vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sua

702 articole
Internațional

Trump anunță „progrese” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

Trump anunță progrese în discuțiile Rusia-SUA. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că s-au făcut „progrese importante” în cadrul negocierilor dintre emisarul său, Steve Witkoff, și președintele rus Vladimir Putin, pe tema războiului din Ucraina. Trump anunță progrese în discuțiile Rusia-SUA Întâlnirea a avut loc cu doar câteva zile înainte de termenul-limită impus de Trump pentru un posibil acord de încetare a focului. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii Într-o postare pe platforma Truth Social, Donald Trump a descris întâlnirea de la Kremlin ca fiind „extrem de productivă”. Kremlinul a emis o declarație rezervată, menționând doar că au avut loc „schimburi de semnale” între cele două părți, într-un cadru „constructiv”, fără a oferi detalii suplimentare până când Witkoff nu îl va informa oficial pe președintele american. Posibilă cooperare strategică, dar fără detalii Consilierul pe politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a sugerat că s-a discutat și despre o posibilă cooperare strategică între SUA și Rusia, dar a refuzat să ofere mai multe informații publicului până la finalizarea consultărilor la Washington. Donald Trump a anunțat că i-a informat și pe liderii europeni despre rezultatul întâlnirii. „Toți sunt de acord că acest război trebuie să se încheie și vom lucra în acest sens în zilele și săptămânile următoare”, a spus Trump. Atmosferă cordială între Witkoff și Putin Deși Trump și-a exprimat recent frustrarea față de lipsa de progres în negocierile dintre Moscova și Kiev, întâlnirea dintre Putin și Witkoff a părut cordială. Imagini difuzate de presa rusă îi arată pe cei doi zâmbind și dând mâna într-o sală somptuoasă a Kremlinului. Zelenski: „Războiul trebuie să se încheie” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a avut o discuție telefonică cu Trump după vizita lui Witkoff la Moscova, alături de alți lideri europeni. „Războiul trebuie să se termine”, a declarat Zelenski, subliniind urgența unui acord. Trump amenință Rusia și partenerii săi cu sancțiuni Donald Trump a reiterat că Rusia riscă sancțiuni severe, inclusiv sancțiuni secundare aplicate tuturor celor care continuă să facă afaceri cu Moscova. La scurt timp după plecarea lui Witkoff din Rusia, Trump a semnat un ordin executiv care impune o taxă vamală suplimentară de 25% asupra importurilor din India, ca reacție la achizițiile indiene de petrol rusesc. India, vizată direct pentru legăturile cu Rusia Trump a acuzat India că „nu îi pasă câți oameni sunt uciși în Ucraina de mașina de război a Rusiei” și a justificat noile taxe vamale prin refuzul Indiei de a întrerupe relațiile comerciale cu Rusia. Noua taxă va intra în vigoare la 27 august. Zelenski: Rusia va negocia, când va rămâne fără bani Înaintea discuțiilor, Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia va accepta cu adevărat pacea doar dacă rămâne fără resurse financiare. Între timp, Moscova continuă atacurile aeriene masive asupra Ucrainei, în ciuda amenințărilor repetate ale lui Trump privind sancțiunile. Trump nu a reușit să oprească războiul „într-o zi” Deși a susținut înainte de preluarea mandatului că ar putea opri războiul în 24 de ore, Trump nu și-a atins acest obiectiv. Din contră, poziția sa față de Rusia s-a înăsprit recent. „Am crezut că l-am convins de mai multe ori, dar apoi Putin începe din nou să lanseze rachete asupra Kievului și ucide oameni într-un azil de bătrâni”, a spus Trump luna trecută. Negocierile de la Istanbul au eșuat Trei runde de negocieri între Ucraina și Rusia, desfășurate la Istanbul, nu au reușit să apropie cele două părți de o înțelegere. Condițiile impuse de Moscova rămân inacceptabile pentru Kiev și partenerii săi occidentali. Kremlinul a refuzat în mod repetat solicitările Ucrainei pentru o întâlnire directă Zelenski–Putin. SUA aprobă un nou pachet militar pentru Ucraina În paralel cu discuțiile diplomatice, administrația americană a aprobat marți un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 200 de milioane de dolari. Pachetul include echipamente și tehnologie pentru producția de drone, un subiect discutat de Trump și Zelenski în conversația telefonică. Ucraina lovește rafinării ruse, Rusia atacă orașe ucrainene Ucraina a intensificat utilizarea dronelor pentru a ataca infrastructura energetică a Rusiei, în timp ce Moscova continuă bombardamentele asupra orașelor ucrainene. Administrația militară din Kiev a anunțat că bilanțul ultimului atac aerian a crescut la 32 de morți, devenind cel mai sângeros atac asupra capitalei de la începutul invaziei. Atac sângeros asupra unei tabere de vacanță din Zaporizhzhia Autoritățile ucrainene au raportat miercuri un nou atac rusesc în regiunea Zaporizhzhia. O dronă a lovit o tabără de vacanță, ucigând două persoane și rănind alte 12. „Nu există nicio justificare militară. E doar cruzime, menită să-i sperie pe oameni”, a spus Zelenski.

Trump anunță progrese în discuțiile Rusia-SUA (sursa: kremlin.ru)
Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul comentează dislocarea submarinelor SUA: „Nu vrem să alimentăm retorica nucleară”

Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane. Declarațiile președintelui american Donald Trump privind dislocarea submarinelor nucleare au fost una dintre temele abordate luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane Kremlinul a evitat să reacționeze direct la anunțul președintelui Trump privind dislocarea a două submarine nucleare americane. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Totuși, Peskov a minimizat decizia lui Trump: „Vorbim despre un proces permanent, indiferent de declarațiile politicienilor”. În plus, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susținut că Rusia nu dorește să intre în polemici nucleare: „Preferăm să evităm comentariile. E o temă sensibilă”; Acesta a adăugat că retorica nucleară trebuie evitată: „Toți ar trebui să fie extrem de prudenți cu acest subiect”; O temă "emoțională" Totodată, Peskov a subliniat că nu se poate vorbi despre o escaladare nucleară, ci mai degrabă despre o temă percepută emoțional, care trebuie tratată cu reținere. Întrebat despre ieșirile dure ale fostului președinte Dmitri Medvedev, Peskov a explicat că diferite figuri din conducerea Rusiei pot avea opinii variate. Peskov a subliniat că politica externă este formulată exclusiv de președintele Putin. Vizita emisarului SUA Dmitri Peskov a declarat că există posibilitatea unei întrevederi între Vladimir Putin și Steven Whitkoff, emisarul președintelui SUA: „Nu excludem o astfel de întâlnire”; Kremlinul este „întotdeauna deschis pentru dialog cu Whitkoff”, considerând aceste contacte utile și substanțiale, a adăugat acesta. Despre negocierile pentru Ucraina Pe tema negocierilor pentru Ucraina, Peskov a transmis că nu există încă o pregătire concretă pentru o întâlnire Putin–Zelenski. De asemenea, a afirmat că un summit bilateral ar putea avea loc doar după ce experții fac pașii necesari.

Industria ceasurilor elvețiene, sub presiunea taxelor (sursa: Pexels/Dirk Schuneman)
Eveniment

Lovitură dură pentru ceasurile elvețiene: SUA impun taxe vamale de 39%

Industria ceasurilor elvețiene, sub presiunea taxelor. Acțiunile marilor producători elvețieni de ceasuri de lux, precum Richemont și Swatch, au scăzut luni dimineață, în contextul noilor taxe vamale de 39% impuse de Administrația Trump asupra importurilor elvețiene, începând cu 7 august 2025. Industria ceasurilor elvețiene, sub presiunea taxelor Sectorul elvețian al ceasurilor de lux, cu exporturi de 26 miliarde franci elvețieni (aproximativ 33 miliarde de dolari) în 2024, se confrunta deja cu dificultăți, precum scăderea cererii globale sau contextul economic incert. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Însă analiștii avertizează că exporturile de ceasuri ar putea ajunge la cel mai scăzut nivel de la pandemia din 2020. Jean-Philippe Bertschy, analist la Vontobel, consideră că impactul noilor taxe vamale ar putea fi devastator pentru numeroase mărci elvețiene de ceasuri de lux, dacă acestea vor rămâne în vigoare pe termen lung. Scăderi pe bursă pentru Richemont și Swatch După redeschiderea piețelor, în prima zi de tranzacționare după Ziua Națională a Elveției (vineri, 1 august), acțiunile Richemont și Swatch au scăzut. Richemont: -3,4% inițial, revenind la -1% la ora 09:06 GMT; Swatch: -5% inițial, apoi ușoară revenire la -1%. Directorul Swatch cere intervenția autorităților În fața acestei crize, Nick Hayek, CEO-ul grupului Swatch, a solicitat președintelui elvețian Karin Keller-Sutter să aibă o întâlnire oficială cu Donald Trump, în încercarea de a renegocia măsurile impuse de administrația americană. Georges Mari, analist în cadrul firmei elvețiene de investiții Rossier, Mari & Associates, subliniază că impredictibilitatea politicii comerciale a Administrației Trump face imposibilă orice strategie pe termen mediu sau lung. „În orice moment, taxele vamale pot fi modificate. Nu putem face previziuni serioase într-un astfel de climat politic”, a afirmat el. SUA, principala piață externă pentru ceasurile elvețiene Conform Federației Industriei Elvețiene de Orologerie, Statele Unite reprezintă 16,8% din exporturile totale de ceasuri elvețiene, echivalentul a 4,4 miliarde de franci elvețieni. Astfel SUA este principala piață străină pentru industria de lux din Elveția. Industria orologeră, esențială pentru economia Elveției Ceasurile de lux nu sunt doar un simbol național, ci și un pilon economic. Reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveției. Asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă în industrie.

SUA își trimite emisarii în Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump trimite emisari în Rusia. Ultimatumul dat lui Putin se apropie de sfârșit

SUA își trimite emisarii în Rusia. Președintele american Donald Trump a anunțat că emisarul său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, va vizita Rusia miercuri și joi. SUA își trimite emisarii în Rusia Declarația a fost făcută duminică, în contextul expirării ultimatumului dat Moscovei pentru a ajunge la un acord cu Ucraina. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Trump a avertizat că, în lipsa unui armistițiu, Statele Unite vor impune sancțiuni Rusiei. Cu toate acestea, el a recunoscut că Moscova pare bine pregătită pentru a le evita. „Sunt oameni isteţi şi destul de abili în a ocoli sancţiunile”, a declarat liderul american, adăugând că singura soluție acceptabilă este „un acord prin care oamenii să nu mai moară”. Ultimatum de zece zile pentru Putin Marțea trecută, Donald Trump a lansat oficial un ultimatum de zece zile adresat președintelui rus Vladimir Putin, cerând un acord de pace cu Ucraina. „Zece zile începând de astăzi”, a spus Trump în timpul unei discuții cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial. El a subliniat că bilanțul victimelor a crescut alarmant și că este esențial ca războiul să se încheie cât mai curând. Rusia, pregătită să continue conflictul În replică, guvernul de la Moscova a confirmat că este la curent cu termenul impus de Washington. Cu toate acestea, oficialii ruși au transmis că Federația Rusă este pregătită să continue războiul în Ucraina, în pofida presiunilor internaționale.

SUA poziționează submarine nucleare lângă Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Două submarine nucleare americane s-au apropiat de teritoriul Rusiei, la ordinul lui Trump

SUA poziționează submarine nucleare lângă Rusia. Președintele american Donald Trump a ordonat desfășurarea a două submarine nucleare în proximitatea Rusiei. Măsura vine ca reacție la amenințările lansate de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut un schimb dur de replici pe rețelele sociale. SUA poziționează submarine nucleare lângă Rusia Trump a transmis pe rețeaua Truth Social că a luat această decizie „doar în cazul în care aceste declarații prostești și inflamatorii sunt mai mult decât atât”. Citește și: Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici Liderul de la Casa Albă a subliniat că „vorbele sunt foarte importante și pot duce la consecințe nedorite”, exprimându-și speranța că nu se va ajunge la un astfel de scenariu. Medvedev evocă arsenalul nuclear sovietic și sistemul „Mâna Moartă” Conflictul verbal a escaladat după ce Dmitri Medvedev, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, l-a avertizat pe Trump să nu uite că Rusia deține „capabilități de atac nuclear din epoca sovietică”. El a făcut trimitere inclusiv la „Mâna Moartă”, un sistem de lansare automată a rachetelor nucleare, conceput în perioada Războiului Rece pentru a asigura represalii în cazul eliminării conducerii ruse. Schimb de replici tensionat pe rețelele sociale Joi dimineață, Trump l-a numit pe Medvedev „fost președinte eșuat” și i-a cerut „să-și măsoare cuvintele”, avertizând că intră „pe un teritoriu foarte periculos”. Reacția a venit în urma declarațiilor lui Medvedev, care descrisese politicile SUA ca „un joc al ultimatumurilor” și un pas periculos către un posibil conflict direct între Rusia și America. Ultimatumul lui Trump pentru Putin Tensiunile au fost amplificate și de faptul că Donald Trump i-a transmis marți un ultimatum de zece zile președintelui rus Vladimir Putin, cerând încetarea războiului din Ucraina până pe 8 august. În caz contrar, a amenințat cu impunerea unor noi sancțiuni economice și taxe vamale secundare asupra importurilor de petrol rusesc. Medvedev: „Dacă Trump reacționează așa, înseamnă că facem ce trebuie” Într-un mesaj publicat pe Telegram, Medvedev a susținut că reacția nervoasă a lui Trump demonstrează că Rusia este „pe drumul cel bun”. În opinia sa, replica liderului de la Casa Albă validează direcția politică a Moscovei.

Refugiații ucraineni pot rămâne în SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Refugiații ucraineni ar putea rămâne în SUA până la finalul războiului, susține Donald Trump

Refugiații ucraineni pot rămâne în SUA. Președintele american Donald Trump a declarat că este probabil ca refugiații ucraineni care au fugit din calea invaziei ruse să poată rămâne în Statele Unite până la încheierea conflictului. Refugiații ucraineni pot rămâne în SUA Întrebat de un jurnalist dacă va permite ucrainenilor refugiați să rămână în SUA, Trump a răspuns afirmativ: Citește și: Magistrații, disperați că Bolojan se atinge de pensiile lor: „măcelar”, „dictat”, abuz „Cred că îi vom lăsa, da, îi voi lăsa. Avem mulți oameni veniți din Ucraina și lucrăm cu ei.” Această poziție marchează o aparentă continuitate cu politicile din perioada Biden privind protecția refugiaților ucraineni. 240.000 de ucraineni în SUA prin programul U4U De la declanșarea invaziei ruse în 2022, aproximativ 240.000 de cetățeni ucraineni au intrat în Statele Unite prin programul Uniting for Ukraine (U4U), lansat de administrația Biden. Acesta oferă un statut legal temporar, permise de muncă și acces la servicii sociale precum asistență medicală și alimentară. Programul U4U a fost suspendat în ianuarie 2025, iar de atunci nu a mai fost reluat, stârnind îngrijorări în rândul comunității ucrainene. Temerile legate de repatrieri forțate persistă Deși declarațiile lui Trump par să liniștească temporar refugiații, contextul general rămâne tensionat. În prima parte a anului, Washington Post relata că echipa lui Trump analiza opțiuni de repatriere a refugiaților, inclusiv a aproximativ 200.000 de ucraineni, folosind fonduri externe în valoare de 250 de milioane de dolari. Mai mult, în iunie 2025, aceeași publicație a relatat despre presupuse planuri de transfer al migranților fără acte – inclusiv ucraineni – într-un centru de detenție militară din Guantanamo Bay. Casa Albă a respins ferm aceste afirmații, catalogându-le drept „fake news”. Protecțiile rămân valabile, cel puțin temporar În prezent, majoritatea măsurilor de protecție oferite refugiaților ucraineni sub administrația Biden rămân în vigoare. Declarațiile recente ale lui Donald Trump sugerează o posibilă menținere temporară a acestui statut, în ciuda faptului că el promovează o campanie axată pe înăsprirea politicilor de imigrație. O schimbare de ton față de Ucraina Comentariile lui Trump vin pe fondul unei atitudini tot mai favorabile față de Ucraina, după luni de relații tensionate. Președintele SUA a aprobat recent vânzări de arme către Kiev și a reluat amenințările cu sancțiuni împotriva Rusiei, semnalând o repoziționare strategică în politica externă americană.

Acord strategic între UE și SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA și UE au încheiat un nou acord comercial: tarif vamal de 15% pentru exporturile europene

Acord strategic între UE și SUA. Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord comercial-cadru care pune capăt unei perioade tensionate de luni de zile între două dintre cele mai mari economii ale lumii. Acord strategic între UE și SUA În urma negocierilor decisive desfășurate în Scoția între președintele american Donald Trump și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, cele două părți au convenit un tarif vamal de 15% pentru toate bunurile europene exportate în SUA. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Noul tarif de 15% este la jumătate față de cel de 30% pe care Donald Trump amenințase că îl va aplica începând de vineri. În schimb, Uniunea Europeană va elimina taxele pentru o serie de produse americane, permițând accesul pe piață cu tarif zero pentru anumite categorii de bunuri. Von der Leyen: Acordul aduce stabilitate între aliați Președinta Comisiei Europene a salutat înțelegerea, subliniind că aceasta va aduce stabilitate relației comerciale dintre cele două blocuri economice, care împreună generează aproape o treime din comerțul global. Trump a declarat că „este un acord bun pentru toată lumea” și că va apropia și mai mult cele două părți. De asemenea, von der Leyen a numit înțelegerea „una uriașă”, în urma unor „negocieri dificile”. Investiții europene masive în SUA În cadrul acordului, UE s-a angajat să investească 600 de miliarde de dolari în Statele Unite, inclusiv în echipamente militare americane, și să aloce alte 750 de miliarde de dolari pentru energie. Aceste investiții vizează reducerea dependenței energetice a Europei față de surse rusești, prin achiziția de gaze naturale lichefiate, petrol și combustibili nucleari din SUA în următorii trei ani. Produsele exceptate de la taxe Potrivit Ursulei von der Leyen, cele două blocuri economice vor elimina taxele vamale pentru echipamente aeronautice, anumite produse chimice, produse agricole selectate, materii prime considerate critice. Un acord separat privind industria semiconductorilor ar putea fi anunțat în curând. Totuși, taxa de 50% aplicată de SUA la nivel global pentru oțel și aluminiu va rămâne în vigoare. Reacții mixte în Europa: de la reținere la susținere Acordul a fost întâmpinat cu prudență în Europa. Ministrul francez pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a recunoscut că înțelegerea oferă beneficii sectorului francez al băuturilor spirtoase, dar a criticat lipsa de echilibru a acordului. Premierul irlandez Micheál Martin a subliniat că noile tarife sunt încă mai mari decât cele anterioare, ceea ce face comerțul „mai costisitor și mai complicat”. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat importanța stabilității comerciale pentru industria germană. Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că sprijină acordul, dar așteaptă clarificări privind detaliile. SUA obține câștiguri economice considerabile Pentru Washington, acordul aduce perspective financiare semnificative. Doar din noile tarife, guvernul american se așteaptă la venituri de aproximativ 90 de miliarde de dolari, pe baza cifrelor comerciale din 2024. La acestea se adaugă sute de miliarde de dolari sub formă de investiții europene directe în economia americană. UE acceptă compromisuri pentru evitarea conflictului comercial Acordul este privit ca un compromis acceptat de UE pentru a evita o escaladare a conflictului comercial. Dacă Trump și-ar fi dus la capăt amenințările, exporturile europene, de la medicamentele spaniole la brânzeturile franțuzești și electronicele germane, ar fi fost supuse unor taxe de până la 30%. UE era pregătită să răspundă cu tarife asupra produselor americane precum piese auto, avioane Boeing și carne de vită. Dezechilibrul comercial, sursa tensiunilor În 2024, volumul comerțului de bunuri între SUA și UE a fost de aproximativ 976 de miliarde de dolari. SUA a importat bunuri în valoare de 606 miliarde de dolari din UE și a exportat înapoi bunuri în valoare de doar 370 de miliarde. Acest dezechilibru a fost una dintre nemulțumirile majore ale lui Donald Trump, care a susținut că SUA „pierde” din cauza acestor relații comerciale. Von der Leyen a încercat să vorbească „pe limba lui Trump” menționând nevoia de „reechilibrare”, deși UE a susținut anterior că balanța este echilibrată datorită importului masiv de servicii americane. Trump: „Cel mai mare acord comercial din istorie” La finalul negocierilor, Donald Trump a celebrat încheierea acordului, afirmând că este „cel mai mare acord comercial din istorie”. Deși este clar că SUA are mai multe de câștigat în urma înțelegerii, oficialii europeni au preferat să salveze stabilitatea relației transatlantice decât să provoace o confruntare economică majoră.

Femeile trans, eliminate din sportul olimpic (sursa: X/USOPC News)
Internațional

Femeile transgen, interdicție de participare la sporturile olimpice, a decis Washingtonul

Femeile trans, eliminate din sportul olimpic. Comitetul Olimpic și Paralimpic al Statelor Unite (USOPC) a adoptat o nouă politică care, de facto, interzice femeilor transgen participarea la competițiile olimpice. Măsura vine în contextul implementării Ordinului Executiv 14201, semnat de președintele Donald Trump în februarie 2025, care vizează excluderea „bărbaților din sporturile feminine”. Femeile trans, eliminate din sportul olimpic USOPC a publicat luni o versiune actualizată a „Politicii de securitate a sportivilor”, fără să menționeze explicit termenul „transgender”. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Cu toate acestea, documentul subliniază că scopul este de a garanta un „mediu competițional echitabil și sigur” pentru femei, în acord cu prevederile ordinului prezidențial. În plus, Comitetul a declarat că va colabora cu alte organisme pentru implementarea acestor noi standarde. Instituțiile de învățământ, presate să respecte ordinul Potrivit decretului prezidențial, instituțiile de învățământ care permit participarea sportivilor trans în echipe care nu corespund sexului atribuit la naștere riscă să piardă finanțarea federală. Totodată, secretarul de stat american Marco Rubio a fost însărcinat să ceară Comitetului Internațional Olimpic (CIO) revizuirea reglementărilor olimpice în sensul promovării „corectitudinii și siguranței” în competiții. USOPC invocă obligațiile față de autoritățile federale Președintele USOPC, Gene Sykes, și directoarea executivă Sarah Hirshland au transmis o scrisoare comunității olimpice americane în care explică schimbarea de politică. Ei au precizat că măsurile vin în urma unor „conversații respectuoase și constructive” cu autoritățile federale și că, în calitate de organizație cu statut federal, USOPC are „obligația de a respecta așteptările guvernamentale”. Scrisoarea cere și federațiilor sportive naționale să-și actualizeze politicile în conformitate cu noile reglementări. Măsuri restrictive ale administrației Trump Această decizie face parte dintr-un set mai larg de politici restrictive adoptate de administrația Trump în privința comunității trans, printre care se numără și limitarea accesului persoanelor transgen în armata SUA. Următoarele Jocuri Olimpice de vară vor avea loc în 2028 la Los Angeles, iar politica USOPC ar putea influența selecția sportivilor americani pentru aceste competiții.

Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă Foto: Inquam/Rduard Vinatoru
Politică

Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă

Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație „formală” de a vizita Casa Albă, anunță șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu. Citește și: Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan și critică dur fosta guvernare Donald Trump i-a transmis lui Nicușor Dan o invitație de a vizita Casa Albă „Există o invitație oficială din partea președintelui Donald Trump, adresată președintelui Nicușor Dan. Cei doi au avut un dialog foarte bun în urmă cu o lună (n.r.: la summitul NATO de la Haga.). Invitația a fost transmisă formal”, a spus Diaconescu. El a apreciat că „trebuie să concretizăm o astfel de bilaterală cât mai curând posibil”. Cristian Diaconescu a salutat implicarea Ministerului de Externe în pregătirea acestei vizite, precizând că deocamdată nu se știe care va fi data exactă a vizitei. Întrebat cât ar dura pregătirea unei astfel de vizite, Diaconescu a spus că „depinde de rapiditatea cu care se stabilește agenda vizitei”. „Depinde de rapiditatea cu care se reușește a se stabili agenda vizitei, care să recunoască interesele rapide ale ambelor părți, și în egală măsură nivelul de acces, având în vedere că discutăm despre o putere globală. Desigur, interesele privind contactele bilaterale sunt specifice. Dacă se poate stabili această agendă rapid, pe cale diplomatică, și nivelul de contact, după părerea mea, președintele Trump va fi extrem de interesat de un astfel de dialog. Până la urmă, discutăm cu o putere care privește cu foarte mare preocupare tot ce se se întâmplă în flancul estic. Iar România este unul dintre jucătorii semnificativi”, a adăugat consilierul prezidențial.

State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție” (sursa: Pexels/Tom Fisk)
Internațional

State UE amenință SUA cu cel mai dur instrument de represalii: „instrumentul anti-coerciție”

State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție”. Un număr tot mai mare de țări membre ale Uniunii Europene solicită Comisiei Europene să activeze cel mai puternic instrument comercial disponibil, așa-numitul instrument anti-coerciție, în relația cu Statele Unite, în cazul în care nu se ajunge la un acord până la 1 august. Avertismentul vine în contextul în care Donald Trump a amenințat cu impunerea unor tarife de 30% pentru bunurile importate din UE. State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție” Potrivit unor surse citate de Bloomberg, inițiativa este condusă de Franța și susținută de tot mai multe capitale europene. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Unele state membre rămân prudente sau nu și-au exprimat încă oficial poziția, însă presiunea în creștere arată o coeziune tot mai mare în jurul ideii de reacție fermă. Subiectul a fost discutat recent în cadrul reuniunii miniștrilor Comerțului din UE, care a avut loc luni la Bruxelles. Ce presupune „instrumentul anti-coerciție” Ministrul francez al Afacerilor Europene, Benjamin Haddad, a explicat că instrumentul anti-coerciție oferă Bruxelles-ului posibilitatea de a adopta măsuri de represalii împotriva partenerilor comerciali care exercită presiuni nejustificate asupra UE. Printre măsurile posibile: introducerea de taxe suplimentare pentru giganții americani din domeniul tehnologiei, restricționarea investițiilor americane în UE, limitarea accesului la anumite segmente ale pieței comunitare, excluderea firmelor americane din procedurile de achiziții publice europene. „Forță, unitate și hotărâre” „În această negociere, trebuie să demonstrezi forță, să afișezi unitate și hotărâre”, a declarat Benjamin Haddad într-un interviu acordat Bloomberg Television. Oficialul francez a sugerat că Uniunea ar putea merge mai departe decât contramăsurile deja anunțate de Comisia Europeană, care vizează schimburi comerciale cu SUA în valoare de aproape 100 de miliarde de euro. Comisia Europeană temperează inițiativa: „E prematur” Deocamdată, Comisia Europeană nu susține declanșarea instrumentului anti-coerciție, invocând faptul că negocierile comerciale cu Washingtonul sunt în desfășurare. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că acest mecanism a fost conceput „pentru situații extraordinare” și că, în acest moment, „nu am ajuns încă acolo”. Riscul unui conflict comercial transatlantic Utilizarea acestui instrument ar putea genera un război comercial amplu între UE și SUA, mai ales în contextul avertismentelor lui Donald Trump că orice represalii vor fi întâmpinate cu măsuri și mai dure. Tensiunile se amplifică, iar Bruxelles-ul se vede nevoit să își calibreze cu grijă răspunsul.

Rutte promite sprijin financiar pentru Ucraina (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Țările europene vor găsi fonduri pentru a cumpăra arme din SUA destinate Ucrainei, susține Rutte

Rutte promite sprijin financiar pentru Ucraina. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat marți că statele europene membre ale Alianței care doresc să achiziționeze arme și muniții din SUA pentru a le transfera Ucrainei vor găsi resursele financiare necesare. Rutte promite sprijin financiar pentru Ucraina Anunțul vine după o întâlnire cu congresmeni americani și la o zi după discuțiile purtate la Washington cu președintele american Donald Trump. Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL Donald Trump, sub administrația căruia SUA nu au mai aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, a propus un plan alternativ: statele NATO să cumpere arme direct din SUA și să le livreze Ucrainei. Fondurile vor fi asigurate de țările europene, iar livrările vor include nu doar echipamente de apărare, ci și rachete și muniție de calibru mare. Avertisment dur pentru Brazilia, China și India Trump și Rutte au transmis un avertisment clar statelor care mențin relații economice active cu Rusia. Brazilia, China și India ar putea deveni ținta unor sancțiuni economice severe, inclusiv tarife vamale de 100%, dacă nu renunță la colaborarea economică cu Moscova. „Dacă locuiți la Beijing, Delhi sau sunteți președintele Braziliei, ar fi bine să reflectați profund. Acest lucru vă poate afecta foarte grav”, a declarat Rutte. „Sunați-l pe Putin și spuneți-i să accepte pacea” Într-un mesaj direct adresat liderilor celor trei țări, Mark Rutte a subliniat că doar o soluție diplomatică poate evita efectele sancțiunilor anunțate de Trump: „Sunați-l pe Vladimir Putin și spuneți-i să trateze cu seriozitate negocierile de pace. În caz contrar, va fi prea târziu pentru voi”, a avertizat oficialul NATO. Sprijin militar crescut pentru Ucraina Întrebat despre tipul de armament vizat, Rutte a menționat că vor fi livrate atât arme defensive, cât și ofensive, dar a precizat că detaliile tehnice sunt analizate în prezent de Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și de Pentagon, împreună cu autoritățile ucrainene. Mai multe țări NATO s-au angajat deja să participe financiar la noul program de achiziții de armament. Printre ele se numără: Danemarca, Țările de Jos (Olanda), Suedia, Germania, Canada, Norvegia, Finlanda și Regatul Unit Cehia nu se alătură planului Republica Cehă a anunțat că nu va participa la planul de achiziții din SUA, dar va continua să sprijine Ucraina prin alte proiecte. Premierul Petr Fiala a precizat că Praga se concentrează pe inițiativa de cumpărare internațională de muniții, prin care Ucraina a beneficiat deja de sute de mii de obuze finanțate de aliați.

Cehia refuză planul american pentru Ucraina (sursa: Facebook/Petr Fiala)
Internațional

Republica Cehă nu va participa la planul SUA de livrare a armelor către Ucraina

Cehia refuză planul american pentru Ucraina. Premierul ceh Petr Fiala a anunțat marți că Republica Cehă nu se va alătura planului propus de Statele Unite privind achiziția de arme și muniții pentru Ucraina, prin intermediul altor state NATO. Decizia vine în contextul unui nou program susținut de președintele american Donald Trump, care prevede ca aliații să cumpere echipamente militare americane destinate Kievului. Cehia refuză planul american pentru Ucraina Printre statele care și-au exprimat deja sprijinul față de această inițiativă se numără Danemarca, Olanda, Suedia, Germania, Canada, Norvegia, Finlanda și Regatul Unit, potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte. Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL În schimb, premierul ceh a precizat că Praga își va concentra sprijinul pentru Ucraina prin alte inițiative, precum programul internațional de achiziție de muniție, coordonat deja de guvernul său. „Ne concentrăm pe alte proiecte, cum este inițiativa pentru muniții”, a transmis Petr Fiala. Furnizor esențial de arme pentru Ucraina Guvernul condus de Fiala, de orientare centru-dreapta, s-a remarcat prin sprijinul constant oferit Ucrainei încă din primele zile ale invaziei ruse. Industria de apărare cehă, specializată în echipamente produse sub licență sovietică, este compatibilă cu nevoile armatei ucrainene și a livrat deja cantități semnificative de arme și muniții. De asemenea, Cehia a coordonat o inițiativă de achiziție de obuze de calibru mare de pe piața internațională, finanțată de aliații Kievului. Până la începutul anului 2025, Ucraina a primit aproximativ 800.000 de obuze prin acest mecanism. Liderul opoziției promite stoparea ajutorului Fostul premier ceh și lider al opoziției, Andrej Babis, a declarat marți că va opri inițiativa cehă privind achiziția de muniție pentru Ucraina dacă va reveni la putere. Partidul său conservator ANO este în prezent favorit în sondaje, în perspectiva alegerilor legislative din luna octombrie. Babis a criticat decizia statelor NATO de a aloca 5% din PIB pentru apărare, măsură adoptată recent sub presiunea lui Donald Trump, în pofida faptului că Babis se declară un admirator al fostului președinte american. „Dacă Trump mi-ar fi spus să sar de la etajul cinci, nu aș fi făcut-o. Eu am acționat mereu ca un premier suveran”, a afirmat Andrej Babis. „Pacea socială e mai importantă decât cheltuielile militare” Fostul șef al guvernului ceh a subliniat că nu ar fi fost de acord cu creșterea masivă a bugetelor militare, chiar dacă acestea vin ca răspuns la amenințarea reprezentată de Rusia. „La summitul NATO aș fi spus că trebuie să asigurăm pacea socială, nu să intrăm într-o cursă a înarmării”, a explicat Babis.

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan: România susține Comisia Europeană în negocierile cu SUA pentru evitarea taxelor vamale

Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA. Președintele Nicușor Dan a transmis duminică, pe platforma X, că România sprijină pe deplin eforturile Comisiei Europene și ale președintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor comerciale cu Statele Unite, în vederea evitării introducerii unor taxe vamale suplimentare. Taxele vamale, România susține negocierile UE-SUA „România susţine pe deplin eforturile Comisiei Europene şi ale preşedintei Ursula von der Leyen pentru continuarea negocierilor astfel încât să ajungă la un acord cu SUA înainte de 1 august. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” De asemenea, susţinem abordarea UE privind o soluţie negociată cu SUA, în interesul cetăţenilor şi afacerilor noastre şi al parteneriatului transatlantic", a precizat șeful statului. Ursula von der Leyen: UE e pregătită să răspundă Sâmbătă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor decide impunerea unor taxe vamale de 30% asupra bunurilor europene, începând cu 1 august. Într-un comunicat oficial, von der Leyen a afirmat că UE dorește continuarea negocierilor: „Suntem în continuare pregătiţi să lucrăm pentru obţinerea unui acord până la 1 august.” Bruxelles avertizează: contramăsuri proporționale În cazul în care Washingtonul va impune noile taxe, Uniunea Europeană ar putea adopta contramăsuri proporționale, a subliniat von der Leyen: „Vom face toţi paşii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar.” Taxele propuse de SUA ar afecta grav comerțul transatlantic Președinta Comisiei Europene a atras atenția că introducerea unor taxe vamale de 30% ar avea efecte negative majore asupra economiilor de pe ambele maluri ale Atlanticului: „Impunerea de taxe vamale de 30% asupra exporturilor UE ar perturba lanţurile de aprovizionare transatlantice esenţiale, în detrimentul întreprinderilor, consumatorilor şi pacienţilor de pe cele două părţi ale Atlanticului.” Von der Leyen a mai subliniat că Uniunea Europeană rămâne una dintre cele mai deschise economii din lume, angajată în respectarea regulilor comerțului internațional și a practicilor echitabile.

SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

SUA livrează din nou armament Ucrainei, după ce Trump a criticat atitudinea lui Putin

SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski. Statele Unite au decis să reia sprijinul militar promis Ucrainei, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski. SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski Președintele ucrainean a confirmat că, începând de luni, trimisul special al SUA, Keith Kellogg, va sosi la Kiev pentru o vizită de o săptămână. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Acesta va colabora direct cu comandanții militari ucraineni pentru coordonarea viitoarelor operațiuni și livrări de armament. Washingtonul reia livrările suspendate anterior Într-un mesaj video, Zelenski a precizat că livrările de armament american au fost reluate, după o scurtă perioadă de suspendare decisă săptămâna trecută de administrația de la Washington. Este vorba despre arme deja promise Ucrainei, dar blocate temporar din motive politice și logistice. Sprijin european și sancțiuni noi împotriva Rusiei Pe lângă ajutorul militar american, Ucraina pregătește și noi pachete de arme din partea țărilor europene. Zelenski a adăugat că se așteaptă la „pași puternici” privind impunerea unor noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. Atacuri ruse intensificate Conflictul din Ucraina durează de peste trei ani, iar în ultimele săptămâni forțele ruse au intensificat atacurile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene. Situația de securitate rămâne critică, iar sprijinul militar occidental este esențial pentru apărarea teritoriului ucrainean.

SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump, iritat de Putin, anunță trimiterea de noi arme defensive în Ucraina

SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina. Donald Trump a declarat luni că intenționează să trimită arme defensive suplimentare în Ucraina, la scurt timp după ce administrația sa suspendase unele livrări de armament. SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina „Vom trimite mai multe arme. Trebuie – trebuie să se poată apăra”, a afirmat Trump înaintea unei cine oficiale cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg El a adăugat că „sunt loviți foarte puternic” și că este nevoie de sprijin militar suplimentar. Livrările, reluate după o reevaluare a bugetului militar Declarațiile vin după ce un oficial de rang înalt de la Casa Albă a confirmat pentru CNN că administrația Trump a pus temporar în așteptare anumite livrări, inclusiv rachete de apărare aeriană. Decizia a fost luată în urma unei evaluări a cheltuielilor militare și a ajutorului extern al SUA, aprobată de secretarul Apărării, Pete Hegseth. Anna Kelly, purtătoare de cuvânt adjunctă a Casei Albe, a explicat la acel moment că decizia a avut la bază principiul „America pe primul loc”. Sprijinul pentru Ucraina continuă Unele surse americane au sugerat că reevaluarea sprijinului pentru Ucraina ar fi fost influențată de dorința Pentagonului de a-și concentra resursele pe China și posibile conflicte în zona Pacificului. Această direcție strategică este promovată de Elbridge Colby, responsabilul cu politica de apărare din cadrul Pentagonului. „Departamentul Apărării continuă să îi ofere președintelui opțiuni solide pentru a susține Ucraina, în acord cu obiectivul său de a pune capăt acestui război tragic. În același timp, reevaluăm riguros abordarea pentru a menține pregătirea forțelor noastre în funcție de prioritățile de apărare”, a transmis Colby. Rusia salută oprirea livrărilor, dar SUA promite sprijin defensiv Kremlinul a salutat oprirea temporară a anumitor transporturi de armament, susținând – fără dovezi – că aceasta ar fi fost cauzată de lipsa resurselor americane. În replică, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a precizat luni că, la ordinul lui Trump, SUA vor trimite arme defensive suplimentare pentru a ajuta Ucraina să se apere, subliniind că „evaluarea globală a livrărilor militare rămâne în vigoare” și este parte esențială a strategiei „America pe primul loc”. SUA, principalul donator de armament pentru Ucraina Statele Unite rămân cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina de la începutul invaziei ruse din 2022, oferind sisteme de apărare aeriană, drone, lansatoare de rachete, radare, tancuri și arme anti-blindaj. Această generozitate a stârnit însă îngrijorări legate de scăderea stocurilor proprii ale SUA. În luna martie, Trump a întrerupt temporar toate transporturile de ajutor militar către Ucraina, după o dispută tensionată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ajutorul a fost reluat o săptămână mai târziu. Discuții telefonice cu Putin și Zelenski Decizia de a trimite noi arme vine la scurt timp după ce Trump a avut convorbiri separate cu președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. El a declarat ulterior că discuția cu liderul rus a fost „dezamăgitoare” și că nu s-au înregistrat progrese privind un posibil armistițiu. Între timp, Zelenski le-a cerut aliaților occidentali să consolideze apărarea antiaeriană a Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor aeriene ruse. Vineri noapte, Rusia a lansat un număr record de drone asupra Ucrainei, la doar câteva ore după convorbirea Trump-Putin. Trump, iritat de Putin Vineri, Trump a declarat că SUA iau în considerare solicitarea Ucrainei de a primi sisteme de apărare antirachetă Patriot, după o „conversație foarte bună” cu Zelenski. Liderul ucrainean a spus sâmbătă că aceasta a fost cea mai productivă discuție avută cu Trump până acum. Luni, Trump și-a reafirmat poziția față de liderul rus: „Nu sunt deloc mulțumit de președintele Putin.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră