miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

775 articole
Internațional

Trump insistă că SUA "au nevoie de Groenlanda pentru securitate națională"

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că SUA au nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională, susținând că acest teritoriu este esențial pentru protecția strategică a țării sale. Liderul de la Washington a reiterat public că interesul american față de insulă este unul strict legat de apărarea națională. Critici dure la adresa Danemarcei În același context, Trump a criticat Danemarca, afirmând că autoritățile daneze nu investesc suficient în Groenlanda și că nu dispun de o capacitate militară adecvată pentru a gestiona securitatea regiunii. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Declarațiile au relansat tensiunile diplomatice dintre Washington și Copenhaga. Emisar special pentru Groenlanda Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la reședința sa din Mar-a-Lago, la scurt timp după ce Trump l-a numit pe guvernatorul republican al statului Louisiana, Jeff Landry, drept emisar special al SUA pentru Groenlanda. Misiunea acestuia vizează gestionarea relațiilor și intereselor americane legate de insulă. Reacții ferme de la Copenhaga și Nuuk Desemnarea emisarului a provocat reacții puternice atât la Copenhaga, cât și la Nuuk, unde autoritățile daneze și guvernul autonom al Groenlandei au subliniat că teritoriul nu este de vânzare. Oficiali locali au cerut respectarea suveranității și au respins ferm orice discuție privind schimbarea jurisdicției insulei, în ciuda interesului constant manifestat de administrația Trump.

Groenlanda, Trump invocă securitatea națională a SUA (sursa: Facebook/The White House)
Groenlanda reaprinde disputa diplomatică SUA–Danemarca (sursa: X/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danezii, scandalizați de numirea de către Trump a unui trimis special pentru Groenlanda

Danemarca îl va convoca pe ambasadorul Statelor Unite la Copenhaga, în urma anunțului făcut de președintele american Donald Trump privind numirea unui trimis special pentru Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Reacția Copenhagăi: „Total inacceptabil” Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat pentru TV2 Danemarca că este „profund indignat” de această decizie, pe care o consideră inacceptabilă. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Potrivit acestuia, Ministerul de Externe va solicita explicații oficiale din partea ambasadorului SUA în zilele următoare. Rasmussen a subliniat că numirea unui trimis special „confirmă interesul continuu al Statelor Unite pentru Groenlanda”, însă a insistat că toate statele, inclusiv SUA, trebuie să respecte integritatea teritorială a Regatului Danemarcei. Cine este trimisul special pentru Groenlanda Donald Trump a anunțat numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, în funcția de trimis special al Statelor Unite pentru Groenlanda. Anunțul a fost făcut pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Groenlanda este esențială pentru securitatea națională a SUA. Interes strategic și declarații controversate Președintele american a afirmat în repetate rânduri că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând motive de securitate. Declarațiile sale au fost percepute drept o amenințare la adresa suveranității daneze și au provocat reacții critice în Europa. Poziția Groenlandei: „Nu suntem de vânzare” Autoritățile din Groenlanda au reacționat ferm, precizând că teritoriul nu este de vânzare și că viitorul său va fi decis exclusiv de populația locală. Insula are aproximativ 57.000 de locuitori și beneficiază de autonomie largă în cadrul Regatului Danemarcei. Mesajul lui Jeff Landry și sprijinul pentru anexare Într-un mesaj publicat pe X, Jeff Landry i-a mulțumit lui Donald Trump pentru numire, afirmând inițial că este o onoare să îndeplinească această funcție „pentru a face din Groenlanda o parte a Statelor Unite”. Ulterior, el a precizat că rolul său de guvernator al Louisianei nu este afectat. La începutul anului, Landry susținuse public ideea anexării Groenlandei, calificând-o drept benefică atât pentru SUA, cât și pentru locuitorii insulei. Un sondaj publicat în ianuarie de cotidianul groenlandez Sermitsiaq arată că 85% dintre groenlandezi se opun aderării la Statele Unite, în timp ce doar 6% susțin o astfel de opțiune. Tensiuni anterioare și miza strategică Interesul Washingtonului pentru Groenlanda este legat de resursele sale minerale și de poziția strategică între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. La finalul lunii martie, vicepreședintele american JD Vance a provocat controverse după ce a planificat o vizită neinvitată pe insulă, ulterior limitată la baza aeriană americană de la Pituffik. Vizita a fost folosită pentru a critica Danemarca, alimentând și mai mult tensiunile diplomatice. În plus, presa daneză a relatat recent despre presupuse operațiuni de influență desfășurate în Groenlanda de persoane cu legături apropiate cu Donald Trump.

SUA confiscă încă un petrolier în largul Venezuelei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Piratul Trump: forțe ale SUA au confiscat un al doilea petrolier în largul coastelor Venezuelei

Statele Unite au confiscat sâmbătă un al doilea petrolier în largul Venezuelei, invocând lupta împotriva traficului de droguri. Autoritățile de la Caracas au reacționat dur, calificând acțiunea drept „furt” și „piraterie navală”, într-un nou episod de escaladare a tensiunilor dintre cele două state. Blocadă totală anunțată de administrația Trump La începutul săptămânii, președintele Donald Trump a anunțat instituirea unei „blocade totale” împotriva petrolierelor sancționate care călătoresc spre sau dinspre Venezuela. Citește și: Sub 20% din populația din fiefurile PSD Botoșani, Vaslui sau Teleorman este salariată Vineri, liderul de la Casa Albă a mers mai departe, declarând că nu exclude un conflict armat cu statul sud-american bogat în petrol, condus de Nicolas Maduro, adversar declarat al Washingtonului. Caracasul acuză un pretext pentru schimbarea regimului Autoritățile venezuelene susțin că acuzațiile de trafic de droguri sunt fabricate și folosite ca instrument politic pentru răsturnarea regimului Maduro și pentru preluarea controlului asupra rezervelor de petrol ale țării. Venezuela se află sub embargou petrolier american din 2019, iar exporturile sale sunt vândute la prețuri sub cele ale pieței, în special către China. Garda de Coastă a SUA a interceptat petrolierul „Centuries” Secretarul american pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a anunțat pe platforma X că Garda de Coastă a SUA, cu sprijinul Pentagonului, a interceptat în zorii zilei de 20 decembrie un petrolier care acostase ultima dată în Venezuela. Anunțul a fost însoțit de un material video cu imagini aeriene ce surprind un elicopter survolând nava și un militar american debarcând pe punte. Casa Albă invocă „flota din umbră” a Venezuelei Departamentul pentru Securitate Internă a identificat nava drept „Centuries”, susținând că aceasta transporta petrol aflat sub sancțiuni americane. Potrivit platformei TankerTrackers, petrolierul navighează sub pavilion panamez și a încărcat aproximativ 1,8 milioane de barili de țiței într-un port venezuelean, în numele unei companii chineze. Totuși, nava nu figurează pe lista oficială a persoanelor sau entităților sancționate de Trezoreria SUA. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a susținut că petrolierul conținea petrol aparținând companiei de stat PDVSA și naviga sub „pavilion fals”, făcând parte din așa-numita „flotă din umbră” a Venezuelei, acuzată că finanțează un „regim narcoterorist”. Reacție dură de la Caracas: „piraterie navală” Guvernul venezuelean a denunțat confiscarea navei și „dispariția forțată a echipajului”, acuzând direct armata americană. Este a doua astfel de intervenție, după ce un prim petrolier a fost confiscat pe 10 decembrie, un act catalogat atunci de președintele Maduro drept „piraterie navală”. Caracasul a avertizat că aceste acțiuni „nu vor rămâne nepedepsite” și a anunțat intenția de a sesiza Consiliul de Securitate al ONU. Legalitatea operațiunilor SUA, pusă sub semnul întrebării Din această vară, Statele Unite au desfășurat o forță militară semnificativă în Caraibe și au bombardat nave provenite din Venezuela, invocând combaterea traficului de droguri. Potrivit experților, ONG-urilor și unor oficiali ai ONU, legalitatea acestor operațiuni este discutabilă. Conform datelor disponibile, aceste acțiuni au provocat moartea a cel puțin 104 persoane în Caraibe și Pacific, fără ca Washingtonul să prezinte dovezi clare privind implicarea navelor vizate în activități ilegale. Reacții internaționale: avertismente și susțineri La summitul Mercosur desfășurat la Foz do Iguacu, în Brazilia, președintele brazilian Lula a avertizat asupra riscului unei „catastrofe umanitare” în cazul unui conflict armat în Venezuela. În schimb, președintele argentinian Javier Milei a salutat presiunea exercitată de Statele Unite. Iranul își exprimă sprijinul pentru Venezuela Venezuela a anunțat că Iranul și-a oferit cooperarea „în toate domeniile” pentru a combate ceea ce Caracasul numește „pirateria și terorismul internațional” ale SUA. Deși Teheranul nu a detaliat măsuri concrete, Iranul rămâne unul dintre principalii aliați ai regimului condus de Nicolas Maduro, într-un context geopolitic tot mai tensionat în regiune.

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina care ar putea avea loc la Miami, spune Zelenski

SUA propun reluarea negocierilor directe dintre Ucraina și Rusia, primele discuții față în față din ultimele șase luni, întâlnire care ar urma să aibă loc la Miami, potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean: doar SUA pot opri războiul Liderul de la Kiev afirmă că Washingtonul joacă rolul decisiv în presarea Moscovei pentru încheierea conflictului. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni Zelenski a subliniat că „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, menționând posibilitatea suplimentării armamentului pentru Ucraina și extinderii sancțiunilor asupra întregii economii ruse. În opinia sa, „Vladimir Putin nu simte încă genul de presiune care ar trebui aplicată”, iar doar SUA ar avea influența necesară pentru a determina Rusia să oprească războiul. „Cred că Statele Unite și președintele Trump au această putere. Și cred că nu ar trebui să căutăm alternative în Statele Unite”, a adăugat Zelenski. Ginerele lui Trump, implicat în negocieri Între timp, emisarul rus Kiril Dmitriev a sosit sâmbătă la Miami, unde sunt deja prezente delegații ucrainene și europene. Discuțiile sunt conduse de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner. Pe teren, Rusia continuă ofensiva asupra orașului Odesa și a zonelor din sudul Ucrainei. Atacurile au provocat sâmbătă un incendiu major la cel mai mare terminal de ulei vegetal din țară, incident soldat cu un mort. Atacuri în valuri asupra Odesei Raidurile au lăsat zeci de mii de oameni fără curent electric și sunt considerate represalii pentru atacurile ucrainene asupra petrolierelor din „flota fantomă” a Rusiei. „Inamicul distruge în mod deliberat infrastructura logistică a regiunii Odesa și terorizează civilii”, a transmis pe Telegram vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba. La rândul său, Zelenski avertizează că „Rusia încearcă din nou să restricționeze accesul Ucrainei la mare și să blocheze regiunile noastre de coastă”.

Congresul american, sprijin pentru Europa și Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Șoc la Washington: Congresul nu-i permite lui Trump să abandoneze Europa și Ucraina

Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul fiscal 2026, reafirmând angajamentul Washingtonului față de alianțele sale europene. Decizia vine în contrast evident cu mesajele recente transmise de președintele Donald Trump și de administrația sa, care au pus sub semnul întrebării rolul și costurile implicării SUA în Europa. Ce este NDAA și de ce contează Legea de autorizare a apărării naționale (NDAA – National Defense Authorization Act) este adoptată anual de Congres și stabilește prioritățile strategice și bugetare ale apărării americane. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Tradițional, NDAA beneficiază de un consens relativ larg între democrați și republicani, fiind considerată un pilon al securității naționale a SUA. Versiunea pentru 2026 depășește 3.000 de pagini și trasează direcțiile-cheie în care Statele Unite își vor concentra eforturile militare și strategice în anul următor. Buget record pentru apărare: peste 900 de miliarde de dolari NDAA 2026 prevede un buget total de peste 900 de miliarde de dolari pentru apărare, cu 5 miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu 77 de voturi pentru și 20 împotrivă, confirmând sprijinul bipartizan. „Pace prin putere”: mesajul republicanilor din Senat Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a apărat public proiectul de lege, reluând sloganul preferat al lui Donald Trump: „pace prin putere”. „Cea mai sigură modalitate de a asigura pacea este de a o menține prin forță”, a declarat Thune, subliniind principalele măsuri incluse în NDAA 2026. Investiții militare: nave de război, scut antirachetă și salarii mai mari Printre prioritățile strategice se numără: construcția mai multor nave de război, pentru a reduce decalajul față de capacitățile navale ale Chinei; dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă „Cupola de Aur”, un proiect susținut de Donald Trump; o creștere salarială de 3,8% pentru personalul militar american. De asemenea, legea prevede reforme ample ale proceselor de achiziții ale Pentagonului, prin eliminarea a zeci de reguli și proceduri considerate greoaie. Sprijin explicit pentru Europa Deși John Thune nu a făcut referiri directe la o intensificare a sprijinului pentru aliații europeni, textul NDAA transmite un mesaj clar: Statele Unite nu intenționează să se retragă din Europa. Proiectul de lege impune Pentagonului să mențină un număr minim de 76.000 de militari americani pe teritoriul european. Orice reducere sub acest prag ar necesita o justificare formală în fața Congresului. Ajutor militar pentru Ucraina în 2026 NDAA anticipează alocarea a aproximativ 400 de milioane de dolari în 2026 pentru achiziția de echipamente militare americane destinate Ucrainei, în contextul continuării războiului declanșat de invazia Rusiei. Această prevedere a stârnit nemulțumirea aripii izolaționiste din Partidul Republican, care se opune sprijinului militar extern. Pentagonul și reorientarea strategică spre „America First” Sub conducerea secretarului Apărării, Pete Hegseth, Pentagonul încearcă să își concentreze strategia mai mult asupra intereselor directe ale SUA. Aceasta include intensificarea operațiunilor în Marea Caraibelor și Oceanul Pacific, în special împotriva navelor suspectate de trafic de droguri, pe fondul tensiunilor crescute cu Venezuela. Contradicția cu declarațiile lui Donald Trump Poziția Congresului contrastează puternic cu declarațiile recente ale președintelui Donald Trump, care a ironizat dependența Europei de protecția militară americană, afirmând că „NATO îmi spune ‘tati’”. În timp ce administrația Trump transmite mesaje ambigue privind angajamentele externe, Congresul pare hotărât să mențină prezența și influența militară a SUA în Europa. Diviziuni în Partidul Republican Textul NDAA a fost criticat de unii congresmeni republicani cu viziuni izolaționiste, în special din cauza sprijinului financiar acordat Ucrainei și a angajamentelor externe continue. Cu toate acestea, adoptarea legii confirmă faptul că, cel puțin la nivel legislativ, politica de apărare a Statelor Unite rămâne ancorată în alianțe și prezență globală.

Rusia respinge propunerile SUA (sursa: TASS)
Internațional

Rusia respinge toate propunerile SUA: nu vrea trupe străine în Ucraina, nici armistițiu

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia va recurge la forță militară pentru a prelua ceea ce el numește „teritorii rusești istorice” din Ucraina, în cazul în care demersurile diplomatice vor eșua. Afirmațiile vizează cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova și au fost făcute în cadrul reuniunii anuale cu conducerea armatei și a Ministerului Apărării. Kremlinul condiționează pacea de „eliberarea” teritoriilor anexate Potrivit lui Putin, Moscova preferă o soluție diplomatică care să „elimine cauzele originare ale conflictului”, însă avertizează că, dacă adversarii și „sponsorii lor străini” refuză negocierile, Rusia va acționa militar. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Liderul de la Kremlin a insistat că obiectivele așa-numitei „operațiuni militare speciale” vor fi atinse „fără îndoială”. Rusia revendică succese pe front, experții le contestă Vladimir Putin a susținut că trupele ruse au „eliberat” peste 300 de localități în acest an și că armata menține inițiativa strategică pe întreaga linie a frontului. Evaluările independente contrazic însă aceste afirmații: Institutul pentru Studiul Războiului estimează că Rusia a cucerit sub 1% din teritoriul ucrainean în aceeași perioadă. Putin laudă armata rusă și acuză sprijinul NATO pentru Kiev Șeful statului rus a elogiat „nivelul ridicat de luptă” al soldaților ruși, afirmând că aceștia se confruntă cu forțe ucrainene sprijinite de NATO, „cel mai mare bloc politico-militar din lume”. El a susținut că unități de elită ucrainene, instruite în Occident și echipate cu armament modern, sunt „zdrobite” pe câmpul de luptă. Extinderea „zonei de securitate” în estul Ucrainei Putin a anunțat că Rusia va continua extinderea așa-numitei zone de securitate în regiunile Harkov, Dnipropetrovsk și Sumî, semnalând o posibilă escaladare a operațiunilor militare dincolo de teritoriile deja ocupate. Liderul de la Kremlin a pledat pentru o cooperare „pe picior de egalitate” cu Statele Unite și statele europene, în vederea creării unui sistem unic de securitate eurasiatic. Totuși, Putin a remarcat „progresul” dialogului cu noua administrație americană, criticând în schimb actualii lideri ai majorității țărilor europene. Racheta hipersonică Oreșnik intră în dotarea armatei ruse Putin a anunțat că noua rachetă balistică hipersonică Oreșnik va fi desfășurată înainte de sfârșitul anului. Capabilă să transporte focoase nucleare și să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță cu o marjă redusă de eroare, racheta este prezentată de Kremlin drept un pilon al echilibrului nuclear global. Oreșnik a fost utilizată pentru prima dată la finalul anului 2024, într-un atac asupra unei fabrici militare din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. Belarus va primi rachete Oreșnik de la Moscova Potrivit unor surse oficiale, Belarus, aliat apropiat al Rusiei, va desfășura rachete Oreșnik furnizate de Moscova până la finalul acestui an. Anterior, în 2023, Rusia a amplasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus. Putin mulțumește Coreei de Nord pentru sprijin militar În discursul său, Vladimir Putin i-a mulțumit liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru trimiterea de militari în regiunea rusă Kursk, după incursiunea ucraineană din august anul trecut. Trupele nord-coreene au participat atât la lupte, cât și la operațiuni de deminare. Conform autorităților nord-coreene, Phenianul a trimis inclusiv genişti și mii de lucrători militari pentru reconstrucția infrastructurii distruse, în baza Acordului de Parteneriat Strategic semnat cu Rusia în iunie 2024. Peste 10.000 de soldați nord-coreeni, implicați în conflict Surse sud-coreene și occidentale estimează că peste 10.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați în regiunea Kursk. Mii de soldați ar fi fost uciși sau răniți în confruntările cu armata ucraineană. Rusia respinge prezența trupelor europene în Ucraina Kremlinul a reiterat miercuri opoziția fermă față de desfășurarea oricăror trupe europene sau NATO în Ucraina, chiar și în cadrul unui eventual acord de pace mediat de Statele Unite. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că poziția Moscovei este „bine-cunoscută”, deși subiectul ar putea fi discutat teoretic. Planul de pace american și reacția Moscovei Potrivit unor informații apărute în presa internațională, planul de pace american prevede garanții de securitate pentru Ucraina și staționarea unei forțe europene în vestul țării. Rusia respinge categoric această variantă și avertizează că orice trupe străine ar fi considerate ținte legitime. Armistițiul, acceptabil doar cu retragerea Ucrainei din Donbas Moscova a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor de pace, inclusiv propunerea unui armistițiu de Crăciun. Singura condiție invocată de Putin este retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas, unde Rusia controlează majoritatea teritoriului din Donețk și aproape integral provincia Lugansk. Pentru Kremlin, preluarea completă a Donbasului rămâne o condiție esențială pentru încheierea oricărui acord de pace.

SUA oferă garanții de securitate pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA oferă garanții foarte puternice de securitate pentru Ucraina. Rusia, fără reacție

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că au fost înregistrate „progrese” în negocierile cu Statele Unite privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, după două zile intense de discuții desfășurate la Berlin. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz. Zelenski a precizat că a analizat detaliile propunerii americane și că acestea „arată destul de bine”, chiar dacă documentul se află încă într-o fază preliminară. Potrivit acestuia, este vorba despre o primă schiță care conturează un cadru de securitate solid pentru Ucraina. Germania vede o „șansă reală” pentru un proces de pace Cancelarul Friedrich Merz a subliniat că discuțiile purtate duminică și luni între delegațiile americană și ucraineană oferă o „șansă reală pentru un proces de pace” cu Rusia. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu El a descris setul de garanții de securitate prezentat de Washington drept „remarcabil”. Merz a mai anunțat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, urmau să participe luni seară la o întâlnire a liderilor europeni cu Volodimir Zelenski, organizată tot la Berlin. SUA propun garanții de securitate similare Articolului 5 din NATO Negociatorii americani au confirmat că Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „foarte puternice”, considerate de Washington drept acceptabile și pentru Rusia. Un înalt oficial american a declarat că aceste garanții sunt comparabile cu cele prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO, care stipulează apărarea colectivă. „Tot ceea ce credem că ucrainenii au nevoie pentru a se simți în siguranță este inclus în componenta de securitate a proiectului de acord”, a afirmat oficialul american în cadrul unei conferințe de presă. Avertisment de la Washington: garanțiile nu sunt nelimitate în timp Un alt negociator american a avertizat însă că aceste garanții de securitate „nu vor fi pe masă la nesfârșit”, sugerând existența unei ferestre limitate de oportunitate pentru finalizarea unui acord. Potrivit surselor americane, Donald Trump urma să îi contacteze luni pe Volodimir Zelenski și pe liderii europeni, în timpul unei cine organizate în capitala Germaniei. Moscova, reticentă față de garanțiile de securitate pentru Ucraina Problema garanțiilor de securitate rămâne extrem de sensibilă pentru Rusia, care a respins constant aderarea Ucrainei la NATO și includerea acesteia în mecanismul de apărare reciprocă al Alianței Nord-Atlantice. Cu toate acestea, oficialii americani implicați în negocieri consideră că Moscova ar putea accepta actualul pachet de garanții propus. Discuții „pozitive” și progrese pe dosare sensibile Oficialii americani au descris discuțiile de la Berlin drept „cu adevărat pozitive”. Steve Witkoff și Jared Kushner au avut, în total, aproape opt ore de negocieri cu Volodimir Zelenski pe parcursul celor două zile. „Sperăm că suntem pe calea spre pace”, a declarat unul dintre oficialii americani, adăugând că părțile au ajuns la un acord asupra a aproximativ 90% din problemele aflate pe masă. Centrala de la Zaporojie și disputele teritoriale, aproape de un compromis Sursele americane au mai indicat că discuțiile au contribuit la apropierea pozițiilor privind centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de Rusia, precum și asupra problemelor teritoriale. Deși Ucraina a reiterat că nu va ceda teritorii, oficialii au precizat că aceste aspecte vor fi soluționate direct între părțile beligerante. Un grup de lucru a elaborat un document de trei pagini privind chestiunile teritoriale, care urmează să fie analizat de Zelenski și echipa sa, înainte ca partea americană să discute propunerile cu Rusia. Următoarele etape ale negocierilor Grupurile de lucru sunt așteptate să se întâlnească în Statele Unite în weekend, posibil la Miami. Oficialii americani susțin că diferențele dintre Ucraina și Rusia au fost „considerabil reduse” și că există mai multe soluții pentru depășirea blocajelor rămase. Kievul confirmă: negocieri constructive și productive Partea ucraineană a calificat discuțiile de la Berlin drept „constructive și productive”. Negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerow, a transmis pe platforma X că există speranțe pentru un acord care să apropie părțile de pace. Totuși, acesta a avertizat asupra numeroaselor speculații apărute în presă și i-a lăudat pe negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner pentru abordarea „extrem de constructivă” în căutarea unui acord de pace durabil.

Zelenski, discuții la Berlin cu emisarii SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, o nouă rundă de discuții cu oamenii lui Trump, la Berlin

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski poartă, duminică, la Berlin, discuții cu emisarii Statelor Unite, în încercarea de a convinge Washingtonul că o eventuală încetare a focului în Ucraina trebuie să fie aplicată fără concesii teritoriale prealabile în favoarea Rusiei. Kievul respinge orice cedare teritorială către Moscova Zelenski a declarat că obiectivul său este obținerea sprijinului american pentru un armistițiu care să presupună înghețarea actualei linii a frontului, nu cedarea întregii regiuni Donbas către Rusia, așa cum solicită Kremlinul și cum ar fi propus Washingtonul. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Știu că Rusia nu vede asta cu ochi buni și mi-ar plăcea ca americanii să ne susțină în acest punct”, a afirmat liderul ucrainean. Kievul a respins constant ideea concesiilor teritoriale, Zelenski evocând recent doar posibilitatea unui referendum pe această temă. Întâlnire oficială cu Friedrich Merz la cancelaria germană Volodimir Zelenski a fost primit duminică după-amiază la cancelaria germană de cancelarul Friedrich Merz, în prezența drapelelor Statelor Unite, Ucrainei și Uniunii Europene. Fotografii publicate de președinția ucraineană îi arată pe cei doi lideri la începutul discuțiilor, alături de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Mesaj ferm al cancelarului german: „Interesele Ucrainei sunt și europene” Cancelarul Friedrich Merz a transmis un mesaj de susținere pe rețeaua X, subliniind importanța unei păci durabile. „Vrem o pace durabilă în Ucraina. Întrebări dificile ne așteaptă, dar suntem determinați să mergem înainte. Interesele ucrainene sunt și interesele europene”, a scris Merz. Temeri europene privind retragerea sprijinului american Luni seară, la Berlin, sunt programate discuții între Zelenski și mai mulți lideri europeni, principalii susținători ai Kievului. Aceștia se opun cedării în fața revendicărilor maximaliste ale Rusiei. De asemenea, liderii europeni sunt îngrijorați că Europa ar putea fi exclusă din dezbaterile privind securitatea continentală, într-un context în care Kievul este perceput drept un factor major de risc geopolitic. Garanții de securitate europene și americane, cerute de Kiev Zelenski a reafirmat că Ucraina dorește garanții de securitate atât din partea Europei, cât și a Statelor Unite, pentru a preveni un nou atac după încetarea focului. „Vrem să fim siguri că nu se va repeta războiul după încetarea focului”, a declarat președintele ucrainean. Mecanismul avut în vedere ar fi inspirat din articolul 5 al NATO, care prevede apărare reciprocă între statele membre, fără ca Ucraina să adere efectiv la Alianța Nord-Atlantică. Zelenski a descris această formulă drept „un compromis”, având în vedere că neaderarea Ucrainei la NATO este o cerință majoră a Moscovei. Program intens la Berlin și noi discuții americano-ucrainene Luni, Volodimir Zelenski urmează să aibă o nouă întrevedere cu cancelarul Friedrich Merz, principalul susținător financiar al Ucrainei în Europa, și să participe la un forum economic germano-ucrainean. Seara, mai mulți lideri europeni aliați ai Kievului sunt așteptați la Berlin pentru un dineu cu ușile închise. Totodată, este anticipată o nouă rundă de discuții între delegațiile americană și ucraineană.

Atac armat la Universitatea Brown (sursa: Facebook/North Providence Police Department)
Internațional

Atac armat într-o universitate de elită din SUA: FBI, implicat în căutarea suspectului

Două persoane au murit, iar alte nouă au fost rănite într-un atac armat produs sâmbătă la campusul Universității Brown din Providence, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din Statele Unite. Autorul atacului nu a fost încă prins, au anunțat autoritățile locale. Opt răniți în stare gravă, dar stabilă Primarul orașului Providence, Brett Smiley, a declarat într-o conferință de presă că dintre cei nouă studenți răniți, opt se află în stare gravă, dar stabilă. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie El a descris incidentul drept o tragedie pe care orașul și statul Rhode Island sperau „să nu se întâmple niciodată”. Suspectul este încă în libertate Într-o a doua conferință de presă susținută sâmbătă seara, primarul a confirmat că autorul atacului nu a fost capturat. Aproximativ 400 de membri ai forțelor de ordine au fost mobilizați pentru a-l găsi, iar zona din jurul campusului a rămas sub ordin de izolare până târziu în noapte. Focuri trase într-o clădire unde aveau loc examene Potrivit reprezentanților Universității Brown, atacul a avut loc în clădirea de inginerie și fizică, unde se desfășurau examene. Incidentul a provocat panică în rândul studenților și al personalului universitar. Imagini cu presupusul atacator, făcute publice de poliție Poliția din Providence a publicat o înregistrare video în care apare presupusul autor ieșind din clădire, îmbrăcat în haine închise la culoare. Martorii au declarat că acesta purta și o mască de camuflaj gri. Autoritățile au făcut apel la populație pentru orice informație care ar putea ajuta la identificarea suspectului. Până în prezent, nici o armă nu a fost recuperată de anchetatori. FBI, implicat în anchetă Președintele american Donald Trump a transmis pe platforma Truth Social că a fost informat despre situație și că FBI se află la fața locului. După ce inițial a anunțat arestarea suspectului, liderul de la Casa Albă a revenit cu o precizare, afirmând că autorul atacului nu a fost capturat. „Ceva teribil s-a întâmplat. Tot ce putem face acum este să ne rugăm pentru victime”, a declarat Trump la revenirea sa la Casa Albă. Violența cu arme de foc, o problemă persistentă în SUA Statele Unite continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a mortalității prin arme de foc dintre țările dezvoltate, în contextul în care numărul armelor depășește populația. Atașamentul față de dreptul de a purta armă, garantat de Constituție, face dificilă adoptarea unor politici restrictive. Potrivit datelor furnizate de organizația Gun Violence Archive, în anul 2024 peste 16.000 de persoane au fost ucise prin împușcare în Statele Unite, fără a lua în calcul sinuciderile, evidențiind amploarea unui fenomen care continuă să afecteze societatea americană.

Kremlinul salută strategia americană de securitate (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul, satisfăcut că noua strategie de securitate a SUA este "aliniată cu viziunea Rusiei"

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă că modificările aduse strategiei de securitate națională a Statelor Unite de către președintele Donald Trump sunt „în linii mari aliniate” cu poziția Rusiei. Declarația a fost făcută duminică, într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse. Peskov: O oportunitate pentru progres în dosarul ucrainean Peskov și-a exprimat speranța că noua strategie americană ar putea reprezenta „o garanție modestă” pentru continuarea dialogului constructiv dintre Moscova și Washington, în vederea unei soluții pașnice pentru conflictul din Ucraina. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate Anterior, într-o declarație pentru agenția TASS, acesta salutase deja faptul că noua strategie nu mai menționează Rusia ca amenințare directă, apreciind schimbarea drept un pas pozitiv. Noua strategie americană: puține critici la adresa Rusiei Documentul publicat joi de Casa Albă identifică încetarea războiului din Ucraina drept un interes major al SUA, dar formulează doar observații critice limitate la adresa Moscovei. Strategia pune accent pe necesitatea încheierii ostilităților pentru stabilizarea economiilor europene și evitarea escaladării involuntare a conflictului. Totodată, strategia promovează ideea unei „stabilități strategice” în relația cu Rusia. Critici la adresa Europei: democrație în declin și probleme sociale Noua strategie adoptată de administrația Trump include critici directe la adresa Europei, acuzând un declin al democrației și al libertății de exprimare. Documentul invocă probleme precum politicile de migrație, „cenzurarea libertății de exprimare”, suprimarea opoziției politice, scăderea natalității și pierderea identității naționale. Schimbare majoră de ton față de strategiile americane anterioare După anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, strategiile de securitate ale SUA au tratat Rusia ca pe o amenințare majoră. Noua viziune a administrației Trump adoptă însă un ton mai conciliant și încurajează o formă limitată de cooperare. Reacții dure în Europa la strategia Washingtonului Guvernele europene au criticat rapid noua strategie americană. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a respins afirmațiile SUA privind libertatea de exprimare, afirmând că Germania nu are nevoie de „sfaturi” în această privință.

SUA cer Europei să preia apărarea NATO (sursa: Facebook/Secretary of War Pete Hegseth)
Internațional

Europa trebuie să-și asigure singură apărarea din 2027, a cerut Pentagonul

SUA le-au transmis diplomaților europeni, într-o întâlnire la Washington, că până în 2027 Europa ar trebui să preia majoritatea capabilităților de apărare convențională ale NATO. Solicitarea a fost formulată de reprezentanți ai Pentagonului, potrivit unor surse citate. Termenul e „nerealist”, consideră oficialii europeni Termenul scurt impus de Washington a stârnit îngrijorare în rândul unor oficiali europeni, care consideră dificil de realizat o astfel de tranziție într-un interval atât de restrâns. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit a cinci surse familiare cu discuțiile, inclusiv un demnitar american, mesajul a fost transmis în cadrul unei reuniuni la care au participat responsabili ai Pentagonului pentru politica NATO și delegații europene. Nemulțumiri americane privind ritmul întăririi apărării europene Reprezentanții Pentagonului au avertizat că Washingtonul este nemulțumit de nivelul eforturilor depuse de statele europene pentru consolidarea apărării după invazia rusă în Ucraina, începută în 2022. Transferul responsabilităților de apărare convențională către Europa ar reprezenta o transformare profundă a modului în care Statele Unite colaborează cu principalii lor parteneri din alianță. SUA, membru fondator NATO, ar urma astfel să își reducă implicarea directă. Avertismentul SUA: retragerea din unele mecanisme de coordonare Potrivit surselor citate, Washingtonul a transmis că, dacă Europa nu respectă termenul din 2027, SUA ar putea renunța la participarea în anumite mecanisme de coordonare a apărării NATO. Unele voci din Congresul american și-au exprimat îngrijorarea față de această poziție. Ce presupun capabilitățile de apărare convențională Acestea includ toate activele non-nucleare: trupe, tehnică militară, sisteme de rachete, informații și alte capacități strategice. Nu este clar dacă termenul-limită reflectă poziția administrației Trump sau doar opiniile unor responsabili din Pentagon. Un reprezentant al NATO a confirmat că statele europene ale alianței au început să își asume o parte mai mare din responsabilitățile de securitate. Acesta a evitat însă să comenteze asupra termenului-limită de 2027. Oficialul a subliniat că aliații au recunoscut necesitatea de a investi mai mult în apărare și de a muta gradual povara capabilităților convenționale dinspre SUA către Europa.

Zelenski, convorbire „substanțială” cu emisarii americani (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, discuție "substanțială" cu Kushner, ginerele lui Trump, și Witkoff

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă seară că a avut o discuție telefonică „substanțială și constructivă” cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și cu negociatorii ucraineni aflați în Florida pentru discuții privind oprirea războiului din Ucraina. Ucraina își reafirmă angajamentul pentru o „pace reală” Zelenski a subliniat că Ucraina este hotărâtă să colaboreze onest cu partea americană pentru instaurarea unei păci durabile. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Liderul ucrainean a precizat că s-au convenit pașii următori și formatul viitoarelor discuții cu Statele Unite. Tema centrală: oprirea vărsării de sânge În timpul convorbirii, au fost abordate „chestiuni cheie ce ar putea garanta oprirea vărsării de sânge”, a declarat Zelenski. Discuțiile se concentrează pe soluții concrete pentru încetarea conflictului declanșat de invazia rusă din februarie 2022. A treia zi de negocieri în Florida Negociatorii ucraineni și americani se află în Florida pentru a treia zi de discuții dedicate planului Washingtonului de a pune capăt războiului. Întâlnirile vizează evaluarea propunerilor americane și definirea unui cadru de negociere comun. Raport detaliat al delegației ucrainene Zelenski a precizat că îi așteaptă la Kiev pe cei doi negociatori ai săi, Rustem Umerov și Andrii Gnatov, șeful Statului Major al armatei ucrainene, pentru a primi „un raport detaliat” al discuțiilor purtate cu reprezentanții SUA. Președintele Ucrainei a subliniat necesitatea unei colaborări strânse între echipele de negociere pentru a analiza ideile și propunerile în detaliu. El a reiterat că obiectivul Kievului este ca orice măsură propusă să fie funcțională și eficientă pentru pace, securitate și reconstrucție.

Dominație în emisfera vestică, prioritatea lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să domine emisfera vestică și să-și reevalueze relația cu Europa (SSN)

Statele Unite intenționează să își reafirme influența în emisfera vestică, să își consolideze prezența militară în Indo-Pacific și să își reevalueze relația cu Europa, potrivit noii Strategii de Securitate Națională publicate vineri. Documentul, prezentat de președintele Donald Trump, urmărește să redeseneze rolul global al Americii. „Realism flexibil” și revenirea la Doctrina Monroe Documentul descrie viziunea administrației drept una de „realism flexibil”, cerând reactivarea Doctrinei Monroe, care considera emisfera vestică zona de influență strategică a Washingtonului. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Strategia avertizează totodată că Europa se confruntă cu un „declin civilizațional”, sugerând necesitatea unei schimbări majore de direcție. O rupere de ordinea mondială postbelică Noua strategie reprezintă cea mai clară expresie a intenției lui Donald Trump de a zgudui ordinea internațională creată după al Doilea Război Mondial. Documentul respinge logica alianțelor multilaterale și repoziționează politica externă sub deviza „America First”. Potrivit strategiei, politica externă a lui Trump este „pragmatică fără a fi adepta pragmatismului” și „principială fără a fi idealistă”, fiind motivată exclusiv de ceea ce „funcționează pentru America”. Emisfera vestică, prioritate pentru Washington Administrația Trump afirmă că va „restaura preeminența americană” în emisfera vestică. Documentul numește această abordare un „corolar al lui Trump” la Doctrina Monroe și sugerează că desfășurarea militară extinsă a SUA în regiune nu este una temporară. Critici privind ambițiile americane în vecinătatea apropiată De la preluarea mandatului, criticii au avertizat că retorica lui Trump sugerează un nou tip de imperialism în emisfera vestică. Mențiuni precum recucerirea Canalului Panama sau anexarea Groenlandei și Canadei au alimentat temerile. În prezent, prezența militară americană în Caraibe depășește 10.000 de soldați, plus un portavion, nave de război și avioane de luptă — un nivel care amplifică tensiunile regionale. Competiția cu China în America Latină Documentul atrage atenția și asupra influenței economice crescute a Chinei în America Latină, considerată o provocare strategică pentru Washington. Contracararea Beijingului devine astfel un obiectiv explicit al administrației. Indo-Pacific: descurajarea unui conflict cu China În Asia, strategia lui Trump prioritiză prevenirea unui conflict cu China privind Taiwanul și Marea Chinei de Sud. Consolidarea puterii militare americane și a aliaților din regiune este considerată esențială pentru menținerea supremației. O viziune sumbră asupra Europei Documentul adoptă un ton critic față de aliații europeni, avertizând că Europa traversează un „declin civilizațional” și că trebuie să își redefinească identitatea occidentală pentru a rămâne un partener de încredere. Administrația americană afirmă că, pe termen lung, este „plauzibil” ca anumite state NATO să devină majoritar non-europene, ceea ce răstoarnă paradigma tradițională a alianței. Relațiile tensionate dintre Washington și Europa Strategia rezonează cu discursurile partidelor europene de extremă dreapta, potrivit unor comentatori. În același timp, Europa încearcă să își reconstruiască capacitățile militare pentru a face față amenințării ruse, păstrând însă dependența de sprijinul militar american. Administrația Trump dorește ca Europa să preia majoritatea responsabilităților convenționale din NATO, inclusiv capacitățile de intelligence și apărare antirachetă, un obiectiv considerat nerealist de unii oficiali europeni. Abordarea față de Rusia și conflictul din Ucraina Strategia susține că SUA au interesul de a negocia rapid o soluție pentru războiul din Ucraina și de a restabili „stabilitatea strategică” în relația cu Rusia. Trump are un istoric de declarații admirative față de Vladimir Putin, ceea ce a alimentat critici constante privind atitudinea sa „indulgentă” față de Moscova.

De 1 Decembrie, Trump laudă parteneriatul cu România: „Apreciez leadershipul României ca aliat NATO” Foto: The White House
Politică

De 1 Decembrie, Trump laudă parteneriatul cu România: „Apreciez leadershipul României ca aliat NATO”

De 1 Decembrie, Donald Trump laudă parteneriatul cu România: „Apreciez leadershipul României ca aliat NATO și pilon al securității regionale și încurajez rolul său constant în promovarea stabilității în regiunea Mării Negre”, a transmis președintele Statelor Unite, cu ocazia Zilei Naționale a României. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Mesajul său a fost publicat de Antena 3, după o solicitare către Administrația Prezidențială. Trump laudă parteneriatul cu România În scrisoarea către președintele Nicușor Dan, Trump își exprimă speranța că între SUA și România vor fi extinse oportunitățile de comerț, investiții și inovație. „Stimate Domnule Președinte, Am onoarea să transmit cele mai bune urări în numele poporului Statelor Unite cu ocazia celebrării a 107 ani de la Ziua Națională, la 1 decembrie. Statele Unite și România împărtășesc un parteneriat solid și în continuă dezvoltare, fundamentat pe interese strategice axate pe securitate, cooperare energetică și comerț. Apreciez leadershipul României ca aliat NATO și pilon al securității regionale și încurajez rolul său constant în promovarea stabilității în regiunea Mării Negre. Pe baza acestei fundații, ne așteptăm să extindem oportunitățile de comerț, investiții și inovare, care vor stimula economiile noastre. Diplomația activă dintre cetățenii noștri rămâne piatra de temelie a acestei alianțe dinamice. Pe măsură ce administrația mea lucrează pentru a face America mai sigură, mai puternică și mai prosperă, îmi propun să consolidăm relația noastră strânsă și istoria pe care o împărtășim”, a transmis Donald Trump.      

SUA suspendă procedurile de acordare de azil (sursa: Facebook/D.C. National Guard)
Internațional

SUA au oprit procedurile de acordare de azil după atacarea celor doi membri ai Gărzii Naționale

Serviciul de Cetățenie și Imigrare al SUA (USCIS) a anunțat suspendarea tuturor deciziilor privind azilul, la scurt timp după împușcarea a doi membri ai Gărzii Naționale în apropiere de Casa Albă. SUA suspendă procedurile de acordare de azil Directorul USCIS, Joseph Edlow, a precizat că măsura va fi menținută până când autoritățile pot garanta verificarea riguroasă a fiecărui solicitant. Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Incidentul, soldat cu moartea unuia dintre militari, a avut drept suspect un cetățean afgan intrat în SUA în 2021. Președintele Donald Trump a anunțat oprirea totală a admiterilor în SUA pentru persoanele din așa-numitele „țări ale lumii a treia”, fără a preciza lista completă sau modalitatea de implementare. Administrația sa a declarat că va reevalua inclusiv „cărțile verzi” deja emise cetățenilor din țări considerate „cu grad ridicat de îngrijorare”. Printre acestea se numără Afganistan, Iran, Somalia, Yemen, Libia, Cuba și Venezuela, precum și alte 12 state. Atacul din Washington declanșează tensiuni sociale Atacul armat asupra celor doi membri ai Gărzii Naționale, produs la câteva străzi de Casa Albă, a stârnit tensiuni politice și declarații controversate. Suspectul, un afgan care a intrat în SUA în 2021, a fost arestat, însă motivul atacului rămâne necunoscut. Cererile de azil blocate: peste 1,5 milioane de dosare în așteptare În urma incidentului, Donald Trump a acuzat refugiații pentru „problemele sociale ale Americii”, declarație criticată de organizațiile pentru drepturile omului, care avertizează asupra exploatării politice a tragediei. Potrivit datelor American Immigration Council (AIC), aproape 1,5 milioane de solicitanți de azil așteptau o decizie în decembrie 2024, ceea ce face ca suspendarea procesării să amplifice și mai mult criza.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră