vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

881 articole
Internațional

SUA avertizează navele comerciale: evitați Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz

Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează după loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, iar efectele se extind rapid asupra transportului maritim internațional. Departamentul american al Transporturilor a emis o alertă oficială prin care solicită navelor comerciale să evite Golful Persic, invocând „activități militare importante” în regiune. Notificarea publicată sâmbătă cere tuturor navelor comerciale care au legătură cu Statele Unite să mențină o distanță de cel puțin 30 de mile marine față de navele militare americane, pentru a reduce riscul de a fi confundate cu o amenințare. Avertismentul vizează Golful Persic, Strâmtoarea Ormuz, Golful Oman și Marea Arabiei – zone esențiale pentru comerțul global. Avertismente privind blocarea Strâmtorii Ormuz Un oficial al misiunii navale Aspides a Uniunii Europene a declarat că mai multe nave au recepționat transmisii VHF atribuite Gărzilor Revoluționare iraniene, potrivit cărora „nicio navă nu are voie să traverseze Strâmtoarea Ormuz”. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” Deși Iranul nu a confirmat oficial o astfel de interdicție, Teheranul a amenințat de-a lungul anilor că va bloca această rută strategică în cazul unui atac asupra Republicii Islamice. Strâmtoarea Ormuz este considerată cea mai importantă rută de export de petrol din lume, conectând marii producători din Golf – Arabia Saudită, Iran, Irak și Emiratele Arabe Unite – cu piețele globale prin Golful Oman și Marea Arabiei. Strâmtoarea Ormuz: poarta strategică a Golfului Persic Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Oceanul Indian și este situată între Iran și sultanatul Oman. Lățimea sa redusă, de aproximativ 50 de kilometri, și adâncimea de maximum 60 de metri o fac extrem de vulnerabilă în context militar. Zona este presărată cu insule cu importanță strategică majoră, precum Ormuz, Qeshm și Larak, aflate sub control iranian, dar și Marele Tunb, Micul Tunb și Abu Musa – insule ocupate de Iran din 1971, după retragerea forțelor britanice din regiune. Pe partea omaneză, Peninsula Musandam formează un punct de observație strategic asupra întregii regiuni. Ruta vitală pentru petrol și gaz natural Strâmtoarea Ormuz este principalul coridor maritim pentru exporturile de petrol din Orientul Mijlociu. În 2024, aproximativ 20 de milioane de barili de țiței au tranzitat zilnic această rută, reprezentând aproape 20% din consumul mondial de petrol lichid, potrivit datelor Agenției americane pentru Energie (EIA). De asemenea, aproximativ o cincime din comerțul mondial cu gaz natural lichefiat, în special din Qatar, a trecut prin acest punct strategic. Peste 80% din petrolul și gazele naturale care tranzitează Ormuz sunt destinate piețelor asiatice, conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Singurele state care pot ocoli parțial strâmtoarea prin conducte sunt Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, însă capacitatea maximă a acestora este limitată la aproximativ 2,6 milioane de barili pe zi – insuficient pentru a compensa un blocaj total. Istoric de tensiuni și incidente navale Iranul se consideră gardianul Golfului Persic și contestă frecvent prezența forțelor străine, în special a Flotei a V-a americane, staționată în Bahrain. Gărzile Revoluționare iraniene controlează operațiunile navale din Golf și securitatea strâmtorii. Una dintre cele mai grave crize din zonă a avut loc în anii 1980, în timpul conflictului Iran-Irak, în așa-numitul „război al petrolierelor”, când peste 500 de nave au fost distruse sau avariate. În aprilie 1988, fregata americană USS Samuel B. Roberts a fost grav avariată după ce a lovit o mină iraniană. În iulie același an, un avion Iran Air Airbus A-300 a fost doborât de rachete lansate de fregata americană USS Vincennes, provocând moartea a 290 de persoane. Incidente recente și escaladarea tensiunilor După retragerea Statelor Unite din acordul nuclear iranian în 2018, incidentele din regiune s-au intensificat. În 2019, atacuri asupra petroliere, doborârea unei drone și capturarea unor nave au alimentat temerile privind o confruntare directă între Teheran și Washington. În iulie 2021, un atac în Marea Omanului asupra unui petrolier administrat de o companie israeliană a dus la moartea a două persoane – un cetățean britanic și unul român. Israelul, SUA, Regatul Unit și România au acuzat Iranul, care a negat implicarea. În aprilie 2024, Gărzile Revoluționare au abordat portcontainerul MSC Aries, sub pavilion portughez, invocând presupuse legături ale armatorului cu Israelul. La începutul lunii februarie, un petrolier american a fost interceptat de nave armate iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz, fiind ulterior escortat de armata americană după ce a refuzat să oprească. Riscuri majore pentru comerțul global Avertismentul emis de Ministerul american al Transporturilor indică faptul că situația militară din Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz poate afecta direct comerțul mondial cu petrol și gaze naturale. O eventuală blocare a rutei ar genera perturbări severe pe piețele energetice globale, creșteri ale prețului petrolului și presiuni suplimentare asupra economiilor dependente de importurile din Orientul Mijlociu.

Tensiuni majore în Strâmtoarea Ormuz (sursa: Pexels/Max Renard)
Operațiunea „Răgetul Leului”, Israel-SUA atacă Iranul (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Operațiunea israeliană „Răgetul Leului” a început cu eliminarea în masă a liderilor iranieni

Israelul și Statele Unite au lansat sâmbătă o amplă ofensivă militară împotriva Iranului, într-o operațiune comună care marchează cea mai gravă escaladare din ultimii ani între cele două tabere. Loviturile au vizat simultan infrastructuri militare, sisteme de apărare strategică și reuniuni ale conducerii politico-securitare iraniene, într-un atac descris de partea israeliană drept „mai complex și mai complicat” decât acțiunile anterioare. Operațiunea, denumită „Răgetul Leului”, deschide un nou capitol într-un conflict cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu Cine a coordonat atacul și cum a fost pregătit Șeful Statului Major al armatei israeliene, general-locotenent Eyal Zamir, a anunțat că ofensiva este rezultatul unui plan operațional dezvoltat timp de luni de zile, bazat pe informații detaliate privind momentul în care liderii iranieni s-ar fi reunit. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” „Știu că pregătirea a fost scurtă, dar intensă și incredibil de minuțioasă. Sunteți autorizați să atacați țintele. Faceți istorie”, le-a transmis Zamir piloților forțelor aeriene înaintea lansării loviturilor. Potrivit armatei israeliene, atacul inițial a fost coordonat simultan în mai multe puncte din Teheran, vizând reuniuni ale unor înalți responsabili ai regimului iranian. Presa israeliană a relatat că printre țintele vizate s-ar fi aflat liderul suprem Ali Khamenei și președintele Massoud Pezeshkian, informații care nu au fost confirmate oficial. Operațiunea a beneficiat de sprijin logistic masiv din partea Statelor Unite: în ultimele săptămâni, Israelul a primit aproximativ 6.500 de tone de muniții și echipamente militare, transportate prin 90 de zboruri și un transport naval sosit în portul Haifa. Printre echipamente s-au numărat vehicule Humvee, camioane și alte materiale necesare unei campanii militare extinse. Unde au fost loviturile: Teheran, Tabriz, Isfahan și Kermanshah Atacurile au vizat capitala Teheran, dar și alte orașe importante precum Tabriz și Isfahan. Un sistem strategic de apărare SA-65 din zona Kermanshah s-a aflat printre obiectivele lovite. Armata israeliană a anunțat ulterior, în jurul orei 15:30 GMT, că forțele aeriene continuă să atace lansatoare de rachete din Iran, pentru a preveni amenințările directe la adresa Israelului. Conform autorităților iraniene, peste 20 dintre cele 31 de provincii ale țării au fost afectate de bombardamentele americano-israeliene. Crucea Roșie iraniană a confirmat amploarea distrugerilor. Unul dintre cele mai dramatice episoade s-a produs în provincia Hormozgan, în districtul Minab, unde o școală primară de fete ar fi fost lovită direct. Presa de stat iraniană a raportat moartea a cel puțin 57 de eleve și rănirea altor zeci, bilanțul crescând pe parcursul zilei. Ministerul iranian de Externe a calificat incidentul drept „o crimă flagrantă”. Israelul și Statele Unite nu au comentat public acest episod. Riposta Iranului: rachete asupra Israelului și bazelor americane Teheranul a reacționat rapid, lansând zeci de rachete către teritoriul israelian și către baze militare americane din Orientul Mijlociu. Autoritățile israeliene au raportat un singur rănit ușor în orașul Haifa. În paralel, un centru al cartierului general al Flotei a Cincea americane din Bahrain ar fi fost lovit de un atac cu rachetă, potrivit autorităților locale. Iranul a mai atacat anterior baze americane din Qatar, însă rachetele au fost interceptate de sistemele de apărare antiaeriană. Dispozitivul militar american: portavioane, avioane stealth și mii de soldați Președintele american Donald Trump a anunțat lansarea unor „operațiuni de luptă majore” împotriva Iranului și a făcut apel la populația iraniană să preia puterea, reiterând amenințările anterioare privind intervenția militară în lipsa unui acord asupra programului nuclear iranian. Statele Unite au concentrat în regiune un impresionant arsenal militar: - Forțe navale În Orientul Mijlociu se află în prezent o duzină de nave de război americane, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln, nouă distrugătoare și trei fregate ușoare. În Marea Mediterană operează și portavionul USS Gerald R. Ford, însoțit de trei distrugătoare. Este rar ca două portavioane americane să fie desfășurate simultan în regiune. - Forțe aeriene Dispozitivul aerian include avioane F-22 Raptor, F-35 Lightning, F-15, F-16 și avioane de realimentare KC-135, oferind capacitatea unei campanii prelungite. - Baze și sisteme de apărare Zeci de mii de militari americani sunt staționați în baze din Orientul Mijlociu, unele vulnerabile la represalii. Distrugătoarele lansatoare de rachete asigură apărare aeriană maritimă, iar sistemele terestre au fost consolidate. Analista Susan Ziadeh, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), avertizează că o astfel de concentrare de forță „creează o dinamică proprie, uneori dificil de controlat”. Mobilizarea Israelului și scenariile posibile Israelul a anunțat convocarea a aproximativ 70.000 de rezerviști, majoritatea specialiști în apărare aeriană și trupe ale gărzii naționale. Armata rămâne în stare de alertă maximă pe mai multe fronturi. Purtătorul de cuvânt militar a precizat că desfășurarea va dura „atât cât este necesar” și că statul este pregătit pentru „diferite scenarii”, inclusiv extinderea campaniei către alte teatre de operațiuni.

Atac SUA–Israel asupra Iranului, reacții internaționale (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Rusia și Turcia condamnă atacul asupra Iranului, UE nu are încă nici o poziție

Statele Unite și Israelul au lansat sâmbătă un atac coordonat asupra unor ținte din Teheran și alte orașe iraniene, declanșând un răspuns militar imediat din partea Iranului. Teheranul a ripostat prin valuri succesive de rachete lansate spre teritoriul israelian și spre bazele militare americane din regiune, amplificând tensiunile într-un moment deja fragil pentru securitatea Orientului Mijlociu. Conflictul a generat reacții rapide din partea marilor lideri politici ai lumii, care au convocat reuniuni de urgență și au transmis mesaje ferme privind riscurile pentru stabilitatea regională și globală. Reacția Uniunii Europene: reuniune de urgență convocată la Bruxelles Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat convocarea unei reuniuni extraordinare a „colegiului de securitate” pentru a analiza situația din Iran. Citește și: Atacurile împotriva Iranului nu există pentru MAE: site-ul ministerului a rămas blocat la „demonstrații” „Având în vedere situația actuală din Iran, am convocat o reuniune extraordinară a colegiului de securitate pentru luni”, a transmis aceasta pe rețelele sociale. Decizia vine în contextul temerilor legate de impactul conflictului asupra securității europene, inclusiv în plan energetic și strategic. Israel: „Operațiune decisivă și fără precedent” împotriva Iranului Șeful Statului Major israelian, locotenent-generalul Eyal Zamir, a descris ofensiva drept o operațiune „majoră, decisivă și fără precedent”, menită să dezmembreze capacitățile regimului iranian. Potrivit acestuia, Iranul reprezintă „o amenințare existențială permanentă la adresa securității Statului Israel”. Oficialul a subliniat că, în ciuda pierderilor suferite anterior, Teheranul nu a renunțat la obiectivele sale ostile. Armata israeliană se află în stare de alertă maximă și pregătită pentru mai multe scenarii. Totodată, generalul a avertizat că „nu există o apărare ermetică” și că urmează „încercări dificile”, solicitând populației respectarea strictă a instrucțiunilor de protecție civilă. Donald Trump coordonează operațiunea „Epic Fury” Președintele american Donald Trump a urmărit desfășurarea operațiunii din reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, alături de echipa de securitate națională. Operațiunea, denumită „Epic Fury”, a fost monitorizată pe parcursul nopții. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, liderul american a discutat telefonic cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu. Administrația americană susține că obiectivul final este căderea regimului iranian. Secretarul de stat Marco Rubio a informat în prealabil majoritatea liderilor Congresului din „Grupul celor Opt”. Cu toate acestea, mai mulți congresmeni democrați au criticat lipsa unei consultări formale a Congresului, instituția care are autoritatea constituțională de a aproba implicarea militară externă. Atacuri și victime: Iranul ripostează în regiune Loviturile israeliano-americane au vizat inclusiv orașele Tabriz și Isfahan, provocând zeci de victime pe teritoriul iranian, printre care și 85 de persoane într-o școală primară de fete. Ca reacție, Iranul a lansat drone și rachete asupra bazelor americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și asupra unor centre militare din Israel. Alarmele aeriene au fost declanșate în mai multe regiuni israeliene pe parcursul zilei. Turcia condamnă escaladarea și solicită negocieri Guvernul Turciei a condamnat „provocările care pot intensifica violența” și a cerut revenirea urgentă la masa negocierilor. Ministerul turc de Externe a avertizat că atacurile și contraatacurile reprezintă un risc major pentru stabilitatea regională și globală. Ankara și-a exprimat disponibilitatea de a media conflictul. Turcia, stat membru NATO și aliat al Statelor Unite, menține în același timp relații economice și energetice importante cu Iranul, ceea ce o plasează într-o poziție diplomatică delicată. Emmanuel Macron convoacă Consiliul de apărare al Franței Președintele francez Emmanuel Macron a convocat un Consiliu de apărare pentru a analiza situația din Iran și Orientul Mijlociu. Liderul de la Elysee a declarat că „toate măsurile sunt luate” pentru protejarea Franței, a cetățenilor francezi și a bazelor militare din regiune. Franța s-a arătat pregătită să sprijine partenerii apropiați, la solicitarea acestora. Rusia condamnă atacul și cere încetarea ostilităților Președintele rus Vladimir Putin a convocat Consiliul de Securitate pentru a discuta situația din jurul Iranului, stat cu care Moscova are un parteneriat strategic. Ministerul rus de Externe a calificat atacul drept „un act de agresiune armată planificat și neprovocat împotriva unui stat suveran”. Ministrul de externe Serghei Lavrov a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abas Araqchi, reiterând sprijinul Moscovei pentru încetarea imediată a ostilităților și reluarea negocierilor. Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a contribui, inclusiv în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, la identificarea unei soluții diplomatice.

Iran, atac asupra bazelor americane din regiune (sursa: Al Jazeera)
Internațional

Iranul va ataca toate bazele militare americane din regiune, spune Teheranul

Forțele armate iraniene au confirmat lansarea unor atacuri asupra bazelor militare americane din „întreaga regiune”, anunțând că operațiunea va continua „fără întrerupere până la înfrângerea definitivă a inamicului”. Declarația oficială a fost transmisă de comandamentul central al Forțelor Armate ale Republicii Islamice, în contextul escaladării conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel. Teheranul: „Bazele și interesele americane sunt ținte legitime” Potrivit comunicatului, atacurile reprezintă un răspuns la ceea ce autoritățile iraniene au numit „agresiunea rușinoasă a Statelor Unite și a regimului sionist împotriva Republicii Islamice Iran”. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea „Întreg teritoriul ocupat și bazele criminale ale Statelor Unite din regiune au fost lovite puternic de rachetele iraniene, iar această operațiune va continua fără întrerupere până la înfrângerea definitivă a inamicului”, se arată în declarație. Iranul a precizat că, pe lângă Israel, consideră drept ținte legitime „toate bazele, resursele și interesele americane din întreaga regiune”. „Operațiunea Promisiunea Adevărată” Garda Revoluționară Islamică a anunțat sâmbătă declanșarea „Operațiunii Promisiunea Adevărată”, ca reacție la atacurile americano-israeliene asupra teritoriului iranian. Conform comunicatului, au fost vizate: - centre militare și de securitate din Israel; - cartierul general al Flotei a Cincea a Marinei SUA din Bahrain; - baze militare americane din Qatar; - obiective din Emiratele Arabe Unite. Au fost utilizate rachete și drone, potrivit autorităților iraniene. Qatar și Emiratele Arabe Unite condamnă acțiunile Emiratele Arabe Unite și Qatar au confirmat că pe teritoriul lor au avut loc atacuri iraniene. În Emiratele Arabe Unite a fost anunțat decesul unui cetățean asiatic. Ambele state au condamnat ferm atacurile și au transmis că își rezervă dreptul de a răspunde. Situația tensionată a determinat mai multe state din regiune să își închidă spațiile aeriene, iar numeroase companii aeriene au anulat zborurile către Orientul Mijlociu. Atacul inițial al SUA și Israelului asupra Iranului Escaladarea actuală a fost declanșată după ce Statele Unite și Israel au lansat sâmbătă dimineață un atac asupra unor obiective din Teheran și din alte orașe iraniene. În replică, Iranul a lansat rachete către baze militare americane din regiune și către Israel, marcând una dintre cele mai grave confruntări directe din ultimii ani în Orientul Mijlociu.

“Ora libertății este în mâinile voastre“: discursul lui Trump după ce SUA și Israel au atacat Iranul Foto: Facebook White House
Internațional

„Ora libertății este în mâinile voastre”: discursul lui Trump după ce SUA și Israel au atacat Iranul

“Ora libertății este în mâinile voastre“: discursul integral lui Donald Trump după ce SUA și Israel au atacat Iranul. El i-a îndemnat pe iranieni ca, după bombardamente, să schimbe regimul de la Teheran: “Când vom termina, preluați controlul asupra guvernului vostru. Va fi al vostru, probabil că aceasta va fi singura voastră șansă pentru generații întregi“.  Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea “Ora libertății este în mâinile voastre“: discursul lui Trump după ce SUA și Israel au atacat Iranul “Cu puțin timp în urmă, armata Statelor Unite a început operațiuni militare majore în Iran. Obiectivul nostru este să apărăm poporul american prin eliminarea amenințărilor iminente din partea regimului iranian — un grup violent format din oameni foarte duri și teribili. Activitățile sale amenințătoare pun în pericol direct Statele Unite, trupele noastre, bazele noastre din străinătate și aliații noștri din întreaga lume. De 47 de ani, regimul iranian scandează „Moarte Americii” și duce o campanie nesfârșită de vărsare de sânge și crime în masă împotriva Statelor Unite, trupelor noastre și a oamenilor nevinovați din multe, multe țări. Una dintre primele acțiuni ale regimului a fost să sprijine preluarea violentă a Ambasadei SUA din Teheran, ținând zeci de ostatici americani timp de 444 de zile. În 1983, reprezentanții Iranului au efectuat atentatul cu bombă asupra cazărmii marinei din Beirut, în care au murit 241 de militari americani. În 2000, ei știau și probabil au fost implicați în atacul asupra navei USS Cole, în care au murit multe persoane. Forțele iraniene au ucis și mutilat sute de militari americani în Irak. Agenții regimului au continuat să lanseze nenumărate atacuri împotriva forțelor americane staționate în Orientul Mijlociu în ultimii ani, precum și împotriva navelor militare și comerciale americane și a transporturilor maritime internaționale. A fost un terorism în masă și nu vom mai tolera acest lucru. Din Liban la Yemen și de la Siria la Irak, regimul a înarmat, antrenat și finanțat miliții teroriste care au îmbibat pământul cu sânge și măruntaie. Și Hamas, reprezentantul Iranului, a lansat monstruoasele atacuri din 7 octombrie asupra Israelului, măcelărind peste 1.000 de oameni nevinovați, inclusiv 46 de americani, și luând 12 dintre cetățenii noștri ostatici. A fost un act brutal, ceva ce lumea nu a mai văzut până acum. Iranul este statul numărul unu din lume care sponsorizează terorismul și, recent, a ucis zeci de mii de proprii cetățeni pe stradă, în timp ce aceștia protestau. Politica Statelor Unite, în special a administrației mele, a fost întotdeauna că acest regim terorist nu poate avea niciodată arme nucleare. O spun din nou. Nu pot avea niciodată arme nucleare. De aceea, în cadrul operațiunii Midnight Hammer din iunie anul trecut, am distrus programul nuclear al regimului la Fordow, Natanz și Isfahan. După acel atac, i-am avertizat să nu reia niciodată urmărirea malefică a armelor nucleare și am încercat în repetate rânduri să ajungem la un acord. Am încercat. Ei au vrut să o facă (...) Voiau doar să practice răul. Dar Iranul a refuzat (să încheie un acord), așa cum a făcut-o de zeci și zeci de ani. Au respins fiecare ocazie de a renunța la ambițiile lor nucleare, iar noi nu mai putem accepta acest lucru. În schimb, au încercat să-și reconstruiască programul nuclear și să continue dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, care pot amenința acum prietenii și aliații noștri foarte buni din Europa, trupele noastre staționate în străinătate și care ar putea ajunge în curând pe teritoriul american. Imaginați-vă cât de îndrăzneț ar fi acest regim dacă ar fi avut și ar fi fost efectiv înarmat cu arme nucleare ca mijloc de a-și transmite mesajul. Din aceste motive, armata Statelor Unite întreprinde o operațiune masivă și continuă pentru a împiedica această dictatură radicală și extrem de malefică să amenințe America și interesele noastre fundamentale de securitate națională. Vom distruge rachetele lor și vom rade la pământ industria lor de rachete. Va fi din nou complet distrusă. Vom anihila marina lor. Ne vom asigura că teroriștii din regiune nu vor mai putea destabiliza regiunea sau lumea și nu vor mai putea ataca forțele noastre, și nu vor mai putea folosi dispozitivele explozive improvizate – sau bombele de margine de drum, cum sunt uneori numite – pentru a răni grav și a ucide mii și mii de oameni, inclusiv mulți americani. Și ne vom asigura că Iranul nu va obține arme nucleare. Este un mesaj foarte simplu. Nu vor avea niciodată arme nucleare. Acest regim va învăța în curând că nimeni nu trebuie să provoace forța și puterea Forțelor Armate ale Statelor Unite. Am construit și reconstruit armata noastră în primul meu mandat, și nu există nicio armată pe pământ care să se apropie măcar de puterea, forța sau sofisticarea ei. Administrația mea a luat toate măsurile posibile pentru a minimiza riscul pentru personalul american din regiune. Chiar și așa – și nu fac această declarație cu ușurință – regimul iranian caută să ucidă. Viețile eroilor americani curajoși pot fi pierdute și putem avea victime. Asta se întâmplă adesea în război. Dar facem acest lucru – nu pentru prezent – ci pentru viitor, și este o misiune nobilă. Ne rugăm pentru fiecare membru al armatei care își riscă viața în mod altruist pentru a se asigura că americanii și copiii noștri nu vor fi niciodată amenințați de un Iran dotat cu arme nucleare. Îi cerem lui Dumnezeu să îi protejeze pe toți eroii noștri aflați în pericol și avem încredere că, cu ajutorul Lui, bărbații și femeile din forțele armate vor învinge. Avem cei mai buni (soldați) din lume și ei vor învinge. Membrilor Gărzii Revoluționare Islamice, forțelor armate și întregii poliții, le spun în această seară că trebuie să depuneți armele și veți beneficia de imunitate totală – sau, în caz contrar, veți avea de înfruntat o moarte sigură. Așadar, depuneți armele. Veți fi tratați corect, cu imunitate totală, sau veți avea de înfruntat o moarte sigură. În cele din urmă, marelui și mândrului popor iranian îi spun în această seară că ora libertății voastre a sosit. Rămâneți în adăposturi. Nu părăsiți casele voastre. Afară este foarte periculos. Bombele vor cădea peste tot. Când vom termina, preluați controlul asupra guvernului vostru. Va fi al vostru, probabil că aceasta va fi singura voastră șansă pentru generații întregi. De mulți ani, ați cerut ajutorul Americii, dar nu l-ați primit niciodată. Niciun președinte nu a fost dispus să facă ceea ce eu sunt dispus să fac în această seară. Acum aveți un președinte care vă oferă ceea ce doriți, așa că să vedem cum veți răspunde. America vă susține cu o forță copleșitoare și devastatoare. Acum este momentul să preluați controlul asupra destinului vostru și să dați frâu liber viitorului prosper și glorios care este la îndemâna voastră. Acesta este momentul pentru acțiune. Nu-l lăsați să treacă. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze bărbații și femeile curajoase din forțele armate ale Americii. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze Statele Unite ale Americii. Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți. Vă mulțumesc“, a spus Trump. 

Israel atacă Iranul, în coordonare cu SUA (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

BREAKING Israel atacă Iranul, în coordonare cu SUA: Orientul Mijlociu, aproape de un nou război mare

Israelul a anunțat sâmbătă că a declanșat un „atac preventiv” asupra Iranului, escaladând tensiunile din Orientul Mijlociu și afectând perspectivele unei soluții diplomatice în disputa nucleară dintre Teheran și Occident. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că operațiunea are ca scop eliminarea amenințărilor la adresa securității statului israelian. La Teheran au fost raportate cel puțin două explozii puternice, presa iraniană sugerând că ar fi fost vorba despre un atac cu rachete. Contextul conflictului și avertismentele SUA Atacul are loc după un conflict aerian de 12 zile între Israel și Iran, desfășurat în iunie anul trecut, și pe fondul avertismentelor repetate ale SUA și Israelului privind posibile acțiuni militare dacă Iranul își continuă programul nuclear și dezvoltarea rachetelor balistice. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea În paralel, Washingtonul și Teheranul reluaseră negocierile în februarie, într-o încercare de a evita o confruntare majoră în regiune. Cu doar o zi înaintea atacului, ambasada SUA în Israel autorizase plecarea personalului neesențial din cauza riscurilor de securitate, iar ambasadorul american Mike Huckabee transmisese un avertisment urgent angajaților. Măsuri de securitate și coordonare cu SUA După anunțarea atacului, armata israeliană a impus restricții asupra activităților educaționale, adunărilor publice și locurilor de muncă, cu excepția sectoarelor esențiale, iar spațiul aerian a fost închis pentru zborurile civile. Potrivit unui oficial israelian din domeniul apărării, operațiunea a fost planificată timp de mai multe luni și coordonată cu Statele Unite, iar momentul lansării a fost stabilit în urmă cu câteva săptămâni. Presa internațională citează surse americane care susțin că ar putea urma și alte acțiuni militare, în timp ce liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar fi fost transferat într-o locație sigură, în afara Teheranului.

România își extrage personalul diplomatic neesențial din Israel, un atac american împotriva Iranului pare iminent. În imagine, ayatollah-ul Khamenei (sursa: IRNA)
Internațional

România își extrage personalul diplomatic neesențial din Israel, SUA poate oricând ataca Iranul

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat aprobarea repatrierii voluntare a personalului neesențial și a membrilor de familie din cadrul Ambasada României la Tel Aviv, al Consulatul General al României la Haifa și al Oficiul de Reprezentare al României la Ramallah, în contextul deteriorării situației de securitate din Orientul Mijlociu. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Instituția precizează că monitorizează permanent evoluțiile din regiune și este pregătită să acorde protecție consulară cetățenilor români. Marea Britanie și SUA, măsuri similare Decizia vine în paralel cu măsuri similare adoptate de alte state. Ambasada Statelor Unite la Ierusalim a autorizat plecarea personalului american neesențial și a familiilor acestora din Israel, pe fondul riscului unui conflict militar cu Iranul. Ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a transmis un mesaj intern prin care le-a recomandat angajaților care doresc să plece să o facă imediat. Totodată, Regatul Unit a decis închiderea ambasadei sale din Iran și retragerea întregului personal diplomatic, suspendând inclusiv serviciile consulare. Portavionul USS Gerald R. Ford, pe poziții Tensiunile regionale sunt amplificate de desfășurarea militară americană în zonă. Portavionul USS Gerald R. Ford a ajuns în apropierea coastelor israeliene, alăturându-se altor forțe navale americane deja poziționate în regiune, inclusiv grupării conduse de USS Abraham Lincoln. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu este mulțumit de poziția Iranului în negocierile privind programul nuclear, dar că discuțiile continuă și nu a fost luată o decizie finală privind eventuale lovituri militare. China și Turcia își alertează cetățenii Și alte state au emis alerte pentru cetățenii lor. China a recomandat evitarea călătoriilor în Iran și părăsirea cât mai rapidă a teritoriului iranian, invocând creșterea riscurilor de securitate. De asemenea, companii aeriene precum Turkish Airlines au anulat mai multe zboruri către Teheran și Tabriz, pe fondul incertitudinii și al amenințărilor cu atacuri. Evoluțiile au loc după o nouă rundă de negocieri la Geneva, mediate de Oman, între Iran și Statele Unite, considerate o ultimă încercare diplomatică de a evita escaladarea militară în Orientul Mijlociu, într-un moment marcat de cea mai amplă mobilizare de forțe americane din ultimele decenii în regiune.

SUA avertizează Ucraina după atacul asupra Novorosiisk (sursa: X/Olga Stefanishyna)
Internațional

SUA au cerut Ucrainei să se abțină de la lovituri asupra portului rusesc Novorossiisk

Departamentul de Stat al SUA a transmis guvernului ucrainean un mesaj oficial prin care a cerut evitarea atacurilor care ar putea afecta interesele economice americane, după lovitura cu drone asupra portului rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră. Informația a fost confirmată de ambasadoarea Ucrainei la Washington, Olha Stefanişina, care a precizat că Kievul a luat act de comunicare, în timp ce Departamentul de Stat a refuzat să comenteze. Impact economic și exporturile de petrol Mesajul a venit în contextul în care atacul a perturbat exporturile de petrol, Novorosiisk fiind principalul punct de tranzit pentru țițeiul din Kazahstan. Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție După operațiunea ucraineană, portul și-a suspendat temporar exporturile, afectând interese economice americane și kazahe, potrivit declarațiilor diplomatice. Clarificări privind poziția Washingtonului Ambasadoarea a subliniat că intervenția SUA nu a vizat oprirea atacurilor asupra infrastructurii militare sau energetice rusești, ci strict protejarea intereselor economice americane. Incidentul a evidențiat, totodată, nevoia Ucrainei de a construi relații economice mai solide cu Statele Unite, considerate o potențială garanție de securitate pe termen lung. Colaborarea SUA–Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei Stefanişina a declarat că Ucraina colaborează cu Washingtonul pentru obținerea unui acord de pace și pentru dezvoltarea unor interese economice americane durabile în țară. Diplomatul a cerut Congresului adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a indicat că există sprijin bipartizan pentru măsuri suplimentare menite să reducă veniturile Moscovei folosite pentru finanțarea războiului.

Acordul comercial UE–SUA, în impas (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Acordul comercial UE–SUA, în impas: Bruxelles amână ratificarea după ofensiva tarifară a lui Trump

Parlamentul European a suspendat luni procesul de ratificare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, în contextul incertitudinilor generate de decizia Curții Supreme americane privind taxele vamale impuse de administrația Trump și de introducerea unei noi taxe globale de către Washington. Eurodeputații cer clarificări privind modul în care SUA vor respecta acordul, înainte de a continua procedura legislativă. Decizia Curții Supreme complică acordul comercial Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit că o parte dintre taxele vamale impuse de președintele american sunt ilegale, vizând așa-numitele taxe „reciproce”. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Aceste taxe au fost aplicate unilateral unor parteneri comerciali acuzați de Washington că mențin politici comerciale dezavantajoase pentru SUA, inclusiv bariere tarifare și netarifare sau refuzul unor acorduri favorabile intereselor americane. Hotărârea nu afectează taxele sectoriale aplicate importurilor de automobile, oțel, aluminiu sau produse farmaceutice. Reacția Washingtonului: taxe globale mai mari După verdict, Donald Trump a criticat dur Curtea Supremă și a anunțat o taxă vamală globală de 10%, majorată ulterior la 15%. Liderul american a avertizat că statele care vor profita de decizia instanței riscă taxe suplimentare, acuzând sistemul judiciar că ar favoriza China și interese externe. Acordul UE–SUA: taxe de 15% și angajamente majore Înțelegerea comercială fusese convenită anul trecut între Ursula von der Leyen și Donald Trump. Documentul prevede ca majoritatea produselor europene exportate în SUA să fie taxate cu 15%, în timp ce Uniunea Europeană nu ar aplica taxe pentru importurile americane. În schimb, UE s-a angajat să cumpere produse energetice americane de aproximativ 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani, să realizeze investiții suplimentare de 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2029 și să crească achizițiile de armament american. Parlamentul European cere claritate înainte de vot Acordul urma să fie ratificat luna viitoare, însă votul a fost amânat după ultimele evoluții din SUA. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, Bernd Lange, a explicat că eurodeputații doresc clarificări privind modul în care Washingtonul va respecta angajamentele comerciale. Grupurile politice pro-europene — PPE, Renew și Verzii — au susținut amânarea, invocând lipsa de stabilitate în politica comercială americană. Temeri privind produsele europene Eurodeputații avertizează că noua taxă globală anunțată de Washington ar putea depăși plafonul de 15% stabilit în acord și ar putea afecta exportatorii europeni. Comisia pentru Comerț Internațional urma să decidă trimiterea acordului spre plen pentru vot, programat inițial pentru 10 martie, însă procedura rămâne blocată până la clarificările americane.

Deplasarea senatorilor AUR în SUA, decont refuzat (sursa: Facebook/Andrei Dirlau)
Politică

Peste 9.000 de euro au cerut trei senatori AUR de la stat să meargă la un eveniment MAGA în SUA

Conducerea Senatului a decis luni să respingă solicitarea de decontare a cheltuielilor pentru participarea a trei senatori AUR la summitul inaugural al Alianței Națiunilor Suverane, organizat la Washington în 4-5 martie. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a explicat că evenimentul are un caracter mai degrabă privat, iar instituția poate acoperi cheltuieli doar pentru activități publice la care participă oficial membri ai forului legislativ. Motivația deciziei: eveniment considerat privat Potrivit conducerii Senatului, finanțarea deplasărilor parlamentarilor este justificată doar atunci când acestea sunt legate de activități instituționale. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” În cazul summitului din SUA, solicitarea nu a îndeplinit aceste criterii, motiv pentru care a fost respinsă în ședința Biroului permanent. Cheltuielile estimate pentru delegația formată din trei senatori depășeau 45.400 de lei și includeau transport internațional la clasa economic, diurne, asigurări de sănătate și fonduri pentru cheltuieli neprevăzute. USR: Banii publici nu pot finanța lobby ideologic Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a susținut decizia, argumentând că un partid parlamentar nu ar trebui să folosească bani publici pentru activități de lobby ideologic în afara țării. El a criticat solicitarea, afirmând că Senatul nu poate finanța acțiuni de imagine politică sau relații politice personale. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe rețelele sociale, unde Șipoș a susținut că deplasarea ar fi avut caracter politic și nu instituțional. AUR: Participarea va fi finanțată din alte surse Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a precizat că parlamentarii vor participa la reuniunea din Statele Unite fără finanțare din partea Senatului. Potrivit acestuia, costurile vor fi acoperite de partid sau din resurse proprii ale participanților. Memorandumul analizat în Biroul permanent prevedea participarea senatorilor Andrei-Emil Dîrlău, Constantin-Ciprian Iacob și Ștefan Geamănu la summitul organizat la Washington.

Somaliland oferă SUA acces la minerale rare (sursa: X/Presidency/Republic of Somaliland)
Internațional

Somaliland, stat recunoscut de Israel, curtează SUA cu minerale rare și baze militare

Somaliland, regiune care și-a proclamat independența față de Somalia în 1991, încearcă să își consolideze relațiile internaționale propunând Statelor Unite acces privilegiat la resursele sale minerale și posibilitatea înființării unor baze militare pe teritoriul său. Somaliland caută sprijinul SUA prin resurse și cooperare militară Ministrul președinției din Somaliland, Khadar Hussein Abdi, a declarat că autoritățile sunt dispuse să ofere exclusivități miniere Statelor Unite și să permită instalarea unor facilități militare americane. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Potrivit oficialului, administrația locală este deschisă unei cooperări strategice extinse cu Washingtonul, mizând pe interesul global pentru mineralele rare și poziția geografică a regiunii. Subsol bogat în minerale critice pentru tehnologie Ministerul energiei și minereurilor din Somaliland susține că teritoriul dispune de rezerve importante de litiu, tantal și niobiu, elemente esențiale pentru industria bateriilor, electronice și tehnologii avansate. Deși nu există încă studii complete privind cantitățile disponibile, resursele sunt considerate strategice și ar putea transforma regiunea într-un actor relevant pe piața globală a materiilor prime critice. Deschidere și către Israel pentru exploatarea resurselor Președintele Somaliland, Abdirahman Mohamed Abdullahi, cunoscut ca Irro, a menționat recent posibilitatea acordării unui acces privilegiat Israelului la resursele minerale. Israelul a devenit prima țară care a recunoscut Somaliland ca stat, în decembrie anul trecut, un pas care a sporit vizibilitatea internațională a regiunii. În schimb, guvernul Somaliei continuă să considere Somaliland parte a teritoriului național și nu recunoaște independența autoproclamată. Poziție strategică la una dintre cele mai importante rute maritime Somaliland este situat la intrarea în strâmtoarea Bab-el-Mandeb, punct cheie care leagă Oceanul Indian de Canalul Suez și una dintre cele mai aglomerate rute comerciale din lume. Regiunea se află în vecinătatea Djibouti, unde Statele Unite au deja o bază militară importantă. De cealaltă parte a strâmtorii se află Yemenul, de unde rebelii Houthi susținuți de Iran au lansat atacuri asupra navelor și Israelului, amplificând tensiunile din zonă.

Tarifele lui Trump au lovit economia SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Tarifele lui Trump au lovit în principal economia SUA, avertizează un oficial al BCE

Tarifele vamale impuse de administrația Donald Trump au fost suportate în mare parte de economia Statelor Unite, potrivit guvernatorului Băncii Italiei, Fabio Panetta, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Declarațiile au fost făcute la forumul anual Assiom-Forex și evidențiază efectele complexe ale politicilor comerciale asupra inflației și fluxurilor globale de comerț. Costul tarifelor, transferat către firme și consumatori Fabio Panetta a explicat că exportatorii străini au suportat doar o parte redusă din impactul tarifelor, estimată la aproximativ 10%. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte În schimb, povara principală a fost absorbită inițial de marjele de profit ale companiilor americane. Ulterior, costurile au fost transferate parțial către consumatori, care în prezent suportă aproximativ jumătate din efectele tarifelor asupra prețurilor. Potrivit oficialului BCE, aceste măsuri au contribuit cu puțin peste jumătate de punct procentual la inflația din SUA, care rămâne peste ținta Rezervei Federale. Reconfigurarea comerțului global după tarifele SUA Panetta a subliniat că politicile comerciale protecționiste au dus la schimbări majore în fluxurile comerciale internaționale. Printre cele mai vizibile efecte se numără: – reducerea importurilor americane din China – creșterea importurilor din state terțe precum Mexic, Vietnam și Taiwan – consolidarea prezenței Chinei pe piețe alternative Oficialul a avertizat că economia globală este profund interdependentă, iar izolarea comercială nu reprezintă o strategie sustenabilă pe termen lung. SUA rămân dominante, dar depind de Europa Deși Statele Unite își mențin poziția dominantă în domenii strategice precum tehnologia, apărarea și finanțele internaționale, Panetta a subliniat că relația economică cu Europa este esențială. Europa absoarbe aproximativ o cincime din exporturile americane de bunuri și 40% din exporturile de servicii, generează o treime din profiturile externe ale multinaționalelor americane și deține volume importante de titluri de stat ale SUA. Aceste date indică o interdependență economică puternică între cele două blocuri. Zona euro: instituții solide, dar integrare incompletă Referindu-se la economia zonei euro, guvernatorul Băncii Italiei a arătat că Uniunea dispune de instituții puternice, însă integrarea economică și financiară rămâne incompletă. Panetta a reiterat ideea introducerii unui activ comun sigur, precum obligațiunile suverane europene, care ar putea finanța bunuri publice comune și ar oferi investitorilor un reper sigur și lichid, stimulând integrarea financiară. Politica monetară trebuie să rămână flexibilă În ceea ce privește inflația, oficialul BCE a avertizat că riscurile sunt prezente în ambele direcții — atât de creștere, cât și de scădere. În acest context, politica monetară trebuie să rămână flexibilă și bazată pe evaluarea datelor economice și a perspectivelor pe termen mediu. Lovitură juridică pentru tarifele lui Trump Discuția despre impactul tarifelor vine într-un moment sensibil pentru administrația americană. Curtea Supremă a anulat recent cea mai mare parte a tarifelor introduse anul trecut, stabilind că președintele și-a depășit autoritatea invocând o lege privind puterile de urgență. Ca reacție, Donald Trump a anunțat un tarif global de 10% și a promis noi investigații comerciale care ar putea deschide calea unor măsuri suplimentare asupra importurilor.

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească Iranul (sursa: IRNA)
Internațional

Suedia și Serbia le cer cetățenilor lor să părăsească Iranul, lovituri americane sunt iminente

Serbia și Suedia și-au îndemnat cetățenii să părăsească Iranul, în contextul creșterii tensiunilor dintre Washington și Teheran și al posibilității unor atacuri aeriene americane. Autoritățile invocă deteriorarea situației de securitate și riscurile pentru civili. Apeluri urgente pentru părăsirea Iranului Ministerul Afacerilor Externe de la Belgrad a transmis că, din cauza „tensiunilor în creștere și a riscului deteriorării situației de securitate”, toți cetățenii sârbi aflați în Iran ar trebui să părăsească țara cât mai curând. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Și Suedia a emis un apel similar. Ministrul suedez de externe, Malmer Stenergard, a cerut cetățenilor suedezi aflați în Iran să plece imediat și a recomandat evitarea oricăror călătorii către această destinație. Belgradul formulase deja o recomandare de părăsire a Iranului la mijlocul lunii ianuarie, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. Ultimatumul lui Trump amplifică presiunea Iranul a anunțat că își dorește un acord „rapid” cu Statele Unite, la o zi după ultimatumul lansat de președintele american Donald Trump, care a sugerat posibilitatea unei intervenții militare. După discuții purtate la începutul săptămânii, liderul american a declarat că își acordă între zece și 15 zile pentru a decide dacă negocierile cu Teheranul pot duce la un acord sau dacă va recurge la forță. Programul nuclear, principalul punct de conflict Disputa dintre Washington și Teheran rămâne centrată pe programul nuclear iranian, una dintre cele mai sensibile teme ale politicii externe din regiune. Tensiunile au crescut și după reprimarea violentă a protestelor interne din Iran, eveniment care a determinat reacții internaționale și presiuni suplimentare asupra regimului. Statele Unite au desfășurat în zonă un important dispozitiv militar naval și aerian, inițial ca reacție la situația internă din Iran și ulterior ca element de presiune în negocierile privind programul nuclear.

Mircea Marian
Opinii

De ce cred că vizita lui Nicușor Dan în SUA a fost necesară și utilă

Suveraniștii sunt turbați pe vizita lui Nicușor Dan la Washinton DC fiindcă din acest moment s-a terminat cu povestea lor despre „președintele ales” Georgescu și despre susținerea administrației Trump pentru goarnele Moscovei. A dat Trump mâna cu Nicușor Dan? A dat. L-a invitat să vorbească? Da. I-a reproșat ceva legat de alegerile anulate sau de regimul democratic din România? Nu. Deci, și din acest punct de vedere deplasarea din SUA este o reușită, îngroapă o direcție importantă de atac a suveraniștilor. Nu mai au cum să-i spună acestui președinte că nu este legitim. Mai mult, se vede că au mințit când au susținut că au sprijinul Washingtonului. Au susținerea subterană a Moscovei, da, dar nu a Washingtonului. Pentru Casa Albă, Simion e un băiat oarecare, care și-a pus șapcă MAGA. La galerie a fost, la galerie a rămas.  Vizita lui Nicușor Dan în SUA a fost necesară. Suntem într-o situație unică în regiune - alegeri prezidențiale anulate (și nici azi nu este clar de ce), un curent zis „suveranist” în plină expansiune, dezastru bugetar, Justiție capturată de Mafie, angajamente față de R.Moldova, o armată prost dotată și marcată de corupție. Nu cred că mai există în Europa de Est vreo țară cu atâtea probleme. Bulgaria nu se bucură de celebra noastră „stabilitate”, dar ține inflația și deficitul sub control, așa că a intrat în zona euro. Polonia are o creștere a PIB-ului de circa 3,3% - și în 2024 și în 2025 - și speră la un 3,6% în acest an.  Vizita a fost utilă României, fiindcă - așa cum spunea și șeful statului - două lucruri ne dorim de la administrația Trump: să mențină trupele aflate acum în România și să încurajeze investițiile în România. Nu se poate să strigi că americanii trebuie să te apere, dar să-l înjuri pe președintele lor. Ce trebuia să facă Nicușor Dan? Să stea la București, să-i dea lecții de etică lui Trump și apoi să-i ceară să mențină trupele SUA în România, eventual să ne ridice și regimul de vize? Din ce am văzut în ultimul an, ar fi funcționat asemenea aroganțe?  Putea fi mai bine? Poate. Dar, în acest moment, Serviciul de Informații Externe este condus de un ex-deputat PSD submediocru, al cărui unic moment de glorie a fost când a înjurat în plenul Parlamentului, uitând că are microfonul deschis. Fără un control pe serviciile de informații, care să-i ofere informații bune, să se poată baza pe ele, Nicușor Dan acționează cu ambele mâini legate la spate - iar PSD știe asta, de aceea îl blochează.  De ce am scris? Prea multă ură complet irațională a otrăvit această deplasare externă și cred că nu este nevoie să spun mai mult.   

Ce așteaptă Nicușor Dan de la președintele Trump: continuarea prezenței militare și investiții Foto: Administrația prezidențială
Politică

Ce așteaptă Nicușor Dan de la președintele Trump: continuarea prezenței militare și investiții

Ce așteaptă Nicușor Dan de la președintele Trump: continuarea prezenței militare și investiții, a arătat șeful statului, într-un interviu la Antena 3. În ceea ce privește ridicarea vizelor, el a părut rezervat, spunând doar că „aceasta e una dintre chestiunile pe care le avem în discuție”. Citește și: Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington, închiriat de la Țiriac Ce așteaptă Nicușor Dan de la președintele Trump: continuarea prezenței militare și investiții „Cel mai important lucru pentru România în momentul acesta, în relația bilaterală, este continuare prezenței militare a SUA în România. Ăsta e primul lucru. Și al doilea lucru atragerea de investiții americane în România, cu profit și pentru unii și pentru ceilalți”, a spus Nicușor Dan, la Antena 3. El a vorbit și despre interesul comun cu SUA la extragerea mineralelor rare. „A existat o discuție inițiată de SUA luna trecută, care va continua, în care e implicată și Uniunea Europeană pentru a face un fel de acord între țări care gândesc la fel pe chestiunea metalelor critice în așa fel încât piața, în zona aceasta de lume, să fie bine reglementată în interesul nostru. Facem progrese mari și evident că ne dorim investiții și americane și europene în România atât pe partea de extracție cât și pe partea de procesare. Pe zona de energie, după cum știți, la Cernavodă lucrăm cu firme americane, canadiene și coreene. În scurta discuție pe care am avut cu șeful Băncii Mondiale mi-a spus că ar fi foarte fericit să vină în România să-i semnăm contractul de finanțare cu Banca Mondială pentru reactoarele trei și patru”, a mai arătat Nicușor Dan.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră