sâmbătă 01 august
Login Contact
DeFapt.ro

sua

903 articole
Politică

Becali îl laudă pe Bolojan și sprijină decizia României de a ajuta SUA: „Dacă americanii ne cer favorul, să ne mândrim și să mulțumim”

Senatorul independent Gigi Becali îl laudă pe Bolojan și sprijină decizia României de a ajuta SUA: „Dacă americanii ne cer favorul, să ne mândrim și să mulțumim”, a spus el, la România TV. Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Becali, care a fost ales parlamentar pe listele AUR, a criticat dur atitudinea fostului său partid, care a refuzat să aprobe solicitarea SUA de a folosi baza de la Kogălniceanu pentru susținerea acțiunilor din Iran. Becali îl laudă pe Bolojan și sprijină decizia României de a ajuta SUA „Oamenii cred că, noi suntem suveraniști, iar tu trebuie să mă aperi, adică voi americanii sunteți proști că ne apărați, ne lăudăm cu ei. Dar când SUA vrea ajutor...nu băăă, suntem suveraniști. Bă dacă sunteți suveraniști păziți-vă singuri. Nu mai cereți bani din Europa. Ei au scos cartelele că vor să fie suveraniști Eu nu mă duc să dau mâna cu Trump nici dacă m-ar chema. Doar așa să dau mâna degeaba nu merg. Doar dacă are un interes țara, atunci merg. Bă...daca esti suveranist stai mă acasă nu mai merge să dai mâna cu oamenii. Ei merg doar să dea mâna cu Trump. Și cu Ucraina. Îi ajutăm, asta este. Dacă le dăm un miliard, dar scoatem 5 miliarde din Europa este bine. Trebuie să avem înțelepciune", a spus Gigi Becali la România TV, citat de stiripesurse.ro.  Senatorul a spus că el a votat cu „Puterea” și l-a lăudat pe premier. „Eu nu am mai citit documentul din SUA. Am zis ce rost are, dacă americanii ne cer favorul. Să ne mândrim și să mulțumim. Eu am zis votez fără să citesc nimic. Trebuia să merg la comisie că era secret și se citea doar acolo. Am zis că eu votez ce votează puterea. Nu putem să le punem bețe în roate, chiar și lui Bolojan, pe care nu l-am simpatizat niciodată, dar el scoate acum castanele din foc cu mâna lui”, a explicat omul de afaceri. 

Becali îl laudă pe Bolojan și sprijină decizia României de a ajuta SUA: „Dacă americanii ne cer favorul, să ne mândrim și să mulțumim”
VIDEO Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său
Internațional

VIDEO Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său

Cuba comunistă, semne că se predă: regimul negociază cu SUA și acceptă FBI-ul pe teritoriul său. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a confirmat vineri discuțiile recente dintre Havana și Washington, menite să rezolve divergențele de lungă durată dintre cele două țări. Citește și: Olguța Vasilescu se ceartă acum cu mama lui Bolojan: „Luați-l acasă”. Val de insulte ale fanilor Tot azi, Cuba a anunțat că FBI-ul va trimite o echipă în Cuba pentru a investiga o incursiune a 10 exilați cubanezi aflați la bordul unei ambarcațiuni rapide, acuzați că au provocat un schimb de focuri cu forțele cubaneze, în urma căruia au murit jumătate dintre infiltrați. „Există o colaborare cu omologii noștri americani și așteptăm sosirea unui grup de experți ai FBI pentru a continua ancheta”, a declarat vineri președintele cubanez Miguel Diaz-Canel în cadrul unei conferințe de presă, precizând că schimbul dintre FBI și Ministerul de Interne al Cubei a fost organizat prin canale diplomatice și consulare. Guvernul cubanez a purtat discuții cu administrația lui Donald Trump, a declarat vineri președintele țării, Miguel Díaz-Canel. Aceasta confirmă speculațiile potrivit cărora cele două țări se aflau în dialog după ce președintele american Trump și-a reînnoit amenințarea cu o „preluare prietenoasă” a Cubei, afirmând că insula din Caraibe condusă de comuniști se află în „mare dificultate”. „Aceste discuții au avut ca scop găsirea de soluții, prin dialog, la diferențele bilaterale care există între cele două națiuni”, a spus Díaz-Canel, potrivit unui comunicat postat pe rețelele de socializare de ministrul de externe Bruno Rodríguez Parrilla. „Există factori internaționali care au facilitat aceste schimburi”, a spus Díaz-Canel. Țara se confruntă cu o criză economică tot mai gravă. SUA au impus un blocaj petrolier asupra insulei încă din ianuarie, la scurt timp după ce aliatul său și un furnizor cheie de petrol, președintele venezuelean Nicolás Maduro, a fost răpit într-o operațiune militară extraordinară. O pană de curent masivă de săptămâna trecută a lăsat milioane de oameni de pe insulă fără energie electrică. La o conferință de presă vineri, Díaz-Canel a avertizat, de asemenea, că negocierile sunt „procese îndelungate” care necesită voință și canale de dialog, spunând: „Toate acestea necesită timp”.    

Baronul PSD Paul Stănescu s-a abținut de la votul privind prezența trupelor SUA la Kogălniceanu
Politică

Baronul PSD Paul Stănescu s-a abținut de la votul privind prezența trupelor SUA la Kogălniceanu

Baronul PSD Paul Stănescu s-a abținut de la votul privind prezența trupelor SUA la baza aeriană de la Kogălniceanu, arată votul electronic afiașt pe site-ul Camerei Deputaților. El este singurul membru PSD care nu a votat în favoarea solicitării SUA de a trimite la Kogălniceanu aeronave și personal militar, necesare intervenției din Iran.  Citește și: Guvernul israelian a tăiat salariile armatei iraniene și a Gărzii Revoluționare - Jerusalem Post Baronul PSD Paul Stănescu s-a abținut de la votul privind prezența trupelor SUA la Kogălniceanu La PNL, USR și UDMT nu a existat nici o defecțiune, toți parlamentarii acestor partide aprobând cererea SUA, avizată de CSAT. Unul dintre aceștia, de la PNL, figurează la rubrica „Nu a votat”.  Paul Stănescu a declarat, azi, pentru Hotnews, că a a votat „abținere” din greșeală. „Din greșeală am atins abținere. Până să votez pentru, s-a încheiat votul. Eu sunt pro-american, a fost o greșeală tehnică, a mea”, a spus senatorul PSD.  Digi 24 scria, în ianuarie 2025, că Paul Stănescu, Mihai Tudose și Victor Ponta erau pro Călin Georgescu și inclinau balanța spre susținerea acestuia pentru fotoliul de la Cotroceni. 

Prezența avioanelor SUA la Kogălniceanu va fi decisă de Parlament, a anunțat Nicușor Dan
Eveniment

Prezența avioanelor SUA la Kogălniceanu va fi decisă de Parlament, a anunțat Nicușor Dan

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat miercuri posibilitatea dislocării temporare în România a unor echipamente și forțe militare ale Statelor Unite, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Pentru implementarea acestei decizii este însă necesară aprobarea Parlamentului, care urmează să dezbată solicitarea transmisă de autorități. Președintele României, Nicușor Dan, a explicat că măsura face parte din cooperarea strategică dintre România și SUA și are un caracter exclusiv defensiv. Ședința CSAT Potrivit declarațiilor făcute de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, unul dintre subiectele principale ale ședinței CSAT a fost analiza solicitării privind aducerea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane. Citește și: Jurnalista Anne Applebaum, o critică a lui Trump, apără decizia lui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace Acestea includ avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații satelitare. Ultimele sunt corelate cu infrastructura militară existentă la baza de la Deveselu. „Punctul al treilea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare”, a declarat șeful statului. Echipamente „non-cinetice”, fără armament Președintele a subliniat că echipamentele propuse pentru dislocare nu sunt dotate cu armament și au un rol strict defensiv. „Aceste echipamente sunt defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici se spune că sunt echipamente non-cinetice”, a precizat Nicușor Dan. Autoritățile au insistat asupra faptului că aceste sisteme nu sunt destinate operațiunilor de atac, ci monitorizării și consolidării capacităților de apărare. Decizia finală aparține Parlamentului Pentru ca echipamentele și forțele militare americane să fie dislocate pe teritoriul României, este necesar votul Parlamentului. După ședința CSAT, administrația prezidențială a transmis o scrisoare către legislativ, solicitând aprobarea acestei măsuri. „Pentru ca aceste echipamente și aceste forțe militare să ajungă în România este nevoie de votul Parlamentului. În urma ședinței CSAT am trimis o scrisoare Parlamentului și vom avea o dezbatere în această după-amiază”, a explicat președintele. Dislocarea ar urma să se facă în baza Acordului de parteneriat strategic dintre România și Statele Unite. Colaborare similară cu cea din alte state NATO Nicușor Dan a subliniat că această formă de cooperare militară cu Statele Unite nu este una neobișnuită și se regăsește și în alte state membre NATO. Președintele a arătat că astfel de aranjamente sunt parte a mecanismelor de securitate colectivă ale Alianței Nord-Atlantice și contribuie la stabilitatea regională. Președintele dă asigurări: „România este o țară sigură” Potrivit președintelui, prezența temporară a echipamentelor americane nu reprezintă un motiv de îngrijorare, ci dimpotrivă, contribuie la creșterea securității. „Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a declarat Nicușor Dan.

Băsescu îi cere lui Nicușor Dan să-l taxeze scump pe Trump pentru baza Mihail Kogălniceanu
Eveniment

Băsescu îi cere lui Nicușor Dan să-l taxeze scump pe Trump pentru baza Mihail Kogălniceanu

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, consideră că autoritățile române trebuie să reacționeze prompt în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Într-un mesaj public, acesta a transmis că președintele Nicuşor Dan și instituțiile statului trebuie să ia decizii rapide, fără amânări sau ezitări, mai ales în condițiile în care Statele Unite ar putea avea nevoie de baza militară de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu. Baza de la Kogălniceanu, posibil punct strategic pentru SUA Traian Băsescu a afirmat că administrația americană își caută aliați în actualul context geopolitic și că Washingtonul ar putea solicita din nou sprijinul României. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Potrivit fostului șef al statului, accesul forțelor americane la baza de la Kogălniceanu este deja reglementat prin acordul bilateral semnat la București în 2005 și intrat în vigoare în 2006. Băsescu a subliniat că, în baza acestui acord, armata Statelor Unite poate utiliza infrastructura militară din România atunci când situația o impune. El a adăugat că sprijinul oferit trebuie privit în logica alianței strategice dintre România și Statele Unite, nu ca o concesie făcută unui lider politic. Critici la adresa lui Donald Trump În același mesaj, fostul președinte l-a criticat pe Donald Trump, afirmând că acesta ar fi ajuns într-o situație complicată după deciziile luate în relația cu Iranul și cu aliații europeni. Băsescu a susținut că liderul american ar fi retras demonstrativ o mare parte din militarii staționați la Kogălniceanu în 2025, decizie care, în opinia sa, ar fi fost salutată de Vladimir Putin. Totodată, fostul președinte a făcut referire și la declarațiile critice la adresa României venite de la JD Vance, pe care l-a numit „trompeta lui Trump”. În opinia lui Băsescu, dacă Statele Unite vor avea nevoie de baza militară românească pentru operațiuni în Orientul Mijlociu, acest lucru va avea și un cost. CSAT se reunește la Cotroceni Declarațiile lui Traian Băsescu vin în contextul reuniunii Consiliul Suprem de Apărare a Țării, convocată de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Ședința este programată miercuri, de la ora 9:30. Pe agenda discuțiilor se află mai multe teme legate de situația din Orientul Mijlociu, inclusiv implicațiile pentru securitatea României și impactul asupra pieței petroliere. De asemenea, membrii CSAT vor analiza posibilitatea dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare aliate, potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială.

140 de militari americani răniți de la începutul războiului cu Iranul. Opt sunt în stare gravă
Internațional

140 de militari americani răniți de la începutul războiului cu Iranul. Opt sunt în stare gravă

Aproximativ 140 de militari americani au fost răniți de la începutul conflictului cu Iranul, declanșat pe 28 februarie, potrivit unui anunț făcut de Pentagon. Majoritatea rănilor sunt considerate minore, iar o parte dintre militari au revenit deja la serviciu. Informația a fost transmisă într-un comunicat oficial al Departamentului Apărării, publicat în paralel cu briefingul de presă susținut la Casa Albă. Aproximativ 140 de militari americani răniți în conflict Potrivit Pentagonului, în total aproximativ 140 de membri ai forțelor armate americane au fost răniți de la începutul operațiunilor militare legate de războiul cu Iranul. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a precizat într-o declarație oficială că majoritatea acestor răni sunt de gravitate redusă. „Marea majoritate a acestor răni au fost minore”, a transmis reprezentantul Departamentului Apărării. Peste 100 de militari s-au întors deja la serviciu Potrivit datelor prezentate de Pentagon, 108 militari americani răniți au revenit deja la unitățile lor și și-au reluat activitatea. În același timp, Pentagonul a confirmat că opt membri ai forțelor armate americane sunt în continuare în stare gravă. „Opt militari rămân înregistrați ca fiind grav răniți și primesc cel mai înalt nivel de îngrijire medicală”, a precizat Sean Parnell. Autoritățile americane nu au oferit deocamdată detalii suplimentare despre circumstanțele în care au avut loc aceste răniri sau despre locațiile unde au fost implicați militarii.

Ucraina trimite experți militari în statele din Golf pentru a ajuta la interceptarea dronelor iraniene
Internațional

Ucraina trimite experți militari în statele din Golf pentru a ajuta la interceptarea dronelor iraniene

Experți militari ucraineni sunt așteptați în această săptămână în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, unde vor împărtăși experiența dobândită pe front în interceptarea dronelor de concepție iraniană. Anunțul a fost făcut marți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj audio. Experiența Ucrainei în combaterea dronelor iraniene Potrivit lui Volodimir Zelenski, nu mai puțin de 11 țări, printre care Statele Unite și mai multe state europene, au solicitat sprijinul Ucrainei pentru combaterea atacurilor cu drone iraniene în Orientul Mijlociu. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Armata ucraineană a acumulat o experiență vastă în acest domeniu, după ce Rusia a folosit în mod constant drone de tip Shahed în războiul declanșat împotriva Ucrainei. Kievul este vizat aproape zilnic de atacuri cu sute de astfel de drone cu rază lungă de acțiune. Dronele Shahed sunt de concepție iraniană, iar Rusia le produce acum la scară largă sub denumirea Gheran-2. Același tip de drone a fost utilizat recent de Iran în atacuri împotriva Israelului și a unor state din Golf, ca răspuns la bombardamentele israeliene și americane lansate împotriva unor obiective iraniene începând cu 28 februarie. „Toți experții americani știu că, atunci când vine vorba despre contracararea atacurilor masive cu drone Shahed, experiența Ucrainei este în prezent cea mai relevantă”, a declarat Zelenski. Kievul cere rachete antiaeriene în schimbul sprijinului În schimbul expertizei oferite statelor din Orientul Mijlociu, liderul ucrainean a cerut țărilor aliate ale Statelor Unite din Golf să sprijine Ucraina cu sisteme și rachete de apărare antiaeriană. Aceste echipamente sunt esențiale pentru Kiev, care continuă să se confrunte cu atacuri aeriene intense din partea Rusiei. Sistemele de apărare antiaeriană sunt considerate una dintre cele mai critice nevoi ale armatei ucrainene, în condițiile în care atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice și a orașelor ucrainene continuă. SUA, în situația de a cere ajutorul Ucrainei Potrivit informațiilor publicate de portalul Axios, Washingtonul se află într-o situație delicată. În urmă cu un an, Statele Unite ar fi respins o ofertă de cooperare venită din partea Ucrainei privind combaterea dronelor iraniene. Acum însă, oficialii americani sunt nevoiți să apeleze la experiența Kievului, iar unii dintre ei recunosc că refuzul inițial a fost o eroare tactică majoră. Propunerea ignorată a Kievului către Washington În august 2025, în cadrul unei întâlniri cu ușile închise la Casa Albă, Volodimir Zelenski i-ar fi propus lui Donald Trump o colaborare în domeniul tehnologiilor de interceptare a dronelor. Inițiativa urmărea consolidarea cooperării militare dintre cele două state, ca semn de recunoștință pentru sprijinul oferit de Washington Ucrainei în războiul împotriva Rusiei. În același timp, oficialii ucraineni avertizau asupra pericolului reprezentat de dezvoltarea accelerată a dronelor iraniene. Planul pentru centre regionale de combatere a dronelor La acea vreme, Kievul propusese și crearea unor „centre de drone de luptă” în Turcia, Iordania și în statele din Golf care găzduiesc baze militare americane. Potrivit agenției ucrainene UNN, experții ucraineni avertizau în rapoartele transmise Washingtonului că Iranul continuă să își perfecționeze dronele Shahed, ceea ce ar putea crește semnificativ riscurile de securitate în regiune.

În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul anti-dronă. A fost refuzat. Acum îl cheamă înapoi
Internațional

În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul anti-dronă. A fost refuzat. Acum îl cheamă înapoi

În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul său anti-dronă, dar a fost refuzat, prin tergiversarea proiectului de cooperare. Acum, confruntați cu valurile de drone iraniene Shahed, americanii îl cheamă înapoi, relatează publicația Axios. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct În 2025, Zelensky le-a oferit americanilor scutul său anti-dronă „La o reuniune cu ușile închise la Casa Albă, pe 18 august, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky i-a oferit președintelui Trump dronele interceptor ca o modalitate de a consolida relațiile și, potrivit unui oficial, de a-și arăta recunoștința pentru sprijinul acordat de SUA în fața agresiunii ruse. Ucrainenii au făcut o prezentare PowerPoint oficialilor americani, în care au afișat o hartă a Orientului Mijlociu și au transmis acest avertisment profetic: «Iranul îmbunătățește designul dronei Shahed cu atac unidirecțional». Prezentarea includea ideea creării de «centre de luptă cu drone» în Turcia, Iordania și statele din Golful Persic, unde se află bazele americane, pentru a face față amenințării din partea Iranului și a aliaților săi. «Am vrut să construim „ziduri de drone” și toate lucrurile necesare, cum ar fi radarul, etc.», a declarat un oficial ucrainean”, relatează Axios.  Președintele Trump ar fi spus echipei sale să lucreze cu trump, dar nu s-a petrecut nimic. Oficialii de la Casa Albă pur și simplu nu l-au crezut pe Zelensky. Joia trecută, potrivit New York Times, Statele Unite au cerut oficvial ajutorul Ucrainei.  O dronă Shahed costă 20-50.000 de dolari, iar ucrainenii le pot doborî la un preț mai mic. Potrivit Axios, Ucraina s-a oferit să cumpere arme americane cu banii obținuți din vânzarea acestui sistem către SUA. 

11 țări, inclusiv SUA, cer ajutorul Ucrainei pentru a combate dronele iraniene Shahed, afirmă Zelenski
Internațional

11 țări, inclusiv SUA, cer ajutorul Ucrainei pentru a combate dronele iraniene Shahed, afirmă Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că 11 state, printre care Statele Unite și mai multe țări europene, au solicitat sprijinul Kievului pentru a face față atacurilor cu drone iraniene care vizează state din Orientul Mijlociu. Potrivit liderului ucrainean, experiența armatei ucrainene în interceptarea dronelor de tip Shahed a devenit extrem de valoroasă, după mai bine de doi ani de război cu Rusia. 11 state au cerut sprijinul Ucrainei împotriva dronelor iraniene Volodimir Zelenski a declarat, într-o postare publicată pe Facebook, că Ucraina a primit până în prezent 11 solicitări oficiale de sprijin. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea „Pentru moment, am primit 11 cereri din partea unor țări vecine Iranului, a unor state europene și a Statelor Unite”, a precizat președintele ucrainean. Zelenski nu a oferit detalii despre toate statele implicate, însă a subliniat că Kievul a răspuns deja unor solicitări „cu decizii concrete și sprijin specific”. Experiența Ucrainei în combaterea dronelor Shahed Potrivit liderului ucrainean, există un interes major pentru expertiza acumulată de Ucraina în combaterea dronelor iraniene cu rază lungă de acțiune. Aceasta include: utilizarea dronelor interceptoare; sisteme de bruiaj electronic; programe de instruire pentru doborârea dronelor de tip Shahed. Armata ucraineană a dezvoltat aceste capacități în timpul războiului cu Rusia, care utilizează frecvent drone Shahed pentru atacuri asupra orașelor și infrastructurii energetice din Ucraina. Ucraina a trimis experți militari în Orientul Mijlociu Săptămâna trecută, Kievul a anunțat trimiterea unor specialiști militari în Orientul Mijlociu pentru a sprijini statele din Golf în respingerea atacurilor cu drone iraniene. Un prim exemplu este Iordania, unde Ucraina a trimis drone interceptoare și o echipă de experți militari pentru a ajuta autoritățile locale să contracareze atacurile. „Am reacționat imediat”, a explicat Zelenski, precizând că solicitarea a fost făcută de Statele Unite joi, iar echipa de specialiști a plecat din Ucraina chiar a doua zi, vineri. Iordania, aliat strategic al SUA în regiune Iordania este unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu și găzduiește o importantă bază militară americană. Această bază a fost vizată recent de atacuri iraniene, lansate ca represalii după bombardamentele aeriene efectuate de SUA și Israel asupra Iranului, operațiuni începute în urmă cu mai bine de o săptămână. Zelenski speră la sprijin militar suplimentar pentru Ucraina Într-o conferință de presă susținută duminică, Volodimir Zelenski a declarat că implicarea Ucrainei în sprijinirea securității regionale ar putea avea efecte pozitive și pentru Kiev. Președintele ucrainean speră că această cooperare militară va contribui la consolidarea capacităților defensive ale Ucrainei, inclusiv prin obținerea de echipamente suplimentare. Kievul are nevoie în special de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot și de armament pentru avioanele de luptă F-16. Deși Statele Unite nu mai furnizează echipamente militare gratuite Ucrainei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, livrările de armament continuă, fiind finanțate în mare parte de statele europene. Dronele Shahed, o armă centrală în conflictele recente Ucraina se confruntă aproape zilnic cu atacuri masive ale dronelor rusești cu rază lungă de acțiune, bazate pe modelul iranian Shahed. Rusia a copiat designul acestor drone și le produce acum în masă sub denumirea Gheran-2. Același tip de drone a fost folosit recent de Iran în atacurile asupra statelor din Golf și asupra Israelului, ca răspuns la bombardamentele israeliene și americane începute la finalul lunii februarie. Ucraina susține că dronele iraniene conțin componente rusești Volodimir Zelenski a declarat luni că noi informații indică utilizarea unor componente de fabricație rusească în dronele iraniene Shahed folosite în atacurile recente din Orientul Mijlociu. Liderul ucrainean a subliniat că Ucraina este dispusă să sprijine statele care îi oferă ajutor în apărarea împotriva agresiunii ruse. „Ucraina este pregătită să răspundă pozitiv cererilor celor care ne ajută să protejăm viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”, a afirmat Zelenski. Dronele interceptoare dezvoltate de industria ucraineană Industria de apărare a Ucrainei a dezvoltat în ultimii ani drone interceptoare speciale, concepute pentru a neutraliza dronele Shahed. Aceste aparate sunt relativ ieftine, de unică folosință, și au rolul de a intercepta și distruge dronele kamikaze cu rază lungă de acțiune înainte ca acestea să își atingă ținta. Tehnologia dezvoltată de Ucraina a devenit acum o resursă importantă pentru statele care se confruntă cu amenințarea dronelor iraniene.

Cum au încercat Statele Unite să schimbe guvernele altor țări: o istorie a intervențiilor de la Războiul Rece până azi
Internațional

Cum au încercat Statele Unite să schimbe guvernele altor țări: o istorie a intervențiilor de la Războiul Rece până azi

De-a lungul secolului al XX-lea și începutul secolului XXI, Statele Unite au fost implicate în numeroase operațiuni menite să influențeze sau să schimbe regimurile politice din alte țări. Fie au fost operațiuni clandestine ale serviciilor de informații, fie presiuni politice, sprijin pentru grupuri locale sau intervenții militare directe. În special în perioada Războiului Rece, schimbarea regimurilor percepute drept ostile sau apropiate de blocul sovietic a devenit un instrument central al politicii externe americane. Logica geopolitică a acestor intervenții a fost alimentată de teama extinderii comunismului și de dorința Washingtonului de a menține guverne favorabile Occidentului. Războiul Rece și strategia schimbării regimurilor Un studiu realizat de politologul Lindsey A. O’Rourke arată că, între 1947 și 1989, Statele Unite au încercat de 72 de ori să influențeze sau să schimbe guvernele altor state. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) Majoritatea acestor acțiuni au fost operațiuni secrete, coordonate în special de CIA. Aproximativ 66 dintre ele au fost clandestine, iar doar câteva au fost intervenții deschise. Rata de succes a acestor operațiuni a fost estimată la aproximativ 40%, ceea ce arată că multe dintre încercări au eșuat sau au produs rezultate imprevizibile. Motivațiile erau în principal geopolitice. Washingtonul încerca să limiteze extinderea influenței sovietice și să mențină guverne aliniate cu blocul occidental. În multe cazuri, intervențiile au fost justificate prin teoria „domino-ului”, potrivit căreia căderea unui stat în sfera comunistă putea determina prăbușirea altor guverne din aceeași regiune. Iran (1953) Un exemplu emblematic este Iranul, în 1953, când CIA și serviciul britanic MI6 au orchestrat operațiunea secretă cunoscută sub numele de Operation Ajax. Ținta intervenției a fost premierul ales democratic Mohammad Mossadegh, care naționalizase industria petrolieră dominată până atunci de interese britanice. După lovitura de stat, șahul Mohammad Reza Pahlavi și-a consolidat puterea și a devenit unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Regimul său autoritar a generat însă o opoziție tot mai puternică, iar nemulțumirile sociale au culminat cu Revoluția Islamică din 1979, care a instaurat regimul teocratic aflat până astăzi în conflict cu Washingtonul. Guatemala (1954) Un an mai târziu, în Guatemala, CIA a sprijinit răsturnarea președintelui Jacobo Árbenz. Guvernul său inițiase reforme agrare care afectau interesele companiei americane United Fruit Company, iar Washingtonul se temea de apropierea țării de blocul sovietic. Operațiunea, cunoscută sub numele de PBSUCCESS, a dus la instalarea unui regim militar. Lovitura de stat a inaugurat o perioadă lungă de instabilitate politică și conflicte interne, care aveau să culmineze cu un război civil devastator. Cuba (1961) Una dintre cele mai cunoscute încercări eșuate de schimbare de regim a fost invazia din Golful Porcilor, în Cuba, în 1961. După venirea la putere a lui Fidel Castro și apropierea acestuia de Uniunea Sovietică, administrația americană a sprijinit o forță de exilați cubanezi antrenați de CIA. Planul prevedea declanșarea unei revolte interne împotriva regimului comunist. Operațiunea s-a transformat însă într-un dezastru: invazia a fost rapid înfrântă de armata cubaneză, iar episodul a consolidat poziția lui Castro și apropierea strategică de Moscova. Republica Dominicană (1965) În 1965, Republica Dominicană se afla într-o situație extrem de instabilă după mai multe lovituri de stat și revolte. Țara era în pragul unui război civil, iar Washingtonul se temea de apariția unui guvern de stânga similar celui din Cuba. Statele Unite au intervenit militar în aprilie 1965, inițial unilateral, trimițând zeci de mii de soldați sub pretextul protejării cetățenilor americani aflați în țară. Ulterior, Organizația Statelor Americane a creat o forță multinațională care a preluat operațiunea și a încercat să stabilizeze situația politică. Intervenția a contribuit la instalarea unui guvern favorabil Statelor Unite și la stabilizarea temporară a situației interne. Chile (1973) Un alt episod controversat este lovitura de stat din Chile, în 1973, care l-a răsturnat pe președintele socialist Salvador Allende. Documente declasificate arată că Statele Unite au finanțat opoziția politică și au sprijinit eforturi de destabilizare economică a guvernului. Lovitura de stat a fost condusă de generalul Augusto Pinochet, iar Chile a intrat într-o perioadă de dictatură militară marcată de represiuni severe și încălcări grave ale drepturilor omului. Grenada (1983) În 1983, Statele Unite au intervenit militar în Grenada, un mic stat din Caraibe care își apropiase politica externă de Cuba și de Uniunea Sovietică. După asasinarea premierului Maurice Bishop în urma unei lovituri de stat interne, administrația președintelui Ronald Reagan a lansat operațiunea „Urgent Fury”. Invazia a fost susținută de mai multe state din regiune, dar a provocat critici internaționale și opoziția guvernului britanic, deoarece Grenada era membră a Commonwealth-ului. După intervenție, a fost instituită o administrație temporară, iar în 1984 au fost organizate alegeri. Panama (1989) La sfârșitul anilor 1980, relațiile dintre Washington și liderul panamez Manuel Noriega s-au deteriorat rapid. Deși Noriega colaborase anterior cu CIA, el a devenit un inconvenient pentru Statele Unite, fiind acuzat de trafic de droguri și manipularea procesului electoral. În decembrie 1989, președintele George H. W. Bush a ordonat operațiunea militară „Just Cause”, menită să îl înlăture pe Noriega de la putere. Armata americană a invadat Panama, iar politicianul opoziției Guillermo Endara a depus jurământul ca președinte. Noriega s-a predat câteva săptămâni mai târziu și a fost judecat în Statele Unite. Afganistan (2001) După atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, administrația președintelui George W. Bush a lansat operațiunea „Enduring Freedom” în Afganistan. Scopul principal era distrugerea rețelei Al-Qaeda și răsturnarea regimului taliban, care oferea adăpost organizației. Talibanii au fost îndepărtați rapid de la putere, iar un nou guvern susținut de Occident a fost instalat la Kabul. Stabilitatea politică s-a dovedit însă fragilă. După două decenii de conflict și retragerea trupelor occidentale în 2021, talibanii au revenit la putere, ceea ce a pus sub semnul întrebării eficiența pe termen lung a intervenției. Irak (2003) Invazia Irakului din 2003 a fost una dintre cele mai controversate intervenții americane. Administrația Bush a justificat războiul prin presupusa existență a armelor de distrugere în masă și prin dorința de a înlătura dictatura lui Saddam Hussein. După căderea regimului, Washingtonul a promis o tranziție rapidă spre democrație. Totuși, destrămarea instituțiilor statului irakian a creat un vid de putere care a alimentat violențe sectare și a permis ascensiunea grupării teroriste Statul Islamic. Mai mulți istorici au observat ulterior că decidenții americani au pornit de la presupunerea că democrația liberală se va instala relativ ușor după răsturnarea regimului, ipoteză care s-a dovedit eronată. Libia (2011) În contextul revoltelor din Primăvara Arabă, Statele Unite, Franța și Marea Britanie au sprijinit opoziția împotriva liderului libian Muammar Gaddafi. Sub umbrela operațiunii NATO „Unified Protector”, forțele occidentale au lansat atacuri aeriene împotriva regimului. În octombrie 2011, convoiul lui Gaddafi a fost atacat de aviația NATO, iar liderul libian a fost capturat și ucis de rebeli. Deși intervenția a dus la căderea regimului, Libia rămâne până astăzi fragmentată politic și marcată de instabilitate. Venezuela (2026) Unul dintre cele mai recente episoade controversate de intervenție americană a avut loc în Venezuela, în ianuarie 2026. Forțele speciale ale Statelor Unite l-au capturat pe președintele Nicolás Maduro într-o operațiune desfășurată la Caracas, justificată de Washington prin acuzații de narcoterorism și trafic de droguri. Maduro a fost transportat în Statele Unite pentru a fi judecat, iar vicepreședinta Delcy Rodríguez a preluat conducerea țării. În paralel, Washingtonul a reluat negocierile cu autoritățile venezuelene privind exploatarea rezervelor petroliere ale țării. Criticii au calificat operațiunea drept o încălcare a suveranității Venezuelei, în timp ce administrația americană a prezentat intervenția ca pe un pas spre o eventuală tranziție democratică.  

Noul ayatollah al Iranului, Mojtaba Khamenei, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său
Internațional

Noul ayatollah al Iranului, Mojtaba Khamenei, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său

Noul ayatollah al Iranului, Mojtaba Khamenei, este mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său, fostul ayatollah Ali Khamenei, arată mai multe evaluări. După ce numirea sa a devenit publică, Gărzile revoluționare iraniene au anunțat că sunt „gata să se supună în totalitate și să se sacrifice pentru a îndeplini poruncile divine ale Juristului Gardian al vremii, Eminența Sa Ayatollah Seyyed Mojtaba Khamenei”.  Citește și: Sondaj: O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Noul ayatollah al Iranului, mai radical și mai motivat să se răzbune pe Vest decât tatăl său O anchetă Bloomberg care a durat un an a descoperit că acesta conduce o rețea imobiliară importantă în străinătate prin intermediari, fără ca vreun activ să fie înregistrat direct pe numele său. Portofoliul include proprietăți de lux în Londra, o vilă în Dubai și hoteluri de lux în Frankfurt și Mallorca, finanțarea provenind în mare parte din veniturile din petrolul iranian, prin intermediul unor instituții financiare din Marea Britanie, Elveția, Liechtenstein și Emiratele Arabe Unite, prin intermediul unor companii fantomă.  Mojtaba Khamenei s-a născut pe 8 septembrie 1969 în Mashhad. A studiat teologia în Qom și a luptat ca tânăr voluntar în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980 — realizări care încă au greutate în rândul elitei revoluționare. Faptul că poartă turban negru, la fel ca tatăl său, arată că se consideră un descendent al profetului Mohammed. Pe rețelele sociale, este descris ca fiind „un extremist mesianic”, extrem de brutal.  Evaluările comportamentului său viitor menționează că, după declanșarea atacurilor aeriene împotriva regimului de la Teheran, Mojtaba Khamenei și-a pierdut cea mai mare parte a familiei:  Tatăl său: Ayatollah Ali Khamenei (ucis în atacurile inițiale) Mama sa: menționată în mai multe surse ca fiind ucisă în aceleași atacuri sau în atacuri conexe Soția sa: Zahra Haddad Adel sau Zahra Adel - există confirmarea explicită a uciderii sale în atacul în care a murit Ali Khamenei Un fiu, sora sa și cumnatul său au apărut în diverse relatări ca fiind uciși în bombardamentele din ultimele zile Televiziunea de stat iraniană l-a numit pe Mojtaba Khamenei „Jaanbaz [veteran de război rănit] al Ramadanului”, sugerând aparent că acesta a fost rănit în războiul în curs. De asemenea, a afirmat că Mojtaba vorbește fluent engleza, a absolvit cursuri specializate de psihologie și psihanaliză și are cunoștințe despre tehnologiile moderne, științele militare și afacerile de securitate, precum și despre principiile politice și cerințele executive ale țării.

Explozie la Ambasada SUA din Oslo: poliția investighează posibilitatea unui act terorist
Internațional

Explozie la Ambasada SUA din Oslo: poliția investighează posibilitatea unui act terorist

O explozie produsă în noaptea de sâmbătă spre duminică la Ambasada Statelor Unite din Oslo a declanșat o amplă anchetă a autorităților norvegiene. Incidentul nu s-a soldat cu victime, însă a provocat pagube materiale minore. Poliția analizează mai multe ipoteze, inclusiv posibilitatea unui atac terorist. Explozia a avut loc în zona secției consulare Potrivit poliției din Oslo, deflagrația s-a produs în jurul orei 01:00, afectând intrarea în secția consulară a ambasadei. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Imaginile difuzate de presa locală arată cioburi de sticlă împrăștiate în zăpada din fața clădirii, precum și crăpături vizibile într-o ușă groasă de sticlă. La baza acesteia au fost observate urme negre pe sol, cel mai probabil provocate de explozie. Deși pagubele au fost limitate, incidentul a mobilizat rapid autoritățile norvegiene, care au securizat zona și au început investigațiile încă din cursul nopții. Poliția analizează ipoteza unui act terorist Autoritățile nu exclud posibilitatea ca explozia să fie rezultatul unui atac deliberat. „Una dintre ipoteze este că a fost vorba de un act terorist, dar nu ne concentrăm exclusiv pe această pistă. Trebuie să rămânem deschiși și altor explicații”, a declarat Frode Larsen, șeful unității comune de investigații și informații a poliției, pentru televiziunea publică NRK. Anchetatorii au examinat locul exploziei pe parcursul întregii nopți pentru a identifica eventuale indicii privind natura dispozitivului exploziv și modul în care a fost plasat. Căutări ample pentru identificarea autorilor Poliția din Oslo a lansat o operațiune de amploare pentru identificarea suspectului sau a suspecților implicați în incident. La fața locului au fost mobilizate echipe canine, drone și elicoptere, în încercarea de a localiza „unul sau mai mulți potențiali autori”, potrivit unui comunicat oficial al poliției. Ancheta este desfășurată în colaborare cu Serviciul Norvegian de Securitate Internă (PST), care analizează inclusiv posibile legături cu amenințări la adresa intereselor americane. Reacția guvernului norvegian Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a condamnat incidentul, calificându-l drept „inacceptabil”. Oficialul a precizat că se află în contact permanent cu ministrul justiției, Astri Aas-Hansen, precum și cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Oslo, Eric Meyer. „Cazul este în prezent investigat de poliție și de serviciile norvegiene de securitate internă”, a transmis Ministerul de Externe. Nivelul de alertă rămâne moderat în Norvegia Autoritățile norvegiene au confirmat că nivelul național de amenințare teroristă rămâne stabil la trei pe o scară de cinci, nivel stabilit încă din noiembrie 2024. Purtătorul de cuvânt al PST, Martin Bernsen, a refuzat să confirme dacă înaintea incidentului au existat amenințări directe împotriva intereselor americane din Norvegia. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu În ultimele săptămâni, mai multe ambasade americane din Orientul Mijlociu au fost plasate în alertă maximă. Decizia a fost luată după ofensiva lansată de Statele Unite împreună cu Israelul împotriva Iranului, la 28 februarie. În urma acestei escaladări, unele reprezentanțe diplomatice americane au fost vizate de atacuri atribuite Teheranului. Deocamdată, anchetatorii norvegieni nu au stabilit dacă incidentul de la Oslo are vreo legătură cu acest context geopolitic tensionat. Investigațiile sunt în desfășurare.

SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios
Internațional

SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios

SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare, scrie site-ul Axios. „Prima întrebare este: unde se află? A doua întrebare este: cum ajungem acolo și cum obținem controlul fizic?”, a declarat oficial american pentru acest site.  Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Oficialul a arătat că sunt două opțiuni: extragerea uraniului din Iran sau diluarea acestuia la fața locului. SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul Potrivit Axios, regimul iranian este suspectat că deține 450 kg de uraniu îmbogățit în proporție de 60%, ceea ce ar putea fi suficient pentru fabricarea a 11 bombe nucleare în doar câteva săptămâni. Oficialii au declarat, de asemenea, pentru Axios că se ia în considerare și o altă decizie, și anume confiscarea insulei Kharg, care este responsabilă pentru majoritatea exporturilor de țiței ale Iranului. Kharg este o mică insulă stâncoasă situată la 25 de kilometri de coasta sudică a Iranului. Aceasta gestionează aproximativ două milioane de barili pe zi. Nouăzeci la sută din exporturile de țiței ale Iranului trec prin cheiurile sale de încărcare. Veniturile din aceste exporturi finanțează aproximativ 40% din bugetul guvernului iranian.  În plus, insula este un din puținele din golf care are resurse de apă.  Însă o hotărâre finală aparține președintelui Trump. 

SUA folosesc baze militare britanice pentru operațiuni împotriva Iranului. Bombardiere B-1 au sosit la RAF Fairford
Internațional

SUA folosesc baze militare britanice pentru operațiuni împotriva Iranului. Bombardiere B-1 au sosit la RAF Fairford

Forțele armate ale Statelor Unite au început să utilizeze baze militare din Regatul Unit pentru desfășurarea unor operațiuni defensive menite să împiedice Iranul să lanseze rachete în regiune, acțiuni care ar putea pune în pericol viețile cetățenilor britanici. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Ministerul Apărării de la Londra, printr-un mesaj publicat pe platforma X. Bombardiere americane B-1 au sosit la baza RAF Fairford Începând de vineri, bombardiere strategice americane B-1 au început să sosească la baza aeriană RAF Fairford, situată în sud-vestul Angliei, în comitatul Gloucestershire. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Potrivit informațiilor apărute în presa britanică, activitatea militară din zonă s-a intensificat rapid. Conform Sky News, un avion militar de transport Lockheed C-5 a aterizat recent la RAF Fairford, devenind al cincilea aparat militar american sosit pe aerodromul britanic în ultimele ore. Baza RAF Fairford este una dintre principalele facilități aeriene folosite de SUA în Europa pentru desfășurarea bombardierelor strategice. Londra a aprobat utilizarea bazelor după criticile lui Donald Trump Guvernul britanic a aprobat utilizarea unor baze militare de către armata americană, inclusiv RAF Fairford din Gloucestershire și baza Diego Garcia din Oceanul Indian, abia după ce președintele american Donald Trump l-a criticat public pe premierul britanic Keir Starmer. Trump i-a reproșat liderului de la Londra că nu a permis folosirea acestor facilități pentru primele lovituri americane asupra Iranului, în contextul escaladării tensiunilor din regiune. Ulterior, Londra a acceptat utilizarea bazelor pentru ceea ce oficialii britanici descriu drept operațiuni defensive specifice, menite să prevină atacuri iraniene. Keir Starmer: Regatul Unit nu era pregătit să intre într-un război Premierul britanic Keir Starmer a explicat miercuri motivele pentru care inițial a refuzat implicarea directă a Regatului Unit în operațiunile militare. El a afirmat că, sâmbăta trecută, guvernul britanic „nu era pregătit să riște intrarea țării într-un război fără o bază legală și fără un plan viabil”. Majoritatea britanicilor susțin prudența guvernului Un sondaj de opinie publicat vineri de institutul Survation arată că majoritatea britanicilor susțin poziția inițială prudentă a premierului Keir Starmer. Potrivit sondajului, 56% dintre britanici consideră corectă poziția inițială a guvernului. 27% cred că decizia a fost greșită. 49% doresc ca Regatul Unit să rămână în afara conflictului din Orientul Mijlociu, limitându-se la protejarea propriilor interese. 17% ar prefera implicarea activă alături de SUA și Israel. 20% cred că Londra ar trebui să se opună clar războiului.

Rușii vor plăti pentru că-i ajută pe iranieni, sugerează secretarul american de război
Internațional

Rușii vor plăti pentru că-i ajută pe iranieni, sugerează secretarul american de război

Statele Unite nu exclud informațiile potrivit cărora Rusia ar fi transmis Iranului date de intelligence despre obiective militare americane, într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă pentru CBS News că Washingtonul urmărește atent situația și are capacitatea de a evalua orice colaborare între Moscova și Teheran. Declarațiile vin după ce presa americană a relatat că Kremlinul ar furniza informații sensibile despre mișcările forțelor americane. Pentagonul: „Avem cele mai bune servicii de intelligence din lume” Pete Hegseth a subliniat că serviciile americane de informații sunt conștiente de contactele dintre Rusia și Iran și analizează constant fluxul de informații. Citește și: Ministrul Nazare a făcut accident la volanul unui autoturism pe care nu l-a menționat în declarația de avere. Nazare, mare beneficiar de împrumuturi de la oameni de afaceri „Comandanții noștri sunt la curent cu totul. Avem cele mai bune servicii de intelligence din lume”, a afirmat secretarul american al Apărării. Potrivit acestuia, Washingtonul monitorizează îndeaproape schimburile de informații dintre cele două state. „Știm cine vorbește cu cine, de ce vorbesc cu ei, cât de exacte ar putea fi acele informații și cum să integrăm aceste elemente în planurile noastre de luptă”, a adăugat Hegseth. Oficialul american a mai spus că președintele Donald Trump are „un talent incredibil” în a gestiona astfel de riscuri și în a menține echilibrul strategic. Rusia ar furniza Iranului informații despre forțele SUA Informațiile privind cooperarea militară dintre Moscova și Teheran au fost publicate de mai multe publicații americane. CNN și The Washington Post, citând surse apropiate serviciilor de informații americane, au relatat că Rusia ar transmite Iranului date despre amplasarea și mișcările trupelor, navelor și aeronavelor americane. The New York Times a publicat informații similare, citând oficiali americani care susțin că Kremlinul ar fi oferit Teheranului acces la date sensibile privind pozițiile forțelor SUA. Reacția lui Donald Trump: „Ce întrebare prostească!” Președintele Donald Trump a fost întrebat despre aceste relatări vineri, în timpul unui eveniment organizat la Casa Albă dedicat sporturilor universitare. Liderul american a respins întrebarea unui reporter Fox News. „Ce întrebare prostească! Vorbim despre altceva aici”, a răspuns Trump. Casa Albă a transmis ulterior că aceste informații nu schimbă semnificativ situația conflictului. Casa Albă: informațiile nu schimbă cursul războiului Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că, chiar dacă Rusia ar furniza Iranului informații, acest lucru nu ar modifica „în mod clar” situația militară. Declarația a fost făcută în contextul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite, Israel și Iran. Parteneriat strategic între Rusia și Iran Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de „parteneriat strategic”, care include cooperare militară și tehnologică. Cu toate acestea, acordul nu obligă cele două state să intervină militar dacă unul dintre ele este atacat. Oficial, Rusia nu este implicată în actualul conflict din Orientul Mijlociu. Totuși, relația militară dintre cele două țări este bine documentată. Rusia este unul dintre principalii furnizori de arme pentru Iran, în timp ce Teheranul a livrat drone și rachete utilizate de armata rusă în războiul din Ucraina. Experți: Iranul ar avea un avantaj major dacă primește date spațiale rusești Moscova a condamnat atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului, dar a evitat să îl critice direct pe Donald Trump. Mulți analiști consideră că această poziție reflectă dorința Kremlinului de a menține o relație funcțională cu Washingtonul în contextul negocierilor privind războiul din Ucraina. Experții citați de The Washington Post subliniază că Iranul dispune de doar câțiva sateliți militari și nu are o constelație spațială capabilă să ofere informații detaliate în timp real. În aceste condiții, accesul la capacitățile de supraveghere spațială ale Rusiei ar reprezenta un avantaj major pentru Teheran. Analiștii au remarcat, de asemenea, că primele atacuri ale Iranului din actualul conflict au fost extrem de precise și sofisticate, ceea ce ar putea indica utilizarea unor informații avansate de intelligence.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră