vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sua

702 articole
Internațional

Efectul Trump: rujeola revine în SUA - cea mai gravă epidemie din ultimele trei decenii

Gravă epidemie de rujeolă în SUA. Statele Unite se confruntă în 2025 cu cea mai severă epidemie de rujeolă din ultimii peste 30 de ani, potrivit unui raport publicat de Universitatea Johns Hopkins. Peste 1.200 de cazuri confirmate și trei decese, dintre care doi copii mici, conturează un peisaj epidemiologic alarmant. Gravă epidemie de rujeolă în SUA Rujeola, considerată eradicată oficial în SUA în anul 2000 datorită campaniilor de vaccinare, a revenit în forță pe fondul scăderii ratei de imunizare și al neîncrederii crescânde în autoritățile sanitare. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Specialiștii trag un semnal de alarmă: boala este extrem de contagioasă și poate avea complicații grave, inclusiv pneumonie și encefalită. De la începutul anului, au fost raportate 1.277 de cazuri de rujeolă în aproape 40 din cele 50 de state americane. Statul cel mai afectat este Texas, unde se înregistrează peste 60% din totalul cazurilor. Specialiștii de la Universitatea Johns Hopkins avertizează că cifrele reale ar putea fi chiar mai mari, din cauza subraportării. Epicentrul: o comunitate religioasă Epidemia a izbucnit la sfârșitul lunii ianuarie, într-o comunitate rurală menonită din sudul Texasului, unde reticența față de vaccinuri este ridicată. Rata scăzută de imunizare a facilitat răspândirea accelerată a bolii în întreaga regiune. Robert Kennedy Jr., acuzat că alimentează criza sanitară Secretarul american al Sănătății, Robert Kennedy Jr., este acuzat de experți și oficiali din domeniul sănătății că a contribuit la agravarea epidemiei. Cunoscut pentru poziția sa antivaccin, Kennedy ar fi alimentat neîncrederea în vaccinul contra rujeolei prin promovarea de informații false și teorii conspiraționiste. Epidemii majore și în Canada și Mexic Revenirea rujeolei nu se limitează la SUA. Și Canada și Mexicul se confruntă cu epidemii majore în 2025: Canada a înregistrat peste 3.500 de cazuri, cele mai multe în provincia Ontario, și un deces al unui sugar. Mexic a raportat aproape 2.600 de cazuri și nouă decese, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății. Specialiștii avertizează Medicii și epidemiologii atrag atenția că rujeola nu este o simplă boală a copilăriei, ci o afecțiune periculoasă care poate avea consecințe fatale în lipsa vaccinării. Ei subliniază că revenirea bolii reflectă efectele directe ale campaniilor antivaccin și ale erodării încrederii publice în știință și autorități.

Gravă epidemie de rujeolă în SUA (sursa: Pexels/Matilda Wormwood)
Musk nu poate fi președintele SUA (sursa: X/America Party)
Internațional

Elon Musk a înființat Partidul Americii după ce a intrat în conflict deschis cu Trump

Musk nu poate fi președintele SUA. Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a intrat oficial în politica americană anunțând înființarea propriului partid, „Partidul Americii”. Cu toate acestea, nu va putea niciodată candida la președinția SUA, din cauza unei interdicții constituționale legate de locul nașterii sale. Nici democrații, nici republicanii nu-l mai reprezintă După o ruptură publică de președinte Donald Trump, pe care îl susținuse anterior în cursa pentru alegerile din 2024, Elon Musk a declarat că nici Partidul Democrat, nici Partidul Republican nu mai reflectă voința reală a cetățenilor. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Astfel, a decis să creeze o alternativă politică prin care să se implice personal în viața publică americană. Musk nu poate fi președintele SUA Deși ambițiile sale politice sunt evidente, Elon Musk nu poate ocupa funcția de președinte sau vicepreședinte al Statelor Unite, potrivit Articolului II, Secțiunea 1 din Constituția americană. Acesta prevede că doar cetățenii „născuți în SUA” sunt eligibili pentru cea mai înaltă funcție în stat. Fiind născut în Pretoria, Africa de Sud, Musk a dobândit cetățenia americană abia în 2002, după ce fusese naturalizat canadian în anii ’80. Prin urmare, nu îndeplinește criteriul constituțional esențial. „Nu pot fi președinte”, recunoaște Musk Miliardarul recunoaște public această limitare legală. Într-o declarație din octombrie 2024, spunea: „Bunicul meu era american, dar eu m-am născut în Africa, așa că nu pot fi președinte.” Modificarea Constituției, aproape imposibilă Un amendament constituțional ar fi singura cale prin care Musk ar putea deveni eligibil. Totuși, experții spun că acest scenariu este foarte puțin probabil. Potrivit profesorului Philip Bobbitt de la Universitatea Texas, un astfel de amendament necesită susținerea a două treimi din Congres sau din statele membre, urmată de ratificarea de către trei sferturi din statele americane. În actualul context politic polarizat, o astfel de modificare este practic imposibilă. Ce funcții politice poate ocupa Elon Musk Deși drumul spre Casa Albă îi este blocat, Elon Musk poate totuși candida pentru funcții legislative. Acestea sunt posibile la Camera Reprezentanților, unde e nevoie de cel puțin 7 ani de cetățenie americană, sau Senatul Statelor Unite, unde e necesară o vechime de 9 ani ca cetățean american.

Parteneriat Ucraina–SUA pentru producția de drone (sursa: X/Volodymyr Zelenskyy)
Internațional

Zelenski anunță acord cu un gigant american din apărare: Ucraina va primi sute de mii de drone

Parteneriat Ucraina–SUA pentru producția de drone. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat încheierea unor acorduri importante cu parteneri internaționali pentru intensificarea producției de drone, o componentă esențială în apărarea țării împotriva agresiunii rusești. Parteneriat Ucraina–SUA pentru producția de drone Zelenski a precizat că Ucraina a încheiat un acord cu una dintre cele mai importante companii din industria de apărare a Statelor Unite pentru creșterea capacității comune de producție de drone. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Această colaborare va permite livrarea a „sute de mii de drone suplimentare pe an”, iar în anii următori volumul va fi și mai mare, potrivit liderului ucrainean. Producție comună de arme în Danemarca În paralel, Ucraina a semnat un acord cu Danemarca pentru producerea de arme pe teritoriul scandinav, extinzând astfel parteneriatul militar bilateral. „Lucrăm deja în Danemarca și în curând și în alte țări partenere-cheie”, a declarat Zelenski. El a subliniat că aceste acorduri vor viza nu doar dronele, ci și alte tipuri de armament necesar urgent pe front. Atacuri asupra țintelor militare din Rusia Zelenski a reafirmat că Ucraina va continua să lovească ținte militare în adâncimea teritoriului rus, menționând o serie de atacuri recente asupra companiilor din industria de apărare, bazelor aeriene și rafinăriilor de petrol. Sâmbătă, autoritățile ruse au raportat multiple atacuri cu drone, inclusiv asupra orașului Voronej, ceea ce a dus la perturbări semnificative ale traficului aerian de pasageri în plin sezon estival. Conversație „productivă” între Zelenski și Donald Trump Președintele ucrainean a oferit și detalii despre o conversație telefonică recentă cu președintele american Donald Trump. „A fost probabil cea mai bună și mai productivă discuție a noastră din ultima vreme”, a spus Zelenski, fără a preciza detalii concrete despre conținutul dialogului.

Trump oprește negocierile comerciale cu Canada (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

Război comercial între SUA și Canada: Trump anunță sistarea oricăror negocieri

Trump oprește negocierile comerciale cu Canada. Președintele american Donald Trump a anunțat încetarea tuturor discuțiilor comerciale cu Canada, ca reacție la o măsură fiscală adoptată de autoritățile canadiene. Anunțul a fost făcut vineri, printr-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social. Trump oprește negocierile comerciale cu Canada Declarația lui Trump vine ca răspuns la taxa canadiană pe serviciile digitale, o măsură fiscală care vizează companiile din domeniul tehnologiei. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Liderul de la Casa Albă a calificat această taxă drept „un atac direct și flagrant împotriva țării noastre”. Mesajul transmis pe Truth Social „Pe baza acestei taxe scandaloase, sistăm acum TOATE discuțiile despre Comerț cu Canada, cu efect imediat”, a scris Trump, folosind majuscule în stilul său caracteristic. Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, va anunța ce tarife va impune Canadei pentru a putea continua activitățile comerciale cu Statele Unite. Ce este taxa pe serviciile digitale? Taxa pe serviciile digitale (DST) din Canada vizează companiile uriașe care oferă servicii digitale – precum publicitate online sau comerț electronic – și care obțin venituri de peste 20 de milioane de dolari din surse canadiene. Giganți precum Amazon, Apple, Airbnb, Google, Meta și Uber vor fi impozitați cu trei la sută din veniturile generate de utilizatorii și clienții din Canada. Taxa este în vigoare din anul trecut, însă primele plăți sunt scadente începând de luni. Măsura are efect retroactiv din 2022, astfel că firmele vor ajunge să plătească o notă de plată de aproximativ 2 miliarde de dolari americani până la sfârșitul lunii iulie. De ce introduce Canada această taxă? Un beneficiu important este creșterea veniturilor la buget. Biroul pentru Buget al Parlamentului estima anul trecut că taxa va aduce peste 7 miliarde de dolari în următorii cinci ani. Liberalii au promis prima dată această taxă în timpul alegerilor federale din 2019, sub conducerea fostului prim-ministru Justin Trudeau. Totuși, aplicarea ei a fost amânată ani la rând, deoarece mai multe țări au dorit să colaboreze pentru un plan global de taxare digitală care să poată fi aplicat în mai multe state. Cum întârzierile se prelungeau, Canada a decis să meargă mai departe cu propriul plan fiscal. Pe lângă generarea de venituri, Ottawa a prezentat DST ca o modalitate de a actualiza legislația fiscală și de a taxa veniturile obținute în Canada de companii cu sediul în străinătate. Poziția Statelor Unite Statele Unite s-au opus taxei încă de la început, deoarece aceasta afectează în principal giganții americani din tehnologie. Oficialii americani au susținut că taxa discriminează companiile din SUA, iar Congresul american – de obicei divizat între democrați și republicani – a fost, în mod rar, unit în criticarea planului Canadei. Asociația Industriei de Calculatoare și Comunicații (Computer & Communications Industry Association) a estimat că firmele americane ar putea plăti până la 1 miliard de dolari anual dacă această măsură rămâne în vigoare.

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cere SUA să intensifice presiunile asupra Moscovei

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat miercuri, după summitul NATO de la Haga, că Uniunea Europeană și-a epuizat, în mod obiectiv, capacitatea de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei prin sancțiuni. Merz a făcut apel la Statele Unite să preia inițiativa și să intensifice presiunile asupra Moscovei pentru a determina reluarea negocierilor de pace cu Ucraina. Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei Într-o conferință de presă susținută după reuniunea liderilor NATO, Merz a subliniat că unele măsuri restrictive, precum reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc destinat statelor terțe, pot fi impuse doar cu sprijinul Statelor Unite. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Cancelarul a dezvăluit că a discutat acest subiect direct cu președintele american Donald Trump, reamintindu-i că acest dosar „este în mâinile sale”. UE nu poate acționa singură: apel la cooperare transatlantică „În UE, în mod obiectiv am epuizat ceea ce putem face”, a afirmat Merz, adăugând că procesul de adoptare a unei poziții unitare asupra sancțiunilor din partea Washingtonului „nu s-a încheiat încă”. Liderul german a insistat asupra necesității unui front comun euro-atlantic pentru a sprijini Ucraina și a contracara agresiunea rusă. Nu va exista o soluție militară Cancelarul german a atras atenția că este puțin probabil ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie printr-o soluție militară. Totuși, el a subliniat că eforturile actuale ale Uniunii Europene „nu sunt suficiente” pentru a asigura o dezescaladare durabilă a conflictului. Rusia amenință întreaga Europă, nu doar Ucraina Friedrich Merz a avertizat că pericolul reprezentat de Rusia nu se limitează la Ucraina. Potrivit acestuia, întreaga Europă și aliații din NATO sunt vizați de amenințarea rusă. „Nu știm dacă într-o zi nu ne vor testa pregătirea”, a declarat Merz, sugerând necesitatea unei vigilențe sporite din partea comunității internaționale.

Rusia susține că a sprijinit Iranul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul susține că a ajutat Iranul prin poziția de condamnare a loviturilor americane

Rusia susține că a sprijinit Iranul. Președinția Rusiei a respins marți acuzațiile conform cărora nu ar fi sprijinit suficient Iranul, subliniind că Moscova a adoptat o „poziție clară” în condamnarea atacurilor aeriene lansate de SUA și Israel împotriva Republicii Islamice Rusia susține că a sprijinit Iranul Președintele rus Vladimir Putin a condamnat ferm loviturile americane asupra siturilor nucleare din Iran, pe care le-a catalogat drept „nejustificate”. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent În plus, a reamintit tratatul de cooperare strategică încheiat între Rusia și Iran în ianuarie. Moscova promite ajutor pentru Iran, fără detalii concrete Putin a declarat luni că Rusia va încerca să ajute poporul iranian, însă fără a furniza detalii despre natura acestui sprijin. Între timp, surse iraniene au transmis că Teheranul este dezamăgit de sprijinul oferit până în prezent de Moscova. Kremlinul respinge comparațiile cu Siria Întrebat despre o eventuală paralelă cu situația din Siria, unde Rusia a refuzat suplimentarea forțelor pentru susținerea regimului Assad, Kremlinul a afirmat că astfel de comparații sunt „menite să submineze parteneriatul ruso-iranian”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că Rusia a sprijinit efectiv Iranul prin poziționarea sa fermă, și a menționat că ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a apreciat acest lucru în cadrul întâlnirii cu Vladimir Putin. Daunele din Iran, încă neclare Peskov a precizat că este prea devreme pentru o evaluare clară a daunelor provocate instalațiilor nucleare iraniene. „Informațiile continuă să sosească, dar nimeni nu are în acest moment o imagine clară”, a adăugat el. Kremlinul neagă primirea unei scrisori oficiale de la Khamenei Întrebat despre o presupusă scrisoare a liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, transmisă prin Abbas Araghchi, Peskov a negat existența unui document oficial. „Au existat mesaje, dar nu s-a transmis nicio scrisoare scrisă, așa cum a relatat Reuters”, a declarat acesta. Rusia salută încetarea focului anunțată între Israel și Iran Președintele american Donald Trump a anunțat luni o încetare completă a focului între Israel și Iran, care ar putea pune capăt unui conflict de 12 zile. Milioane de iranieni au fugit din Teheran, iar tensiunile regionale au escaladat rapid. Peskov a salutat inițiativa: „Dacă s-a obținut într-adevăr o încetare a focului, nu putem decât să o salutăm”. El a menționat și contribuția Qatarului la intermedierea armistițiului și a subliniat că Federația Rusă a cerut pace încă de la începutul acestui conflict.

Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului (sursa: Pexels/Ricardo José)
Internațional

Prețul țițeiului a început să crească după loviturile SUA în Iran. E posibilă o scumpire cu 50%

Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului. Prețurile țițeiului au crescut luni la cele mai ridicate valori din ianuarie, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Tensiunile din regiune alimentează temerile privind întreruperea aprovizionării globale cu petrol. Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului La bursa ICE Futures din Londra, barilul de petrol Brent a urcat cu aproape 2%, ajungând la 78,53 dolari la ora 5:03 GMT, după ce atinsese anterior 81,40 dolari — cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie În același timp, pe piața Nymex din New York, barilul de „light sweet crude” s-a apreciat cu 2,04%, ajungând la 75,35 dolari, după un vârf de 78,40 dolari. Atacuri americane asupra instalațiilor nucleare iraniene Escaladarea a fost provocată de lansarea operațiunii „Ciocanul de la Miezul Nopții”, prin care SUA au atacat instalațiile de îmbogățire a uraniului din Iran. Au fost utilizate 14 bombe anti-buncăr GBU-57 și zeci de rachete Tomahawk, iar atacurile au implicat peste 125 de avioane militare. Atacurile au vizat amplasamentele de la Fordo, Natanz și Isfahan, provocând distrugeri vizibile din satelit. Pericolul închiderii strâmtorii Ormuz Iran, al treilea producător OPEC, ar putea reacționa prin închiderea strâmtorii Ormuz, punct strategic prin care trece circa 20% din transportul global de petrol. Presa iraniană anunță că Parlamentul a aprobat deja această măsură, deși în trecut autoritățile de la Teheran nu și-au pus în aplicare amenințările. Prețul petrolului ar putea urca la 120 dolari Analiștii avertizează că actuala criză geopolitică ar putea duce la o creștere rapidă a cotației petrolului Brent spre 100 sau chiar 120 dolari barilul. Goldman Sachs estimează că o închidere a strâmtorii Ormuz timp de o lună ar putea împinge prețul Brent la 110 dolari. Impact asupra aurului și dolarului În paralel, investitorii s-au orientat spre dolar, ceea ce a dus la o scădere de 0,2% a cotației aurului, până la 3.362,29 dolari uncia. Aprecierea monedei americane face aurul mai scump pentru deținătorii altor valute, afectând cererea pe termen scurt.

SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului (sursa: Fox News)
Internațional

SUA cer Chinei să convingă Iranul să nu închidă strâmtoarea Ormuz

SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului. Secretarul de stat american Marco Rubio a transmis duminică un avertisment ferm către Iran, în contextul tensiunilor generate de atacul aerian al SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene. Rubio a cerut Chinei să intervină diplomatic, avertizând că închiderea strâmtorii Ormuz ar reprezenta o „greșeală teribilă” cu consecințe economice grave pentru Iran și restul lumii. SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului Presa iraniană a anunțat că parlamentul de la Teheran a aprobat închiderea strâmtorii Ormuz ca măsură de represalii, în urma atacului american. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Totuși, decizia finală aparține Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Rubio a declarat, într-o intervenție la Fox News, că guvernul chinez ar trebui să exercite presiuni asupra Iranului pentru a nu închide strâmtoarea, amintind că Beijingul este dependent de petrolul care tranzitează Ormuz. „Dacă iranienii fac asta, va fi sinucidere economică pentru ei. Economiile altor țări ar suferi mai mult decât a noastră”, a subliniat Rubio. O decizie care ar putea escalada conflictul Blocarea strâmtorii Ormuz ar însemna o escaladare masivă, avertizează oficialul american. SUA și alte țări ar putea răspunde ferm unei astfel de mișcări, cu riscul declanșării unei crize energetice globale. 20% din petrolul mondial trece prin Ormuz Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai strategice rute maritime din lume, prin care circa 20% din petrolul exportat la nivel global ajunge la consumatori. O eventuală blocare ar duce la creșterea accelerată a prețurilor la petrol și la destabilizarea piețelor internaționale. Iranul ezită, dar presiunea crește De la începutul campaniei de bombardamente lansate de Israel vineri, Iranul a evitat să lovească interese economice americane, de teama unui răspuns militar. Totuși, atacul SUA asupra instalațiilor de la Fordow, Natanz și Isfahan schimbă ecuația. Teheranul ia acum serios în calcul blocarea traficului petrolierelor.

Operațiunea SUA în Iran, tactici diversioniste (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Bombardarea siturilor nucleare iraniene - operațiune cu multe diversiuni, plan elaborat luni de zile

Operațiunea SUA în Iran, tactici diversioniste. Statele Unite au lansat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, cea mai amplă operațiune aeriană cu bombardiere B-2 din istoria sa militară. Denumită „Midnight Hammer”, misiunea a vizat trei instalații nucleare iraniene – Fordow, Natanz și Isfahan – și a fost pregătită în secret timp de luni de zile, potrivit declarațiilor oficiale ale Pentagonului. Raidul a implicat peste 125 de aeronave Operațiunea a mobilizat 7 bombardiere invizibile B-2 Spirit, avioane de realimentare, recunoaștere și vânătoare, submarine care au lansat rachete Tomahawk. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan În total, au fost lansate aproximativ 70 de rachete și bombe ghidate, inclusiv 14 bombe anti-buncăr GBU-57 asupra țintelor subterane. Țintele principale: Fordow, Natanz și Isfahan Bombe penetrante GBU-57 au lovit instalațiile de la Fordow și Natanz, centre-cheie în programul nuclear iranian. Instalația de la Isfahan a fost atacată cu rachete Tomahawk lansate de pe submarine americane, începând cu ora 21:00 GMT. Operațiunea SUA în Iran, tactici diversioniste Pentru a păcăli apărarea iraniană o parte din avioane a zburat spre Pacific, către Guam. Restul au păstrat comunicațiile la minimum, zburând spre Iran pe o rută ocolitoare. Avioanele F-22 și F-35 au deschis culoarul de atac, detectând amenințări aeriene. Au fost lansate momeli pentru a deruta sistemele radar iraniene. Uzina subterană de la Fordow Instalația de la Fordow, amplasată la circa 80 de metri sub un munte, este cea mai bine protejată facilitate nucleară a Iranului. Primele bombe au fost lansate la 22:40 GMT, iar ultima țintă a fost lovită la 23:05 GMT. Avioanele americane, nevătămate Potrivit generalului Dan Caine, nicio aeronavă americană nu a fost doborâtă, iar sistemele de apărare iraniene nu au reacționat, semn că atacul a fost complet neașteptat și neidentificat. Președintele american Donald Trump a asistat la desfășurarea operațiunii de la Casa Albă, după o zi petrecută la terenul său de golf. El a autorizat personal atacul, descris de secretarul Apărării Pete Hegseth drept „curajos și strălucit”. Obiectivul: neutralizarea amenințării nucleare Secretarul american al Apărării a precizat că misiunea a avut un caracter chirurgical, fără victime civile sau militare. Scopul a fost neutralizarea infrastructurii nucleare, nu înlăturarea conducerii de la Teheran. Trump: „Iranul trebuie să aleagă pacea” Într-un mesaj către națiune, președintele Trump a transmis un avertisment clar Iranului: „Alegeți între pace și o tragedie mai mare decât ceea ce ați văzut în ultimele opt zile.” El a afirmat că instalațiile nucleare iraniene au fost complet distruse, însă evaluările oficiale ale armatei israeliene privind amploarea pagubelor sunt încă în curs. Implicarea Israelului și limitările sale tehnice Atacurile americane au completat campania israeliană începută vinerea trecută. Surse militare susțin că armata israeliană nu deținea bombe suficient de puternice pentru a lovi instalațiile adânc îngropate precum Fordow, motiv pentru care a fost necesară intervenția SUA.

Moscova condamnă atacurile SUA asupra Iranului (sursa: X/MFA Russia)
Internațional

Prima reacție oficială a Moscovei după loviturile SUA asupra Iranului: un comunicat al MAE

Moscova condamnă atacurile SUA asupra Iranului. Rusia a reacționat dur duminică după atacurile aeriene lansate de Statele Unite asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, calificând acțiunea drept o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Ministerul rus de Externe a emis un comunicat oficial în care condamnă ferm aceste bombardamente. Moscova condamnă atacurile SUA asupra Iranului „Decizia iresponsabilă de a lansa atacuri cu rachete și bombe pe teritoriul unui stat suveran, indiferent de argumentele invocate, încalcă în mod flagrant dreptul internațional”, a transmis diplomația rusă. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan Ministerul rus de Externe a făcut apel la calm și la revenirea la calea dialogului diplomatic: „Facem apel la încetarea agresiunii și la eforturi sporite pentru a crea condiții favorabile unei soluționări politice și diplomatice.” Ministrul iranian de Externe, așteptat la Moscova În urma atacurilor americane, Iranul își intensifică contactele diplomatice. Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a anunțat că va efectua o vizită oficială la Moscova. „Voi merge la Moscova în această după-amiază și voi purta discuții serioase cu președintele rus mâine”, a declarat Abbas Araghchi, prezent la Istanbul în cadrul unei reuniuni a Organizației Cooperării Islamice (OCI).

Atacul din Iran, pagubele reale, necunoscute (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Siturile nucleare iraniene au fost lovite cu 14 bombe anti-buncăr, dar nu sunt cunoscute pagubele

Atacul din Iran, pagubele reale, necunoscute. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că raidul aerian desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică asupra instalațiilor nucleare iraniene a reprezentat un „succes incredibil și copleșitor”. Potrivit acestuia, operațiunea a distrus ambițiile nucleare ale Iranului. Totuși nu se știe clar ce pagube a provocat acest atac. „Operațiunea Miezul Nopții” Comandantul-șef al armatei americane, generalul Dan Caine, a oferit detalii despre amploarea operațiunii, denumită „Operațiunea Miezul Nopții”: Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan 14 bombe anti-buncăr GBU-57 utilizate; zeci de rachete de croazieră Tomahawk lansate; implicarea a peste 125 de avioane militare. „Ambițiile nucleare ale Iranului au fost distruse” La aceeași conferință de presă, Pete Hegseth a subliniat că operațiunea planificată de președintele Donald Trump a fost „curajoasă și strălucită”, demonstrând revenirea capacității de descurajare a Statelor Unite. „Când acest președinte vorbește, lumea ar trebui să asculte”, a adăugat Hegseth. Trump: Instalațiile de la Natanz, Isfahan și Fordow, distruse Președintele Donald Trump a afirmat că atacurile au distrus principalele centre de îmbogățire a uraniului din Iran: Natanz, Isfahan și Fordow. Acestea reprezentau puncte-cheie în programul nuclear iranian. Atacul din Iran, pagubele reale, necunoscute În ciuda declarațiilor SUA, armata israeliană a transmis că evaluările privind pagubele produse sunt încă în curs, în special în cazul complexului subteran de la Fordow. Această uzină, aflată la aproximativ 80 de metri sub un munte, poate fi lovită doar cu bombe GBU-57, armă exclusiv americană lansabilă de bombardierele B-2. În prezent, nu este clar dacă Iranul a apucat să retragă uraniul îmbogățit din instalația de la Fordow înainte de atac.

Atacul din Iran, criticile republicanilor americani (sursa: Facebook/Senator Chuck Schumer)
Internațional

Democrații, dar și câțiva republicani, critică dur decizia lui Trump de a lovi Iranul

Atacul din Iran, criticile republicanilor americani. Mai mulți lideri importanți ai Partidului Democrat din Statele Unite au condamnat decizia președintelui Donald Trump de a ordona atacuri asupra instalațiilor nucleare din Iran. Aceștia pun sub semnul întrebării atât legalitatea acțiunii, cât și lipsa unei strategii clare. De asemenea, au existat și critici din partea republicanilor privind atacul. Atacul din Iran, criticile republicanilor americani Deși colegii republicani ai președintelui și-au exprimat susținerea față de acțiunea militară, au existat și voci critice. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan „Deși decizia președintelui Trump s-ar putea dovedi justificată, este greu de conceput o motivație care să fie constituțională”, a declarat pe platforma X reprezentantul Warren Davidson, republican din Ohio, care de obicei este de acord cu Trump. „Aștept cu interes declarațiile lui din această seară.” Reprezentantul Thomas Massie, republican din Kentucky, a comentat la postarea lui Trump în care anunța atacurile: „Aceasta nu este o acțiune constituțională.” „Președintele nu poate decide singur războiul” Chuck Schumer, liderul minorității democrate din Senatul american, a criticat ferm decizia lui Trump, avertizând asupra pericolului unei escaladări militare: „Niciun președinte nu ar trebui să împingă unilateral această națiune într-un război, cu amenințări imprevizibile și fără strategie.” Schumer a subliniat că Donald Trump trebuie să dea explicații Congresului și poporului american, menționând că riscul unui conflict extins și devastator a crescut semnificativ. „Trump a ignorat complet Congresul” Liderul democraților din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a cerut o informare de urgență a Congresului din partea administrației Trump. El l-a acuzat pe fostul președinte că a indus în eroare opinia publică în privința intențiilor reale și a acționat fără autorizația Congresului. De asemenea, a susținut că Trump riscă să implice SUA într-un război dezastruos în Orientul Mijlociu. Jeffries a reluat ideea că „riscul de război a crescut acum dramatic”. Propunere legislativă pentru limitarea puterilor prezidențiale În acest context tensionat, Chuck Schumer a propus un proiect de lege care ar limita posibilitatea președintelui de a iniția operațiuni militare externe fără aprobarea Congresului. Cu toate acestea, inițiativa are șanse reduse de reușită, întrucât republicanii dețin majoritatea în Senat. „Trump a acționat în afara legii” Fosta președintă a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, l-a acuzat pe Donald Trump că a încălcat Constituția. Într-un mesaj postat pe rețeaua X, Pelosi a declarat: „În această seară, președintele a ignorat Constituția angajând unilateral armata noastră fără autorizația Congresului.”

Atac coordonat SUA, Israel asupra Iranului (sursa: idf.il)
Internațional

SUA s-au coordonat cu Israel în atacul asupra siturilor nucleare iraniene Fordow, Natanz și Isfahan

Atac coordonat SUA, Israel asupra Iranului. Statele Unite și Israelul au coordonat atacul aerian asupra instalațiilor nucleare iraniene în noaptea de sâmbătă spre duminică, a anunțat armata israeliană. Operațiunea a vizat în special complexul nuclear de la Fordow. Atac coordonat SUA, Israel asupra Iranului „În această dimineață, armata americană a atacat instalații nucleare din Iran. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan Atacul a fost coordonat de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF)”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Effie Defrin, într-o conferință de presă. Campania aeriană va continua Israelul intenționează să continue atacurile aeriene începute vinerea trecută, până la realizarea unor obiective clare. Printre acestea se numără: neutralizarea programului nuclear iranian; distrugerea capacităților de rachete balistice; eliminarea amenințării existențiale asupra statului Israel. Trump: Instalațiile de la Natanz, Isfahan și Fordow, distruse Donald Trump a susținut că atacurile au distrus principalele instalații de îmbogățire a uraniului din Iran, inclusiv cele de la Natanz, Isfahan și Fordow. Totuși, oficialii israelieni spun că evaluările privind pagubele sunt încă în desfășurare. Complexul nuclear Fordow, țintă prioritară Instalația de la Fordow este considerată cea mai dificil de distrus, fiind situată la aproximativ 80 de metri sub un munte. Singura armă capabilă să pătrundă în asemenea adâncime este bomba anti-buncăr GBU-57, deținută exclusiv de armata americană și lansabilă doar de bombardierele B-2. Nu este clar, în acest moment, dacă Iranul a reușit să evacueze uraniul îmbogățit din Fordow înainte de atac.

Lukașenko eliberează opozanți, la cererea SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele belarus Lukașenko a eliberat 14 deținuți politici "la cererea lui Trump"

Lukașenko eliberează opozanți, la cererea SUA. Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, a ordonat sâmbătă eliberarea a 14 deținuți politici, inclusiv a opozantului Serghei Tihanovski. Decizia vine „la cererea președintelui SUA, Donald Trump”, a declarat purtătoarea de cuvânt a președinției belaruse, Natalia Eismont, pentru agenția rusă TASS. Lukașenko eliberează opozanți, la cererea SUA Serghei Tihanovski, în vârstă de 46 de ani, a fost arestat în mai 2020, înaintea alegerilor prezidențiale contestate din Belarus. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan Acesta fusese condamnat la peste 18 ani de închisoare pentru rolul său în organizarea mișcărilor de protest împotriva regimului Lukașenko. Eliberarea sa a fost confirmată de ONG-ul Viasna și de presa internațională. Svetlana Tihanovskaia mulțumește SUA Svetlana Tihanovskaia, lideră a opoziției belaruse aflată în exil, a publicat un mesaj pe rețeaua X (fosta Twitter), în care a exprimat recunoștința sa față de președintele american Donald Trump. Tihanovskaia a mulțumit și „aliaților europeni” pentru eforturile care au condus la eliberarea soțului său și a celorlalți prizonieri politici. Ursula von der Leyen cere eliberarea tuturor deținuților politici Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat la rândul său eliberarea lui Serghei Tihanovski. Într-un apel ferm, ea a îndemnat regimul de la Minsk să elibereze toți deținuții politici din Belarus, subliniind angajamentul UE pentru respectarea drepturilor omului.

Atac american asupra siturilor nucleare iraniene (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a distrus complet trei situri nucleare iraniene. Iranul promite "consecințe veșnice"

Atac american asupra siturilor nucleare iraniene. Statele Unite au efectuat sâmbătă un atac aerian masiv asupra a trei situri nucleare iraniene – Fordow, Natanz și Isfahan – alăturându-se Israelului în a noua zi a confruntării directe cu Iranul. Președintele Donald Trump a anunțat că operațiunea a fost „foarte reușită”, subliniind că toate avioanele implicate s-au retras în siguranță din spațiul aerian iranian. Atac american asupra siturilor nucleare iraniene „Felicitări marilor noștri războinici americani. Nicio altă armată nu ar fi putut face asta”, a transmis Trump, cerând Iranului să pună capăt războiului. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Liderul american a reiterat că SUA sunt singura putere capabilă să lovească instalații nucleare subterane precum Fordow. Iranul trebuie să aleagă pacea Într-un discurs televizat, Trump a afirmat că instalațiile nucleare iraniene au fost complet distruse. A catalogat regimul de la Teheran drept „baronul Orientului Mijlociu” și a avertizat că, dacă Iranul nu optează pentru dialog, „următoarele atacuri vor fi și mai devastatoare”. Israelul salută intervenția SUA Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a mulțumit lui Donald Trump pentru sprijinul militar. Într-un mesaj video, Netanyahu a declarat că „America s-a dovedit fără egal” și că acțiunea militară marchează „un punct de cotitură care poate aduce pace în Orientul Mijlociu”. Atacuri iraniene asupra Israelului: 11 răniți Iranul a răspuns duminică dimineață cu rachete lansate asupra teritoriului israelian. Organizația Magen David Adom a raportat 11 persoane rănite, iar televiziunea KAN a prezentat imagini cu clădiri avariate în centrul țării. Teheranul a revendicat public atacurile. Iranul promite represalii Președintele iranian Masoud Pezeshkian a amenințat cu un răspuns „mai devastator” și a exclus orice oprire a programului nuclear. Ministrul de externe a calificat atacurile SUA drept „comportament criminal”, iar Iranul a lansat un nou val de rachete și drone asupra Israelului. Teheranul: „Act barbar”, dar fără contaminare radioactivă Organizația pentru Energie Atomică a Iranului a catalogat atacul drept un „act barbar”, însă a declarat că nu s-au înregistrat scurgeri radioactive. Situația de la Fordow, Natanz și Isfahan este sub control, potrivit autorităților iraniene. Execuție în Iran: acuzat de spionaj pentru Mossad Autoritățile iraniene au executat duminică un bărbat acuzat de colaborare cu serviciile secrete israeliene. Majid Mosayebi a fost condamnat pentru furnizarea de informații sensibile către Mossad, într-un context marcat de arestări multiple după atacurile din 13 iunie. ONU și democrații americani avertizează Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat atacurile, avertizând asupra riscului unei „spirale a haosului”. Liderul democrat Hakeem Jeffries a criticat decizia lui Trump, acuzând lipsa de transparență și riscul angajării SUA într-un război regional de proporții. AIEA: Nu există semne de contaminare Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că, în urma inspecțiilor, nu s-au înregistrat creșteri ale nivelului de radiații în Iran. Fordow, Natanz și Isfahan rămân sub monitorizare internațională, în ciuda avariilor provocate de raiduri. Escaladare în lanț: Iranul avertizează SUA În contextul actual, Iranul a amenințat că va lovi interesele americane din regiune dacă Washingtonul continuă implicarea directă. Israelul a anunțat că pregătește o campanie militară extinsă menită să „întârzie cu ani” programul nuclear iranian.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră