sâmbătă 01 august
Login Contact
DeFapt.ro

sua

903 articole
Internațional

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz. Navele SUA sau israeliene, complet interzise

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz: două milioane de dolari. Însă navele SUA sau israeliene sunt complet interzise la trecerea spre sau dinspre Golful Persic.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Datele de azi arată că traficul prin strâmtoare este în creștere.  Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz „Traficul prin Strâmtoarea Hormuz este deviat din ce în ce mai mult către apele teritoriale iraniene, spre așa-numita «Cabina de taxare a Teheranului», unde se pare că Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice verifică detaliile navelor și, în unele cazuri, percepe o taxă de trecere. Peste 20 de nave de peste 10.000 de tone au urmat acest traseu, care trece între insulele Qeshm și Larak din Iran. Printre acestea s-au numărat două petroliere «zombie» care au tranzitat în timp ce își asumau identitatea unor nave decedate. Se pare că cel puțin două nave care au tranzitat strâmtoarea au plătit, una dintre plăți fiind estimată a fi în jur de 2 milioane de dolari”, scrie Lloydslist.  Plata s-ar face în yuani chinezești.  Parlamentarul iranian Alaeddin Boroujerdi a susținut la televiziunea de stat că Teheranul percepe taxe de aproximativ 2 milioane de dolari anumitor nave pentru „servicii de securitate” și un nou „regim suveran” în strâmtoare – prezentând acest lucru ca acoperind „costurile războiului” și demonstrând puterea Iranului. Cu toate acestea, ambasada Iranului în India a replicat vehement, numind rapoartele „nefondate” și afirmând că comentariile lui Boroujerdi sunt doar opinii personale, nu politici oficiale.

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz. Navele SUA sau israeliene, complet interzise
Parteneriatul dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic, transmite noul ambasador american la București
Eveniment

Parteneriatul dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic, transmite noul ambasador american la București

Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statelor Unite la București, a transmis un prim mesaj oficial către români, subliniind importanța relației bilaterale și direcțiile strategice pe care le va susține în mandatul său. Diplomatul american a evidențiat forța actuală a parteneriatului dintre cele două state și a punctat principalele domenii în care colaborarea va fi consolidată. „Parteneriatul dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic” În mesajul său, Darryl Nirenberg a subliniat nivelul ridicat al relațiilor dintre Washington și București. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt „Parteneriatul dintre Statele Unite şi România nu a fost niciodată mai puternic şi mai important ca acum. Aştept cu nerăbdare să susţin agenda «America First» a preşedintelui Trump şi să consolidez cooperarea Statelor Unite şi României în trei domenii cheie”, a transmis noul ambasador. Trei direcții strategice: securitate, economie și relații bilaterale Ambasadorul SUA a detaliat domeniile prioritare pe care le va avea în vedere pe durata mandatului său. Acestea includ întărirea cooperării în domeniul apărării și securității, în contextul apartenenței comune la NATO, dezvoltarea relațiilor economice — în special în energie și tehnologie — precum și consolidarea legăturilor dintre cele două țări. „Consolidarea parteneriatului nostru în domeniul apărării şi securităţii, în calitate de aliaţi NATO, extinderea relaţiilor noastre comerciale, inclusiv în domeniul energiei şi al tehnologiei, precum şi aprofundarea legăturilor strânse dintre cele două ţări”, a precizat acesta. Interes pentru cultura României Darryl Nirenberg și-a exprimat recunoștința față de președintele american Donald Trump pentru numirea în această funcție, descriind România drept „o ţară remarcabilă”. Diplomatul a transmis, totodată, că este interesat să descopere cultura și tradițiile locale. „Cu toţii suntem nerăbdători să descoperim cultura şi tradiţiile bogate ale României”, a afirmat noul ambasador al Statelor Unite la București.

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt
Internațional

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf, anunță Jerusalem Post, citând surse neoficiale. „Negociem cu omul pe care îl consider cel mai respectat și lider”, a spus, azi, președintele SUA, care însă numele celui cu care Statele Unite au discutat. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Trump a adăugat că emisarul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, au purtat discuțiile. „Am avut discuții foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aș spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuții foarte solide, domnul Witkoff și domnul Kushner le-au avut”, a spus Trump. Președintele a declarat că discuțiile au implicat și problema îmbogățirii uraniului, spunând că își menține angajamentul ca Iranul să nu poată îmbogoți uraniul, precum și față de predarea de către Iran a uraniului îmbogățit existent. UPDATE: Pe contul său de Twitter, Ghalibaf susține că nu au fost nici un fel de negocieri cu Statele Unite: „Nu au avut loc negocieri cu SUA, iar știrile false sunt folosite pentru a manipula piețele financiare și petroliere și pentru a scăpa din mlaștina în care sunt prinse SUA și Israel”.  Pe rețelele sociale există speculații că acest cont de X/Twitter, la fel ca și alte conturi ale unor oficiali iranieni, nu este controlat de Ghalibaf, ci de administratori desemnați de Garda Revoluționară.  Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: radical islamic, dar foarte corupt Născut în 1961 lângă Mashhad, Mohammed-Bagher Ghalibaf a avansat în gradele IRGC în timpul războiului Iran-Irak, comandând ulterior Forța Aerospațială (1997-2000) și poliția națională (2000-2005), unde a supravegheat reprimarea protestelor. A fost primar al Teheranului din 2005 până în 2017, concentrându-se pe infrastructură, dezvoltare urbană și servicii publice pe fondul acuzațiilor de corupție. În timpul mandatului său de primar, cel puțin 20 de trilioane de toman (peste 5 miliarde de dolari la acea vreme) au dispărut din bugetele municipale, existând rapoarte despre cheltuieli nejustificate, angajarea ilegală a 13.000 de angajați și utilizarea abuzivă a fondurilor pentru alegeri. Succesorul său, Mohammad Ali Najafi, a documentat aceste încălcări, inclusiv donarea arbitrară a 674 de proprietăți ale orașului. O înregistrare audio din 2018 a arătat cum Ghalibaf făcea presiuni asupra oficialilor pentru a semna un memorandum fals de 8.000 de miliarde de tomani pentru a acoperi un deficit comun cu Garda Revoluționară descoperit în timpul mandatului său, asociindu-l cu delapidarea de fonduri cu legături cu IRGC. El s-a confruntat cu acuzații de vânzare de proprietăți de top din nordul Teheranului la reduceri către oficialii Gărzii Revoluționare, inclusiv legături cu soția lui Qasem Soleimani, dar o anchetă parlamentară a fost abandonată.  În 2022, familia sa a fost acuzată că a cumpărat apartamente de lux în Turcia cu 1,6 milioane de dolari, pe fondul unor acuzații mai ample de abateri financiare în timpul mandatului său de președinte al Parlamentului. În ciuda scandalurilor, anchetele au stagnat adesea din cauza influenței sale asupra regimului.

BREAKING Iranul îl umilește pe Trump: dezminte că ar negocia încetarea războiului
Internațional

BREAKING Iranul îl umilește pe Trump: dezminte că ar negocia încetarea războiului

Iranul a respins ferm afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Washingtonul și Teheranul ar fi implicate în negocieri „productive” pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.  Teheranul neagă orice contact cu administrația Trump Potrivit agențiilor iraniene de stat Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, Iranul nu are niciun fel de contact cu Donald Trump, nici direct, nici prin intermediari. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Declarațiile contrazic frontal mesajul transmis de liderul american, care susținea existența unor discuții recente între cele două părți. Trump anunță o pauză în atacuri după „discuții productive” Cu puțin timp înainte de reacția Iranului, Donald Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social că Statele Unite vor amâna timp de cinci zile orice lovitură militară asupra infrastructurii energetice iraniene. Președintele american a motivat decizia prin existența unor „discuții foarte bune și productive” purtate în ultimele două zile, care ar viza o „încetare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu. Această schimbare de ton vine după un ultimatum lansat anterior de Trump. Amenințări reciproce privind Strâmtoarea Ormuz Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA ar putea ataca centralele electrice iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 de ore. În replică, Iranul a amenințat cu blocarea totală a strâmtorii – un punct strategic vital pentru transportul global de petrol – și a transmis că va lovi facilitățile energetice și instalațiile de desalinizare din statele din Golf aliate cu SUA, în cazul unui atac asupra infrastructurii sale. Presiuni și semnale contradictorii: ce spun sursele iraniene Agenția Fars a citat o sursă anonimă din conducerea iraniană, potrivit căreia Donald Trump ar fi făcut un pas înapoi după ce Teheranul a transmis că va considera drept ținte toate centralele electrice din vestul Asiei. La rândul său, agenția Tasnim susține că decizia liderului american ar fi fost influențată de presiunea piețelor financiare, în contextul riscurilor majore generate de escaladarea conflictului. Oficialii iranieni au transmis că își vor continua strategia defensivă până la atingerea unui nivel suficient de descurajare, sugerând că nu vor ceda presiunilor externe.

Iranul amenință să lovească țările care au cumpărat titluri de stat (bonduri) americane
Internațional

Iranul amenință să lovească țările care au cumpărat titluri de stat (bonduri) americane

Iranul a lansat o amenințare extrem de dură la adresa comunității internaționale, declarând că orice stat sau entitate care deține obligațiuni ale Trezoreriei SUA poate deveni „țintă militară legitimă”. Declarația extinde drastic aria potențialilor adversari, incluzând economii majore precum China și Japonia. Mesajul dur al liderului iranian: „Este ultimul avertisment” Anunțul a fost făcut de Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian și, în prezent, una dintre cele mai influente figuri ale regimului. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Obligațiunile Trezoreriei SUA sunt îmbibate în sângele iranienilor. Dacă le cumpărați, cumpărați un atac asupra sediului și activelor voastre.  Vă monitorizăm portofoliile. Acesta este ultimul avertisment.” Declarația a fost rapid remarcată pe plan internațional, inclusiv de analiști care au subliniat că amenințarea vizează, practic, „aproape toate economiile majore ale lumii”. Mohammad Bagher Ghalibaf, noul om forte al Iranului După o serie de evenimente dramatice, Ghalibaf a devenit figura centrală a puterii în Iran. Moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma atacurilor din 28 februarie și asasinarea lui Ali Larijani pe 17 martie au lăsat un vid de putere. Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, nu a mai apărut public de la numirea sa, alimentând speculațiile privind rolul real al lui Ghalibaf. Analistul Arash Azizi a sintetizat situația: „Cel mai puternic om din Iran este acum, probabil, Ghalibaf.” Un profil cu influență militară și politică Cariera lui Ghalibaf confirmă această ascensiune: fost comandant al forțelor aerospațiale ale IRGC, fost șef al poliției naționale, primar al Teheranului timp de 12 ani și președinte al Parlamentului din 2020. El a coordonat deja strategii militare în conflictul recent cu Israel și a avut un rol esențial în instalarea lui Mojtaba Khamenei la conducerea statului, devenind astfel un veritabil „arhitect al puterii”. Amenințări extinse: infrastructură energetică și Strâmtoarea Hormuz În paralel cu declarațiile privind obligațiunile americane, Ghalibaf a avertizat că orice atac asupra centralelor electrice iraniene va duce la distrugerea „ireversibilă” a infrastructurii energetice din regiune. Aceste afirmații vin după ce Donald Trump ar fi acordat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În ceea ce privește un posibil armistițiu, poziția Teheranului rămâne fermă: „Un armistițiu devine logic doar dacă garantează că războiul nu va reîncepe, nu dacă oferă inamicului timp să-și rezolve problemele.” Escaladare periculoasă: de la baze militare la sistemul financiar global La 23 de zile de la începutul conflictului, care a provocat moartea a aproximativ 40 de oficiali iranieni de rang înalt, strategia regimului pare să se extindă rapid. Iranul nu mai vizează doar obiective militare, ci și infrastructura energetică și chiar sistemul financiar global, prin amenințarea deținătorilor de obligațiuni americane.

Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului
Internațional

Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului

Un fost comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, acum ambasador în Ucraina, susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului: „Este foarte periculos dacă una dintre părți încearcă să verifice cum funcționează «zona de distrugere» în terenul deșertic. Va fi un dezastru”, a spus el, într-un articol din The Telegraph.  Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru O zonă de distrugere creată de drone pe câmpul de luptă, adesea numită „zonă de ucidere” sau „zonă interzisă”, este o zonă intens monitorizată unde supravegherea constantă a dronelor și atacurile fac extrem de dificilă supraviețuirea trupelor, vehiculelor sau echipamentelor. Această zonă se întinde pe aproximativ 10-20 km (sau mai mult) de o parte și de alta a liniei frontului, fiind saturată cu drone FPV (first-person view), drone de recunoaștere și drone kamikaze care detectează și distrug orice mișcare. Dronele provoacă până la 80% din daunele de pe câmpul de luptă, transformând zona într-o „bătălie aeriană de negare reciprocă” mortală, unde reaprovizionarea, evacuarea sau avansarea riscă să fie atacate aproape imediat.  Acum, Zalujnîi spune că militarii SUA nici nu înțeleg acest tip de conflict și nici nu au capacitatea să intre în astfel de confruntări. El a explicat că tehnologiile moderne de război controlate de drone fac practic imposibilă prezența oamenilor pe câmpul de luptă și pot duce la consecințe catastrofale. Potrivit lui Zalujnîi, încercarea de a utiliza metode tradiționale de luptă care implică soldați în astfel de condiții este o greșeală gravă, deoarece dronele au schimbat fundamental câmpul de luptă. Fostul comandant al armatei ucrainene a menționat că doar trei țări dețin în prezent capacitatea fizică de a purta acest tip de război modern: Ucraina, Rusia și Iranul. El a subliniat că voința politică și adaptarea tehnologică permit acestor națiuni să mențină capacități de luptă care depășesc resursele lor economice sau demografice.

Filmul „doborârii” unui F-35 american, probabil creat integral sau doar editat cu AI
Internațional

Filmul „doborârii” unui F-35 american, probabil creat integral sau doar editat cu AI

Un videoclip distribuit de presa de stat iraniană, care ar pretinde că arată un avion american F-35 lovit de apărarea antiaeriană iraniană, ridică semne serioase de întrebare privind autenticitatea sa. Potrivit FlightGlobal, imaginile ar putea fi manipulate sau chiar generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce ar arăta imaginile: o presupusă lovitură asupra unui F-35 Înregistrarea, publicată pe 19 martie, prezintă un avion Lockheed Martin F-35 Lightning II în zbor, urmărit de un senzor termic. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați La un moment dat, un proiectil se apropie din partea inferioară și explodează în apropierea aeronavei. După explozie, imaginile arată o modificare a jetului motorului și o posibilă scurgere de gaz sau combustibil, sugerând o avarie cauzată de schije. Contextul incidentului: o urgență confirmată de SUA Imaginile au apărut la scurt timp după ce United States Central Command a confirmat că un F-35 american a avut o urgență în zbor în timpul unei misiuni de luptă deasupra Iranului, în aceeași zi. Aeronava a aterizat în siguranță, iar pilotul se afla în stare stabilă. Cu toate acestea, Pentagonul nu a confirmat că incidentul ar fi fost cauzat de foc inamic și nu a oferit detalii despre natura problemei tehnice. Analiza tehnică: indicii clare de manipulare digitală Analiza realizată de FlightGlobal a identificat mai multe inconsistențe în videoclip, care ar putea indica o manipulare digitală: reprezentarea nerealistă a temperaturii pe suprafața avionului modul suspect în care este redat proiectilul profilul neobișnuit al exploziei Experții au remarcat și o urmărire „perfect stabilă” a țintei de către senzorul termic, lucru considerat improbabil în condiții reale. Inteligența artificială confirmă suspiciunile Pentru o verificare suplimentară, cadre din videoclip au fost analizate cu ajutorul unor modele AI avansate, inclusiv Claude și Gemini. Concluziile au fost similare. Claude a catalogat imaginile drept „probabil neautentice”. Gemini a descris videoclipul ca fiind „aproape sigur o fabricație propagandistică”. Ambele sisteme au semnalat probleme precum: efecte termice nerealiste în momentul exploziei urmărirea neîntreruptă a țintei în condiții în care imaginea ar fi trebuit să fie afectată forme „prea perfecte” ale undei de explozie Diferențe față de imagini reale în infraroșu Experții au comparat videoclipul iranian cu imagini autentice captate de Teledyne FLIR, care arată cum ar trebui să arate un F-35 în infraroșu. În realitate, zonele cele mai fierbinți sunt marginea aripilor și duza motorului, iar restul fuselajului prezintă variații de temperatură. În videoclipul iranian, însă, avionul apare aproape uniform alb, ceea ce ridică semne de întrebare. Posibile scenarii: între propagandă și realitate Deși există numeroase indicii de manipulare, experții nu exclud complet posibilitatea unui incident real. Iran ar fi putut lovi avionul, dar fără dovezi video, creând ulterior imaginile. Incidentul ar fi putut fi complet fictiv, bazat pe informații din presă. Videoclipul ar putea fi autentic, dar realizat cu echipamente de calitate foarte slabă. Propaganda în era AI: un fenomen în creștere Cazul evidențiază un fenomen tot mai prezent în conflictele moderne: utilizarea imaginilor manipulate pentru influențarea opiniei publice. Tehnologiile bazate pe inteligență artificială fac din ce în ce mai ușoară crearea de conținut fals credibil, iar astfel de materiale au fost deja observate și în alte conflicte recente. În lipsa unor confirmări oficiale suplimentare din partea autorităților americane, autenticitatea incidentului rămâne incertă, iar videoclipul continuă să fie privit cu scepticism de experți.

Iranul lansează rachete balistice spre baza americano-britanică din Diego Garcia, dar ratează ținta
Internațional

Iranul lansează rachete balistice spre baza americano-britanică din Diego Garcia, dar ratează ținta

Iranul a lansat două rachete balistice cu rază intermediară de acțiune asupra bazei navale americano-britanice de pe Insula Diego Garcia, una dintre cele mai importante poziții strategice din Oceanul Indian, potrivit informațiilor publicate de Wall Street Journal. Atac eșuat: rachetele nu și-au atins ținta Conform unor oficiali americani citați de presă, niciuna dintre rachetele lansate de Iran nu a lovit baza situată la aproximativ 4.000 de kilometri de teritoriul iranian. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Una dintre rachete s-a defectat în timpul zborului, în timp ce cealaltă a fost interceptată de o navă de război americană, care a utilizat un sistem de apărare de tip SM-3. Totuși, nu există o confirmare clară privind succesul interceptării. Momentul exact al lansării nu a fost făcut public. Diego Garcia, punct strategic major pentru SUA Baza Diego Garcia, situată în arhipelagul Chagos, teritoriu britanic din Oceanul Indian, reprezintă un element-cheie al strategiei militare americane în regiune. Statele Unite utilizează această bază pentru desfășurarea de submarine nucleare, bombardiere și distrugătoare, fiind esențială pentru operațiuni militare și de descurajare în Orientul Mijlociu și Asia. Tensiuni geopolitice: SUA, Marea Britanie și Mauritius Arhipelagul Chagos se află în centrul unui conflict diplomatic de lungă durată între Regatul Unit, Statele Unite și Mauritius. În 2025, Marea Britanie a semnat un acord pentru a transfera suveranitatea asupra insulelor către Mauritius, păstrând însă un contract de închiriere pe 99 de ani pentru Diego Garcia, astfel încât baza militară să rămână operațională. Trump critică deciziile Londrei privind Iranul Donald Trump a criticat anterior refuzul inițial al premierului britanic Keir Starmer de a permite utilizarea bazei Diego Garcia pentru atacuri americano-israeliene împotriva Iranului. Ulterior, Trump și-a retras sprijinul pentru acordul privind transferul suveranității arhipelagului către Mauritius, accentuând tensiunile dintre aliați. Potrivit declarațiilor lui Donald Trump, baza Diego Garcia ar putea deveni esențială în cazul unui atac al Iranului, fiind un punct cheie pentru apărarea intereselor americane în regiune.

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic: „Nu înțeleg ce au făcut în ultimii patru ani, când noi eram în război”
Internațional

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic: „Nu înțeleg ce au făcut în ultimii patru ani, când noi eram în război”

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic: „Nu înțeleg ce au făcut ei și cu ce s-au ocupat în cei patru ani de când ne luptăm”, a spus un ofițer ucrainean, citat de The Times. Militarii ucraieni trimiși să asiste țările din Golf care se confruntă cu atacurile cu drone iraniene Shahed au fost șocați de faptul că americanii folosesc rachete interceptoare de milioane de dolari.  Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte În plus, ei au critat faptul că radare ultrasofisticate, care costă circa un miliard de dolari, nu au fost camuflate și au putut fi lovite de iranieni. Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic Potrivit președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelensky, în primele patru zile ale războiului din Iran, Statele Unite și aliații săi au lansat peste 800 de rachete Patriot, adică cu aproximativ 200 mai multe decât a primit Ucraina în ultimii trei ani. „Adesea, ei (Statele Unite și aliații săi – n.r.) trăgeau fără să se gândească. De exemplu, au folosit racheta Standard Missile-6 de pe o navă, o rachetă foarte bună care costă aproximativ 6 milioane de dolari, pentru a doborî o rachetă Shahed în valoare de 70.000 de dolari”, a remarcat un ofițer ucrainean. Instructorii ucraineni au subliniat, de asemenea, că aliații sunt adesea incapabili să-și ascundă corespunzător radarele scumpe de inamic. Partea ucraineană are o experiență semnificativă în acest domeniu: sistemele radar mobile își schimbă constant pozițiile, astfel încât forțele ruse sunt aproape incapabile să le lovească. Un expert ucrainean a dat un exemplu ilustrativ: doar trei drone Shahed ieftine au reușit să lovească radarul de avertizare timpurie AN/FPS-132, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, precum și cel puțin un radar al sistemelor de apărare aeriană la altitudine mare Terminal, care costă aproximativ 300 de milioane de dolari. Potrivit acestuia, aceste obiecte erau clar vizibile pe imaginile publice a unor sateliți.  „Timp de două luni, au stat în același loc. Apoi au zburat dronele Shahed. Trei drone Shahed care costă aproximativ 70.000 de dolari fiecare. Și asta a fost tot”, a spus ofițerul ucrainean. Pe de altă parte, publicația Gulf News, deși remarcă expertiza Ucrainei, arată că și armata SUA se adaptează. „În iulie 2025, Pentagonul a prezentat un nou sistem conceput pe aceeași logică de luptă: Sistemul de atac de luptă fără pilot și cu cost redus, LUCAS. Dezvoltată de compania SpektreWorks din Arizona, drona are o lungime de 3 metri, o anvergură a aripilor de 2,4 metri și poate transporta până la 18 kg de explozibili. Cu un preț de aproximativ 35.000 de dolari pe unitate, aceasta reflectă o schimbare dramatică în achizițiile de apărare ale SUA către sisteme mai ieftine”, scrie Gulf News. Cea mai cunoscută anti-dronă ucraineană este P1-SUN, un joc de cuvinte ucrainean care face referire la forma ei falică, asemănătoare unui glonț.  Creată de SkyFall, este o dronă de mare viteză concepută pentru a decola vertical. Cu o viteză cuprinsă între 300 km/h, în mod obișnuit, și 450 km/h, conform estimărilor maxime, este una dintre cele mai rapide drone de pe piață, capabilă să doboare cele mai comune modele de Shahed-136, care zboară cu aproximativ 185 km/h.  Ea costă circa 1.000 de dolari. 

Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera
Internațional

Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera

Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera: „Dacă analizăm ce s-a întâmplat de fapt cu principalele instrumente de putere ale Iranului – arsenalul său de rachete balistice, infrastructura nucleară, sistemele de apărare aeriană, marina și structura de comandă a forțelor sale proxy – imaginea care se conturează nu este una a unui eșec al Statelor Unite. Este vorba, dimpotrivă, de o reducere sistematică și treptată a unei amenințări pe care administrațiile anterioare au lăsat-o să se amplifice timp de patru decenii”, scrie Muhanad Seloom.  Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Acesta este profesor asistent în politică internațională și securitate la  Doha Institute for Graduate Studies. Strategia SUA-Israel în Iran funcționează, explică un expert în securitate la Al Jazeera Seloom arată cum a distrusă, sistematic, apărarea Iranului: „Lansările de rachete balistice iraniene au scăzut cu peste 90% de la 350 pe 28 februarie la aproximativ 25 pe 14 martie, potrivit datelor disponibile public. Lansările de drone arată aceeași tendință: de la peste 800 în prima zi la aproximativ 75 în a 15-a zi” „Forțele navale ale Iranului, ambarcațiunile de atac rapid, submarinele miniaturale și capacitățile de minare sunt în curs de lichidare. Sistemele sale de apărare aeriană au fost neutralizate până la punctul în care SUA zboară acum cu bombardiere B-1 vizibile pe rdar peste spațiul aerian iranian, o decizie care denotă o încredere aproape totală în supremația aeriană” În această fază a campaniei sunt atacate instalațiile de producție a rachetelor, centrele de cercetare cu dublă utilizare și complexele subterane în care sunt depozitate stocurile rămase. Saleem susține că Iranul mai avea doar două săptămâni și producea o bombă nucleară. El spune că criticii acțiunii din Iarn fac o greșeală: „Tratează costurile acțiunii ca și cum costurile inacțiunii ar fi zero”. „Nu este așa. Acestea (Nota redacției: costurile) s-au măsurat prin acumularea lentă a unei amenințări care, lăsată nesupravegheată, ar fi generat exact criza de care toată lumea pretinde că se teme: un Iran dotat cu arme nucleare, capabil să închidă Strâmtoarea Hormuz după bunul său plac, înconjurat de forțe proxy care ar putea ține întreaga regiune ostatică pe termen nelimitat. După 17 zile, liderul suprem al Iranului este mort, succesorul său este, se pare, rănit, iar toate instrumentele principale de proiecție a puterii iraniene – rachete, infrastructură nucleară, apărare aeriană, marina, rețelele de comandă ale forțelor proxy – au fost degradate într-o măsură care nu permite o recuperare pe termen scurt. Execuția campaniei a fost imperfectă, comunicarea publică a fost slabă, iar planificarea post-conflict este incompletă. Războiul nu este niciodată curat. Dar strategia – strategia reală, măsurată în capacități degradate mai degrabă decât în ciclurile de știri de la televizor – funcționează”, a apreciat expertul în securitate.     

BREAKING Iranul amenință România după sprijinul acordat SUA: „Va exista un răspuns adecvat și rapid”
Eveniment

BREAKING Iranul amenință România după sprijinul acordat SUA: „Va exista un răspuns adecvat și rapid”

România a fost vizată direct de o avertizare oficială din partea Iranului, după decizia autorităților române de a permite Statelor Unite să utilizeze baze militare din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în operațiuni din Orientul Mijlociu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că o asemenea decizie ar putea atrage un „răspuns politic și juridic adecvat” din partea Teheranului. Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat, în care cooperarea militară dintre România și SUA este interpretată de Iran drept o implicare indirectă în operațiunile militare desfășurate împotriva sa. Iranul avertizează statele care sprijină operațiunile militare ale SUA Într-o declarație citată de Iran International, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a transmis un avertisment către statele care ar putea facilita operațiunile militare ale Statelor Unite sau ale Israelului. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Avertizăm toate statele să nu devină parte a crimei de agresiune împotriva Iranului și a poporului iranian. Nicio țară nu ar trebui să ofere, direct sau indirect, facilități Statelor Unite sau regimului sionist pentru a ajuta partea agresoare”, a declarat Esmail Baghaei. Oficialul iranian a susținut că orice implicare în astfel de acțiuni ar putea avea consecințe politice și juridice. România, menționată explicit în declarația oficială a Iranului În intervenția sa, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene a făcut referire directă la România, criticând posibilitatea ca statul român să ofere sprijin logistic operațiunilor militare americane. „În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, da, am auzit declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a afirmat Baghaei. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar fi „inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional” și ar putea atrage responsabilitatea statului român. Oficialul iranian a susținut, de asemenea, că o asemenea poziție ar afecta relațiile bilaterale dintre cele două țări. „Din punct de vedere politic, ar reprezenta o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară, deoarece poporul iranian și poporul român au fost mereu într-o relație de prietenie”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian. Teheranul amenință cu un răspuns politic și juridic Reprezentantul Iranului a subliniat că, în cazul în care România ar facilita sprijinul militar american, reacția Teheranului ar putea fi rapidă. „Cu siguranță, atât din punct de vedere juridic, cât și politic, va exista un răspuns adecvat și rapid din partea noastră”, a declarat Baghaei. România permite SUA să folosească baze militare pentru operațiuni din Orientul Mijlociu Reacția Iranului vine după ce România a permis Statelor Unite să utilizeze infrastructura militară din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în misiuni din Orientul Mijlociu. În acest context, primele avioane cisternă americane Boeing KC-135 Stratotanker au ajuns pe aeroportul Otopeni, după ce autoritățile române au aprobat dislocarea temporară de echipamente și trupe americane. Această decizie are rolul de a sprijini operațiunile militare ale SUA din regiune.

Strâmtoarea Ormuz e deschisă statelor lumii, dar nu și navelor SUA și Israel, susține Iranul
Internațional

Strâmtoarea Ormuz e deschisă statelor lumii, dar nu și navelor SUA și Israel, susține Iranul

Iranul a declarat sâmbătă că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru toate statele, cu excepția Statelor Unite și Israelului, într-o încercare de a evita izolarea internațională după bombardamentele americane asupra unor obiective militare de pe insula Kharg – un nod strategic pentru exporturile de petrol ale țării. Declarația vine la mai puțin de o zi după atacurile aeriene americane asupra insulei Kharg, infrastructură energetică vitală prin care tranzitează aproximativ 90% din exporturile petroliere ale Iranului. Teheranul susține că Strâmtoarea Ormuz nu este închisă Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a insistat că traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz continuă în mod normal pentru majoritatea navelor. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „De fapt, Strâmtoarea Ormuz este deschisă”, a declarat Araghchi într-un interviu pentru MS NOW. Oficialul iranian a precizat că restricțiile se aplică doar navelor statelor considerate ostile. „Este închisă doar pentru petrolierele și navele care aparțin dușmanilor noștri, celor care ne atacă și aliaților lor. Celelalte nave sunt libere să treacă”, a spus acesta. Amenințări americane privind infrastructura petrolieră iraniană Tensiunile au crescut după ce președintele american Donald Trump a amenințat că va distruge infrastructura petrolieră a Iranului de pe insula Kharg dacă Teheranul nu garantează trecerea în siguranță a navelor prin strâmtoare. Insula Kharg reprezintă cel mai important hub energetic al Iranului, fiind punctul prin care trece aproape întreaga cantitate de petrol exportată de țară. Navele evită zona din motive de securitate Araghchi a recunoscut că unele nave comerciale aleg să evite ruta maritimă din regiune din cauza riscurilor. „Multe nave preferă să nu facă această călătorie din cauza preocupărilor de securitate, dar acest lucru nu are nicio legătură cu noi”, a declarat ministrul iranian. Totuși, oficialul a reiterat că restricțiile sunt limitate. „Strâmtoarea nu este închisă. Este închisă doar pentru navele și petrolierele americane și israeliene, nu pentru altele”, a adăugat acesta. Două petroliere indiene au traversat fără probleme În ciuda tensiunilor, două petroliere sub pavilion indian care transportau gaz petrolier lichefiat (LPG) au traversat sâmbătă Strâmtoarea Ormuz fără incidente. „Au traversat Strâmtoarea Ormuz în siguranță în această dimineață și se îndreaptă spre India”, a declarat Rajesh Kumar Sinha, ministrul porturilor și transporturilor maritime din India. Atacuri asupra navelor în Golful Persic Situația de securitate din regiune rămâne tensionată. Potrivit UK Maritime Trade Operations, 16 nave care operau în Golful Persic și în zona Strâmtorii Ormuz au fost atacate de la începutul conflictului, pe 28 februarie.

Elveția spune „nu” Washingtonului: avioanele militare americane nu pot survola teritoriul elvețian
Internațional

Elveția spune „nu” Washingtonului: avioanele militare americane nu pot survola teritoriul elvețian

Guvernul elvețian a anunțat sâmbătă că a respins solicitarea Statelor Unite de a permite survolul a două avioane militare americane de recunoaștere deasupra teritoriului său, invocând legislația strictă privind neutralitatea Elveției. Decizia vine în contextul conflictului din Iran, autoritățile de la Berna subliniind că legea neutralității interzice utilizarea spațiului aerian elvețian pentru operațiuni militare ale părților implicate în război. Legea neutralității interzice survolurile cu scop militar Potrivit guvernului elvețian, solicitarea Washingtonului viza două aeronave militare de recunoaștere implicate în operațiuni legate de conflictul din Iran. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” Autoritățile au explicat că legislația națională nu permite astfel de misiuni. „Legea neutralității interzice survolurile părților implicate în conflict care au un scop militar legat de acesta. Sunt permise zborurile umanitare și medicale, inclusiv transportul persoanelor rănite, precum și zborurile care nu au legătură cu conflictul”, se arată într-un comunicat oficial al guvernului elvețian. Unele zboruri legate de conflict au fost totuși aprobate Deși cererea privind aeronavele de recunoaștere a fost respinsă, autoritățile elvețiene au aprobat alte trei zboruri asociate indirect conflictului din Iran. Este vorba despre un zbor de mentenanță și două zboruri de transport. Guvernul elvețian a precizat că aceste misiuni nu au fost considerate operațiuni militare directe și, prin urmare, nu contravin principiilor neutralității. Zborurile umanitare și medicale rămân permise Autoritățile de la Berna au reiterat că zborurile cu scop umanitar sau medical sunt permise, inclusiv cele pentru evacuarea sau transportul persoanelor rănite. De asemenea, pot primi autorizație și zborurile care nu au nicio legătură cu operațiunile militare din conflict. Elveția avertizează asupra viitoarelor solicitări Guvernul elvețian a transmis că va continua să analizeze cu strictețe orice cerere de survol a spațiului aerian național. Oficialii au precizat că solicitările viitoare vor fi respinse dacă depășesc nivelul traficului aerian obișnuit sau dacă scopul zborurilor nu poate fi stabilit cu claritate.

ANALIZĂ Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul: pușcașii marini se îndreaptă spre Golful Persic
Internațional

ANALIZĂ Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul: pușcașii marini se îndreaptă spre Golful Persic

Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul: mii pușcașii marini se îndreaptă spre Golful Persic. Conceptul de „război de litoral” („littoral warfare”) a apărut în 1993 într-un studiu din 1993 al lui Ralph Stokes și Richard Thompson. Citește și: Fostul polițist Grecea și soția controlează consulatul din Emiratele Arabe Unite. Grecea a fost prefect în guvernarea Năstase și apoi s-a plimbat din consulat în consulat Statele Unite se pregătesc să ducă un „război de litoral” cu Iranul „Sfârșitul Războiului Rece și posibila intensificare a conflictelor regionale la nivel mondial au determinat o schimbare semnificativă în strategia militară și maritimă a Statelor Unite. Multe dintre conflictele viitoare vor implica operațiuni comune ale tuturor forțelor și vor include situații care vor culmina cu operațiuni de proiecție a puterii de amploare și extrem de coordonate, desfășurate pe mare”, au arătat cei doi.  „Prin definiție, războiul de litoral implică operațiuni desfășurate în apropierea țărmului, precum și în zone maritime mai înguste, precum Strâmtoarea Hormuz sau Golful Persic. «În apropierea țărmului”»înseamnă suficient de aproape pentru a exercita presiune asupra teritoriului adiacent, iar distanța poate varia de la câteva mile, în cazul supravegherii sub acoperire sau al sprijinului cu foc de artilerie navală, până la sute de mile, în cazul operațiunilor de atac ale portavioanelor”, anticipau cei doi. Sunt mai multe insule din Golful Persic unde SUA ar putea debarca trupe: in primul rând Kharg, pe unde trec 90% din exporturile de petrol ale Iranului, dar și Abu Musa, Greater Tunb și Lesser Tunb – aflate la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și care sunt disputate de Iran și Emiratrele Arabe Unite.  Jerusalem Post a scris, azi: „Este posibil ca acum pușcașii marini și armata americană în general să se angajeze în genul de luptă litorală despre care se discută de zeci de ani. Dan Lamothe, care scrie despre afaceri militare pentru The Washington Post, a menționat pe X tipul de unități trimise astăzi în Orientul Mijlociu: «O unitate expediționară a pușcașilor marini, o forță fundamentală a Corpului Pușcașilor Marini, care de obicei se desfășoară pe nave, dar care debarcă și pe uscat, după cum este necesar»”.

SUA mută nave și trupe suplimentare în Orientul Mijlociu, nu este clar ce va urma
Internațional

SUA mută nave și trupe suplimentare în Orientul Mijlociu, nu este clar ce va urma

Statele Unite pregătesc o consolidare a prezenței militare în Orientul Mijlociu, trimițând trupe ale Corpului pușcașilor marini și nave suplimentare în regiune. Decizia vine în contextul intensificării conflictului cu Iranul, la aproape două săptămâni de la declanșarea războiului pe 28 februarie. Aproximativ 2.500 de pușcași marini trimiși în regiune Potrivit publicației New York Times, aproximativ 2.500 de pușcași marini și trei nave militare americane se îndreaptă spre Orientul Mijlociu. Citește și: PSD, atac la Bolojan printr-un videoclip de nivel TikTok distribuit pe Facebook. Fără probe, premierul este acuzat că favorizează multinaționalele Informația este confirmată și de Wall Street Journal, care citează oficiali americani potrivit cărora nava de asalt USS Tripoli, staționată în Japonia, se deplasează către zona de conflict împreună cu unitățile de pușcași marini atașate. CNN relatează, de asemenea, că a fost mobilizată o unitate expediționară de pușcași marini, formată în mod obișnuit din aproximativ 2.500 de militari. Decizia, aprobată de Pentagon Potrivit Wall Street Journal, solicitarea de întărire a prezenței militare americane a fost făcută de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), responsabil pentru operațiunile militare din Orientul Mijlociu. Cererea a fost aprobată de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Trupe de pușcași marini erau deja desfășurate în regiune pentru a sprijini operațiunile militare americane împotriva Iranului. Escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran Statele Unite și Israelul au lansat pe 28 februarie o campanie aeriană de amploare împotriva Iranului. În replică, Teheranul a răspuns cu valuri de drone și rachete, dar și cu atacuri asupra navelor comerciale din strâmtoarea Ormuz. Această rută strategică este una dintre cele mai importante din lume pentru transportul de petrol, aproximativ o cincime din comerțul global cu țiței tranzitând zona.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră