miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

775 articole
Internațional

Trump ignoră COP30, nici un înalt oficial american nu va participa la evenimentul din Brazilia

Statele Unite nu vor trimite reprezentanți de nivel înalt la conferința ONU privind schimbările climatice, COP30, care va începe pe 10 noiembrie în orașul amazonian Belem, Brazilia, a anunțat sâmbătă un oficial de la Casa Albă. Trump ignoră conferința ONU pentru climă Decizia vine în contextul în care președintele Donald Trump a criticat deschis știința climatologică, numind schimbările climatice „cea mai mare escrocherie realizată vreodată”. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Liderul american a declarat că nu intenționează să participe la evenimentul ONU, considerând că prioritățile sale vizează mai degrabă politica energetică și acordurile economice internaționale. Parteneriate strategice, nu summituri climatice „Președintele Trump dialoghează direct cu liderii politici din lumea întreagă pe teme legate de energie, după cum o demonstrează acordurile comerciale și cele de pace istorice, care acordă un rol important parteneriatelor energetice”, a declarat oficialul american, justificând absența de la COP30. Astfel, în timp ce liderii mondiali se pregătesc să discute despre reducerea emisiilor și protecția mediului, administrația Trump pare să privilegieze independența energetică și relațiile bilaterale economice în detrimentul angajamentelor climatice multilaterale. Retragerea SUA din Acordul de la Paris, din nou în prim-plan După revenirea la putere în ianuarie, Donald Trump a decis retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris, reluând o măsură adoptată și în primul său mandat. Totuși, procedura prevede un preaviz de un an, astfel încât SUA fac încă parte oficial din acord. Însă surse diplomatice afirmă că președintele republican ar putea merge mai departe, vizând și retragerea din Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (CCNUCC) — pas care ar împiedica viitoarele administrații americane să reintre ușor în Acordul de la Paris. Washingtonul a blocat un plan global de reducere a emisiilor Recent, administrația Trump a zădărnicit un plan internațional de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, amenințând cu sancțiuni țările care susțin obiective ambițioase în domeniul climatic. Această atitudine a amplificat tensiunile în cadrul ONU, unde mai multe state europene și latino-americane consideră că SUA „subminează eforturile globale” pentru combaterea încălzirii globale. Oficialii locali americani vor reprezenta „America din teren” Deși Casa Albă ignoră evenimentul climatic din Brazilia, peste o sută de oficiali locali americani — guvernatori, primari și aleși locali — vor participa la conferință sub egida coaliției „America Is All In” („America este pe deplin mobilizată”). „Venim în forță”, a declarat Gina McCarthy, fostă consilieră pe probleme climatice a lui Joe Biden și copreședintă a coaliției. Ea a subliniat că „aleșii locali au puterea de a acționa pe cont propriu”, asumându-și implementarea de politici verzi atât la nivel intern, cât și în parteneriate internaționale. „Vom respecta promisiunile făcute poporului american și partenerilor noștri”, a adăugat McCarthy. COP30, organizată în inima Amazoniei Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a insistat ca a 30-a Conferință ONU privind schimbările climatice să se desfășoare în Amazonia, între 10 și 21 noiembrie. Belem, orașul gazdă, se află în regiunea care găzduiește cea mai mare pădure tropicală din lume, esențială pentru echilibrul climatic global. Înainte de conferință, Lula a convocat un summit al liderilor mondiali pe 6–7 noiembrie, pentru a pregăti agenda negocierilor. Lideri mondiali confirmați la Belem Până în prezent, și-au confirmat prezența la eveniment mai puțin de 60 de lideri politici, printre care: Emmanuel Macron, președintele Franței, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, Keir Starmer, premierul Regatului Unit, Gustavo Petro, președintele Columbiei, Ding Xuexiang, vicepremierul Chinei. În 2024, COP29 din Azerbaidjan a reunit circa 75 de lideri mondiali, o participare deja mai redusă decât cea din 2023, când conferința a avut loc la Dubai. 170 de delegații, acreditate la COP30 Potrivit autorităților braziliene, 170 de delegații internaționale sunt deja acreditate pentru conferința din acest an. În ciuda absenței Washingtonului la nivel înalt, evenimentul de la Belem se anunță un moment-cheie pentru diplomația climatică globală, într-un context geopolitic tensionat și marcat de creșterea frecvenței fenomenelor meteo extreme.  

SUA lipsesc de la COP30 (sursa: Facebook/The White House)
Lukoil, sancționată de SUA, nederanjată de autoritățile române (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil, sancționată de SUA, nederanjată de autoritățile române. Posibila vânzare, neconfirmată

Consiliul Concurenței nu a primit nicio notificare din partea companiei petroliere Lukoil referitoare la o posibilă tranzacție privind activele sale din România, a declarat sâmbătă președintele instituției, Bogdan Chirițoiu. Lukoil nu a notificat autoritățile române „Nu am primit până în momentul de față nicio notificare. Zvonul acesta există de cel puțin doi ani, tot aud că Lukoil ar fi de vânzare, dar nu am primit nimic oficial”, a afirmat Chirițoiu. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Președintele Consiliului Concurenței a subliniat că instituția analizează doar tranzacțiile care depășesc anumite praguri financiare și implică părți cu activitate relevantă pe piața românească. Pragurile legale pentru raportarea tranzacțiilor Conform legislației, notificările se depun la Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) dacă valoarea tranzacției depășește 2 milioane de euro. În schimb, Consiliul Concurenței intervine doar în cazul în care fiecare parte implicată are o cifră de afaceri mai mare de 4 milioane de euro, iar împreună depășesc 10 milioane de euro în anul anterior. „La CEISD sunt mai multe cazuri, pentru că instituția analizează și investițiile, nu doar achizițiile. Dacă noi avem circa 100 de tranzacții pe an, CEISD a avut 500 anul trecut”, a explicat Chirițoiu. Lukoil confirmă discuțiile cu Gunvor privind activele internaționale Grupul petrolier rus Lukoil, vizat recent de sancțiunile impuse de Statele Unite, a anunțat pe 30 octombrie că a acceptat o ofertă de achiziție din partea traderului Gunvor pentru compania Lukoil International GmbH, filiala care deține activele internaționale ale grupului. La rândul său, Gunvor a confirmat discuțiile privind achiziționarea acestor active, fără a oferi detalii suplimentare despre țările vizate de tranzacție. Ministerul Energiei a anunțat că a luat act de comunicatul Lukoil și că va evalua tranzacția în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), conform legislației în vigoare. Instituția a precizat că o poziție oficială va fi exprimată doar după clarificarea structurii acționariatului și a provenienței capitalului investitorului care intenționează să preia activele companiei ruse. Sancțiunile americane afectează gigantul petrolier rus În 22 octombrie, președintele Donald Trump a impus sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia – Lukoil și Rosneft. Măsura a amplificat presiunile asupra Lukoil, obligând compania să-și reconsidere portofoliul internațional de active. Activele Lukoil din România: rafinăria Petrotel și 320 de benzinării În România, grupul rus deține rafinăria Petrotel-Lukoil și rețeaua Lukoil România, care numără aproximativ 320 de stații de distribuție. Ambele entități sunt controlate de Litasco, o subsidiară cu sediul în Elveția. Ministerul Energiei a confirmat că funcționarea acestor unități continuă normal, fără modificări în structura actuală de conducere. Operațiuni globale și importanța activelor internaționale Lukoil este una dintre companiile petroliere ruse cu cea mai extinsă prezență globală. Are operațiuni de extracție în Kazahstan, Uzbekistan, Azerbaidjan, Egipt, Emiratele Arabe Unite și mai multe state din Africa de Vest, unde deține participații minoritare. Potrivit raportului anual al companiei, aceste proiecte contribuie cu aproximativ 5% la producția totală de țiței a grupului. Activele internaționale reprezintă circa 25% din capitalizarea Lukoil, estimează analistul Kirill Bakhtin de la BCS. Litasco, motorul comercial al grupului Lukoil Operațiunile de trading internațional sunt considerate mai importante pentru companie decât cele de producție. În 2023, Lukoil a comercializat 59,6 milioane de tone de produse petroliere, echivalentul a 1,19 milioane de barili pe zi. Aceste operațiuni sunt gestionate de Litasco, filiala comercială a grupului, cu sedii la Geneva și Dubai. Totodată, Lukoil operează peste 5.300 de benzinării în 20 de țări și mai multe rafinării europene, cu o producție combinată de 13,5 milioane de tone anual.

Fundația Black Lives Matter, sub investigație (sursa: Pexels/Kelly)
Internațional

Administrația Trump investighează Fundația Black Lives Matter pentru delapidare

Departamentul de Justiție al Statelor Unite investighează un posibil caz de delapidare în cadrul administrației fundației independente Black Lives Matter, potrivit CBS News. Fundația Black Lives Matter, sub investigație Surse citate de postul american susțin că fondurile ar fi fost deturnate de conducerea organizației după valul masiv de donații primit în timpul protestelor pentru justiție rasială din 2020. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro Deocamdată, nu este clar când a fost declanșată ancheta oficială. Cazul este gestionat de procurorul federal Bill Essaylid, din Districtul Central al Californiei, potrivit informațiilor preliminare obținute de presa americană. Fonduri de peste 90 de milioane de dolari sub semnul întrebării Fundația Black Lives Matter a acumulat, de la înființare, peste 90 de milioane de dolari în donații și deținea active evaluate la 18 milioane de dolari în iunie 2024, conform rapoartelor financiare. Presupusa deturnare de fonduri ridică semne de întrebare asupra modului în care au fost administrate sumele colectate în numele justiției sociale. Controverse privind achiziția unei vile în Los Angeles Organizația s-a confruntat cu valuri de critici în 2022, după ce a fost dezvăluit că a cheltuit peste 6 milioane de dolari pentru achiziția unei vile în Los Angeles. Într-un raport ulterior, reprezentanții fundației au justificat achiziția afirmând că imobilul urma să fie folosit ca „spațiu de creație și exprimare pentru persoanele de culoare”, destinat artei și colaborării comunitare.

Grindeanu, care-l ceartă pe Bolojan pentru relația cu SUA, resuscitează un penal, prieten al Chinei Foto: blog Adrian Năstase
Politică

Grindeanu, care-l ceartă pe Bolojan pentru relația cu SUA, resuscitează un penal, prieten al Chinei

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, care-l ceartă pe Bolojan pentru relația cu SUA, resuscitează un penal, prieten al Chinei: fostul premier Adrian Năstase va fi invitat la congresul PSD. În plus, Grindeanu a spus că se consultă cu Năstase. Citește și: Cum au cucerit-o comuniștii chinezi pe Diana Șoșoacă: la ce restaurant au hrănit-o Grindeanu resuscitează un penal, prieten al Chinei „Eu am discutat și i-am invitat pe foștii președinți la Congresul PSD. Adrian Năstase mi-a confirmat că va participa, l-am invitat și pe Mircea Geoană”, a declarat liderul PSD. El a spus că discută cu Adrian Năstase și ”eu țin cont de părerile dumnealui, este un om care dorește binele PSD-ului”. La 3 septembrie, Grindeanu se distanța de vizita lui Năstase în China comunistă.  „Eu, dacă aş fi fost în locul lor, (..) în mod sigur aş fi evitat asemenea situaţii. Dar, repet, este opţiunea personală, nu de partid, nu are nici o legătură, este opţiunea personală atât a domnului Adrian Năstase, cât şi a doamnei”, a declarat Sorin Grindeanu.  Foştii premieri Viorica Dăncilă şi Adrian Năstase, alături de soţia sa, au participat la parada militară organizată de preşedintele chinez Xi Jinping la Beijing, pentru a marca sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Cei trei apar în fotografii alături de Xi, de preşedintele rus Vladimir Putin şi de liderul nord-coreean Kim Jong Un. Năstase a scris pe blog că este invitat în China în calitate de fost demnitar.

Congresul SUA critică retragerea trupelor din România (sursa: Facebook/Roger Wicker)
Internațional

BREAKING Retragerea trupelor SUA din România, criticată dur de șefii comisiilor de apărare (Congres)

Congresul SUA critică decizia Pentagonului de a reduce prezența militară americană în România Liderii comisiilor pentru apărare avertizează că măsura contrazice strategia președintelui Donald Trump Congresul SUA critică retragerea trupelor din România Roger Wicker și Mike Rogers, președinții comisiilor pentru apărare din Senatul și Camera Reprezentanților Statelor Unite, ambii republicani, și-au exprimat miercuri îngrijorarea față de decizia Pentagonului de a opri rotația unei brigăzi americane staționate în România. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Într-o declarație comună, cei doi oficiali afirmă că hotărârea pare necoordonată și contrară strategiei anunțate de președintele Donald Trump, subliniind că aceasta ar putea afecta descurajarea NATO în Europa de Est. „Ne opunem ferm retragerii trupelor americane din România” „Ne opunem ferm deciziei de a nu menține rotația brigăzii americane în România și procesului de revizuire a prezenței forțelor americane care ar putea duce la retrageri suplimentare din Europa de Est”, se arată în comunicatul comun transmis de cei doi congresmeni. Wicker și Rogers au reamintit că, pe 19 martie, Congresul a stabilit că nu vor fi acceptate modificări majore ale prezenței militare americane fără o analiză riguroasă și fără coordonare între instituțiile guvernamentale și aliați. „Din păcate, pare că exact acest lucru se întâmplă acum”, au transmis aceștia, adăugând că decizia Pentagonului contrazice declarațiile recente ale președintelui Trump, care afirmase că Statele Unite „nu vor retrage forțe din Europa, ci doar le-ar putea repoziționa puțin”. România, „un aliat puternic și esențial pentru securitatea NATO” Cei doi congresmeni au subliniat în declarația lor rolul strategic al României în arhitectura de securitate a NATO. „România este un aliat puternic, care a făcut investiții substanțiale pentru a găzdui forțele americane și pentru a moderniza infrastructura militară. Țara cheltuiește de mai mulți ani peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să ajungă la 5%”, au precizat Wicker și Rogers. Aceștia au amintit și importanța bazei antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, operațională din 2016, subliniind că România și-a asumat riscuri politice și militare semnificative pentru a contribui la apărarea colectivă a NATO. Critici la adresa Pentagonului: „Semnal greșit către Rusia” Liderii comisiilor de apărare avertizează că reducerea prezenței militare americane în România subminează descurajarea NATO și transmite un semnal greșit către Moscova, într-un moment delicat al conflictului din Ucraina. „Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic, la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, riscă să invite Rusia la noi agresiuni”, au declarat congresmenii. Aceștia consideră că măsura Pentagonului contrazice eforturile președintelui Trump de a exercita presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a negocia o pace durabilă în Ucraina. Lipsa de consultare cu Congresul, motiv suplimentar de tensiune Roger Wicker și Mike Rogers au criticat și lipsa de transparență a procesului decizional, afirmând că Congresul nu a fost consultat înainte de anunțarea acestei măsuri. „Este îngrijorător că o astfel de decizie a fost luată fără consultarea Congresului, în ciuda sprijinului bipartizan pentru o prezență americană robustă în Europa”, au subliniat ei. Potrivit acestora, legea apărării pentru anul fiscal 2026 prevede clar că nicio modificare a prezenței militare americane în Europa nu poate fi făcută fără o analiză interinstituțională completă. Solicitări oficiale către Pentagon Congresmenii americani au cerut clarificări urgente din partea Pentagonului privind modul în care Departamentul Apărării intenționează să atenueze impactul deciziei asupra capacității de descurajare și apărare a NATO. De asemenea, au solicitat garanții că Statele Unite vor menține brigăzile mecanizate din Polonia și vor continua prezența rotațională persistentă în Polonia, statele baltice și România. Pentagonul confirmă oprirea rotației unei brigăzi în România Potrivit publicației Kyiv Post, administrația președintelui Trump a notificat aliații NATO că intenționează să retragă mii de soldați americani din România, decizia fiind deja comunicată partenerilor occidentali la începutul acestei săptămâni. Ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat miercuri că efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii, singura modificare fiind la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată Brigada a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată.

Mircea Marian
Opinii

Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării

Știu că fluier în biserică. Știu că nu o să placă nimănui ce scriu. Dar poate, după ce vă trec nervii, recitiți.... De ani întregi, principala politică de apărare a statului român a fost să se milogească de alții, de americani în primul rând, să vină aici și să ne apere. Nu trebuie să-mi înșirați acum ceea ce știu: că așa funcționează alianțele, că mai nici o țară nu vrea să fiu izolată pe plan militar sau alte banalități. Eu spun că asta era singura politică de Apărare. Și se cam termină cu ipocrizia. Nu se poate ca azi să te duci să ceri altora să te apere pe banii lor și, a doua zi, să înjuri multinaționalele, să ceri ANAF-ului și Protecției Consumatorului să le caute nod în papură și să le amenedeze, spre bucuria electoratului pesedist-aurist.  Bașca: ne-am bătut joc de Apărare, de ceea ce trebuia noi să facem.  Șefi peste minister au ajuns politruci care în altă țară nici scara de bloc nu o administrau. Bugetul Apărării ajunsese la sub 1,50% din PIB în înțeleapta guvernare a generalului Ciucă. Eram țara din NATO cu cel mai mare procent din bugetul Apărării alocat plății pensiilor și salariilor.  Dar cel mai mare jaf era - și mă tem că este și acum - la achiziții/înzestrarea cu armament. Fabricile de armament sunt - scriu la prezent, fiindcă nu am văzut ca ministrul USR Miruță să fi mișcat vreun deget - sufocate de clientela PSD, numai incompetenți cu studii jenante și biografii ridicole. DeFapt.ro a scris acum trei săptămâni: „Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă”. Bătaie de joc la trustul care controlează industria de armament. Ce a urmat? Tăcere deplină. Presa plătită cu bani publici s-a uitat în altă parte - aici nu sunt surprins. Dar ministerul Economiei, Guvernul și Cotroceniul - da, să se supere toți - nici n-au clipit. Parcă am fi pe o insulă fericită în Pacific, nu cu Rusia la doi pași. România nu este în stare să producă mărfuri de bază pentru Armată, de la pulberi la niște banale drone. Ucraina produce 13.000 de drone pe zi, din care 82 sunt cu rază lungă de acțiune.  Și acum, la subiect: retragerea trupelor americane. Mulți oameni supărați pe Trump...Trec peste considerente geostrategice, faptul că Statele Unite se concentrează pe problemele cu China comunistă, iar resursele SUA nu sunt nelimitate - au explicat alții deja, mai bine decât mine.  Dar ar fi trebuit să reținem de la bun început ce a spus noul președinte al SUA: a) că el răspunde în fața americanilor/a alegătorilor săi (nu a postacilor nervoși din România) și b) dacă cineva vrea ceva de la SUA, trebuie să și pună ceva pe masă!  Noi ce avem de oferit? Nimic. Am auzit că „se caută ceva”, dar nu se găsește. E penibil. Execuția bugetară e un dezastru, sunt convins că Apărarea va fi victima reducerilor, nu vom cheltui cât am promis.  Deci: să ne bucurăm că mai avem aici 1.000 de militari americani, inclusiv Deveselu și Kogălniceanu. Fiindcă politrucii care au condus România a) au nesocotit complet amenințarea rusească, b) și-au bătut joc de Apărare și c) au crezut că-i pot aburi la nesfârșit pe alții să ne apere în timp ce ei își recitau fericiți discursurile patriotic-suveraniste.   

SUA explică plecarea trupelor din România (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Armata SUA confirmă înjumătățirea trupelor din România, insistă că nu este o "retragere"

Armata Statelor Unite a anunțat miercuri că decizia de a nu înlocui trupele americane care părăsesc România nu reprezintă o retragere a SUA din Europa și nici o reducere a angajamentului față de NATO. SUA explică plecarea trupelor din România „Echipa de luptă a Brigăzii a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată se va redesfășura, conform programului, în unitatea sa de origine din Kentucky, fără a fi înlocuită”, a precizat Armata SUA pentru Europa într-un comunicat oficial. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă Comandamentul american a subliniat că această decizie reprezintă o ajustare temporară a posturii militare, nu o retragere strategică. „Aceasta nu este o retragere americană din Europa și nici semnalul unui angajament mai redus față de NATO și Articolul 5”, se arată în comunicat. Reprezentanții armatei au mai adăugat că „ajustarea posturii forțelor nu va schimba mediul de securitate din Europa”, subliniind că prezența militară americană pe continent rămâne consistentă. Ambasadorul SUA la NATO: „Rămânem angajați față de România” Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a reiterat sprijinul Washingtonului pentru România și aliații din Europa de Est. „Prezența noastră puternică și angajamentul nostru de durată față de Europa rămân de neclintit”, a declarat oficialul american, reafirmând caracterul solid al parteneriatului strategic dintre SUA și România. Reacția ministrului Moșteanu Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat miercuri că efectivele americane din bazele Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Ministrul a explicat că plecarea unității americane se înscrie într-un proces previzibil de redistribuire a resurselor militare ale SUA, fără impact asupra securității regionale. Anunțul SUA, după informațiile publicate de Kyiv Post Anunțul oficial al Armatei SUA și declarațiile ambasadorului Whitaker au venit după ce publicația ucraineană Kyiv Post a relatat, marți noapte, că administrația președintelui american Donald Trump ar fi pregătită să retraga mii de soldați americani din România, notificând deja aliații occidentali în legătură cu această intenție. Atât partea americană, cât și autoritățile române au subliniat însă că nu este vorba despre o retragere, ci despre o ajustare a dislocării trupelor în cadrul NATO, în contextul unei reevaluări strategice globale.  

SUA reduc trupele în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Armata obligatorie: Moșteanu vrea "mai mulți militari" după retragerea americanilor

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat miercuri că numărul militarilor americani din bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii va rămâne neschimbat, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Moșteanu a declarat și că vrea "mai mulți militari" în România, dar a respins ipoteza revenirii armatei obligatorii. Totuși, un proiect de lege al Ministerului Apărării lasă deschis acest scenariu. SUA reduc trupele în România „Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotațională, care venea, pleca, nu o să mai stea aici. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă În prezent, nu este aici. De aproximativ o lună au plecat la exerciții. Erau între 1.200 și 1.500 de militari”, a precizat ministrul Apărării. Potrivit acestuia, la Kogălniceanu vor rămâne militarii din grupul de luptă aerian și alte trupe specializate. În total, circa 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați în România. Întrebat dacă retragerea unei părți a trupelor americane reprezintă un regres din punct de vedere al securității, ministrul Apărării a declarat: „Aș fi vrut să nu fie așa. Fiecare țară își stabilește propria strategie. Aliații americani au anunțat de la începutul anului că se vor concentra mai mult asupra regiunii Indo-Pacific. Europa a înțeles semnalul transmis de războiul din Ucraina și a început să investească în propriile armate. Europa a decis să-și ia soarta apărării în propriile mâini.” Moșteanu a precizat că Ministerul Apărării a fost informat luni despre decizia părții americane, dar a subliniat că România nu își va schimba strategia de apărare. Moșteanu vrea mai mulți militari Ministrul Apărării a reiterat faptul că România își menține angajamentele în cadrul NATO și că alianța nord-atlantică rămâne pilonul principal de securitate: "Alianțele sunt bune, avem o alianță solidă, NATO, este cea mai mare forță militară din lume, iar articolul 5 ne protejează pe toți. Strategia de apărare nu se schimbă, poate dacă ai 1.000 de militari… noi avem multe zeci de mii de militari în armata română, vreau să avem mai mulți militari în România, dar asta nu va schimba strategia. Cu armata... Armata României este una de profesioniști. Nu se discută despre armata obligatorie.” Reacția președintelui Nicușor Dan Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, într-un mesaj, că redimensionarea forțelor americane în România readuce prezența militară la nivelul anterior invaziei ruse în Ucraina. „Securitatea României și a Flancului Estic nu va fi diminuată. Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite rămâne neschimbat. Infrastructura strategică de la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să funcționeze deplin, iar transferul de echipamente militare va continua”, a precizat șeful statului. MApN: aproximativ 1.000 de militari americani rămân în România Ministerul Apărării Naționale a confirmat miercuri că a fost informat oficial despre redimensionarea trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte a unui proces mai amplu de reevaluare globală a posturii militare a SUA. Conform comunicatului MApN, elemente ale brigăzii care efectuau rotații în Europa, inclusiv în România, vor înceta aceste misiuni, în timp ce aproximativ 1.000 de militari americani vor continua să fie dislocați pe teritoriul țării, contribuind la descurajarea amenințărilor regionale și la întărirea securității colective. NATO: „Este o ajustare, nu o retragere” Un oficial NATO a declarat că reducerea prezenței americane în Europa reprezintă o ajustare normală, nu o retragere propriu-zisă: „Chiar și cu această ajustare, prezența forțelor americane în Europa este mai mare decât a fost înainte de 2022, anul în care Rusia a invadat Ucraina.” Oficialul a precizat că NATO și SUA au fost în contact permanent privind postura forțelor aliate și că astfel de modificări „nu sunt neobișnuite”. „Ne asigurăm că NATO își menține capacitatea robustă de descurajare și apărare. Autoritățile americane au informat alianța în prealabil despre această ajustare”, a adăugat sursa. Washington reevaluează dislocările militare globale Publicația Kyiv Post a relatat că administrația președintelui american Donald Trump a notificat deja aliații occidentali în legătură cu intenția de a retrage mii de soldați americani din România, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare. Această decizie se înscrie în politica de reechilibrare a resurselor militare și de concentrare strategică asupra regiunii Indo-Pacific, fără a diminua garanțiile de securitate oferite aliaților europeni.

Oana Gheorghiu regretă că l-a criticat pe Trump Foto: Facebook
Politică

Oana Gheorghiu regretă că l-a criticat pe Trump: „Nu aș mai scrie în aceiași termeni”

Oana Gheorghiu, desemnată ieri pentru funcția de vicepremier în guvernul Bolojan, regretă că l-a criticat pe președintele SUA, Donald Trump: „Privind înapoi, nu aș mai scrie în aceiași termeni, chiar și fără să fiu numită într-o funcție publică”, a afirmat ea, pe Facebook.  Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Reacția ei vine după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut premierului Bolojan să retragă propunerea ca Gheorghiu să fie vicepremier. „Pentru a evita să compromitem relația cu Statele Unite ale Americii şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, prim-ministrul Ilie Bolojan trebuie să-și retragă imediat propunerea înaintată preşedintelui Nicuşor Dan prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier în Guvernul României!”, a scris Grindeanu. Oana Gheorghiu regretă că l-a criticat pe Trump „Nimic din ceea ce am scris pe pagina mea personală de Facebook înainte de preluarea funcției de vicepremier nu angajează în niciun fel statul român sau Guvernul României. Toate comentariile și postările mele au reprezentat opiniile personale ale unui cetățean român, membru al societății civile, care s-a exprimat pe contul său de social media, în anumite situații, în virtutea dreptului său la liberă exprimare.   Postarea care a stârnit acum reacții critice a fost făcută într-un context emoțional foarte încărcat, întâlnirea din februarie, din Biroul Oval, cu președintele Zelenski, ceea ce a avut un impact direct asupra modului în care a fost formulată. Nu am fost singura care a fost tulburată de acel eveniment.   Desigur, privind înapoi, nu aș mai scrie în aceiași termeni, chiar și fără să fiu numită într-o funcție publică.   Dincolo de emoțiile de moment, rămâne respectul meu profund pentru Statele Unite ale Americii, recunoștința pentru contribuția pe care SUA au avut-o constant la securitatea euro-atlantică, deci, implicit, și a României, precum și încrederea în parteneriatul strategic dintre România și SUA.   Dacă voi fi numită în funcția de vicepremier, voi susține și voi reprezenta cu loialitate poziția Guvernului României în relația cu SUA și cu Administrația Trump”, a anunțat, azi, pe Facebook, Oana Gheorghiu. 

Acord comercial major între SUA și China (sursa: NBC)
Internațional

Șantajul lui Trump la China pare să funcționeze: tarife mai mici pentru minerale rare

Negociatorii americani și chinezi au ajuns la un „cadru semnificativ de acord” care ar putea preveni impunerea unor taxe vamale suplimentare de 100% asupra exporturilor chineze către Statele Unite. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, după cea de-a cincea rundă de discuții cu vicepremierul chinez He Lifeng. Întâlniri la nivel înalt înainte de summitul Trump–Xi Discuțiile bilaterale s-au desfășurat la Kuala Lumpur, înaintea întâlnirii dintre președinții Donald Trump și Xi Jinping, programată pentru joi, în Coreea de Sud, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori „Cred că avem șanse reale să ajungem la un acord global”, a declarat Trump sâmbătă, la bordul avionului prezidențial Air Force One. Beijingul ar amâna restricțiile la exportul de minerale rare Potrivit lui Scott Bessent, China intenționează să amâne cu un an introducerea restricțiilor la exportul de minerale rare, materii esențiale pentru industria tehnologică și energetică globală. În același timp, Beijingul ar urma să reia achizițiile de soia americană, o decizie care ar aduce beneficii majore fermierilor din SUA. În schimb, Washingtonul nu va mai impune taxele suplimentare de 100% asupra produselor chinezești, măsură pe care președintele Trump o anunțase anterior ca posibilă sancțiune comercială. „Cred că vom evita acest lucru, pentru ca taxele vamale să fie evitate”, a declarat Bessent pentru postul ABC. Acordul, o gură de oxigen pentru fermierii americani Ministrul american al finanțelor a subliniat că înțelegerea va include achiziții agricole substanțiale din partea Chinei, în special de soia. „După ce acordul va fi făcut public, fermierii americani vor fi foarte mulțumiți, atât pentru acest sezon, cât și pentru următorii ani”, a precizat Bessent, el însuși producător de soia. Discuțiile includ și cooperarea împotriva traficului de fentanil Într-un interviu acordat postului NBC, Scott Bessent a menționat că negocierile au vizat și alte domenii sensibile, inclusiv combaterea traficului de droguri sintetice. Beijingul ar fi acceptat să colaboreze cu Washingtonul pentru limitarea fluxurilor de precursori chimici folosiți la fabricarea fentanilului, care ajung în Statele Unite prin Mexic și Canada. „Acordul va include o cooperare foarte importantă pentru a bloca precursorii de droguri care alimentează criza fentanilului”, a explicat oficialul american. Trump și Xi vor discuta și despre „planul de pace global” În cadrul viitoarei întrevederi, Donald Trump și Xi Jinping ar urma să abordeze și „planul de pace global” propus de liderul american, potrivit lui Bessent. Detaliile nu au fost încă făcute publice, însă oficialii de la Washington descriu întâlnirea ca pe un moment decisiv pentru stabilitatea economică și diplomatică mondială.

Olanda limitează schimbul de informații cu SUA (sursa: Facebook/Ministerie van Defensie)
Internațional

Serviciile de informaţii olandeze limitează cooperarea cu SUA

Pentru prima dată, serviciile de informaţii olandeze au recunoscut public că transmit mai puţine informaţii către partenerii americani, în special către CIA şi NSA. Motivul: îngrijorările privind politizarea informaţiilor şi posibilele încălcări ale drepturilor omului în timpul administraţiei preşedintelui Donald Trump, potrivit unui interviu publicat de cotidianul Volkskrant. Olanda, mai prudentă în colaborarea cu CIA şi NSA Directorul AIVD (Serviciul General de Informaţii şi Securitate), Erik Akerboom, şi şeful serviciului militar de informaţii MIVD, Peter Reesink, au confirmat în interviu că Olanda a devenit mai selectivă în partajarea informaţiilor sensibile cu partenerii americani. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Într-adevăr, uneori nu mai comunicăm anumite lucruri”, a recunoscut Reesink. La rândul său, Akerboom a declarat că „decidem de la caz la caz dacă împărtăşim sau nu informaţii”. Cei doi oficiali au subliniat că relațiile cu SUA rămân funcționale și cordiale, dar că evaluarea fiecărui schimb de informații este acum obligatorie pentru a preveni eventuale abuzuri politice sau încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului. „Suntem foarte atenţi la politizarea serviciilor de informaţii” „Nu evaluăm ceea ce se întâmplă la nivel politic în SUA, dar suntem foarte atenți la politizarea serviciilor de informații și la încălcarea drepturilor omului”, a explicat Akerboom. Afirmațiile marchează o schimbare notabilă de ton în raport cu partenerul strategic american, într-un context global dominat de neîncredere și tensiuni geopolitice. Cooperarea europeană, consolidată în contextul războiului din Ucraina Pe fondul deteriorării încrederii în parteneriatul transatlantic, Țările de Jos și-au intensificat colaborarea cu serviciile europene – în special cu cele din Regatul Unit, Germania, Franţa, Polonia și țările nordice. Războiul din Ucraina și amenințarea tot mai mare din partea Rusiei au accelerat acest proces, au subliniat cei doi șefi ai serviciilor olandeze. Avertisment: crește numărul atacurilor cibernetice din Rusia și China Akerboom și Reesink au tras un semnal de alarmă privind atacurile cibernetice tot mai frecvente și sofisticate lansate de Rusia și China. Potrivit Akerboom, Rusia reușește zeci de atacuri cibernetice pe an împotriva țintelor din Olanda, vizând instituții, infrastructuri și companii strategice. China, avertizează oficialii, a devenit o „superputere cibernetică”, capabilă să rivalizeze cu Statele Unite. Beijingul, acuzat de operațiuni de spionaj asupra cetățenilor olandezi Conform datelor AIVD, serviciile chineze desfășoară „operațiuni de acces apropiat” asupra jurnaliștilor, funcționarilor și angajaților companiilor olandeze care călătoresc în China. În cadrul acestor operațiuni, dispozitivele electronice ale țintelor sunt accesate și datele extrase sunt analizate ulterior cu ajutorul inteligenței artificiale, în scop de supraveghere și control informațional.

Proteste masive în SUA, împotriva lui Trump (sursa: Facebook/Brice A. Mosher)
Internațional

VIDEO Oribil: Trump aruncă cu excremente peste protestatari - film AI postat de președintele SUA

Statele Unite au fost cuprinse sâmbătă de o amplă mișcare de protest îndreptată împotriva președintelui Donald Trump, în cadrul unei zile de mobilizare națională organizate sub sloganul „No Kings”. Potrivit organizatorilor, circa 7 milioane de americani au participat la peste 2.700 de manifestații desfășurate în marile orașe, de la New York la Los Angeles, dar și în localități mici din centrul țării. „No Kings”: o mișcare pentru apărarea democrației Coaliția de organizații civice care a lansat inițiativa „No Kings” a mai organizat o mobilizare similară în iunie, la care susține că au luat parte 5 milioane de manifestanți. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere Sâmbătă, protestele au avut un caracter jovial, dar ferm, cu participanți de toate vârstele, care au denunțat ceea ce consideră a fi o derivă autoritară a administrației Trump. „Sunt pe cale să distrugă democrația”, a declarat un licean prezent la protestul din Washington, unde s-au adunat între 8.000 și 10.000 de persoane. „Asta nu este America, este fascism”, a adăugat el. Mobilizare masivă la New York și Los Angeles La New York, peste 100.000 de persoane au defilat pașnic, potrivit poliției locale. Proteste semnificative au avut loc și la Los Angeles, unde poliția a intervenit sâmbătă seara cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Manifestanții au scandat lozinci anti-Trump și au afișat pancarte satirice, unele reprezentându-l pe președinte în ipostaze de Stalin, regina Angliei sau Regele Soare. Mesaje ironice și pancarte inedite În orașe din Texas și Florida, fiefuri republicane, manifestațiile au fost mai tensionate. La Houston, pancarta „Combateți ignoranța, nu migranții” a devenit simbolul protestului, într-un stat unde aproape un sfert din populație este formată din imigranți. Mulți participanți au ales umorul ca formă de protest, defilând costumați în pinguini, homari sau hipopotami, în timp ce fluturau drapelul american. Reacția Casei Albe: clipuri generate de inteligența artificială Ca reacție la proteste, Donald Trump a publicat pe platforma sa Truth Social o serie de clipuri video generate de inteligența artificială, în care se prezintă ca un „rege”. Într-unul dintre videoclipuri, Trump apare purtând o coroană și pilotând un avion de vânătoare care lansează ceea ce par a fi excremente asupra manifestanților anti-Trump. Republicanii au denunțat mobilizarea drept „o mișcare de ură împotriva Americii”, acuzându-i pe protestatari că doresc să submineze valorile naționale. Tensiuni pe fondul crizei bugetare și al măsurilor militare Ziua de protest a avut loc în contextul paraliziei bugetare a statului federal și al controverselor legate de decizia președintelui Trump de a desfășura militari în mai multe fiefuri democrate, sub pretextul combaterii imigrației ilegale și a criminalității. În orașe precum Chicago și Los Angeles, unde a fost trimisă Garda Națională, manifestanții au ieșit în stradă pentru a contesta măsurile prezidențiale. Sprijin politic din partea liderilor progresiști Protestele au fost susținute public de mai multe figuri importante ale stângii americane, între care Bernie Sanders și Chuck Schumer, liderul senatorilor democrați. „Avem un președinte care vrea tot mai multă putere între mâinile sale și ale acoliților săi oligarhi”, a declarat Bernie Sanders în fața mulțimii adunate la Washington, în apropierea Capitoliului. America, divizată între furie și rezistență civică Protestele de sâmbătă marchează una dintre cele mai mari mișcări civice din istoria recentă a Statelor Unite, semnalând o polarizare accentuată între tabăra susținătorilor lui Donald Trump și opoziția progresistă. În timp ce președintele se prezintă ca apărător al „ordinii și libertății”, milioane de americani consideră că democrația americană se află într-un moment critic, în care participarea civică devine singura formă reală de rezistență.

Rusia, amenințată de șeful Pentagonului (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Internațional

Rusia, amenințată de șeful Pentagonului: Vor fi costuri dacă nu încheie războiul

Secretarul apărării Statelor Unite, Pete Hegseth, a transmis miercuri un avertisment ferm către Rusia, declarând că SUA și aliații lor vor impune costuri semnificative în cazul continuării agresiunii împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurate la sediul NATO din Bruxelles. Hegseth: „Suntem pregătiți să ne jucăm rolul” „Dacă trebuie să facem acest pas, Departamentul de Război al SUA este gata să își joace rolul cum doar Statele Unite sunt în stare”, a spus Hegseth. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Noua denumire a Pentagonului, Departamentul de Război, a fost propusă de președintele Donald Trump, înlocuind termenul tradițional „Departamentul Apărării”. Oficialul american nu a oferit detalii despre posibilele măsuri, însă surse susțin că administrația Trump analizează cererea Ucrainei de a primi rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, o posibilă schimbare strategică în sprijinul oferit Kievului. Mesaj către Moscova: „Acum e momentul păcii” În același discurs, Pete Hegseth a afirmat că SUA doresc o soluție pașnică și a sugerat că administrația Trump vrea să pună capăt conflictului cât mai curând. „Acum este momentul să se pună capăt acestui război tragic, să se oprească vărsarea de sânge inutilă și să se ajungă la masa păcii. Nu este un război început pe timpul președintelui Trump, dar se va termina pe timpul lui”, a spus Hegseth. Scădere cu 43% a ajutorului militar occidental Secretarul apărării a cerut statelor membre NATO să achiziționeze mai mult armament american pentru Ucraina, menționând că sprijinul occidental a scăzut considerabil. Un raport al Institutului pentru Economia Mondială din Kiel arată că, în lunile iulie și august, asistența militară acordată Ucrainei a scăzut cu 43%, în comparație cu perioada precedentă. NATO mizează pe programul PURL pentru finanțarea sprijinului militar Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că se așteaptă la noi investiții în programul PURL (Prioritized Ukraine Requirements List) — un mecanism care a înlocuit donațiile directe de armament din partea SUA. Prin acest program, aliații au angajat deja peste două miliarde de dolari pentru echipamente și muniție destinate Ucrainei. Totuși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spera la un total de 3,5 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii octombrie. Contribuții noi din țările nordice, reticență în rândul marilor puteri În cadrul reuniunii de miercuri, Suedia, Estonia și Finlanda au anunțat noi pachete de sprijin pentru Ucraina. În schimb, Franța și Regatul Unit s-au abținut de la noi promisiuni, în pofida insistențelor lui Hegseth de a consolida sprijinul militar comun.

Ucraina negociază în SUA noi acorduri militare (sursa: X/Andriy Yermak)
Internațional

Șeful de cabinet al lui Zelenski, în vizită la producătorul rachetelor Tomahawk

O delegație ucraineană de rang înalt, aflată în Statele Unite, s-a întâlnit miercuri cu reprezentanți ai marilor companii americane de armament, printre care Raytheon și Lockheed Martin, în contextul posibilei livrări către Kiev a rachetelor de croazieră Tomahawk. Vizita are loc cu doar două zile înainte de întâlnirea președintelui Volodimir Zelenski cu liderul american Donald Trump, programată pentru vineri. Întâlniri cu giganții industriei militare americane Delegația ucraineană, condusă de premierul Iulia Sviridenko și de șeful administrației prezidențiale Andrii Iermak, a discutat la Washington despre extinderea cooperării militare dintre SUA și Ucraina. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „Cooperarea noastră continuă să crească”, a transmis Andrii Iermak pe rețelele de socializare, după întâlnirile cu reprezentanți ai Lockheed Martin și Raytheon. Raytheon este compania care produce rachetele Tomahawk, armament de ultimă generație pe care Washingtonul ar putea decide să-l furnizeze Ucrainei pentru a consolida apărarea în fața agresiunii ruse. Trump amenință Rusia cu livrări de Tomahawk către Kiev Președintele american Donald Trump a sugerat duminică faptul că ar putea folosi posibilitatea livrării de rachete Tomahawk Ucrainei drept instrument de presiune asupra Kremlinului. Trump a declarat că îl va „amenința pe Vladimir Putin” cu această măsură dacă Rusia nu acceptă să pună capăt războiului declanșat în 2022. În replică, liderul rus Vladimir Putin a avertizat că trimiterea acestor arme către Kiev ar constitui o „nouă escaladare”, capabilă să tensioneze suplimentar relațiile dintre Moscova și Washington. Obiectivul Ucrainei: cooperare militară și producție locală Ucraina își dorește o cooperare mai strânsă cu aliații occidentali în domeniul producției de armament, pentru a-și reduce dependența de livrările externe și a-și consolida capacitatea internă de apărare. „Ucraina trebuie să devină un partener activ în producția de arme moderne, nu doar un beneficiar al ajutorului militar”, a subliniat Iermak. Companiile americane Lockheed Martin și Raytheon sunt esențiale în acest parteneriat, fiind producătoare ale celor mai performante sisteme de apărare aeriană și rachete tactice folosite de forțele NATO. Întâlniri economice și energetice la Washington În cadrul vizitei, premierul Iulia Sviridenko s-a întâlnit și cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru a discuta despre investiții comune și cooperare în domeniul energetic. Aceasta a subliniat importanța susținerii sectorului energetic ucrainean, grav afectat de bombardamentele rusești. „Reconstrucția infrastructurii energetice este vitală pentru a asigura lumină și căldură milioanelor de ucraineni în prag de iarnă”, a afirmat Sviridenko. Ucraina, sub presiunea atacurilor asupra infrastructurii energetice În ultimele zile, Ucraina a fost ținta unui nou val de bombardamente rusești, care au vizat instalațiile sale energetice. Aceste atacuri amenință să lase milioane de oameni fără electricitate și încălzire, în condițiile apropierii sezonului rece. Guvernul ucrainean încearcă să obțină sprijin logistic și financiar din partea partenerilor occidentali pentru a repara rețeaua energetică și pentru a asigura funcționarea sistemelor esențiale de iarnă.

SUA sprijină atacurile Ucrainei contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA furnizează informații Ucrainei pentru a lovi rafinării și alte ținte în interiorul Rusiei

Statele Unite ajută de mai multe luni Ucraina să organizeze atacuri la distanţă asupra instalaţiilor energetice ruse, într-un efort coordonat de a afecta economia Rusiei şi de a-l determina pe preşedintele Vladimir Putin să accepte negocieri de pace, relatează Financial Times. Implicarea serviciilor de informaţii americane în planificarea atacurilor Potrivit sursei, serviciile de informaţii americane oferă sprijin strategic Ucrainei în desfăşurarea atacurilor asupra unor obiective-cheie din infrastructura energetică rusă, inclusiv rafinării de petrol situate adânc în teritoriul rus. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Informațiile provin de la oficiali ucraineni și americani neidentificați, familiarizați cu campania în desfășurare. Nici o reacție oficială de la Kiev, Washington sau Moscova Casa Albă, biroul preşedintelui Volodimir Zelenski și Ministerul de Externe ucrainean nu au răspuns solicitărilor de comentarii.  Nici Ministerul de Externe rus nu a oferit o reacţie imediată. Anterior, Moscova acuzase Washingtonul și NATO că furnizează constant informații Kievului, pentru a sprijini operațiunile militare împotriva Rusiei. „Furnizarea şi utilizarea infrastructurii NATO şi a Statelor Unite pentru colectarea şi transferul de informaţii către ucraineni este evidentă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Asistență americană în planificarea misiunilor cu drone Potrivit Financial Times, SUA contribuie direct la planificarea rutelor, altitudinii, momentului și deciziilor tactice privind misiunile ucrainene. Aceste date permit dronelor de atac cu rază lungă să evite sistemele de apărare antiaeriană ruse. Trei surse citate de publicația britanică afirmă că Statele Unite sunt implicate în toate etapele de planificare, de la selecția țintelor până la analiza vulnerabilităților. Un oficial american a precizat că Ucraina identifică obiectivele, iar Washingtonul oferă ulterior informații detaliate despre punctele slabe ale infrastructurii energetice ruse. Washingtonul analizează livrarea de rachete cu rază lungă La începutul lunii, doi oficiali americani au declarat că administrația americană ia în considerare furnizarea de informaţii despre ţinte energetice aflate adânc în interiorul Rusiei. Totodată, se analizează posibilitatea de a trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune, capabile să lovească astfel de obiective. De asemenea, SUA ar fi solicitat aliaţilor din NATO să ofere sprijin similar, pentru a coordona mai eficient atacurile și a spori presiunea asupra Moscovei. Zelenski și Trump, discuție „pozitivă” despre apărarea antiaeriană Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă că a avut o convorbire „pozitivă şi productivă” cu preşedintele american Donald Trump, axată pe consolidarea sistemului energetic și a apărării antiaeriene a Ucrainei. „Am discutat despre oportunităţi de a ne consolida apărarea antiaeriană şi despre acorduri concrete pentru a garanta acest lucru. Există opţiuni bune şi idei solide pentru a ne întări cu adevărat”, a transmis Zelenski pe platforma X.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră