sâmbătă 01 august
Login Contact
DeFapt.ro

sua

903 articole
Internațional

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane - Washington Post

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane, a anunțat Washington Post, azi, citând surse oficiale din Statele Unite.  Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Un oficial american, care a vorbit sub condiția anonimatului, a descris schimbul de informații ca fiind „un efort destul de cuprinzător”, deși amploarea asistenței oferite de Rusia Iranului a rămas neclară, scrie Washington Post. Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane  Se pare că informațiile furnizate arătau locațiile navelor de război și ale avioanelor americane. Aceste acuzații au apărut după ce șase soldați americani au fost uciși și alți câțiva răniți într-un atac cu drone iraniene în Kuweit, duminică. Doi dintre oficialii citați în raport au afirmat că nu există semne că China ar ajuta apărarea Iranului, în ciuda legăturilor strânse dintre Beijing și Teheran. Analiștii au afirmat că presupusa partajare de informații ar corespunde modelului atacurilor iraniene, inclusiv atacurile asupra centrelor de comandă și control, sistemelor radar și structurilor militare temporare. Stația CIA de la Ambasada SUA din Riad, capitala Arabiei Saudite, a fost, de asemenea, atacată în ultimele zile. Acest lucru indică faptul că acest conflict se extinde și include acum unul dintre cei mai mari concurenți nucleari ai SUA, cu „capacități de informații excepționale”, a remarcat The Post, adăugând că acest lucru marchează și o schimbare față de ceea ce credeau anterior experții, și anume că Rusia se va ține departe de conflict și își va limita răspunsul la condamnări diplomatice. Capacitatea Iranului de a localiza forțele americane a fost afectată de când Statele Unite și Israelul au început să lanseze atacuri devastatoare asupra țării în acest weekend, au declarat oficialii americani. În plus, deși Iranul deține sateliți militari, nu are propria rețea extinsă.  Moscova nu a răspuns imediat la aceste acuzații. Kremlinul a declarat joi că Iranul nu a solicitat sprijinul militar al Rusiei de la izbucnirea războiului. Secretarul american al Războiului, Pete Hegseth, a declarat miercuri că Rusia, alături de China, un alt aliat al Iranului, „nu este cu adevărat un factor” în campania militară a Washingtonului împotriva Iranului.

Rusia le spune iranienilor unde să țintească obiective americane - Washington Post
Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit nici un ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU
Internațional

Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit nici un ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU

Franța, Marea Britanie sau SUA nu au oferit aproape nici un ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din Emiratele Arabe Unite, după ce Iranul a început să atace aceste emirate, care includ Dubai și Abu Dhabi. „Repatrierea francezilor blocaţi în Orientul Mijlociu nu este gratuită”, explică, Radio France International, RFI România.  Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume În mod neobișnuit, SUA nu a cerut rambursarea cheltuielilor de la circa 9.000 de persoane evacuate cu chartere ale guvernului sau avioane militare. restul, evacuați cu avioane comerciale, au plătit. La mijlocul anului 2025, se estima că sunt între 40 și 50.000 de militari americani în Orientul Mijlociu.  Franța, Marea Britanie, SUA nu au oferit ajutor financiar cetățenilor lor, la evacuarea din EAU „Franţa numără în cele circa 15 ţări din regiune afectate de conflict – în Israel şi în diversele state de la Golful arabo-persic – vreo 400.000 de concetăţeni (...)  Ambasadele sau consulatele franceze nu plătesc biletele de avion, consultaţiile medicale sau hotelurile respectivilor. Altfel spus, statul francez nu se substituie asiguratorilor. În cel mai bun caz, statul poate avansa suma de bani pe care însă o va recupera odată ce respectivii sosesc înapoi în Franţa. Trebuie precizat că nu există, cel puţin în Franţa, vreun drept la repatriere. A fi francez în străinătate nu înseamnă că statul este obligat să-ţi organizeze repatriere imediată, pentru toţi. În caz de criză majoră, Franţa poate organiza zboruri de evacuare, dar nu pentru toată lumea şi nu sistematic”, explică RFI România.  Nici Marea Britanie nu are de gând să plătească evacuarea cetățenilor britanici din zonă, estimați la circa 300.000, din care 102.000 s-au inregistrat pe platforma online a ministerului britanic de externe. „Cetățenilor britanici li se recomandă în prezent să rămână unde se află, să urmeze instrucțiunile autorităților locale și să urmărească recomandările de călătorie ale Ministerului Afacerilor Externe”, explică Sky News.  Letonia a organizat zboruri de evacuare din zonă, dar cetățenii ei vor avea de suportat o co-plată de 350 euro. SUA face un gest fără precedent și nu va cere bani celor evacuați de transporturi guvernamentale, inclusiv cele militare. De obicei, aceștia semnau un document în care se angajau să achite costurile evacuării. De data aceasta, nu li se cere rambursarea cheltuielilor, dar e vorba de 9.000 de cetățeni evacuați cu chartere și avioane militare. Restul, adică peste 11.000 de cetățeni americani, care au plecat cu linii comerciale, își plătesc transportul. 

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe Unite vor să-i înghețe activele
Internațional

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe Unite vor să-i înghețe activele

Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe Unite vor să-i înghețe activele, scrie Wall Street Journal. „Orice măsură represivă împotriva rețelelor de finanțare paralele ale Iranului în statele din Golf ar bloca accesul Teheranului la valută străină și la comerțul mondial. Emiratele Arabe Unite iau în considerare înghețarea unor active iraniene în valoare de miliarde de dolari deținute în statul din Golf, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, o măsură care ar putea tăia una dintre cele mai importante surse de venituri economice ale Teheranului”, scrie Wall Street Journal. O decizie clară nu a fost încă luată. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Cea mai dură lovitură pentru regimul de la Teheran: Emiratele Arabe vor să-i înghețe activele Un raport din 2025 al FinCEN, departamentul Trezoreriei SUA, a identificat aproximativ nouă miliarde de dolari în activități bancare „paralele” legate de Iran, o parte semnificativă din acestea trecând prin companii fantomă și case de schimb valutar cu sediul în Emiratele Arabe Unite. În Emiratele Arabe Unite există peste 10.000 de întreprinderi deținute de iranieni și aproximativ 500.000 de cetățeni iranieni. Investițiile totale în imobiliare și întreprinderi private realizate de această diasporă sunt estimate la peste 300 de miliarde de dolari, deși doar o mică parte din această sumă este legată direct de guvernul iranian sau de entități sancționate. Oficialitățile din EAU vor ținti conturile Gărzii Revoluționare și ar putea confisca nave iraniene.  Dubai era poarta financiară prin care Teheranul evita sancțiunile internaționale: pe aici tranzacționa petrolul obținea valută, finanța achizițiile de armament și grupări teroriste.  Un scenariu în care regimul supraviețuiește, dar Gărzile Revoluționare nu mai pot spăla bani cu ușurință prin Dubai este un scenariu în care capacitatea și coeziunea regimului sunt diminuate. De la începutul bombardamentelor israeliene și americane asupra Iranului, Teheranul a lansat peste 1.000 de drone asupra Emiratelor Arabe Unite, iar peste 70 din acestea au trecut de apărarea aeriană. Rezultatul a fost oprirea a circa 70% din zborurile din regiune și închiderea exporturilor de petrol, care treceau prin strâmtoarea Hormuz, exporturi vitale pentru economia EAU. 

Premierul Spaniei îl sfidează pe Trump privind sancțiunile comerciale: „Spunem nu războiului”
Internațional

Premierul Spaniei îl sfidează pe Trump privind sancțiunile comerciale: „Spunem nu războiului”

Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a reacționat ferm la amenințările președintelui american Donald Trump privind întreruperea relațiilor comerciale cu Spania. Într-un discurs televizat de aproximativ zece minute, liderul socialist a reafirmat poziția guvernului său împotriva războiului și a ceea ce a numit „prăbușirea dreptului internațional”. Discursul a abordat conflictele din Ucraina și Gaza, dar și precedentul războiului din Irak, iar mesajul central a fost clar: „nu războiului”. Donald Trump amenință cu embargo comercial împotriva Spaniei Tensiunile dintre Washington și Madrid au escaladat după ce Spania a refuzat să permită Statelor Unite să utilizeze bazele militare comune de la Morón și Rota pentru eventuale lovituri împotriva Iranului. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Într-o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz, Donald Trump a criticat dur Spania și a anunțat posibile măsuri economice drastice. „Spania a fost teribilă. Vom întrerupe complet comerțul cu Spania. Nu vrem să mai avem nimic de-a face cu Spania”, a declarat liderul american. La rândul său, Friedrich Merz a afirmat ulterior că i-a explicat lui Trump că nu este posibilă încheierea unui acord comercial separat cu Germania sau cu întreaga Europă, dar fără Spania. Solidaritate europeană pentru Spania După amenințările venite de la Washington, liderii europeni au transmis mesaje de susținere pentru Madrid. Palatul Élysée a anunțat că președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a transmis lui Pedro Sánchez „solidaritatea” Franței într-o convorbire telefonică. De asemenea, președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că a discutat cu premierul spaniol pentru a-i transmite „solidaritatea deplină a Uniunii Europene”. Disputa privind cheltuielile pentru apărare în NATO Donald Trump a acuzat Spania că este un „partener teribil” în cadrul NATO deoarece nu a crescut bugetul pentru apărare la nivelul de 5% din PIB, așa cum solicită Washingtonul. Relațiile dintre cei doi lideri au fost deja tensionate în trecut. La începutul anului, Sánchez l-a criticat pe Trump pentru intervenția militară americană în Venezuela, ceea ce a amplificat fricțiunile diplomatice. Mesajul lui Sánchez: pace și respectarea dreptului internațional În discursul susținut de la reședința oficială din Madrid, Pedro Sánchez a evitat să răspundă direct amenințărilor comerciale, dar a subliniat poziția guvernului său în fața conflictelor internaționale. „Întrebarea nu este dacă suntem de partea ayatollahilor. Nimeni nu este. Întrebarea este dacă suntem de partea păcii și a legalității internaționale”, a spus premierul. El a avertizat că răspunsul la o ilegalitate printr-o altă ilegalitate poate declanșa tragedii istorice. „Nu poți răspunde unei ilegalități cu alta, pentru că așa încep marile catastrofe ale umanității”, a adăugat liderul spaniol. Poziția Spaniei privind Gaza și Orientul Mijlociu Guvernul condus de Pedro Sánchez a adoptat una dintre cele mai ferme poziții din Europa privind conflictul din Gaza. Premierul spaniol a criticat puternic operațiunile militare ale Israelului după atacurile Hamas din 2023 și a descris acțiunile israeliene drept „genocid”. Spania s-a numărat, de asemenea, printre primele state europene care au recunoscut statul palestinian. Această poziție este susținută atât de partenerii săi de coaliție din zona stângii, cât și de o parte semnificativă a opiniei publice spaniole. Lecția războiului din Irak Pedro Sánchez a făcut și o paralelă cu invazia Irakului din 2003, pe care a descris-o drept un eșec care a înrăutățit viața oamenilor obișnuiți. El a avertizat că atacurile asupra Iranului ar putea produce consecințe economice similare pentru milioane de oameni. Premierul a amintit de celebrul „trio din Azore” – George W. Bush, Tony Blair și fostul premier spaniol José María Aznar – care s-au întâlnit într-o bază militară portugheză cu puțin timp înaintea invaziei Irakului. Potrivit lui Sánchez, decizia lor a oferit Europei „cadoul” unui „lume mai nesigure și al unei vieți mai grele”. Spre deosebire de alți aliați NATO, precum Marea Britanie, Franța sau Grecia, Spania nu s-a angajat până acum în nicio implicare militară în conflict. Presiuni politice interne pentru Pedro Sánchez Pe plan intern, guvernul de coaliție condus de Pedro Sánchez se confruntă cu o perioadă extrem de dificilă. Executivul depinde de o majoritate parlamentară fragilă, formată din partide de stânga și formațiuni regionaliste. În plus, acuzațiile de corupție care vizează mai mulți aliați și apropiați ai premierului i-au slăbit considerabil poziția. În climatul politic puternic polarizat din Spania, o parte din sprijinul de care se bucură Sánchez este alimentat nu doar de susținerea politicilor sale, ci și de temerile față de ascensiunea dreptei și a extremei drepte. Confruntarea cu Trump ar putea avea impact electoral Atitudinea fermă față de Donald Trump ar putea însă aduce beneficii electorale liderului socialist. Un sondaj recent realizat de institutul CIS arată că 77% dintre spanioli au o opinie „proastă” sau „foarte proastă” despre Trump. Acest lucru sugerează că inclusiv o parte dintre alegătorii de dreapta ar putea susține poziția guvernului spaniol în disputa cu Washingtonul. Cu toate acestea, rămâne incert dacă amenințările lui Trump se vor transforma în sancțiuni economice concrete. În acest context, mulți spanioli urmăresc cu îngrijorare evoluția tensiunilor dintre Madrid și Washington.

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului - NY Times
Internațional

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului - NY Times

Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului, arată New York Times. Oferta de pace a venit prin agenția de spionaj a unei țări neimplicate în acest conflict.  Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Însă oferta - care a fost făcută la o zi după declanșarea atacului - este pusă sub semnul întrebării, având în vedere haosul din conducerea de la Teheran, ai cărei lideri sunt uciși unul câte unul de aviația israeliană. Oficialii iranieni s-au adresat CIA, printr-o terță țară, pentru a discuta oprirea conflictului „Oferta iraniană și haosul din rândurile conducerii, pe măsură ce atacul continuă, evidențiază problema cheie cu care se confruntă domnul Trump în momentul în care decide ce fel de guvern iranian ar putea spera să formeze sau, cel puțin, cu care s-ar putea mulțumi. Se pare că a încetat deja să promoveze scenariul său inițial, acela al unei revolte populare împotriva guvernului, care ar fi dus la apariția unei noi echipe de lideri, și pare să considere că cel mai bun rezultat ar fi apariția unor figuri mai pragmatice în vârful structurii politice existente. Cel puțin, oficialii administrației Trump se vor aștepta ca orice acord de încetare a bombardamentelor să includă angajamentul Teheranului de a renunța sau de a reduce drastic programele sale nucleare și de rachete balistice, precum și sprijinul acordat grupurilor străine afiliate, precum Hezbollah. În schimb, domnul Trump a sugerat că le va permite liderilor iranieni supraviețuitori să își păstreze puterea economică și politică. Trump a sugerat din nou marți că modelul său ar fi Venezuela, după capturarea în ianuarie a liderului țării, Nicolás Maduro, de către SUA. Sub amenințarea folosirii forței suplimentare, Trump l-a obligat pe succesorul lui Maduro să acorde Statelor Unite controlul asupra exporturilor de petrol ale Venezuelei, fără a impune prea multe cerințe în materie de reforme politice”, arată New York Times.  Potrivit publicației, acum, speranța administrației Trump este că un grup din cadrul Gărzilor Revoluționare ar putea prelua puterea. „Întrebarea pentru administrația Trump este acum dacă vreunul dintre acești oficiali va ieși viu din atacurile repetate asupra guvernului. Domnul Trump a făcut mai multe declarații contradictorii cu privire la obiectivele sale de război, astfel încât este posibil să se răzgândească după ce a exclus negocierile. Dar chiar dacă va relua căutarea unui lider iranian, pe măsură ce guvernul slăbește, ar putea fi mai dificil să găsească o persoană cu suficientă influență pentru a obliga țara să respecte un acord cu Statele Unite. Mulți analiști avertizează că guvernul iranian ar putea pierde în curând controlul asupra regiunilor îndepărtate dominate de minorități etnice, cum ar fi kurzii, sau ar putea să se prăbușească complet, ducând la haos și violență care amintesc de războaiele civile din Siria și Libia”, mai arată NY Times. Publicația apreciază că revoltele populare ar putea da jos regimul de la Teheran, dar nu este deloc clar dacă viitorul lider ar fi mai prietenos cu SUA.     

Milițiile kurde din Iran negociază cu CIA pentru a ataca forțele regimului de la Teheran
Internațional

Milițiile kurde din Iran negociază cu CIA pentru a ataca forțele regimului de la Teheran

Grupări armate kurde din Iran au purtat în ultimele zile discuții cu oficiali americani despre posibilitatea lansării unor atacuri împotriva forțelor de securitate iraniene în vestul țării. Potrivit unor surse citate de CNN, aceste consultări au loc în contextul escaladării conflictului regional și al bombardamentelor asupra unor ținte iraniene de către Statele Unite și Israel. Planuri de atac din zona Kurdistanului irakian Coaliția milițiilor kurde iraniene, concentrată în apropierea frontierei dintre Iran și Irak, în regiunea autonomă Kurdistanul irakian, se pregătește pentru eventuale operațiuni militare. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Liderii acestor grupări speră că atacurile asupra forțelor de securitate ale Republicii Islamice ar putea slăbi regimul de la Teheran și ar crea condițiile pentru o revoltă internă împotriva autorităților iraniene. Discuții cu SUA și solicitări de sprijin militar Potrivit surselor citate, grupările kurde au cerut sprijin militar din partea Statelor Unite și au purtat discuții cu reprezentanți americani privind livrarea de arme prin intermediul CIA. Lideri politici din Erbil și Bagdad ar fi fost, de asemenea, în contact cu administrația președintelui Donald Trump pentru a analiza scenariile unei posibile operațiuni terestre în Iran. Nici o decizie finală privind momentul operațiunii În prezent, nu a fost luată o decizie definitivă privind declanșarea atacurilor sau calendarul unei eventuale operațiuni. Surse apropiate discuțiilor au precizat că planificarea militară este încă în curs, iar orice acțiune ar necesita un sprijin semnificativ din partea armatei și serviciilor de informații americane. Rolul bazelor americane din Kurdistanul irakian Experții consideră că o ofensivă împotriva Iranului lansată din Irak ar depinde în mare măsură de infrastructura militară americană din regiune. Pentagonul a confirmat că bazele americane din Erbil au sprijinit în trecut coaliția internațională în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (ISIS). Istoria relațiilor dintre SUA și grupările kurde Formațiunile kurde din Kurdistanul irakian au o lungă tradiție de colaborare cu Statele Unite, inclusiv în timpul războiului din Irak și în campania împotriva ISIS. Cu toate acestea, schimbările de alianțe și orientările ideologice diferite ale unor grupări kurde au creat uneori tensiuni în relațiile cu Washingtonul. Posibile consecințe pentru stabilitatea Iranului O revoltă armată a kurzilor iranieni ar putea avea efecte majore asupra stabilității Iranului. Există temeri că o astfel de evoluție ar putea alimenta și mișcarea separatistă a minorității baluchi, care are legături cu grupări din provincia pakistaneză Baluchistan, o zonă cunoscută pentru instabilitate. Reacțiile și temerile Turciei Situația este urmărită atent și de Turcia, care se opune înarmării grupărilor kurde din apropierea frontierelor sale. Ankara a avertizat în trecut că ar putea lansa operațiuni militare împotriva unor formațiuni kurde din Siria și încearcă în prezent să avanseze pe calea negocierilor de pace cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizație teroristă de autoritățile turce.

Germania, aliatul preferat al lui Trump în conflictul cu Iranul. Cancelarul Merz primește elogii
Internațional

Germania, aliatul preferat al lui Trump în conflictul cu Iranul. Cancelarul Merz primește elogii

Președintele american Donald Trump a lăudat rolul Germaniei în conflictul din Orientul Mijlociu, în timpul unei întâlniri oficiale la Washington cu cancelarul federal Friedrich Merz. În același timp, liderul de la Casa Albă a lansat critici la adresa fostului cancelar Angela Merkel, subliniind diferențele de viziune dintre actuala conducere de la Berlin și fosta guvernare. Merz și Trump, poziție comună față de regimul de la Teheran La începutul întrevederii, Friedrich Merz a subliniat că Berlinul și Washingtonul au o viziune comună asupra Iranului. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Cancelarul german a declarat că există un consens privind necesitatea înlăturării „regimului teribil din Teheran”, adăugând că discuțiile trebuie să vizeze nu doar etapa militară, ci și perioada de după o eventuală schimbare de regim. Merz a precizat că Germania sprijină poziția Statelor Unite în actualul conflict, însă a insistat asupra importanței pregătirii unei soluții pentru perioada post-conflict, în contextul riscurilor generate de escaladarea tensiunilor în regiune. Trump: „Germania este grozavă” Donald Trump l-a descris pe Friedrich Merz drept un „prieten” și a afirmat că relațiile dintre Statele Unite și Germania sunt într-un moment favorabil. „Germania este grozavă”, a declarat președintele american, sugerând că actuala conducere de la Berlin este mult mai apropiată de Washington decât în perioada anterioară. În același context, Trump a lansat o critică directă la adresa fostului cancelar Angela Merkel, afirmând că a avut „dezacorduri” cu aceasta, în special pe tema imigrației și a politicilor energetice. Potrivit liderului american, Merkel ar fi „afectat țara” prin deciziile sale, în timp ce actualul cancelar reprezintă „aproape opusul” acesteia. Iranul și scenariul post-regim: Trump îl menționează pe Reza Pahlavi Referindu-se la situația din Iran, Donald Trump a declarat că prioritatea este neutralizarea armatei iraniene, iar ulterior va trebui analizată situația internă din țară. Președintele american a sugerat că ar fi de preferat ca o schimbare de conducere să vină din interiorul Iranului. Trump l-a menționat pe Reza Pahlavi, cunoscut opozant al regimului de la Teheran și fiu al ultimului șah al Iranului, apreciindu-l drept „o persoană interesantă” și „foarte populară”. Totuși, liderul american nu a exprimat un sprijin direct pentru acesta, afirmând că ar fi mai potrivit ca un lider moderat să preia conducerea, dacă există o astfel de figură în interiorul regimului. Germania, lăudată; Spania și Regatul Unit, criticate În contrast cu aprecierile la adresa Germaniei, Donald Trump a criticat dur Spania și Regatul Unit pentru poziția lor în conflictul cu Iranul. Președintele american a afirmat că Spania ar fi refuzat utilizarea bazelor sale militare pentru operațiunile SUA și a sugerat că Washingtonul ar putea acționa chiar și fără acordul Madridului. Trump a declarat că a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să oprească „toate acordurile” cu Spania, fără a oferi detalii concrete despre natura acestora. De asemenea, liderul american și-a exprimat nemulțumirea față de Regatul Unit, care ar fi limitat inițial utilizarea bazelor britanice pentru atacuri împotriva Iranului. Potrivit relatărilor, Londra ar fi autorizat ulterior folosirea acestora într-un cadru restrâns. Germania susține ofensiva, dar avertizează asupra riscurilor Anterior întâlnirii, Friedrich Merz a apărat în mod public acțiunile militare ale Israelului și Statelor Unite împotriva Iranului, invocând amenințarea reprezentată de programul nuclear și balistic iranian. Totuși, cancelarul german a subliniat că operațiunile militare „nu sunt lipsite de riscuri” și a pledat pentru pregătirea unei soluții politice după încheierea confruntărilor.

Iranul ar fi vrut să reia discuțiile cu SUA, dar Trump a refuzat: Le-am spus că e prea târziu
Internațional

Iranul ar fi vrut să reia discuțiile cu SUA, dar Trump a refuzat: Le-am spus că e prea târziu

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Iranul ar fi încercat să reia discuțiile cu Statele Unite, însă administrația de la Washington a respins inițiativa, pe fondul continuării operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel împotriva regimului de la Teheran. Trump refuză negocierile solicitate de Iran Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump a afirmat că structurile de apărare și conducerea militară a Iranului au fost grav afectate de ofensiva în curs. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază „Apărarea lor antiaeriană, Forțele Aeriene, Marina și leadership-ul lor s-au dus. Ei vor să discute. Le-am spus că este prea târziu”, a scris liderul de la Casa Albă. Trei zile de bombardamente intense și ripostă cu rachete și drone Declarațiile lui Donald Trump vin după trei zile de bombardamente intense asupra Iranului, în timp ce Teheranul continuă să riposteze prin lansarea de rachete și drone către Israel și către state arabe din regiune unde sunt amplasate baze militare americane. Aceste atacuri obligă SUA și aliații săi să utilizeze volume considerabile de rachete antiaeriene pentru a intercepta proiectilele iraniene. Potrivit informațiilor disponibile, nu toate rachetele și dronele au putut fi doborâte, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemelor de apărare din regiune. În acest context, Donald Trump a susținut că armata americană dispune de suficiente stocuri de armament și muniție pentru a face față unor conflicte de lungă durată, afirmând că SUA sunt pregătite chiar și pentru „războaie nesfârșite”. Regimul iranian nu dă semne de slăbire În pofida intensificării loviturilor aeriene și a uciderii ayatollahului Ali Khamenei, regimul de la Teheran nu pare să-și fi pierdut capacitatea de control intern. Obiectivul strategic al Washingtonului depășește neutralizarea programului nuclear și a celui de rachete balistice ale Iranului, vizând, potrivit declarațiilor anterioare, o schimbare de regim favorabilă intereselor americane. Totuși, analiștii atrag atenția că, în absența unei intervenții terestre, atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru a produce o schimbare de putere la Teheran. Trump nu exclude trimiterea de trupe americane în Iran Președintele american a declarat luni că „marele val” al ofensivei împotriva Iranului abia urmează și că nu va ezita să trimită trupe americane pe teren „dacă va fi necesar”. Această posibilitate ridică temeri privind escaladarea conflictului într-un război regional de amploare, cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu și pentru stabilitatea piețelor energetice globale. Pe fondul intensificării operațiunilor militare și al declarațiilor ferme de la Washington, perspectiva reluării negocierilor dintre SUA și Iran pare, cel puțin pentru moment, îndepărtată.

Peste 700 de morți în urma atacurilor asupra Iranului. Bilanțul victimelor ar putea fi mult mai mare
Internațional

Peste 700 de morți în urma atacurilor asupra Iranului. Bilanțul victimelor ar putea fi mult mai mare

Atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului au provocat un număr ridicat de victime, potrivit datelor oficiale și estimărilor organizațiilor pentru drepturile omului. Semiluna Roșie iraniană a anunțat marți că cel puțin 787 de persoane au fost ucise în urma atacurilor desfășurate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. 787 de persoane ucise în 153 de orașe Potrivit informațiilor publicate pe canalul oficial de Telegram al organizației, bombardamentele au vizat 153 de orașe din întreaga țară. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază 787 de persoane ar fi fost ucise în urma atacurilor. Reprezentanții Semilunii Roșii au precizat că peste 3.600 de echipe de intervenție în caz de urgență au fost mobilizate la nivel național pentru a acorda sprijin victimelor și pentru a participa la misiunile de salvare. În numeroase locații, operațiunile de căutare și recuperare continuă. Organizația Hengaw: peste 1.500 de morți de la începutul atacurilor Un bilanț semnificativ mai mare a fost prezentat de Hengaw Organization for Human Rights, organizație pentru drepturile omului cu sediul în Norvegia. Conform estimărilor făcute publice luni, numărul total al persoanelor ucise de la declanșarea atacurilor, sâmbătă, ar depăși 1.500. Organizația susține că aproximativ 1.300 dintre victime ar fi membri ai forțelor armate iraniene, în timp ce în jur de 200 ar fi civili. Hengaw afirmă că datele sunt colectate prin intermediul unei rețele de contacte aflate pe teritoriul Iranului, utilizată pentru documentarea victimelor și verificarea informațiilor din teren. Diferențe majore între bilanțurile oficiale și cele independente Diferența semnificativă dintre cifrele anunțate de Semiluna Roșie iraniană și cele estimate de organizația Hengaw ridică semne de întrebare cu privire la amploarea reală a pierderilor umane. În contextul conflictului, verificarea independentă a datelor rămâne dificilă, iar bilanțurile ar putea fi revizuite pe măsură ce informațiile din teren sunt confirmate. Între timp, echipele de intervenție continuă operațiunile de salvare în zonele afectate de bombardamente.

Nicușor Dan, întâlnire cu ambasadorul SUA în România. Darryl Nirenberg își începe oficial mandatul
Eveniment

Nicușor Dan, întâlnire cu ambasadorul SUA în România. Darryl Nirenberg își începe oficial mandatul

Noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, Darryl Nirenberg, își prezintă marți, 3 martie 2026, scrisorile de acreditare, marcând începutul oficial al mandatului său la București. Potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială, la ora 14:00, ambasadorul agreat al SUA a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan. Ambasadorul nominalizat de Donald Trump Darryl Nirenberg a fost confirmat în funcția de ambasador al Statelor Unite ale Americii la București la finalul anului trecut. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Nominalizarea sa pentru postul de ambasador al SUA în România a fost făcută în mai 2025 de fostul președinte american Donald Trump. Potrivit Certificatului de competență emis la 25 iulie 2025 și publicat de Departamentul de Stat al SUA, vasta experiență a lui Nirenberg în domeniul legislativ și al politicii externe, precum și capacitatea sa de a conduce echipe în medii complexe, îl recomandă pentru această poziție diplomatică. Cine este Darryl Nirenberg: studii și începuturile carierei Darryl Nirenberg s-a născut la 23 septembrie 1959. A crescut într-un oraș din regiunea Upstate New York și a locuit timp de 40 de ani în Northern Virginia. A absolvit cu distincția „Cum Laude” Universitatea Colgate, în 1981. Ulterior, a obținut titlul de doctor în drept la Universitatea George Washington, urmând cursuri serale între 1982 și 1987, în timp ce lucra în Senatul SUA și își finanța singur studiile. Și-a început cariera ca asistent legislativ al senatorului S.I. Hayakawa și ca membru al personalului Comisiei pentru Agricultură a Senatului. Între 1987 și 1991, a activat în cadrul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului. De asemenea, a fost șef de cabinet și director legislativ al senatorului republican Jesse Helms, inclusiv în perioada în care acesta a condus Comisia pentru Relații Externe. Cariera în sectorul privat: partener în mari firme de avocatură După 14 ani în cadrul personalului Senatului american, Darryl Nirenberg a trecut în sectorul privat, începând cu 1995. A activat inițial în cadrul firmei internaționale de avocatură Patton Boggs LLP, unde, după doi ani ca asociat, a devenit partener. După aproape două decenii în această firmă, s-a alăturat companiei Steptoe LLP, tot în calitate de partener, poziție pe care a ocupat-o până la numirea sa în funcția de ambasador al SUA în România. Pe lângă activitatea profesională, Nirenberg a fost implicat în mai multe organizații comunitare și sportive, fiind membru în consiliile de administrație ale echipelor Arlington Little League, Northern Virginia Ice Dogs și ale filialei Mid-Atlantic din cadrul Positive Coaching Alliance. De asemenea, este mentor în programul de dezvoltare antreprenorială „Thought into Action” al Universității Colgate.

Madridul nu susține acțiunile militare împotriva Iranului. SUA își mută avioanele KC-135 din Spania către Germania
Internațional

Madridul nu susține acțiunile militare împotriva Iranului. SUA își mută avioanele KC-135 din Spania către Germania

Guvernul de la Madrid a anunțat oficial că nu va sprijini acțiunile militare lansate de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran și nu va autoriza utilizarea bazelor militare spaniole pentru astfel de operațiuni. Declarațiile au fost făcute luni de ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, și de ministrul apărării, Margarita Robles. Decizia a avut efecte imediate: aviația militară americană a început să își relocheze avioanele de realimentare KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații europene. Madridul invocă respectarea dreptului internațional Într-un interviu acordat presei, José Manuel Albares a subliniat că Spania cere respectarea dreptului internațional și a avertizat că „logica violenței nu face decât să ducă la noi escaladări”. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Șeful diplomației spaniole a precizat că, deși fiecare stat își stabilește independent politica externă, vocea Europei ar trebui să fie una a echilibrului și moderației, orientată spre dezescaladare și reluarea negocierilor. Guvernul spaniol nu va permite folosirea bazelor sale pentru nicio acțiune care nu respectă Carta Națiunilor Unite și normele dreptului internațional, a transmis Albares. Bazele Morón și Rota nu vor oferi sprijin operațiunilor împotriva Iranului Într-un interviu separat acordat postului public RTVE, ministrul apărării Margarita Robles a declarat că bazele militare din Morón de la Frontera și Rota, situate în sudul Spaniei, nu au oferit și nu vor oferi nicio formă de asistență Statelor Unite în acțiunile împotriva Iranului. Potrivit acesteia, utilizarea bazelor militare trebuie să respecte atât dreptul internațional, cât și acordul bilateral încheiat între Spania și SUA. SUA își mută avioanele KC-135 din Spania către Germania Ca urmare a poziției adoptate de Madrid, Forțele Aeriene ale SUA au redesfășurat cel puțin 15 avioane strategice de realimentare în zbor KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații. Conform datelor publice ale platformei de monitorizare a traficului aerian Flightradar24: zece avioane KC-135 au decolat de la baza Morón de la Frontera către baza aeriană Ramstein Air Base din Germania; alte cinci aeronave au plecat de la baza Rota către o destinație necunoscută, după ce și-au dezactivat transponderele. Avioanele KC-135 sunt esențiale pentru realimentarea în aer a aeronavelor de atac implicate în bombardamente. Zboruri C-17 între Spania și Italia În ultimele ore au fost observate și zboruri efectuate de aeronave de transport strategic C-17 Globemaster III, utilizate pentru transportul de trupe și echipamente. Acestea au operat între baza Rota și baza aeriană Sigonella Air Base din Sicilia, Italia.

Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat - surse israeliene
Internațional

Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat - surse israeliene

Președintele SUA, Donald Trump, va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat, afirmă surse israeliene citate de Jerusalem Post. „Israelul este încrezător nu numai că schimbarea regimului în Iran este posibilă, dar și că SUA vor rămâne în luptă până când acest lucru se va întâmpla, au declarat luni oficiali israelieni de rang înalt pentru The Jerusalem Post. Aceasta contrazice afirmațiile oficialilor americani care au vorbit cu Reuters și și-au exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea schimbării regimului în Iran”, scrie Jerusalem Post. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat „El și-a stabilit deja obiectivul. Vrea să înlocuiască regimul și nu are nicio intenție să ia piciorul de pe accelerație”, a spus un oficial israelian citat de Jerusalem Post. În schimb, până acum, în această operațiune nu au fost bombardate site-urile nucleare iraniene.  Un alt oficial israelian a spus, pentru Jerusalem Post, că atacurile cu rachete îndreptate împotriva statelor din Golf au determinat aceste țări să concluzioneze că este necesară o schimbare de regim la Teheran. Mai mulți comentatori de pe rețelele sociale arată că atacurile SUA și Israelului s-au orientat către poliție, bazele serviciilor secrete și sediile milițiilor pro-Gărzile Revoluționare, încercând în mod evident să elimine potențiala rezistență la viitoarele acțiuni de masă ale poporului iranian care ar putea duce la schimbarea regimului.

VIDEO Avioane de luptă F-15 americane, doborâte accidental de apărarea aeriană din Kuweit
Internațional

VIDEO Avioane de luptă F-15 americane, doborâte accidental de apărarea aeriană din Kuweit

Trei avioane de luptă F-15 americane s-au prăbușit în Kuweit, fiind doborâte din greșeală de apărarea aeriană kuweitiană, în contextul atacurilor lansate de Iran asupra regiunii. Informația a fost confirmată luni de United States Central Command (CENTCOM). Incidentul a avut loc în timpul unei confruntări intense care a inclus atacuri aeriene iraniene, dar și lansări de rachete balistice și drone. Avioanele, doborâte accidental de apărarea kuweitiană Potrivit comunicatului transmis de CENTCOM, aeronavele americane au fost „doborâte din greșeală de apărarea aeriană kuweitiană” în timpul operațiunilor desfășurate în regiune. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Toți cei șase membri ai echipajelor s-au catapultat în siguranță și nu au fost raportate victime. Reprezentanții comandamentului militar american au precizat că autoritățile din Kuweit au recunoscut incidentul și au oferit sprijin în cadrul operațiunii militare aflate în desfășurare împotriva Iranului. Imagini video apărute în spațiul public au arătat un avion de război american prăbușindu-se luni dimineață deasupra Kuweitului, în timp ce un membru al echipajului era vizibil parașutându-se. Fum în apropierea Ambasadei SUA din Kuweit Într-un incident separat, martorii au relatat că s-a observat fum în apropierea complexului Ambasadei SUA din Kuweit. La fața locului au intervenit autospeciale de pompieri și ambulanțe. Până la acest moment, Ambasada SUA și Departamentul de Stat al SUA nu au oferit un punct de vedere oficial privind acest incident.

„Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv
Politică

„Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv

„Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului: președintele formațiunii, George Simion, nu a făcut nici un comentariu pe acest subiect. Nici purtătorul de cuvânt al formațiunii, Dan Tănasa, nu a făcut vreun comentariu, pe X/Twitter.  Citește și: Din Jilava în Bragadiru, primarii din Ilfov s-au strâns în jurul lui Thuma, cu mesaje ceaușiste: „Susțin viziunea președintelui cu tărie!” Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR și potențial premier al acestui partid, nu pare nici el interesat de acest subiect.  „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Nici Călin Georgescu nu a simțit nevoia să salute lichidarea dictatorului iranian Khamenei sau să spună ceva despre atacul asupra regimului de la Teheran. Singurul comentariu pe acest subiect a fost făcut de Dan Dungaciu, care a fost extrem de evaziv. „Cea mai mare greșeală pe care putem să o facem atunci când încercăm să înțelegem ce se întâmplă acum în Iran este să privim dinspre trecut. Trecutul nu mai este astăzi o carte de învățătură, în niciun caz pe această speță. Dacă vrem să înțelegem ceva, trebuie să privim dinspre viitor. Viitorul însă nu îl știm, dar avem o indicație extrem de importantă numită strategia de securitate a SUA”, își începe el articolul de pe pagina de internet a AUR.  Însă el nu ratează momentul pentru a scrie: „Tot ce se întâmplă în lume, tot ce se întâmplă pe planetă, nu ne transmite decât un singur semnal politic: actuala putere trebuie să plece cât mai repede, pentru că nu are soluție la niciuna dintre problemele pe care le-am sugerat mai sus, fie că e vorba de problematica internă, fie că e vorba de problematica externă”.  

Războiul lui Trump cu Iranul: interes american sau succes geopolitic pentru Israel?
Internațional

Războiul lui Trump cu Iranul: interes american sau succes geopolitic pentru Israel?

Atacul lansat de administrația Trump împotriva Iranului nu este doar o nouă escaladare în Orientul Mijlociu, ci un moment de răscruce pentru echilibrul strategic al regiunii. Oficial, Washingtonul invocă securitatea națională și prevenirea unei amenințări nucleare. Neoficial însă, conflictul ridică o întrebare esențială: cine are cu adevărat mai mult de câștigat din această confruntare – Statele Unite sau Israelul? Mizele războiului lui Trump cu Iranul Decizia lui Donald Trump de a lansa o ofensivă militară amplă împotriva Iranului și de a vorbi deschis despre schimbarea de regim la Teheran reprezintă una dintre cele mai riscante mișcări geopolitice ale mandatului său. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Oficial, obiectivul este clar: eliminarea amenințării nucleare iraniene, neutralizarea programului de rachete și stoparea sprijinului pentru grupările armate din regiune. Neoficial însă, miza este mult mai complexă – și profund politică. În joc nu este doar echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, ci și viitorul politic al lui Trump și relația strategică dintre Statele Unite și Israel. Promisiunea „sfârșitului războaielor” și contradicția iraniană Donald Trump a revenit la Casa Albă promițând să închidă capitolul „războaielor fără sfârșit” care au marcat intervențiile americane din Irak și Afganistan. Retorica sa a fost constant orientată împotriva intervenționismului clasic și a „nation-building-ului” promovat de administrațiile anterioare. Atacul asupra Iranului schimbă radical acest registru. Lansarea unei campanii aeriene fără o dezbatere amplă în Congres și fără un plan clar pentru „ziua de după” contrazice direct promisiunea de retragere strategică. În plus, o parte importantă a bazei sale electorale – segmentul izolaționist al mișcării „America First” – privește cu suspiciune orice nouă aventură militară în Orientul Mijlociu. Pentru Trump, războiul devine astfel un pariu personal: fie va fi perceput drept liderul care a rezolvat „problema iraniană”, fie drept președintele care a deschis un nou front imprevizibil. Programul nuclear iranian: între realitate și retorică Justificarea centrală a intervenției este blocarea programului nuclear iranian. Totuși, situația este mai ambiguă decât o sugerează discursul oficial. Iranul este semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară, iar acordul nuclear din 2015 – abandonat chiar de Trump în primul său mandat – conținea angajamente pe termen lung privind limitarea îmbogățirii uraniului. Instalațiile majore au fost deja grav afectate în loviturile anterioare. Rămâne incert cât de mult poate fi afectat suplimentar programul nuclear exclusiv prin bombardamente aeriene. Facilitățile subterane adânci și eventualele stocuri relocate de material îmbogățit ridică semne de întrebare asupra eficienței totale a campaniei. Există, de asemenea, un risc strategic: presiunea militară ar putea convinge definitiv Teheranul că doar o capacitate nucleară reală îi poate garanta supraviețuirea, accelerând exact ceea ce Washingtonul încearcă să prevină. Schimbarea de regim: un obiectiv seducător, dar periculos Retorica privind „libertatea Iranului” evocă intervenții anterioare care au promis democratizare rapidă și au livrat instabilitate. Istoria recentă arată că schimbarea de regim prin forță externă produce rareori stabilitate. Căderea unui lider nu înseamnă automat consolidarea unui regim democratic. În cazul Iranului, Garda Revoluționară rămâne o structură puternică, capabilă să preia controlul într-un scenariu de haos intern. Un astfel de rezultat ar putea radicaliza și mai mult statul iranian, complicând pe termen lung interesele americane. Cui îi folosește mai mult confruntarea? Numeroși analiști susțin că adevăratul câștigător al escaladării este Israelul. Dacă operațiunea rămâne limitată și produce un recul real al programelor iraniene fără o escaladare regională, Trump ar putea revendica o victorie politică importantă. Însă dacă conflictul se transformă într-un război de uzură sau generează instabilitate regională extinsă, costurile vor reveni în primul rând Washingtonului. Pentru Israel,confruntarea cu Iranul are o logică strategică mult mai coerentă. Beneficiile strategice sunt mai clare și mai directe: reducerea unei amenințări percepute drept existențială și consolidarea poziției sale regionale. Benjamin Netanyahu avertizează de peste două decenii asupra „amenințării iraniene”, fie că este vorba despre programul nuclear, fie despre rachetele balistice sau sprijinul pentru Hezbollah și Hamas. Slăbirea Iranului aduce beneficii directe Israelului: diminuarea sprijinului acordat grupărilor ostile de la granițele sale, consolidarea superiorității militare regionale, reducerea riscului unui conflict pe mai multe fronturi. Pentru guvernul de la Ierusalim, un Iran destabilizat sau semnificativ slăbit înseamnă un mediu strategic mai favorabil.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră