vineri 17 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

881 articole
Internațional

Iranul ar fi vrut să reia discuțiile cu SUA, dar Trump a refuzat: Le-am spus că e prea târziu

Președintele american Donald Trump a declarat marți că Iranul ar fi încercat să reia discuțiile cu Statele Unite, însă administrația de la Washington a respins inițiativa, pe fondul continuării operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel împotriva regimului de la Teheran. Trump refuză negocierile solicitate de Iran Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Trump a afirmat că structurile de apărare și conducerea militară a Iranului au fost grav afectate de ofensiva în curs. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază „Apărarea lor antiaeriană, Forțele Aeriene, Marina și leadership-ul lor s-au dus. Ei vor să discute. Le-am spus că este prea târziu”, a scris liderul de la Casa Albă. Trei zile de bombardamente intense și ripostă cu rachete și drone Declarațiile lui Donald Trump vin după trei zile de bombardamente intense asupra Iranului, în timp ce Teheranul continuă să riposteze prin lansarea de rachete și drone către Israel și către state arabe din regiune unde sunt amplasate baze militare americane. Aceste atacuri obligă SUA și aliații săi să utilizeze volume considerabile de rachete antiaeriene pentru a intercepta proiectilele iraniene. Potrivit informațiilor disponibile, nu toate rachetele și dronele au putut fi doborâte, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemelor de apărare din regiune. În acest context, Donald Trump a susținut că armata americană dispune de suficiente stocuri de armament și muniție pentru a face față unor conflicte de lungă durată, afirmând că SUA sunt pregătite chiar și pentru „războaie nesfârșite”. Regimul iranian nu dă semne de slăbire În pofida intensificării loviturilor aeriene și a uciderii ayatollahului Ali Khamenei, regimul de la Teheran nu pare să-și fi pierdut capacitatea de control intern. Obiectivul strategic al Washingtonului depășește neutralizarea programului nuclear și a celui de rachete balistice ale Iranului, vizând, potrivit declarațiilor anterioare, o schimbare de regim favorabilă intereselor americane. Totuși, analiștii atrag atenția că, în absența unei intervenții terestre, atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru a produce o schimbare de putere la Teheran. Trump nu exclude trimiterea de trupe americane în Iran Președintele american a declarat luni că „marele val” al ofensivei împotriva Iranului abia urmează și că nu va ezita să trimită trupe americane pe teren „dacă va fi necesar”. Această posibilitate ridică temeri privind escaladarea conflictului într-un război regional de amploare, cu implicații majore pentru securitatea Orientului Mijlociu și pentru stabilitatea piețelor energetice globale. Pe fondul intensificării operațiunilor militare și al declarațiilor ferme de la Washington, perspectiva reluării negocierilor dintre SUA și Iran pare, cel puțin pentru moment, îndepărtată.

Trump refuză negocierile solicitate de Iran (sursa: Facebook/The White House)
Iran, peste 700 de morți în urma atacurilor (sursa: Pexels/Ahmed akacha)
Internațional

Peste 700 de morți în urma atacurilor asupra Iranului. Bilanțul victimelor ar putea fi mult mai mare

Atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului au provocat un număr ridicat de victime, potrivit datelor oficiale și estimărilor organizațiilor pentru drepturile omului. Semiluna Roșie iraniană a anunțat marți că cel puțin 787 de persoane au fost ucise în urma atacurilor desfășurate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. 787 de persoane ucise în 153 de orașe Potrivit informațiilor publicate pe canalul oficial de Telegram al organizației, bombardamentele au vizat 153 de orașe din întreaga țară. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază 787 de persoane ar fi fost ucise în urma atacurilor. Reprezentanții Semilunii Roșii au precizat că peste 3.600 de echipe de intervenție în caz de urgență au fost mobilizate la nivel național pentru a acorda sprijin victimelor și pentru a participa la misiunile de salvare. În numeroase locații, operațiunile de căutare și recuperare continuă. Organizația Hengaw: peste 1.500 de morți de la începutul atacurilor Un bilanț semnificativ mai mare a fost prezentat de Hengaw Organization for Human Rights, organizație pentru drepturile omului cu sediul în Norvegia. Conform estimărilor făcute publice luni, numărul total al persoanelor ucise de la declanșarea atacurilor, sâmbătă, ar depăși 1.500. Organizația susține că aproximativ 1.300 dintre victime ar fi membri ai forțelor armate iraniene, în timp ce în jur de 200 ar fi civili. Hengaw afirmă că datele sunt colectate prin intermediul unei rețele de contacte aflate pe teritoriul Iranului, utilizată pentru documentarea victimelor și verificarea informațiilor din teren. Diferențe majore între bilanțurile oficiale și cele independente Diferența semnificativă dintre cifrele anunțate de Semiluna Roșie iraniană și cele estimate de organizația Hengaw ridică semne de întrebare cu privire la amploarea reală a pierderilor umane. În contextul conflictului, verificarea independentă a datelor rămâne dificilă, iar bilanțurile ar putea fi revizuite pe măsură ce informațiile din teren sunt confirmate. Între timp, echipele de intervenție continuă operațiunile de salvare în zonele afectate de bombardamente.

Darryl Nirenberg, noul ambasador al SUA în România (sursa: Facebook/U.S. Embassy Bucharest)
Eveniment

Nicușor Dan, întâlnire cu ambasadorul SUA în România. Darryl Nirenberg își începe oficial mandatul

Noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, Darryl Nirenberg, își prezintă marți, 3 martie 2026, scrisorile de acreditare, marcând începutul oficial al mandatului său la București. Potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială, la ora 14:00, ambasadorul agreat al SUA a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan. Ambasadorul nominalizat de Donald Trump Darryl Nirenberg a fost confirmat în funcția de ambasador al Statelor Unite ale Americii la București la finalul anului trecut. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Nominalizarea sa pentru postul de ambasador al SUA în România a fost făcută în mai 2025 de fostul președinte american Donald Trump. Potrivit Certificatului de competență emis la 25 iulie 2025 și publicat de Departamentul de Stat al SUA, vasta experiență a lui Nirenberg în domeniul legislativ și al politicii externe, precum și capacitatea sa de a conduce echipe în medii complexe, îl recomandă pentru această poziție diplomatică. Cine este Darryl Nirenberg: studii și începuturile carierei Darryl Nirenberg s-a născut la 23 septembrie 1959. A crescut într-un oraș din regiunea Upstate New York și a locuit timp de 40 de ani în Northern Virginia. A absolvit cu distincția „Cum Laude” Universitatea Colgate, în 1981. Ulterior, a obținut titlul de doctor în drept la Universitatea George Washington, urmând cursuri serale între 1982 și 1987, în timp ce lucra în Senatul SUA și își finanța singur studiile. Și-a început cariera ca asistent legislativ al senatorului S.I. Hayakawa și ca membru al personalului Comisiei pentru Agricultură a Senatului. Între 1987 și 1991, a activat în cadrul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului. De asemenea, a fost șef de cabinet și director legislativ al senatorului republican Jesse Helms, inclusiv în perioada în care acesta a condus Comisia pentru Relații Externe. Cariera în sectorul privat: partener în mari firme de avocatură După 14 ani în cadrul personalului Senatului american, Darryl Nirenberg a trecut în sectorul privat, începând cu 1995. A activat inițial în cadrul firmei internaționale de avocatură Patton Boggs LLP, unde, după doi ani ca asociat, a devenit partener. După aproape două decenii în această firmă, s-a alăturat companiei Steptoe LLP, tot în calitate de partener, poziție pe care a ocupat-o până la numirea sa în funcția de ambasador al SUA în România. Pe lângă activitatea profesională, Nirenberg a fost implicat în mai multe organizații comunitare și sportive, fiind membru în consiliile de administrație ale echipelor Arlington Little League, Northern Virginia Ice Dogs și ale filialei Mid-Atlantic din cadrul Positive Coaching Alliance. De asemenea, este mentor în programul de dezvoltare antreprenorială „Thought into Action” al Universității Colgate.

Spania nu susține acțiunile militare împotriva Iranului (sursa: Facebook/Ministerio de Asuntos Exteriores)
Internațional

Madridul nu susține acțiunile militare împotriva Iranului. SUA își mută avioanele KC-135 în Germania

Guvernul de la Madrid a anunțat oficial că nu va sprijini acțiunile militare lansate de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran și nu va autoriza utilizarea bazelor militare spaniole pentru astfel de operațiuni. Declarațiile au fost făcute luni de ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, și de ministrul apărării, Margarita Robles. Decizia a avut efecte imediate: aviația militară americană a început să își relocheze avioanele de realimentare KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații europene. Madridul invocă respectarea dreptului internațional Într-un interviu acordat presei, José Manuel Albares a subliniat că Spania cere respectarea dreptului internațional și a avertizat că „logica violenței nu face decât să ducă la noi escaladări”. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Șeful diplomației spaniole a precizat că, deși fiecare stat își stabilește independent politica externă, vocea Europei ar trebui să fie una a echilibrului și moderației, orientată spre dezescaladare și reluarea negocierilor. Guvernul spaniol nu va permite folosirea bazelor sale pentru nicio acțiune care nu respectă Carta Națiunilor Unite și normele dreptului internațional, a transmis Albares. Bazele Morón și Rota nu vor oferi sprijin operațiunilor împotriva Iranului Într-un interviu separat acordat postului public RTVE, ministrul apărării Margarita Robles a declarat că bazele militare din Morón de la Frontera și Rota, situate în sudul Spaniei, nu au oferit și nu vor oferi nicio formă de asistență Statelor Unite în acțiunile împotriva Iranului. Potrivit acesteia, utilizarea bazelor militare trebuie să respecte atât dreptul internațional, cât și acordul bilateral încheiat între Spania și SUA. SUA își mută avioanele KC-135 din Spania către Germania Ca urmare a poziției adoptate de Madrid, Forțele Aeriene ale SUA au redesfășurat cel puțin 15 avioane strategice de realimentare în zbor KC-135 Stratotanker din Spania către Germania și alte locații. Conform datelor publice ale platformei de monitorizare a traficului aerian Flightradar24: zece avioane KC-135 au decolat de la baza Morón de la Frontera către baza aeriană Ramstein Air Base din Germania; alte cinci aeronave au plecat de la baza Rota către o destinație necunoscută, după ce și-au dezactivat transponderele. Avioanele KC-135 sunt esențiale pentru realimentarea în aer a aeronavelor de atac implicate în bombardamente. Zboruri C-17 între Spania și Italia În ultimele ore au fost observate și zboruri efectuate de aeronave de transport strategic C-17 Globemaster III, utilizate pentru transportul de trupe și echipamente. Acestea au operat între baza Rota și baza aeriană Sigonella Air Base din Sicilia, Italia.

Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat, afirmă surse israeliene Foto: Facebook White House
Internațional

Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat - surse israeliene

Președintele SUA, Donald Trump, va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat, afirmă surse israeliene citate de Jerusalem Post. „Israelul este încrezător nu numai că schimbarea regimului în Iran este posibilă, dar și că SUA vor rămâne în luptă până când acest lucru se va întâmpla, au declarat luni oficiali israelieni de rang înalt pentru The Jerusalem Post. Aceasta contrazice afirmațiile oficialilor americani care au vorbit cu Reuters și și-au exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea schimbării regimului în Iran”, scrie Jerusalem Post. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Trump va continua să atace Iranul până când regimul de la Teheran va fi schimbat „El și-a stabilit deja obiectivul. Vrea să înlocuiască regimul și nu are nicio intenție să ia piciorul de pe accelerație”, a spus un oficial israelian citat de Jerusalem Post. În schimb, până acum, în această operațiune nu au fost bombardate site-urile nucleare iraniene.  Un alt oficial israelian a spus, pentru Jerusalem Post, că atacurile cu rachete îndreptate împotriva statelor din Golf au determinat aceste țări să concluzioneze că este necesară o schimbare de regim la Teheran. Mai mulți comentatori de pe rețelele sociale arată că atacurile SUA și Israelului s-au orientat către poliție, bazele serviciilor secrete și sediile milițiilor pro-Gărzile Revoluționare, încercând în mod evident să elimine potențiala rezistență la viitoarele acțiuni de masă ale poporului iranian care ar putea duce la schimbarea regimului.

Avioane de luptă americane doborâte în Kuweit (sursa: aljazeera.com)
Internațional

VIDEO Avioane de luptă F-15 americane, doborâte accidental de apărarea aeriană din Kuweit

Trei avioane de luptă F-15 americane s-au prăbușit în Kuweit, fiind doborâte din greșeală de apărarea aeriană kuweitiană, în contextul atacurilor lansate de Iran asupra regiunii. Informația a fost confirmată luni de United States Central Command (CENTCOM). Incidentul a avut loc în timpul unei confruntări intense care a inclus atacuri aeriene iraniene, dar și lansări de rachete balistice și drone. Avioanele, doborâte accidental de apărarea kuweitiană Potrivit comunicatului transmis de CENTCOM, aeronavele americane au fost „doborâte din greșeală de apărarea aeriană kuweitiană” în timpul operațiunilor desfășurate în regiune. Citește și: „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Toți cei șase membri ai echipajelor s-au catapultat în siguranță și nu au fost raportate victime. Reprezentanții comandamentului militar american au precizat că autoritățile din Kuweit au recunoscut incidentul și au oferit sprijin în cadrul operațiunii militare aflate în desfășurare împotriva Iranului. Imagini video apărute în spațiul public au arătat un avion de război american prăbușindu-se luni dimineață deasupra Kuweitului, în timp ce un membru al echipajului era vizibil parașutându-se. Fum în apropierea Ambasadei SUA din Kuweit Într-un incident separat, martorii au relatat că s-a observat fum în apropierea complexului Ambasadei SUA din Kuweit. La fața locului au intervenit autospeciale de pompieri și ambulanțe. Până la acest moment, Ambasada SUA și Departamentul de Stat al SUA nu au oferit un punct de vedere oficial privind acest incident.

„Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Foto: Facebook
Politică

„Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv

„Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului: președintele formațiunii, George Simion, nu a făcut nici un comentariu pe acest subiect. Nici purtătorul de cuvânt al formațiunii, Dan Tănasa, nu a făcut vreun comentariu, pe X/Twitter.  Citește și: Din Jilava în Bragadiru, primarii din Ilfov s-au strâns în jurul lui Thuma, cu mesaje ceaușiste: „Susțin viziunea președintelui cu tărie!” Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR și potențial premier al acestui partid, nu pare nici el interesat de acest subiect.  „Trumpiștii” din AUR, tăcere deplină după atacul SUA asupra Iranului. Dungaciu, foarte evaziv Nici Călin Georgescu nu a simțit nevoia să salute lichidarea dictatorului iranian Khamenei sau să spună ceva despre atacul asupra regimului de la Teheran. Singurul comentariu pe acest subiect a fost făcut de Dan Dungaciu, care a fost extrem de evaziv. „Cea mai mare greșeală pe care putem să o facem atunci când încercăm să înțelegem ce se întâmplă acum în Iran este să privim dinspre trecut. Trecutul nu mai este astăzi o carte de învățătură, în niciun caz pe această speță. Dacă vrem să înțelegem ceva, trebuie să privim dinspre viitor. Viitorul însă nu îl știm, dar avem o indicație extrem de importantă numită strategia de securitate a SUA”, își începe el articolul de pe pagina de internet a AUR.  Însă el nu ratează momentul pentru a scrie: „Tot ce se întâmplă în lume, tot ce se întâmplă pe planetă, nu ne transmite decât un singur semnal politic: actuala putere trebuie să plece cât mai repede, pentru că nu are soluție la niciuna dintre problemele pe care le-am sugerat mai sus, fie că e vorba de problematica internă, fie că e vorba de problematica externă”.  

Mizele războiului lui Trump cu Iranul (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Războiul lui Trump cu Iranul: interes american sau succes geopolitic pentru Israel?

Atacul lansat de administrația Trump împotriva Iranului nu este doar o nouă escaladare în Orientul Mijlociu, ci un moment de răscruce pentru echilibrul strategic al regiunii. Oficial, Washingtonul invocă securitatea națională și prevenirea unei amenințări nucleare. Neoficial însă, conflictul ridică o întrebare esențială: cine are cu adevărat mai mult de câștigat din această confruntare – Statele Unite sau Israelul? Mizele războiului lui Trump cu Iranul Decizia lui Donald Trump de a lansa o ofensivă militară amplă împotriva Iranului și de a vorbi deschis despre schimbarea de regim la Teheran reprezintă una dintre cele mai riscante mișcări geopolitice ale mandatului său. Citește și: ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Oficial, obiectivul este clar: eliminarea amenințării nucleare iraniene, neutralizarea programului de rachete și stoparea sprijinului pentru grupările armate din regiune. Neoficial însă, miza este mult mai complexă – și profund politică. În joc nu este doar echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, ci și viitorul politic al lui Trump și relația strategică dintre Statele Unite și Israel. Promisiunea „sfârșitului războaielor” și contradicția iraniană Donald Trump a revenit la Casa Albă promițând să închidă capitolul „războaielor fără sfârșit” care au marcat intervențiile americane din Irak și Afganistan. Retorica sa a fost constant orientată împotriva intervenționismului clasic și a „nation-building-ului” promovat de administrațiile anterioare. Atacul asupra Iranului schimbă radical acest registru. Lansarea unei campanii aeriene fără o dezbatere amplă în Congres și fără un plan clar pentru „ziua de după” contrazice direct promisiunea de retragere strategică. În plus, o parte importantă a bazei sale electorale – segmentul izolaționist al mișcării „America First” – privește cu suspiciune orice nouă aventură militară în Orientul Mijlociu. Pentru Trump, războiul devine astfel un pariu personal: fie va fi perceput drept liderul care a rezolvat „problema iraniană”, fie drept președintele care a deschis un nou front imprevizibil. Programul nuclear iranian: între realitate și retorică Justificarea centrală a intervenției este blocarea programului nuclear iranian. Totuși, situația este mai ambiguă decât o sugerează discursul oficial. Iranul este semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară, iar acordul nuclear din 2015 – abandonat chiar de Trump în primul său mandat – conținea angajamente pe termen lung privind limitarea îmbogățirii uraniului. Instalațiile majore au fost deja grav afectate în loviturile anterioare. Rămâne incert cât de mult poate fi afectat suplimentar programul nuclear exclusiv prin bombardamente aeriene. Facilitățile subterane adânci și eventualele stocuri relocate de material îmbogățit ridică semne de întrebare asupra eficienței totale a campaniei. Există, de asemenea, un risc strategic: presiunea militară ar putea convinge definitiv Teheranul că doar o capacitate nucleară reală îi poate garanta supraviețuirea, accelerând exact ceea ce Washingtonul încearcă să prevină. Schimbarea de regim: un obiectiv seducător, dar periculos Retorica privind „libertatea Iranului” evocă intervenții anterioare care au promis democratizare rapidă și au livrat instabilitate. Istoria recentă arată că schimbarea de regim prin forță externă produce rareori stabilitate. Căderea unui lider nu înseamnă automat consolidarea unui regim democratic. În cazul Iranului, Garda Revoluționară rămâne o structură puternică, capabilă să preia controlul într-un scenariu de haos intern. Un astfel de rezultat ar putea radicaliza și mai mult statul iranian, complicând pe termen lung interesele americane. Cui îi folosește mai mult confruntarea? Numeroși analiști susțin că adevăratul câștigător al escaladării este Israelul. Dacă operațiunea rămâne limitată și produce un recul real al programelor iraniene fără o escaladare regională, Trump ar putea revendica o victorie politică importantă. Însă dacă conflictul se transformă într-un război de uzură sau generează instabilitate regională extinsă, costurile vor reveni în primul rând Washingtonului. Pentru Israel,confruntarea cu Iranul are o logică strategică mult mai coerentă. Beneficiile strategice sunt mai clare și mai directe: reducerea unei amenințări percepute drept existențială și consolidarea poziției sale regionale. Benjamin Netanyahu avertizează de peste două decenii asupra „amenințării iraniene”, fie că este vorba despre programul nuclear, fie despre rachetele balistice sau sprijinul pentru Hezbollah și Hamas. Slăbirea Iranului aduce beneficii directe Israelului: diminuarea sprijinului acordat grupărilor ostile de la granițele sale, consolidarea superiorității militare regionale, reducerea riscului unui conflict pe mai multe fronturi. Pentru guvernul de la Ierusalim, un Iran destabilizat sau semnificativ slăbit înseamnă un mediu strategic mai favorabil.

Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Foto: Israeli Air Force
Internațional

ANALIZĂ Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului

Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului: liderul suprem, ayatollahul Khamenei, a fost ucis - era cel mai longeviv dictator aflat în viață, de peste 36 de ani la putere - au lichidat zeci de lideri de la Teheran, au distrus complet apărarea antiaeriană a țării și au limitat capacitatea de a lansa rachete. Deși internetul este întrerupt în Iran, apar filmări, care pot fi geolocalizate, care arată iranienii sărbătorind în stradă moartea lui Khamenei și bombardamentele asupra forțelor de represiune. Citește și: Cine sunt bugetarii români cu apartamente în Dubai, emirat bombardat de Iran  Ce obiective au atins Israelul și SUA după 36 de ore de bombardamente asupra Iranului Oficialii armatei israeliene au anunțat că aproximativ 40 de comandanți militari de rang înalt, inclusiv șeful statului major al forțelor armate iraniene, au fost uciși în doar un minut de la declanșarea bombardamentelor. Avioanele militare americane și israeliene au lovit sute de baze de rachete balistice, lansatoare și multiple fabrici de arme. Se estima că Iranul avea între 2.500 și 3.000 de rachete balisitice, care putea fi lansate în cele mai diferite moduri. Ele puteau fi ascunse oriunde pe suprafața uriașă a Iranului. Cu toate acestea, loviturile de până acum realizate de Iran sunt mult sub așteptările inițiale.  A fost atacată și flota iraniană: comandamentul central al SUA, Centcom, a anunțat scufundarea unei corvete.  Sâmbătă seara și duminică dimineața, mulțimi de iranieni au ieșit în stradă, aclamând și cântând, după ce s-a aflat că liderul suprem Ali Khamenei a fost ucis. Internetul și serviciile de telefonie sunt aproape complet întrerupte în Iran, ceea ce face dificilă verificarea informațiilor și evaluarea manifestațiilor. The New York Times, citând apeluri video cu trei locuitori din Teheran, a afirmat că „muzica persană de dans a umplut străzile”.  Ziarul a publicat și videoclipuri – cu fețele unor persoane blurate – cu manifestațiile din Abdanan, un oraș kurd unde mulți protestatari au fost uciși în ianuarie, arătând bărbați și femei care aplaudau și claxonau în mijlocul străzii la auzirea veștii că Khamenei a fost ucis.  

Von der Leyen, ținta ironiilor după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni Foto: X/Twitter
Internațional

Von der Leyen, ținta ironiilor după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni

Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a devenit ținta ironiilor pe rețelele sociaLE după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni, în Colegiul de Securitate al Comisiei Europene. „Luni nu este zi liberă în Spania (Ziua Insulelor Baleare)? Mai bine așteptați până marți, pentru a nu perturba ziua de odihnă obligatorie”, i-a scris un antreprenor, Matthias Schmidt. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Von der Leyen, ținta ironiilor după ce a anunțat că situația din Iran va fi discutată abia luni „Dragi iranieni, Mi-ar plăcea să vă ajut, dar diseară facem fondue cu Agnetha. Și magazinele nu sunt deschise duminica, așa că de ce aș face-o? Cu respect, Ursula”, a comentat jurnalistul Benjamin Butterworth. „Sunt de acord, dar trebuie să clarificăm faptul că stabilitatea și securitatea regională nu sunt mai importante decât protejarea weekendului. Weekendurile trebuie protejate. La urma urmei, suntem UE. Trebuie să fim un model pentru ceea ce înseamnă un echilibru bun între viața profesională și cea personală”, i-a transmis Siqi Chen, un investitor cu 156.000 de urmăritori pe Twitter. Monika Palotai, care se autodefinește drept „mamă a unor băieți extraordinari” a primiut 13.000 de like-uri - cu 3.000 mai multe decât von der Leyen pentru comentariul: „UE trebuie să pregătească un document oficial în 12 puncte pentru a se asigura că războiul actual este dus în conformitate cu ESG, GDPR, Legea privind serviciile digitale (DSA), Directiva privind diligența necesară în materie de sustenabilitate corporativă (CSDDD), Pactul UE privind migrația și azilul și toate inițiativele ecologice. În caz contrar, vor fi adoptate noi reglementări privind toate războaiele viitoare”.  Ce a scris von der Leyen: „Având în vedere situația actuală din Iran, convoc luni o reuniune specială a Colegiului de Securitate. Pentru securitatea și stabilitatea regională, este extrem de important să nu se înregistreze o escaladare a conflictului prin atacuri nejustificate ale Iranului asupra partenerilor din regiune”.  Mesajul ei are peste 10.000 de comentarii, imensa majoritate fiind ironice. 

Peste 200 de morți după atacul asupra Iranului (sursa: BBC)
Internațional

Peste 200 de morți după atacul SUA–Israel asupra Iranului, potrivit Semilunii Roșii

Ofensiva militară lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului s-a soldat, potrivit primului bilanț furnizat de Semiluna Roșie Iraniană, cu cel puțin 201 morți și 747 de răniți. Guvernul iranian nu a publicat o cifră oficială, însă autoritățile locale au confirmat victime numeroase în mai multe orașe. Atacurile au vizat obiective din Teheran, dar și din alte centre importante precum Tabriz și Isfahan, marcând una dintre cele mai grave escaladări militare din regiune din ultimii ani. Complexul în care locuiește Ali Khamenei, lovit în atacuri Imagini satelitare verificate de BBC arată că complexul rezidențial în care locuiește Ali Khamenei a fost lovit. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Presa iraniană a susținut inițial că liderul suprem este în viață și coordonează operațiunile de apărare. Ulterior, președintele american Donald Trump a declarat pentru NBC News că informațiile privind moartea ayatollahului sunt „o poveste corectă”, iar mai târziu a afirmat pe platforma Truth Social că liderul suprem iranian a murit. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a sugerat, într-un discurs televizat, că „tiranul a încetat să mai existe”, afirmând că planul de distrugere a Israelului „nu mai există”. Teheranul promite represalii: „O lecție de neuitat” Ali Larijani, șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a transmis un mesaj dur către Washington și Tel Aviv, promițând o „lecție de neuitat”. „Îi vom face pe criminalii sioniști și pe americanii nerușinați să-și regrete acțiunile”, a scris oficialul iranian pe X, anunțând represalii împotriva „opresorilor internaționali”. Victime civile: atac asupra unei școli și asupra unei săli de sport Autoritățile locale au raportat că peste 100 de persoane, majoritatea fete, au murit în urma unui atac asupra unei școli primare din orașul Minab, în sudul țării. Un alt bombardament a lovit o sală de sport din Lamerd, provocând cel puțin 15 morți. Aceste incidente amplifică îngrijorările privind impactul asupra populației civile. Iranul ripostează: rachete asupra Israelului și bazelor americane Ca reacție, Iranul a lansat valuri de rachete și drone împotriva Israelului și a bazelor americane din Orientul Mijlociu. Alarmele aeriene au fost activate din nou în Jerusalem și Tel Aviv, unde 21 de persoane au fost rănite. Gărzile Revoluționare au anunțat atacuri asupra sediului Flotei a Cincea a Marinei SUA din Bahrein, dar și asupra unor baze din Qatar și Emiratele Arabe Unite. Reacții internaționale: ONU, UE, China și Rusia cer reținere Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune de urgență pentru a discuta situația din Iran. La rândul său, Ursula von der Leyen a anunțat convocarea unei reuniuni de urgență a Colegiului de Securitate al Comisiei Europene. Ambasadorul Chinei la ONU, Fu Cong, a condamnat ofensiva SUA și Israelului, calificând-o drept „nerușinată” și subliniind că utilizarea forței în relațiile internaționale este „inacceptabilă”. La rândul său, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a susținut că justificarea Washingtonului privind prevenirea obținerii armei nucleare de către Iran este nefondată, afirmând că Teheranul „a fost înjunghiat în spate” în pofida deschiderii sale către diplomație.

Orientul Mijlociu, baze americane atacate (sursa: X/U.S. Central Command)
Internațional

Represalii după atacul SUA asupra Iranului: baze americane din Orientul Mijlociu, vizate de rachete

Operațiunea militară lansată de Statele Unite împotriva Iranului a declanșat o serie de atacuri de represalii asupra a cel puțin patru baze americane din Orientul Mijlociu. Gărzile Revoluționare iraniene au revendicat lovituri asupra unor obiective strategice din Bahrein, Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite, în timp ce tensiunile regionale continuă să escaladeze. Bahrein: baza Flotei a Cincea a SUA, țintă directă În Bahrain, Gărzile Revoluționare au confirmat că au vizat sediul United States Fifth Fleet, una dintre cele mai importante structuri navale americane din regiune. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Baza, utilizată de Marina SUA încă din 1948, dispune de un port în ape adânci capabil să găzduiască portavioane și alte nave militare de mari dimensiuni. În Bahrein sunt staționate nave dragoare de mine, unități de sprijin logistic și vedete rapide ale pazei de coastă americane. Autoritățile din regat au anunțat inițial că baza a fost lovită de rachete, confirmând astfel amploarea atacului. Qatar: explozii în apropierea bazei Al-Udeid În Qatar, explozii au fost auzite în apropierea bazei aeriene Al Udeid Air Base, cea mai mare bază militară americană din regiune. Instalația găzduiește centre de comandă, avioane de luptă, aeronave de transport, aparate de realimentare în aer și platforme de informații. Iranul mai atacase Al-Udeid și în luna iunie, ca reacție la loviturile americane asupra infrastructurii nucleare iraniene. Kuweit: rachete asupra bazei Ali Al-Salem În Kuwait, autoritățile locale au raportat că „mai multe rachete balistice” au vizat baza aeriană Ali Al Salem Air Base. Aici sunt staționate o escadrilă logistică americană și drone de atac MQ-9 Reaper. Deși Kuweitul susține că proiectilele au fost interceptate, Italia – care are militari dislocați în bază – a anunțat că o rachetă iraniană a provocat „daune semnificative” pe pistă. Potrivit autorităților de la Roma, niciun militar italian nu a fost rănit. Kuweitul găzduiește și Camp Arifjan, unde se află cartierul general avansat al componentei terestre a United States Central Command (Centcom). În această țară sunt depozitate și stocuri militare americane prepoziționate. Emiratele Arabe Unite: fum la baza Al Dhafra În United Arab Emirates, martori au observat fum ridicându-se din zona bazei Al Dhafra Air Base, situată în Abu Dhabi. Statele Unite mențin aici o importantă escadrilă aeriană expediționară, inclusiv drone MQ-9 Reaper. Baza este utilizată periodic și de avioane de luptă americane. Irak: prezență militară în curs de retragere În Iraq, trupele americane sunt desfășurate în regiunea autonomă kurdă ca parte a coaliției internaționale împotriva Islamic State. Conform unui acord între Washington și Bagdad, misiunea militară americană ar urma să se încheie până în septembrie. Forțele SUA s-au retras deja din alte instalații din Irak. După declanșarea războiului din Fâșia Gaza în octombrie 2023, forțele americane din Irak și Siria au fost vizate în repetate rânduri de grupări pro-iraniene. Siria: retragere militară în curs În Syria, Statele Unite au menținut ani la rând o prezență militară în cadrul eforturilor internaționale împotriva Statului Islamic. Potrivit mai multor surse, retragerea trupelor americane este în curs și ar urma să fie finalizată în aproximativ o lună.

SUA folosesc drone explozive împotriva Iranului (sursa: centcom.mil)
Internațional

SUA au folosit pentru prima dată în luptă drone explozive împotriva Iranului

Armata americană a anunțat sâmbătă că a utilizat pentru prima dată în luptă drone explozive de tip „kamikaze” în cadrul operațiunilor împotriva Iranului. Tehnologia, deja consacrată în conflictul dintre Ucraina și Rusia, marchează o schimbare importantă în modul de desfășurare a operațiunilor militare americane. Potrivit autorităților militare, aceste drone de atac de unică folosință au fost folosite pentru a lovi ținte iraniene, în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Drone de atac de unică folosință, utilizate pentru prima dată United States Central Command (Centcom) a precizat într-un comunicat publicat pe platforma X că unitatea Task Force Scorpion Strike a folosit pentru prima dată în luptă drone de atac explozive cu costuri reduse. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei „Task Force Scorpion Strike a utilizat pentru prima dată în luptă drone de atac de unică folosinţă şi la costuri reduse”, se arată în mesajul oficial al comandamentului militar american. Task Force Scorpion Strike, unitate creată recent Unitatea Task Force Scorpion Strike a fost înființată în decembrie anul trecut, fiind special concepută pentru operațiuni rapide și tehnologice, adaptate noilor tipuri de război asimetric. Folosirea dronelor explozive indică o adaptare a tacticilor americane la modele deja testate pe scară largă în conflictul din Europa de Est, unde astfel de dispozitive au devenit un instrument central al confruntărilor dintre Rusia și Ucraina. Drone kamikaze: tehnologie ieftină, impact strategic major Dronele de atac de unică folosință, cunoscute și sub denumirea de drone kamikaze, sunt proiectate pentru a lovi direct ținta și a se autodistruge la impact. Avantajul lor constă în costul redus, mobilitatea ridicată și capacitatea de a penetra sisteme defensive tradiționale.

FBI ridică nivelul de alertă teroristă în SUA (sursa: Facebook/FBI – Federal Bureau of Investigation)
Internațional

FBI ridică nivelul de alertă teroristă în SUA după atacul americano-israelian asupra Iranului

Biroul Federal de Investigații, Federal Bureau of Investigation (FBI), a ridicat sâmbătă nivelul de alertă teroristă în Statele Unite, în urma atacului comun lansat de SUA și Israel împotriva Iranului. Decizia vine pe fondul temerilor privind posibile represalii sau acțiuni izolate pe teritoriul american. Kristi Noem: „Monitorizăm îndeaproape orice amenințare la adresa patriei” Kristi Noem, secretarul pentru Securitate Internă, a anunțat că se află în „coordonare directă” cu agențiile de informații și forțele de ordine pentru a monitoriza și dejuca orice potențială amenințare. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Potrivit oficialului american, autoritățile analizează permanent fluxurile de informații și mențin un nivel ridicat de vigilență pentru a preveni eventuale atacuri sau acțiuni destabilizatoare pe teritoriul SUA. Serviciul Secret suplimentează măsurile de securitate United States Secret Service a anunțat, la rândul său, o suplimentare a securității în toate locațiile aflate sub protecția sa, inclusiv în jurul președintelui și al altor lideri politici de rang înalt. În paralel, departamentele de poliție locale din întreaga țară, inclusiv New York City Police Department, au activat protocoale speciale de precauție. Patrulele au fost intensificate în zone sensibile, precum lăcașuri de cult, sedii diplomatice și obiective considerate potențial vulnerabile. SUA și Israel lansează un atac la scară largă împotriva Iranului Statele Unite și Israelul au desfășurat sâmbătă o operațiune militară de amploare împotriva Iranului. Teheranul a ripostat prin lansarea de rachete asupra teritoriului israelian și asupra bazelor militare americane din regiune, amplificând tensiunile din Orientul Mijlociu. Donald Trump anunță operațiunea din Florida Donald Trump a anunțat lansarea operațiunii militare sâmbătă dimineață, din reședința sa privată Mar-a-Lago. Președintele american, al cărui guvern negocia anterior un pact nuclear cu Teheranul, a declarat că obiectivul final al intervenției este răsturnarea regimului iranian.

Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii Foto: X/Twitter
Internațional

Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii

UPDATE 22.10: Ar fi fost găsit trupul ayatollahului Khamenei.  Știrea inițială: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei. Și, se pare că în mare măsură, Israelul a atins acest obiectiv. La ora redactării acestei știri, erau tot mai puternice zvonurile că ayatollahul fusese ucis.  Semnele că liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, „nu mai este”, sunt din ce în ce mai evidente, a afirmat premierul Benjamin Netanyahu într-o declarație video adresată publicului israelian. Un post israelian de televiziune susține că Netanyahu ar fi văzut trupul lui Khamenei, scos dintre dărâmături.  El a spus că în această dimineață Israelul a eliminat comandanți ai IRGC, înalți oficiali ai regimului iranian și înalți oficiali din domeniul nuclear.  Fiul ayatollahului, Mojtaba Khamenei - un posibil succesor - ar fi murit în bombrdamente.  Potrivit Jerusalem Post, zeci de înalți oficiali iranieni ar fi fost asasinați sâmbătă, existând indicii că Israelul s-a concentrat pe această parte a bombardamentelor comune SUA-Israel, în timp ce forțele americane s-au concentrat pe alte aspecte, precum atacarea aparatelor de rachete balistice, ținte navale și ținte nucleare. Ali Larijani, care în ultimele săptămâni a fost înlocuitorul lui Khamenei la conducerea țării, în timp ce ayatollahul era ascuns pentru a evita asasinarea, ar fi fost ucis.  Ali Shamkhani, un alt consilier de securitate de vârf al lui Khamenei, ar fi putut fi și el ucis. Se credea că a murit în operațiunea din iunie 2025, dar a supraviețuit. Șeful Gărzii Revoluționare Islamice, generalul Mohammad Pakpour, care a preluat acest post după ce predecesorul său a fost ucis în iunie 2025, ar putea fi și el mort. Șeful armatei iraniene, Abdolrahim Mousavi, care a preluat această funcție după ce predecesorul său a fost ucis în iunie 2025, ar putea fi și el mort. Ministrul apărării iranian, Amir Nasirzadeh, ar putea fi, de asemenea, printre înalții oficiali asasinați.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră