunțat, la rândul său, o suplimentare a securității în toate locațiile aflate sub protecția sa, inclusiv în jurul președintelui și al altor lideri politici de rang înalt. În paralel, departamentele de poliție locale din întreaga țară, inclusiv New York City Police Department, au activat protocoale speciale de precauție. Patrulele au fost intensificate în zone sensibile, precum lăcașuri de cult, sedii diplomatice și obiective considerate potențial vulnerabile. SUA și Israel lansează un atac la scară largă împotriva Iranului Statele Unite și Israelul au desfășurat sâmbătă o operațiune militară de amploare împotriva Iranului. Teheranul a ripostat prin lansarea de rachete asupra teritoriului israelian și asupra bazelor militare americane din regiune, amplificând tensiunile din Orientul Mijlociu. Donald Trump anunță operațiunea din Florida Donald Trump a anunțat lansarea operațiunii militare sâmbătă dimineață, din reședința sa privată Mar-a-Lago. Președintele american, al cărui guvern negocia anterior un pact nuclear cu Teheranul, a declarat că obiectivul final al intervenției este răsturnarea regimului iranian.

Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei
Internațional

Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei

UPDATE 22.10: Ar fi fost găsit trupul ayatollahului Khamenei.  Știrea inițială: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei. Și, se pare că în mare măsură, Israelul a atins acest obiectiv. La ora redactării acestei știri, erau tot mai puternice zvonurile că ayatollahul fusese ucis.  Semnele că liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, „nu mai este”, sunt din ce în ce mai evidente, a afirmat premierul Benjamin Netanyahu într-o declarație video adresată publicului israelian. Un post israelian de televiziune susține că Netanyahu ar fi văzut trupul lui Khamenei, scos dintre dărâmături.  El a spus că în această dimineață Israelul a eliminat comandanți ai IRGC, înalți oficiali ai regimului iranian și înalți oficiali din domeniul nuclear.  Fiul ayatollahului, Mojtaba Khamenei - un posibil succesor - ar fi murit în bombrdamente.  Potrivit Jerusalem Post, zeci de înalți oficiali iranieni ar fi fost asasinați sâmbătă, existând indicii că Israelul s-a concentrat pe această parte a bombardamentelor comune SUA-Israel, în timp ce forțele americane s-au concentrat pe alte aspecte, precum atacarea aparatelor de rachete balistice, ținte navale și ținte nucleare. Ali Larijani, care în ultimele săptămâni a fost înlocuitorul lui Khamenei la conducerea țării, în timp ce ayatollahul era ascuns pentru a evita asasinarea, ar fi fost ucis.  Ali Shamkhani, un alt consilier de securitate de vârf al lui Khamenei, ar fi putut fi și el ucis. Se credea că a murit în operațiunea din iunie 2025, dar a supraviețuit. Șeful Gărzii Revoluționare Islamice, generalul Mohammad Pakpour, care a preluat acest post după ce predecesorul său a fost ucis în iunie 2025, ar putea fi și el mort. Șeful armatei iraniene, Abdolrahim Mousavi, care a preluat această funcție după ce predecesorul său a fost ucis în iunie 2025, ar putea fi și el mort. Ministrul apărării iranian, Amir Nasirzadeh, ar putea fi, de asemenea, printre înalții oficiali asasinați.

Tensiuni majore în Strâmtoarea Ormuz după atacul Israel–SUA asupra Iranului: Washingtonul cere navelor comerciale să păstreze distanța
Internațional

Tensiuni majore în Strâmtoarea Ormuz după atacul Israel–SUA asupra Iranului: Washingtonul cere navelor comerciale să păstreze distanța

Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează după loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, iar efectele se extind rapid asupra transportului maritim internațional. Departamentul american al Transporturilor a emis o alertă oficială prin care solicită navelor comerciale să evite Golful Persic, invocând „activități militare importante” în regiune. Notificarea publicată sâmbătă cere tuturor navelor comerciale care au legătură cu Statele Unite să mențină o distanță de cel puțin 30 de mile marine față de navele militare americane, pentru a reduce riscul de a fi confundate cu o amenințare. Avertismentul vizează Golful Persic, Strâmtoarea Ormuz, Golful Oman și Marea Arabiei – zone esențiale pentru comerțul global. Avertismente privind blocarea Strâmtorii Ormuz Un oficial al misiunii navale Aspides a Uniunii Europene a declarat că mai multe nave au recepționat transmisii VHF atribuite Gărzilor Revoluționare iraniene, potrivit cărora „nicio navă nu are voie să traverseze Strâmtoarea Ormuz”. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” Deși Iranul nu a confirmat oficial o astfel de interdicție, Teheranul a amenințat de-a lungul anilor că va bloca această rută strategică în cazul unui atac asupra Republicii Islamice. Strâmtoarea Ormuz este considerată cea mai importantă rută de export de petrol din lume, conectând marii producători din Golf – Arabia Saudită, Iran, Irak și Emiratele Arabe Unite – cu piețele globale prin Golful Oman și Marea Arabiei. Strâmtoarea Ormuz: poarta strategică a Golfului Persic Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Oceanul Indian și este situată între Iran și sultanatul Oman. Lățimea sa redusă, de aproximativ 50 de kilometri, și adâncimea de maximum 60 de metri o fac extrem de vulnerabilă în context militar. Zona este presărată cu insule cu importanță strategică majoră, precum Ormuz, Qeshm și Larak, aflate sub control iranian, dar și Marele Tunb, Micul Tunb și Abu Musa – insule ocupate de Iran din 1971, după retragerea forțelor britanice din regiune. Pe partea omaneză, Peninsula Musandam formează un punct de observație strategic asupra întregii regiuni. Ruta vitală pentru petrol și gaz natural Strâmtoarea Ormuz este principalul coridor maritim pentru exporturile de petrol din Orientul Mijlociu. În 2024, aproximativ 20 de milioane de barili de țiței au tranzitat zilnic această rută, reprezentând aproape 20% din consumul mondial de petrol lichid, potrivit datelor Agenției americane pentru Energie (EIA). De asemenea, aproximativ o cincime din comerțul mondial cu gaz natural lichefiat, în special din Qatar, a trecut prin acest punct strategic. Peste 80% din petrolul și gazele naturale care tranzitează Ormuz sunt destinate piețelor asiatice, conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Singurele state care pot ocoli parțial strâmtoarea prin conducte sunt Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, însă capacitatea maximă a acestora este limitată la aproximativ 2,6 milioane de barili pe zi – insuficient pentru a compensa un blocaj total. Istoric de tensiuni și incidente navale Iranul se consideră gardianul Golfului Persic și contestă frecvent prezența forțelor străine, în special a Flotei a V-a americane, staționată în Bahrain. Gărzile Revoluționare iraniene controlează operațiunile navale din Golf și securitatea strâmtorii. Una dintre cele mai grave crize din zonă a avut loc în anii 1980, în timpul conflictului Iran-Irak, în așa-numitul „război al petrolierelor”, când peste 500 de nave au fost distruse sau avariate. În aprilie 1988, fregata americană USS Samuel B. Roberts a fost grav avariată după ce a lovit o mină iraniană. În iulie același an, un avion Iran Air Airbus A-300 a fost doborât de rachete lansate de fregata americană USS Vincennes, provocând moartea a 290 de persoane. Incidente recente și escaladarea tensiunilor După retragerea Statelor Unite din acordul nuclear iranian în 2018, incidentele din regiune s-au intensificat. În 2019, atacuri asupra petroliere, doborârea unei drone și capturarea unor nave au alimentat temerile privind o confruntare directă între Teheran și Washington. În iulie 2021, un atac în Marea Omanului asupra unui petrolier administrat de o companie israeliană a dus la moartea a două persoane – un cetățean britanic și unul român. Israelul, SUA, Regatul Unit și România au acuzat Iranul, care a negat implicarea. În aprilie 2024, Gărzile Revoluționare au abordat portcontainerul MSC Aries, sub pavilion portughez, invocând presupuse legături ale armatorului cu Israelul. La începutul lunii februarie, un petrolier american a fost interceptat de nave armate iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz, fiind ulterior escortat de armata americană după ce a refuzat să oprească. Riscuri majore pentru comerțul global Avertismentul emis de Ministerul american al Transporturilor indică faptul că situația militară din Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz poate afecta direct comerțul mondial cu petrol și gaze naturale. O eventuală blocare a rutei ar genera perturbări severe pe piețele energetice globale, creșteri ale prețului petrolului și presiuni suplimentare asupra economiilor dependente de importurile din Orientul Mijlociu.

Operațiunea israeliană „Răgetul Leului” a început cu eliminarea în masă a liderilor iranieni
Internațional

Operațiunea israeliană „Răgetul Leului” a început cu eliminarea în masă a liderilor iranieni

Israelul și Statele Unite au lansat sâmbătă o amplă ofensivă militară împotriva Iranului, într-o operațiune comună care marchează cea mai gravă escaladare din ultimii ani între cele două tabere. Loviturile au vizat simultan infrastructuri militare, sisteme de apărare strategică și reuniuni ale conducerii politico-securitare iraniene, într-un atac descris de partea israeliană drept „mai complex și mai complicat” decât acțiunile anterioare. Operațiunea, denumită „Răgetul Leului”, deschide un nou capitol într-un conflict cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu Cine a coordonat atacul și cum a fost pregătit Șeful Statului Major al armatei israeliene, general-locotenent Eyal Zamir, a anunțat că ofensiva este rezultatul unui plan operațional dezvoltat timp de luni de zile, bazat pe informații detaliate privind momentul în care liderii iranieni s-ar fi reunit. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” „Știu că pregătirea a fost scurtă, dar intensă și incredibil de minuțioasă. Sunteți autorizați să atacați țintele. Faceți istorie”, le-a transmis Zamir piloților forțelor aeriene înaintea lansării loviturilor. Potrivit armatei israeliene, atacul inițial a fost coordonat simultan în mai multe puncte din Teheran, vizând reuniuni ale unor înalți responsabili ai regimului iranian. Presa israeliană a relatat că printre țintele vizate s-ar fi aflat liderul suprem Ali Khamenei și președintele Massoud Pezeshkian, informații care nu au fost confirmate oficial. Operațiunea a beneficiat de sprijin logistic masiv din partea Statelor Unite: în ultimele săptămâni, Israelul a primit aproximativ 6.500 de tone de muniții și echipamente militare, transportate prin 90 de zboruri și un transport naval sosit în portul Haifa. Printre echipamente s-au numărat vehicule Humvee, camioane și alte materiale necesare unei campanii militare extinse. Unde au fost loviturile: Teheran, Tabriz, Isfahan și Kermanshah Atacurile au vizat capitala Teheran, dar și alte orașe importante precum Tabriz și Isfahan. Un sistem strategic de apărare SA-65 din zona Kermanshah s-a aflat printre obiectivele lovite. Armata israeliană a anunțat ulterior, în jurul orei 15:30 GMT, că forțele aeriene continuă să atace lansatoare de rachete din Iran, pentru a preveni amenințările directe la adresa Israelului. Conform autorităților iraniene, peste 20 dintre cele 31 de provincii ale țării au fost afectate de bombardamentele americano-israeliene. Crucea Roșie iraniană a confirmat amploarea distrugerilor. Unul dintre cele mai dramatice episoade s-a produs în provincia Hormozgan, în districtul Minab, unde o școală primară de fete ar fi fost lovită direct. Presa de stat iraniană a raportat moartea a cel puțin 57 de eleve și rănirea altor zeci, bilanțul crescând pe parcursul zilei. Ministerul iranian de Externe a calificat incidentul drept „o crimă flagrantă”. Israelul și Statele Unite nu au comentat public acest episod. Riposta Iranului: rachete asupra Israelului și bazelor americane Teheranul a reacționat rapid, lansând zeci de rachete către teritoriul israelian și către baze militare americane din Orientul Mijlociu. Autoritățile israeliene au raportat un singur rănit ușor în orașul Haifa. În paralel, un centru al cartierului general al Flotei a Cincea americane din Bahrain ar fi fost lovit de un atac cu rachetă, potrivit autorităților locale. Iranul a mai atacat anterior baze americane din Qatar, însă rachetele au fost interceptate de sistemele de apărare antiaeriană. Dispozitivul militar american: portavioane, avioane stealth și mii de soldați Președintele american Donald Trump a anunțat lansarea unor „operațiuni de luptă majore” împotriva Iranului și a făcut apel la populația iraniană să preia puterea, reiterând amenințările anterioare privind intervenția militară în lipsa unui acord asupra programului nuclear iranian. Statele Unite au concentrat în regiune un impresionant arsenal militar: - Forțe navale În Orientul Mijlociu se află în prezent o duzină de nave de război americane, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln, nouă distrugătoare și trei fregate ușoare. În Marea Mediterană operează și portavionul USS Gerald R. Ford, însoțit de trei distrugătoare. Este rar ca două portavioane americane să fie desfășurate simultan în regiune. - Forțe aeriene Dispozitivul aerian include avioane F-22 Raptor, F-35 Lightning, F-15, F-16 și avioane de realimentare KC-135, oferind capacitatea unei campanii prelungite. - Baze și sisteme de apărare Zeci de mii de militari americani sunt staționați în baze din Orientul Mijlociu, unele vulnerabile la represalii. Distrugătoarele lansatoare de rachete asigură apărare aeriană maritimă, iar sistemele terestre au fost consolidate. Analista Susan Ziadeh, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), avertizează că o astfel de concentrare de forță „creează o dinamică proprie, uneori dificil de controlat”. Mobilizarea Israelului și scenariile posibile Israelul a anunțat convocarea a aproximativ 70.000 de rezerviști, majoritatea specialiști în apărare aeriană și trupe ale gărzii naționale. Armata rămâne în stare de alertă maximă pe mai multe fronturi. Purtătorul de cuvânt militar a precizat că desfășurarea va dura „atât cât este necesar” și că statul este pregătit pentru „diferite scenarii”, inclusiv extinderea campaniei către alte teatre de operațiuni.

Rusia și Turcia condamnă atacul asupra Iranului, UE nu are încă nici o poziție
Internațional

Rusia și Turcia condamnă atacul asupra Iranului, UE nu are încă nici o poziție

Statele Unite și Israelul au lansat sâmbătă un atac coordonat asupra unor ținte din Teheran și alte orașe iraniene, declanșând un răspuns militar imediat din partea Iranului. Teheranul a ripostat prin valuri succesive de rachete lansate spre teritoriul israelian și spre bazele militare americane din regiune, amplificând tensiunile într-un moment deja fragil pentru securitatea Orientului Mijlociu. Conflictul a generat reacții rapide din partea marilor lideri politici ai lumii, care au convocat reuniuni de urgență și au transmis mesaje ferme privind riscurile pentru stabilitatea regională și globală. Reacția Uniunii Europene: reuniune de urgență convocată la Bruxelles Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat convocarea unei reuniuni extraordinare a „colegiului de securitate” pentru a analiza situația din Iran. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” „Având în vedere situația actuală din Iran, am convocat o reuniune extraordinară a colegiului de securitate pentru luni”, a transmis aceasta pe rețelele sociale. Decizia vine în contextul temerilor legate de impactul conflictului asupra securității europene, inclusiv în plan energetic și strategic. Israel: „Operațiune decisivă și fără precedent” împotriva Iranului Șeful Statului Major israelian, locotenent-generalul Eyal Zamir, a descris ofensiva drept o operațiune „majoră, decisivă și fără precedent”, menită să dezmembreze capacitățile regimului iranian. Potrivit acestuia, Iranul reprezintă „o amenințare existențială permanentă la adresa securității Statului Israel”. Oficialul a subliniat că, în ciuda pierderilor suferite anterior, Teheranul nu a renunțat la obiectivele sale ostile. Armata israeliană se află în stare de alertă maximă și pregătită pentru mai multe scenarii. Totodată, generalul a avertizat că „nu există o apărare ermetică” și că urmează „încercări dificile”, solicitând populației respectarea strictă a instrucțiunilor de protecție civilă. Donald Trump coordonează operațiunea „Epic Fury” Președintele american Donald Trump a urmărit desfășurarea operațiunii din reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, alături de echipa de securitate națională. Operațiunea, denumită „Epic Fury”, a fost monitorizată pe parcursul nopții. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, liderul american a discutat telefonic cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu. Administrația americană susține că obiectivul final este căderea regimului iranian. Secretarul de stat Marco Rubio a informat în prealabil majoritatea liderilor Congresului din „Grupul celor Opt”. Cu toate acestea, mai mulți congresmeni democrați au criticat lipsa unei consultări formale a Congresului, instituția care are autoritatea constituțională de a aproba implicarea militară externă. Atacuri și victime: Iranul ripostează în regiune Loviturile israeliano-americane au vizat inclusiv orașele Tabriz și Isfahan, provocând zeci de victime pe teritoriul iranian, printre care și 85 de persoane într-o școală primară de fete. Ca reacție, Iranul a lansat drone și rachete asupra bazelor americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și asupra unor centre militare din Israel. Alarmele aeriene au fost declanșate în mai multe regiuni israeliene pe parcursul zilei. Turcia condamnă escaladarea și solicită negocieri Guvernul Turciei a condamnat „provocările care pot intensifica violența” și a cerut revenirea urgentă la masa negocierilor. Ministerul turc de Externe a avertizat că atacurile și contraatacurile reprezintă un risc major pentru stabilitatea regională și globală. Ankara și-a exprimat disponibilitatea de a media conflictul. Turcia, stat membru NATO și aliat al Statelor Unite, menține în același timp relații economice și energetice importante cu Iranul, ceea ce o plasează într-o poziție diplomatică delicată. Emmanuel Macron convoacă Consiliul de apărare al Franței Președintele francez Emmanuel Macron a convocat un Consiliu de apărare pentru a analiza situația din Iran și Orientul Mijlociu. Liderul de la Elysee a declarat că „toate măsurile sunt luate” pentru protejarea Franței, a cetățenilor francezi și a bazelor militare din regiune. Franța s-a arătat pregătită să sprijine partenerii apropiați, la solicitarea acestora. Rusia condamnă atacul și cere încetarea ostilităților Președintele rus Vladimir Putin a convocat Consiliul de Securitate pentru a discuta situația din jurul Iranului, stat cu care Moscova are un parteneriat strategic. Ministerul rus de Externe a calificat atacul drept „un act de agresiune armată planificat și neprovocat împotriva unui stat suveran”. Ministrul de externe Serghei Lavrov a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abas Araqchi, reiterând sprijinul Moscovei pentru încetarea imediată a ostilităților și reluarea negocierilor. Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a contribui, inclusiv în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, la identificarea unei soluții diplomatice.

Iranul va ataca toate bazele militare americane din regiune, spune Teheranul
Internațional

Iranul va ataca toate bazele militare americane din regiune, spune Teheranul

Forțele armate iraniene au confirmat lansarea unor atacuri asupra bazelor militare americane din „întreaga regiune”, anunțând că operațiunea va continua „fără întrerupere până la înfrângerea definitivă a inamicului”. Declarația oficială a fost transmisă de comandamentul central al Forțelor Armate ale Republicii Islamice, în contextul escaladării conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel. Teheranul: „Bazele și interesele americane sunt ținte legitime” Potrivit comunicatului, atacurile reprezintă un răspuns la ceea ce autoritățile iraniene au numit „agresiunea rușinoasă a Statelor Unite și a regimului sionist împotriva Republicii Islamice Iran”. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea „Întreg teritoriul ocupat și bazele criminale ale Statelor Unite din regiune au fost lovite puternic de rachetele iraniene, iar această operațiune va continua fără întrerupere până la înfrângerea definitivă a inamicului”, se arată în declarație. Iranul a precizat că, pe lângă Israel, consideră drept ținte legitime „toate bazele, resursele și interesele americane din întreaga regiune”. „Operațiunea Promisiunea Adevărată” Garda Revoluționară Islamică a anunțat sâmbătă declanșarea „Operațiunii Promisiunea Adevărată”, ca reacție la atacurile americano-israeliene asupra teritoriului iranian. Conform comunicatului, au fost vizate: - centre militare și de securitate din Israel; - cartierul general al Flotei a Cincea a Marinei SUA din Bahrain; - baze militare americane din Qatar; - obiective din Emiratele Arabe Unite. Au fost utilizate rachete și drone, potrivit autorităților iraniene. Qatar și Emiratele Arabe Unite condamnă acțiunile Emiratele Arabe Unite și Qatar au confirmat că pe teritoriul lor au avut loc atacuri iraniene. În Emiratele Arabe Unite a fost anunțat decesul unui cetățean asiatic. Ambele state au condamnat ferm atacurile și au transmis că își rezervă dreptul de a răspunde. Situația tensionată a determinat mai multe state din regiune să își închidă spațiile aeriene, iar numeroase companii aeriene au anulat zborurile către Orientul Mijlociu. Atacul inițial al SUA și Israelului asupra Iranului Escaladarea actuală a fost declanșată după ce Statele Unite și Israel au lansat sâmbătă dimineață un atac asupra unor obiective din Teheran și din alte orașe iraniene. În replică, Iranul a lansat rachete către baze militare americane din regiune și către Israel, marcând una dintre cele mai grave confruntări directe din ultimii ani în Orientul Mijlociu.

„Ora libertății este în mâinile voastre”: discursul intergal lui Trump după ce SUA și Israel au atacat Iranul
Internațional

„Ora libertății este în mâinile voastre”: discursul intergal lui Trump după ce SUA și Israel au atacat Iranul

“Ora libertății este în mâinile voastre“: discursul integral lui Donald Trump după ce SUA și Israel au atacat Iranul. El i-a îndemnat pe iranieni ca, după bombardamente, să schimbe regimul de la Teheran: “Când vom termina, preluați controlul asupra guvernului vostru. Va fi al vostru, probabil că aceasta va fi singura voastră șansă pentru generații întregi“.  Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea “Ora libertății este în mâinile voastre“: discursul lui Trump după ce SUA și Israel au atacat Iranul “Cu puțin timp în urmă, armata Statelor Unite a început operațiuni militare majore în Iran. Obiectivul nostru este să apărăm poporul american prin eliminarea amenințărilor iminente din partea regimului iranian — un grup violent format din oameni foarte duri și teribili. Activitățile sale amenințătoare pun în pericol direct Statele Unite, trupele noastre, bazele noastre din străinătate și aliații noștri din întreaga lume. De 47 de ani, regimul iranian scandează „Moarte Americii” și duce o campanie nesfârșită de vărsare de sânge și crime în masă împotriva Statelor Unite, trupelor noastre și a oamenilor nevinovați din multe, multe țări. Una dintre primele acțiuni ale regimului a fost să sprijine preluarea violentă a Ambasadei SUA din Teheran, ținând zeci de ostatici americani timp de 444 de zile. În 1983, reprezentanții Iranului au efectuat atentatul cu bombă asupra cazărmii marinei din Beirut, în care au murit 241 de militari americani. În 2000, ei știau și probabil au fost implicați în atacul asupra navei USS Cole, în care au murit multe persoane. Forțele iraniene au ucis și mutilat sute de militari americani în Irak. Agenții regimului au continuat să lanseze nenumărate atacuri împotriva forțelor americane staționate în Orientul Mijlociu în ultimii ani, precum și împotriva navelor militare și comerciale americane și a transporturilor maritime internaționale. A fost un terorism în masă și nu vom mai tolera acest lucru. Din Liban la Yemen și de la Siria la Irak, regimul a înarmat, antrenat și finanțat miliții teroriste care au îmbibat pământul cu sânge și măruntaie. Și Hamas, reprezentantul Iranului, a lansat monstruoasele atacuri din 7 octombrie asupra Israelului, măcelărind peste 1.000 de oameni nevinovați, inclusiv 46 de americani, și luând 12 dintre cetățenii noștri ostatici. A fost un act brutal, ceva ce lumea nu a mai văzut până acum. Iranul este statul numărul unu din lume care sponsorizează terorismul și, recent, a ucis zeci de mii de proprii cetățeni pe stradă, în timp ce aceștia protestau. Politica Statelor Unite, în special a administrației mele, a fost întotdeauna că acest regim terorist nu poate avea niciodată arme nucleare. O spun din nou. Nu pot avea niciodată arme nucleare. De aceea, în cadrul operațiunii Midnight Hammer din iunie anul trecut, am distrus programul nuclear al regimului la Fordow, Natanz și Isfahan. După acel atac, i-am avertizat să nu reia niciodată urmărirea malefică a armelor nucleare și am încercat în repetate rânduri să ajungem la un acord. Am încercat. Ei au vrut să o facă (...) Voiau doar să practice răul. Dar Iranul a refuzat (să încheie un acord), așa cum a făcut-o de zeci și zeci de ani. Au respins fiecare ocazie de a renunța la ambițiile lor nucleare, iar noi nu mai putem accepta acest lucru. În schimb, au încercat să-și reconstruiască programul nuclear și să continue dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, care pot amenința acum prietenii și aliații noștri foarte buni din Europa, trupele noastre staționate în străinătate și care ar putea ajunge în curând pe teritoriul american. Imaginați-vă cât de îndrăzneț ar fi acest regim dacă ar fi avut și ar fi fost efectiv înarmat cu arme nucleare ca mijloc de a-și transmite mesajul. Din aceste motive, armata Statelor Unite întreprinde o operațiune masivă și continuă pentru a împiedica această dictatură radicală și extrem de malefică să amenințe America și interesele noastre fundamentale de securitate națională. Vom distruge rachetele lor și vom rade la pământ industria lor de rachete. Va fi din nou complet distrusă. Vom anihila marina lor. Ne vom asigura că teroriștii din regiune nu vor mai putea destabiliza regiunea sau lumea și nu vor mai putea ataca forțele noastre, și nu vor mai putea folosi dispozitivele explozive improvizate – sau bombele de margine de drum, cum sunt uneori numite – pentru a răni grav și a ucide mii și mii de oameni, inclusiv mulți americani. Și ne vom asigura că Iranul nu va obține arme nucleare. Este un mesaj foarte simplu. Nu vor avea niciodată arme nucleare. Acest regim va învăța în curând că nimeni nu trebuie să provoace forța și puterea Forțelor Armate ale Statelor Unite. Am construit și reconstruit armata noastră în primul meu mandat, și nu există nicio armată pe pământ care să se apropie măcar de puterea, forța sau sofisticarea ei. Administrația mea a luat toate măsurile posibile pentru a minimiza riscul pentru personalul american din regiune. Chiar și așa – și nu fac această declarație cu ușurință – regimul iranian caută să ucidă. Viețile eroilor americani curajoși pot fi pierdute și putem avea victime. Asta se întâmplă adesea în război. Dar facem acest lucru – nu pentru prezent – ci pentru viitor, și este o misiune nobilă. Ne rugăm pentru fiecare membru al armatei care își riscă viața în mod altruist pentru a se asigura că americanii și copiii noștri nu vor fi niciodată amenințați de un Iran dotat cu arme nucleare. Îi cerem lui Dumnezeu să îi protejeze pe toți eroii noștri aflați în pericol și avem încredere că, cu ajutorul Lui, bărbații și femeile din forțele armate vor învinge. Avem cei mai buni (soldați) din lume și ei vor învinge. Membrilor Gărzii Revoluționare Islamice, forțelor armate și întregii poliții, le spun în această seară că trebuie să depuneți armele și veți beneficia de imunitate totală – sau, în caz contrar, veți avea de înfruntat o moarte sigură. Așadar, depuneți armele. Veți fi tratați corect, cu imunitate totală, sau veți avea de înfruntat o moarte sigură. În cele din urmă, marelui și mândrului popor iranian îi spun în această seară că ora libertății voastre a sosit. Rămâneți în adăposturi. Nu părăsiți casele voastre. Afară este foarte periculos. Bombele vor cădea peste tot. Când vom termina, preluați controlul asupra guvernului vostru. Va fi al vostru, probabil că aceasta va fi singura voastră șansă pentru generații întregi. De mulți ani, ați cerut ajutorul Americii, dar nu l-ați primit niciodată. Niciun președinte nu a fost dispus să facă ceea ce eu sunt dispus să fac în această seară. Acum aveți un președinte care vă oferă ceea ce doriți, așa că să vedem cum veți răspunde. America vă susține cu o forță copleșitoare și devastatoare. Acum este momentul să preluați controlul asupra destinului vostru și să dați frâu liber viitorului prosper și glorios care este la îndemâna voastră. Acesta este momentul pentru acțiune. Nu-l lăsați să treacă. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze bărbații și femeile curajoase din forțele armate ale Americii. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze Statele Unite ale Americii. Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți. Vă mulțumesc“, a spus Trump. 

BREAKING Israel atacă preventiv Iranul, în coordonare cu SUA: Orientul Mijlociu, la un pas de un nou război major
Internațional

BREAKING Israel atacă preventiv Iranul, în coordonare cu SUA: Orientul Mijlociu, la un pas de un nou război major

Israelul a anunțat sâmbătă că a declanșat un „atac preventiv” asupra Iranului, escaladând tensiunile din Orientul Mijlociu și afectând perspectivele unei soluții diplomatice în disputa nucleară dintre Teheran și Occident. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că operațiunea are ca scop eliminarea amenințărilor la adresa securității statului israelian. La Teheran au fost raportate cel puțin două explozii puternice, presa iraniană sugerând că ar fi fost vorba despre un atac cu rachete. Contextul conflictului și avertismentele SUA Atacul are loc după un conflict aerian de 12 zile între Israel și Iran, desfășurat în iunie anul trecut, și pe fondul avertismentelor repetate ale SUA și Israelului privind posibile acțiuni militare dacă Iranul își continuă programul nuclear și dezvoltarea rachetelor balistice. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea În paralel, Washingtonul și Teheranul reluaseră negocierile în februarie, într-o încercare de a evita o confruntare majoră în regiune. Cu doar o zi înaintea atacului, ambasada SUA în Israel autorizase plecarea personalului neesențial din cauza riscurilor de securitate, iar ambasadorul american Mike Huckabee transmisese un avertisment urgent angajaților. Măsuri de securitate și coordonare cu SUA După anunțarea atacului, armata israeliană a impus restricții asupra activităților educaționale, adunărilor publice și locurilor de muncă, cu excepția sectoarelor esențiale, iar spațiul aerian a fost închis pentru zborurile civile. Potrivit unui oficial israelian din domeniul apărării, operațiunea a fost planificată timp de mai multe luni și coordonată cu Statele Unite, iar momentul lansării a fost stabilit în urmă cu câteva săptămâni. Presa internațională citează surse americane care susțin că ar putea urma și alte acțiuni militare, în timp ce liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar fi fost transferat într-o locație sigură, în afara Teheranului.

România își extrage personalul diplomatic neesențial din Israel, un atac american împotriva Iranului pare iminent
Internațional

România își extrage personalul diplomatic neesențial din Israel, un atac american împotriva Iranului pare iminent

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat aprobarea repatrierii voluntare a personalului neesențial și a membrilor de familie din cadrul Ambasada României la Tel Aviv, al Consulatul General al României la Haifa și al Oficiul de Reprezentare al României la Ramallah, în contextul deteriorării situației de securitate din Orientul Mijlociu. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Instituția precizează că monitorizează permanent evoluțiile din regiune și este pregătită să acorde protecție consulară cetățenilor români. Marea Britanie și SUA, măsuri similare Decizia vine în paralel cu măsuri similare adoptate de alte state. Ambasada Statelor Unite la Ierusalim a autorizat plecarea personalului american neesențial și a familiilor acestora din Israel, pe fondul riscului unui conflict militar cu Iranul. Ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a transmis un mesaj intern prin care le-a recomandat angajaților care doresc să plece să o facă imediat. Totodată, Regatul Unit a decis închiderea ambasadei sale din Iran și retragerea întregului personal diplomatic, suspendând inclusiv serviciile consulare. Portavionul USS Gerald R. Ford, pe poziții Tensiunile regionale sunt amplificate de desfășurarea militară americană în zonă. Portavionul USS Gerald R. Ford a ajuns în apropierea coastelor israeliene, alăturându-se altor forțe navale americane deja poziționate în regiune, inclusiv grupării conduse de USS Abraham Lincoln. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu este mulțumit de poziția Iranului în negocierile privind programul nuclear, dar că discuțiile continuă și nu a fost luată o decizie finală privind eventuale lovituri militare. China și Turcia își alertează cetățenii Și alte state au emis alerte pentru cetățenii lor. China a recomandat evitarea călătoriilor în Iran și părăsirea cât mai rapidă a teritoriului iranian, invocând creșterea riscurilor de securitate. De asemenea, companii aeriene precum Turkish Airlines au anulat mai multe zboruri către Teheran și Tabriz, pe fondul incertitudinii și al amenințărilor cu atacuri. Evoluțiile au loc după o nouă rundă de negocieri la Geneva, mediate de Oman, între Iran și Statele Unite, considerate o ultimă încercare diplomatică de a evita escaladarea militară în Orientul Mijlociu, într-un moment marcat de cea mai amplă mobilizare de forțe americane din ultimele decenii în regiune.

SUA au cerut Ucrainei să se abțină de la lovituri asupra portului rusesc Novorossiisk
Internațional

SUA au cerut Ucrainei să se abțină de la lovituri asupra portului rusesc Novorossiisk

Departamentul de Stat al SUA a transmis guvernului ucrainean un mesaj oficial prin care a cerut evitarea atacurilor care ar putea afecta interesele economice americane, după lovitura cu drone asupra portului rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră. Informația a fost confirmată de ambasadoarea Ucrainei la Washington, Olha Stefanişina, care a precizat că Kievul a luat act de comunicare, în timp ce Departamentul de Stat a refuzat să comenteze. Impact economic și exporturile de petrol Mesajul a venit în contextul în care atacul a perturbat exporturile de petrol, Novorosiisk fiind principalul punct de tranzit pentru țițeiul din Kazahstan. Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție După operațiunea ucraineană, portul și-a suspendat temporar exporturile, afectând interese economice americane și kazahe, potrivit declarațiilor diplomatice. Clarificări privind poziția Washingtonului Ambasadoarea a subliniat că intervenția SUA nu a vizat oprirea atacurilor asupra infrastructurii militare sau energetice rusești, ci strict protejarea intereselor economice americane. Incidentul a evidențiat, totodată, nevoia Ucrainei de a construi relații economice mai solide cu Statele Unite, considerate o potențială garanție de securitate pe termen lung. Colaborarea SUA–Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei Stefanişina a declarat că Ucraina colaborează cu Washingtonul pentru obținerea unui acord de pace și pentru dezvoltarea unor interese economice americane durabile în țară. Diplomatul a cerut Congresului adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a indicat că există sprijin bipartizan pentru măsuri suplimentare menite să reducă veniturile Moscovei folosite pentru finanțarea războiului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră