sâmbătă 01 august
Login Contact
DeFapt.ro

sua

903 articole
Internațional

Genocidul armenilor, nerecunoscut de Casa Albă. O postare a lui JD Vance, ștearsă

Casa Albă a șters o postare publicată pe contul oficial al vicepreședintelui american JD Vance, în care masacrele armenilor din 1915 erau descrise drept „genocid”, invocând o eroare de comunicare. Casa Albă șterge o postare despre genocidul armenilor Mesajul, publicat pe platforma X în timpul vizitei lui Vance la Memorialul Genocidului Armean Tsitsernakaberd din Erevan, contrazice poziția oficială a Turciei, aliat NATO al Statelor Unite. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Un consilier al vicepreședintelui a precizat că postarea a fost făcută din greșeală de angajați care nu făceau parte din delegația aflată în deplasare. Administrația a subliniat că nu există nicio schimbare de politică față de declarația președintelui Donald Trump din 2025, care nu a folosit termenul „genocid”. Relațiile SUA–Turcia și controversa istorică Turcia recunoaște că numeroși armeni au murit în timpul Primului Război Mondial, dar respinge ideea unei exterminări sistematice și contestă folosirea termenului „genocid”. Deși Congresul SUA și fostul președinte Joe Biden au calificat oficial masacrele drept genocid, Donald Trump a evitat această formulare în declarațiile sale. Relațiile apropiate dintre Trump și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, inclusiv cooperarea diplomatică privind Gaza, amplifică sensibilitatea subiectului. Gestionarea situației a atras critici din partea unor parlamentari democrați și a reprezentanților diasporei armene din SUA, care au acuzat administrația de lipsă de fermitate. Vizita lui JD Vance în Armenia și Azerbaidjan JD Vance a efectuat prima vizită a unui vicepreședinte american în Armenia, unde a participat la o ceremonie de depunere de coroane la memorial și a semnat, alături de premierul Nikol Pașinian, un acord ce ar putea permite construirea unei centrale nucleare cu sprijin american. Întrebat dacă vizita sa echivalează cu recunoașterea genocidului armean, Vance a evitat termenul, afirmând doar că a dorit să aducă un omagiu victimelor și să arate respect față de parteneriatul bilateral. Ulterior, vicepreședintele s-a deplasat în Azerbaidjan, unde a semnat un acord de parteneriat strategic privind cooperarea economică și de securitate. Vizita face parte din eforturile administrației Trump de a consolida influența SUA în Caucaz și de a susține procesul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan.

Genocidul armenilor, nerecunoscut de Casa Albă. O postare a lui JD Vance, ștearsă
SUA au ajuns un pericol major pentru pacea mondială, cred mulți germani
Internațional

SUA au ajuns un pericol major pentru pacea mondială, cred mulți germani

Două treimi dintre cetățenii Germaniei consideră că Statele Unite vor reprezenta o amenințare majoră pentru pacea mondială în următorii ani, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Allensbach. Percepția negativă față de SUA, în creștere accelerată Conform datelor sondajului, 65% dintre germani afirmă că Statele Unite constituie cel mai mare pericol pentru pacea globală. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Această percepție a crescut semnificativ față de anul 2025, când procentul era de 46%, și mai ales comparativ cu 2024, când doar 24% dintre respondenți vedeau SUA ca pe o amenințare la adresa păcii mondiale. Rusia rămâne principala amenințare percepută În ciuda creșterii îngrijorărilor legate de Statele Unite, Rusia continuă să fie considerată cea mai mare amenințare pentru pacea globală de către majoritatea germanilor. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, între 75% și 82% dintre respondenți au indicat Rusia drept principalul factor de risc pentru stabilitatea internațională. China, o altă sursă majoră de îngrijorare Aproape jumătate dintre germani, respectiv 46%, consideră că China reprezintă o amenințare semnificativă pentru pacea mondială. Nivelul ridicat al acestui procent reflectă temerile crescânde legate de competiția geopolitică și de rolul Chinei pe scena internațională. Temeri privind implicarea Germaniei într-un conflict armat Respondenții au fost întrebați și dacă există riscul ca Germania să fie implicată într-un război în anii următori. Doar 3% au declarat că un astfel de scenariu este foarte probabil, în timp ce 28% îl consideră mai degrabă probabil. Un procent de 24% s-au declarat indeciși. Majoritatea germanilor cred că războiul este puțin probabil Patru din zece germani (40%) consideră că este mai degrabă improbabil ca țara lor să fie implicată într-un conflict armat în viitorul apropiat, iar 5% apreciază că un astfel de scenariu este foarte improbabil. Datele indică o populație precaută, dar care nu anticipează iminent un război. Detalii despre metodologia sondajului Sondajul a fost realizat în perioada 6–9 ianuarie, pe un eșantion de 1.077 de persoane cu vârsta de peste 16 ani. Studiul oferă o imagine relevantă asupra percepțiilor societății germane privind riscurile geopolitice și securitatea internațională.

Consilierul prezidențial Radu Burnete: „Să ieșim din paradigma simplistă cu «ne vindem resursele»”
Politică

Consilierul prezidențial Radu Burnete: „Să ieșim din paradigma simplistă cu «ne vindem resursele»”

Consilierul prezidențial Radu Burnete: „Să ieșim din paradigma simplistă cu «ne vindem resursele»”, a scris acesta, pe blog, după ce a participat la discuțiile din SUA de săptămâna trecută privind materii prime și minerale critice. Pe 4 februarie, Departamentul de Stat al SUA a găzduit primul Critical Minerals Ministerial, reunind peste 50 de țări. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Consilierul prezidențial Burnete: „Să ieșim din paradigma simplistă cu «ne vindem resursele»” „JD Vance și Marco Rubio au propus acolo un bloc comercial al aliaților pentru minerale critice, menit să contracareze dominația chineză. SUA, UE și Japonia au anunțat un memorandum de înțelegere care va fi semnat în următoarele 30 de zile — un angajament de a dezvolta planuri de acțiune comune pentru reziliența lanțurilor de aprovizionare în minerale critice. Este un moment rar de convergență transatlantică într-o perioadă altfel marcată de tensiuni comerciale”, arată consilierul prezidențial contextul discuțiilor.  „Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara). România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite”, arată Burnete, care însă recunoaște că nu există evaluări actualizate și, în acest scop, a avut loc o discuție „exploratorie” cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică.  El arată că industria românească poate folosi o parte din mineralele rare, iar surplusul poate fi exportat. „Prezența unor companii mari americane în România ar avea și un efect strategic: ar da Washingtonului un motiv suplimentar să considere România un aliat de nădejde, nu doar pe dimensiunea militară, ci și pe cea economică. Iar pentru noi, ar însemna că suntem mai puțin vulnerabili la un posibil șantaj prin controlul resurselor de către puteri care nu ne vor binele. Un cuvânt despre relația cu Uniunea Europeană în acest context: partenerii americani au înțeles foarte bine că România este parte a Uniunii, care are propriile strategii și nevoi. Orice înțelegere bilaterală trebuie să se înscrie în demersurile UE. Pe acest dosar, Washingtonul și Bruxellesul sunt complet aliniate — dovadă fiind și memorandumul SUA-UE-Japonia anunțat pe 4 februarie”, a explicat consilierul prezidențial. „Nu în ultimul rând este necesar să ieșim din paradigma simplistă cu «ne vindem resursele». Toate resursele României sunt și vor fi exploatate respectând legislația și suveranitatea noastră. Toți cei care le exploatează, companii locale sau din alte țări, vor plăti statului român redevențe, vor angaja oameni aici și vor plăti impozite aici, vor trebui să respecte normele de mediu române și europene. Mai mult, obiectivul României nu este pur și simplu să extragă resurse și să le exporte, ci să le procese și să le rafineze pentru a exporta produse finite cu valoare adăugată mai mare. Noi nu avem la noi în țară mereu capitalul sau tehnologia necesare pentru a face repede aceste investiții și de aici nevoia și oportunitatea de a face asta împreună cu companii din state aliate”, a mai explicat el.   

Iranul sfidează SUA: nu renunță la îmbogățirea uraniului, chiar și sub amenințarea războiului
Internațional

Iranul sfidează SUA: nu renunță la îmbogățirea uraniului, chiar și sub amenințarea războiului

Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului, chiar dacă acest lucru ar putea duce la un conflict militar cu Statele Unite, a declarat șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi. Afirmația vine la doar două zile după negocierile purtate cu Washingtonul pe tema programului nuclear al Teheranului. „Nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem” Vorbind în cadrul unui forum organizat la Teheran, Abbas Araghchi a subliniat că Iranul a plătit „un preț foarte mare” pentru programul său nuclear pașnic și pentru îmbogățirea uraniului. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Potrivit acestuia, refuzul de a renunța la această activitate ține de suveranitatea națională. „De ce insistăm atât de mult asupra îmbogățirii uraniului și refuzăm să renunțăm la aceasta chiar dacă ni se impune un război? Pentru că nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem”, a declarat diplomatul iranian. Discuții tensionate cu emisarul american în Oman Vineri, Abbas Araghchi a avut discuții în Oman cu emisarul american Steve Witkoff, în încercarea de a relansa dialogul privind programul nuclear iranian. În ciuda acestor contacte diplomatice, pozițiile celor două părți rămân profund divergente. Teheranul minimalizează desfășurarea militară a SUA în Golf Ministrul iranian de externe a declarat că desfășurarea militară americană în regiunea Golfului „nu ne sperie”. Declarația a fost făcută la o zi după ce Steve Witkoff a vizitat portavionul american Abraham Lincoln, aflat în zonă, într-un gest interpretat ca semnal de presiune militară din partea Washingtonului. „Nu căutăm războiul, dar suntem pregătiți” „Suntem un popor al diplomației, suntem de asemenea un popor al războiului, însă aceasta nu înseamnă că noi căutăm războiul”, a adăugat Abbas Araghchi, încercând să transmită un mesaj de fermitate combinat cu disponibilitatea pentru dialog. Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o intervenție militară împotriva Iranului. Aceste avertismente au fost motivate inițial de reprimarea sângeroasă a mișcării de protest din Iran, iar ulterior de îngrijorările legate de programul nuclear al Teheranului. În acest context, Statele Unite au consolidat o prezență militară semnificativă în regiunea Golfului, unde este staționat portavionul Abraham Lincoln. Iranul pune sub semnul întrebării „seriozitatea” SUA în negocieri Duminică, șeful diplomației iraniene a pus la îndoială dorința reală a Washingtonului de a continua negocierile. „Impunerea de noi sancțiuni și anumite acțiuni militare ridică semne de întrebare privind seriozitatea și deschiderea celeilalte părți pentru negocieri autentice”, a declarat Abbas Araghchi, precizând că Iranul „va evalua toate semnalele” înainte de a decide dacă dialogul va continua. Amenințări la adresa bazelor americane și a strâmtorii Hormuz Teheranul a avertizat că, în cazul unui atac militar, va viza bazele americane din regiune și ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic esențial pentru tranzitul livrărilor energetice mondiale. O astfel de acțiune ar avea consecințe majore asupra piețelor globale și securității energetice internaționale.

Iranul provoacă SUA: dronă care se îndrepta spre portavionul Abraham Lincoln, doborâtă
Internațional

Iranul provoacă SUA: dronă care se îndrepta spre portavionul Abraham Lincoln, doborâtă

Forțele armate ale Statele Unite au doborât marți o dronă iraniană care se apropia de portavionul american Abraham Lincoln, aflat în Marea Arabiei. Drona se apropia „agresiv” de portavion Potrivit sursei citate, drona de tip Shahed-139 se îndrepta într-un mod considerat „agresiv” către portavion, moment în care a fost interceptată și distrusă de un avion de vânătoare decolat chiar de pe puntea navei. Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan Comandorul Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentul Central al SUA, a precizat că intervenția a avut loc „în legitimă apărare și pentru protecția portavionului și a personalului aflat la bord”. Oficialul american a subliniat că incidentul nu s-a soldat cu victime și că niciun echipament militar american nu a fost avariat. Navă americană hărțuită în Strâmtoarea Ormuz Tot marți, la câteva ore după doborârea dronei, un alt incident a avut loc în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit CENTCOM, Corpul Gardienilor Revoluției a hărțuit o navă comercială sub pavilion american, cu echipaj american. Două ambarcațiuni și o dronă iraniană s-au apropiat cu viteză de nava Stena Imperative și au amenințat că o vor aborda și confisca, a declarat Tim Hawkins. Tensiuni în creștere în Orientul Mijlociu Portavionul Abraham Lincoln și grupul său de luptă reprezintă cea mai vizibilă componentă a consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu. Această desfășurare de forțe are loc în contextul tensiunilor regionale accentuate, după reprimarea violentă de către regimul de la Teheran a protestelor interne împotriva puterii islamice din Iran.

Khamenei avertizează SUA: orice conflict cu Iranul va deveni un război regional
Internațional

Khamenei avertizează SUA: orice conflict cu Iranul va deveni un război regional

Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a declarat duminică că amenințările recente ale Statelor Unite nu sperie poporul iranian și a avertizat că un eventual atac ar putea declanșa un conflict regional de amploare. Mesajul a fost transmis în contextul tensiunilor crescânde dintre Washington și Teheran, pe fondul dosarului nuclear iranian. Declarațiile liderului suprem, la aniversarea revenirii lui Khomeini Discursul a avut loc în cadrul unei adunări cu mii de participanți, organizată cu ocazia comemorării revenirii din exil a ayatollahului Ruhollah Khomeini, eveniment care a precedat cu zece zile victoria Revoluției Islamice din 1979. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Americanii trebuie să știe că, dacă inițiază un război, de data aceasta va fi un război regional”, a afirmat Khamenei, subliniind că Iranul nu va începe un conflict, dar va răspunde ferm oricărui atac. Amenințările SUA și prezența militară în Golful Persic Liderul iranian a făcut referire directă la Statele Unite, care au desfășurat forțe navale importante în apropierea apelor iraniene din Golful Persic și au avertizat că ar putea recurge la forță dacă nu se ajunge la un acord privind programul nuclear al Teheranului. „Acest domn, președintele SUA, spune constant că a trimis portavioane și alte forțe. Cu astfel de amenințări nu se poate speria poporul iranian”, a declarat Khamenei, făcând aluzie la Donald Trump. Protestele interne, descrise ca o tentativă de lovitură de stat Ali Khamenei a reluat acuzațiile potrivit cărora protestele antiguvernamentale desfășurate între 28 decembrie și 11 ianuarie ar fi reprezentat o tentativă de destabilizare a statului, comparabilă cu o lovitură de stat. Potrivit acestuia, protestatarii ar fi atacat instituții-cheie precum poliția, centrele guvernamentale, forțele Gardienilor Revoluției, bănci și lăcașuri de cult. Liderul suprem a susținut că inclusiv Coranul ar fi fost incendiat, ceea ce, în opinia sa, dovedește intenția de a lovi în structurile fundamentale ale statului iranian. Represiune dură și bilanț contestat al victimelor Anterior, Khamenei calificase demonstrațiile drept „tulburări” și „acte teroriste”, acuzând Statele Unite și Israelul că s-ar afla în spatele acestora. El a ordonat măsuri dure împotriva protestatarilor, ceea ce a dus la o represiune severă. Conform bilanțului oficial, aproximativ 3.117 persoane și-ar fi pierdut viața. Organizația opoziției HRANA, cu sediul în SUA, susține însă că numărul real al victimelor ar ajunge la 6.713 și afirmă că investighează aproximativ 17.000 de plângeri pentru omucideri. Răspunsul lui Trump și deschiderea spre negocieri În contextul represiunii, președintele Donald Trump a amenințat cu o intervenție militară și a ordonat desfășurarea unei flote americane în Orientul Mijlociu. Ulterior, liderul de la Casa Albă a nuanțat poziția Washingtonului, afirmând că obiectivul său rămâne încheierea unui acord cu Iranul privind programul nuclear. „Iranul negociază cu noi și vom vedea dacă putem face ceva; dacă nu, vom vedea ce se întâmplă”, a declarat Trump sâmbătă seara. Poziția Teheranului: dialog nuclear, nu concesii militare La rândul său, președintele iranian Masud Pezeshkian a afirmat, într-o convorbire telefonică cu omologul său egiptean, Abdel Fattah al-Sisi, că un război nu ar aduce beneficii nici Iranului, nici Statelor Unite, nici întregii regiuni. Teheranul s-a declarat dispus să participe la un proces diplomatic „semnificativ, logic și just” cu SUA în privința dosarului nuclear, dar a exclus categoric orice negociere legată de sistemele sale de rachete sau de capacitățile militare, așa cum solicită Washingtonul.

SUA avertizează Iranul: „Nu vom tolera acțiuni riscante” în Strâmtoarea Ormuz
Internațional

SUA avertizează Iranul: „Nu vom tolera acțiuni riscante” în Strâmtoarea Ormuz

Statele Unite au transmis un avertisment ferm către Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), precizând că nu vor tolera manevre militare periculoase în Strâmtoarea Ormuz, după ce Teheranul a anunțat organizarea unui exercițiu naval de două zile cu muniție reală în zonă. CENTCOM: manevrele periculoase cresc riscul de escaladare Potrivit United States Central Command (CENTCOM), forțele armate americane nu vor accepta comportamente considerate „nesigure și neprofesioniste”, precum survoluri la joasă altitudine deasupra navelor de război americane sau apropierea vedetelor rapide iraniene pe traiectorii care pot duce la coliziuni. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” „Orice comportament nesigur și neprofesionist în apropierea forțelor americane, a partenerilor regionali sau a navelor comerciale crește riscurile de coliziune, escaladare și destabilizare”, a transmis CENTCOM într-un comunicat oficial. SUA cer respectarea normelor internaționale de navigație Armata americană subliniază că își desfășoară operațiunile la cel mai înalt nivel de profesionalism și cu respectarea normelor internaționale, solicitând ca IRGC să adopte aceeași conduită. În același timp, Washingtonul avertizează că exercițiul naval iranian, programat să înceapă duminică și care implică utilizarea de muniție reală, nu trebuie să afecteze libertatea navigației și transportul maritim comercial internațional prin Strâmtoarea Ormuz. De ce este Strâmtoarea Ormuz un punct strategic global Strâmtoarea Ormuz este o cale navigabilă cu o lățime de aproximativ 55 de kilometri, situată între Iran și Oman, și reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru exportul de petrol. O mare parte din livrările globale de energie tranzitează această zonă, ceea ce face orice incident militar extrem de sensibil din punct de vedere geopolitic. IRGC, subordonat direct liderului suprem iranian IRGC, considerată armata de elită a regimului de la Teheran, se subordonează direct ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului. Exercițiile navale anunțate vin într-un context deja tensionat în relațiile dintre Iran și Statele Unite. Tensiuni SUA–Iran: amenințări și desfășurări militare Președintele american Donald Trump a amenințat recent, în repetate rânduri, Teheranul cu lovituri militare, inclusiv pe fondul represiunii violente a protestelor interne din Iran. Trump a cerut Iranului să accepte o „înțelegere”, care ar presupune, printre altele, renunțarea la programul nuclear. În acest context, portavionul USS Abraham Lincoln și alte mijloace militare americane au fost dislocate în Orientul Mijlociu. Iranul, deschis negocierilor, dar refuză concesii majore Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat vineri că Iranul este pregătit pentru negocieri „corecte și echitabile”, însă a respins cererile esențiale ale administrației Trump. Potrivit acestuia, strategiile de apărare și sistemele de rachete ale Iranului nu vor face niciodată obiectul negocierilor. Araghchi a avertizat totodată că, în cazul unui conflict militar, acesta ar putea depăși cadrul unui război bilateral.

Forțele armate iraniene, în alertă maximă, avertizează șeful armatei de la Teheran
Internațional

Forțele armate iraniene, în alertă maximă, avertizează șeful armatei de la Teheran

Șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a transmis sâmbătă un avertisment ferm către Statele Unite și Israel, pe fondul intensificării prezenței militare americane în zona Golfului. Potrivit oficialului iranian, forțele armate ale Iranului se află în prezent în stare de alertă maximă. Armata iraniană, pregătită pentru orice scenariu „Dacă inamicul face o greșeală, acesta își va pune în pericol, fără îndoială, propria securitate, securitatea regiunii și pe cea a regimului sionist”, a declarat Hatami. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Generalul Amir Hatami a subliniat că forțele armate iraniene sunt pe deplin pregătite pentru a răspunde oricărui atac. Potrivit acestuia, nivelul de alertă reflectă gravitatea situației și determinarea Iranului de a-și apăra interesele strategice. Tehnologia nucleară nu poate fi distrusă, susține Iranul În același discurs, șeful armatei iraniene a făcut referire și la programul nuclear al țării, afirmând că tehnologia nucleară a Iranului nu poate fi distrusă. „Cunoștințele și tehnologia nucleare ale Republicii Islamice Iran nu pot fi eliminate, chiar dacă oamenii de știință și fiii națiunii sunt martirizați”, a declarat Hatami. Declarațiile generalului fac trimitere directă la războiul de 12 zile dintre Iran și Israel, desfășurat în luna iunie a anului trecut, conflict în timpul căruia au fost vizate situri strategice și oameni de știință iranieni în urma unor bombardamente atribuite Israelului.

Agenți ICE la Jocurile Olimpice Milano–Cortina: SUA neagă orice intervenție pe teritoriul Italiei
Internațional

Agenți ICE la Jocurile Olimpice Milano–Cortina: SUA neagă orice intervenție pe teritoriul Italiei

Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a precizat că prezența agenților Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE) la Jocurile Olimpice de iarnă Milano–Cortina 2026 face parte dintr-o operațiune comună de prevenire a riscurilor de securitate generate de organizații criminale transnaționale și nu implică desfășurarea de acțiuni operative pe teritoriul Italiei. Reacția SUA după criticile apărute în Italia În urma reacțiilor critice exprimate în spațiul public italian, purtătoarea de cuvânt a Departamentului pentru Securitate Internă, Tricia McLaughlin, a declarat că prezența ICE are exclusiv un rol de sprijin analitic și informativ. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acesteia, obiectivul este „reducerea riscurilor din partea organizațiilor criminale transnaționale”, subliniind că responsabilitatea operațiunilor de securitate revine în totalitate autorităților italiene. ICE nu va desfășura operațiuni de imigrație în Italia Tricia McLaughlin a insistat că ICE nu desfășoară operațiuni de imigrație în afara Statelor Unite și că agenții americani nu vor avea atribuții operative pe teritoriul italian. Forța ICE este cunoscută în SUA pentru raidurile dure împotriva imigrației ilegale, însă DHS a transmis că acest tip de activitate nu va exista în contextul Jocurilor Olimpice. Clarificările Guvernului italian după discuțiile cu SUA După o întâlnire între ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, și ambasadorul SUA în Italia, Tilman J. Fertitta, Guvernul de la Roma a precizat marți că participarea americană se va limita la Homeland Security Investigations (HSI), componenta de investigații a ICE. Autoritățile italiene au subliniat că nu este vorba despre agenți implicați în controale migratorii, ci despre specialiști în analiză și investigații. Rol strict consultativ pentru analiștii HSI Într-un comunicat oficial, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a explicat că analiștii HSI nu vor fi personal operațional, ci „referenți specializați exclusiv în anchete”. Aceștia vor lucra exclusiv din interiorul sediilor diplomatice americane, fără a desfășura activități pe teren. În acest scop, Statele Unite vor instala o sală operațională în cadrul consulatului american din Milano. Fără atribuții pe teritoriul italian Potrivit DHS, agenții HSI nu vor avea nicio atribuție pe teritoriul Italiei, rolul lor fiind limitat la consultarea bazelor de date americane și la cooperarea informativă cu autoritățile italiene, în cadrul măsurilor de securitate pentru Jocurile Olimpice. Prezența ICE a stârnit îngrijorare în Italia, pe fondul contextului tensionat creat de recentele raiduri împotriva imigranților ordonate de președintele american Donald Trump, dar și de moartea lui Alex Pretti în urma unei intervenții a agenților ICE. Primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, membru al Partidului Democrat, principala forță de opoziție, a criticat dur această prezență, calificând ICE drept „o miliție care ucide” și afirmând că implicarea agenților americani contrazice spiritul olimpic al incluziunii și solidarității.

Trădarea lui Trump: oferă garanții de securitate Kievului numai dacă Ucraina cedează Donbasul Rusiei
Internațional

Trădarea lui Trump: oferă garanții de securitate Kievului numai dacă Ucraina cedează Donbasul Rusiei

Statele Unite ar fi transmis Ucrainei că eventualele garanții de securitate americane ar putea fi oferite doar în cazul în care Kievul acceptă cedarea regiunii Donbas către Rusia, în cadrul unui acord de pace cu Moscova, relatează Financial Times. Informația se bazează pe opt surse apropiate negocierilor, însă nu a fost confirmată independent, iar Casa Albă nu a oferit inițial un răspuns oficial. Retragere din est și sprijin militar suplimentar Potrivit publicației, Washingtonul s-ar fi arătat dispus să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru consolidarea apărării pe timp de pace, cu condiția retragerii forțelor ucrainene din unele zone din estul țării aflate încă sub controlul Kievului. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Această abordare ar indica o posibilă schimbare de strategie în negocierile pentru încetarea conflictului. Kievul cere garanții înainte de concesii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski declara recent că garanțiile de securitate americane sunt „100% gata”, lipsind doar stabilirea datei și locului semnării. Totuși, un oficial ucrainean de rang înalt a afirmat că există tot mai multe îndoieli la Kiev privind angajamentul SUA, acuzând că Washingtonul ezită de fiecare dată când se ajunge în punctul semnării unor astfel de garanții. Poziții divergente între SUA și Ucraina Ucraina insistă ca garanțiile de securitate să fie confirmate înainte de orice concesii teritoriale, în timp ce SUA ar considera cedarea Donbasului drept o condiție necesară pentru pace, fără a exercita presiuni similare asupra președintelui rus Vladimir Putin. Kremlinul a reiterat, la rândul său, că problema teritorială rămâne fundamentală pentru orice acord. Reacția Casei Albe Anna Kelly, adjunctă a secretarului de presă al Casei Albe, a respins informațiile publicate de Financial Times, calificându-le drept „complet false”. Potrivit poziției oficiale americane, rolul Washingtonului este exclusiv acela de a aduce cele două părți la masa negocierilor, iar Statele Unite nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte concesii teritoriale.

Președinta Venezuelei spune că „ajunge cu ordinele de la Washington!”
Internațional

Președinta Venezuelei spune că „ajunge cu ordinele de la Washington!”

Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a transmis un mesaj ferm către Statele Unite, cerând Washingtonului să se abțină de la influențarea politicii interne a țării. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a afirmat public că intenționează să dicteze direcțiile politice ale Venezuelei. Mesaj dur adresat Washingtonului Într-un discurs susținut în fața lucrătorilor din industria petrolieră din statul Anzoátegui, Delcy Rodríguez a condamnat intervențiile externe și a cerut ca problemele interne să fie rezolvate exclusiv de venezueleni. Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Ea a subliniat costurile mari suportate de țară în urma confruntărilor cu extremismul și influențele străine. Preluarea puterii la Caracas Delcy Rodríguez a depus jurământul ca președintă interimară pe 5 ianuarie, după capturarea președintelui Nicolás Maduro de către Statele Unite, într-o operațiune militară desfășurată la Caracas. Ulterior, Donald Trump a anunțat că administrația americană va influența deciziile politice ale Venezuelei până la noi ordine. Reforme și concesii sub presiune internațională De la preluarea mandatului, Delcy Rodríguez a semnat acorduri petroliere cu Statele Unite, a inițiat reforme legislative, inclusiv o nouă lege a hidrocarburilor, și a dispus eliberarea unor prizonieri politici. Totodată, ea a lansat apeluri pentru dialog și compromis cu opoziția. Posibilă vizită oficială în Statele Unite Casa Albă a anunțat recent intenția de a o invita pe Delcy Rodríguez în Statele Unite, fără a preciza o dată exactă. Anunțul a venit după o convorbire telefonică între cei doi lideri și după mai multe declarații favorabile făcute de Donald Trump la adresa președintei interimare a Venezuelei.

Apocalipsă de ger cumplit, zăpadă și ploaie înghețată în SUA: morți, degerați, fără electricitate
Internațional

Apocalipsă de ger cumplit, zăpadă și ploaie înghețată în SUA: morți, degerați, fără electricitate

O furtună majoră de iarnă a lovit estul Statelor Unite, provocând moartea a cel puțin 10 persoane, pene masive de curent și blocarea traficului aerian. Fenomenul a adus un amestec periculos de ninsori abundente, lapoviță și ploaie înghețată, de la Ohio Valley și Mid-South până în New England, pe fondul unui val de aer arctic extrem de sever. Temperaturi arctice și avertismente meteo fără precedent Meteorologii descriu episodul drept unul dintre cele mai grave evenimente de iarnă din ultimele decenii, cu temperaturi care ar putea coborî până la minus 45 de grade Celsius în unele regiuni. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Serviciul Național de Meteorologie a avertizat că frigul extrem poate provoca degerături în doar câteva minute, iar condițiile periculoase ar putea persista mai bine de o săptămână. Decese confirmate în mai multe state Autoritățile au raportat decese în mai multe zone ale țării, inclusiv în New York, Texas și Louisiana. La New York, cinci persoane au fost găsite decedate în aer liber, iar oficialii au atras atenția asupra vulnerabilității persoanelor fără adăpost în fața frigului extrem. Transport aerian paralizat și zboruri anulate Furtuna a afectat grav transportul aerian, determinând anularea a peste 11.000 de zboruri într-o singură zi. Aeroportul Național Ronald Reagan din Virginia a fost închis, iar aeroporturile din New York, Philadelphia și Charlotte au raportat anulări pentru peste 80% din cursele programate. Pene masive de curent în sudul Statelor Unite Ploaia înghețată și acumulările masive de gheață au doborât copaci și linii electrice, lăsând peste un milion de locuințe și sedii comerciale fără electricitate în opt state. Tennessee a fost cel mai afectat, cu sute de mii de consumatori rămași fără curent. Mobilizare de urgență și stare de dezastru Guvernatorii mai multor state au mobilizat Garda Națională pentru intervenții de urgență, iar președintele Donald Trump a aprobat declarații federale de dezastru pentru 12 state. În total, 17 state și Districtul Columbia au instituit stare de urgență meteorologică. Valul de frig continuă după furtună Deși sistemul de furtună este așteptat să se îndepărteze, autoritățile avertizează că aerul arctic va continua să afecteze regiunea, prelungind condițiile de îngheț și riscurile pentru infrastructură și populație. Experții subliniază că acumularea de gheață va continua să pună presiune pe rețelele electrice și pe serviciile de urgență.

Arma secretă a lui Trump folosită la capturarea lui Maduro a neutralizat rachetele Venezuelei
Internațional

Arma secretă a lui Trump folosită la capturarea lui Maduro a neutralizat rachetele Venezuelei

Președintele american Donald Trump a declarat că armata Statelor Unite a utilizat un nou tip de armă în operațiunea militară prin care a fost capturat liderul venezuelean Nicolás Maduro. Potrivit acestuia, dispozitivul ar fi paralizat echipamentele militare ale armatei venezuelene, făcând imposibilă reacția defensivă. „Discombobulatorul”, arma misterioasă invocată de Trump Într-un interviu pentru The New York Post, Donald Trump a folosit termenul „discombobulator” pentru a descrie arma utilizată, fără a oferi detalii tehnice sau explicații suplimentare. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Președintele a afirmat că nu are permisiunea de a vorbi despre această tehnologie, limitându-se la a preciza că dispozitivul a făcut ca sistemele militare venezuelene să devină complet nefuncționale. Apărarea antiaeriană a Venezuelei, neutralizată Trump a susținut că armata venezueleană nu a reușit să lanseze nici măcar o rachetă antiaeriană în momentul sosirii forțelor americane. Deși Venezuela dispunea de sisteme de armament de proveniență rusească și chineză, acestea nu ar fi reacționat deloc. Potrivit liderului de la Casa Albă, militarii venezueleni ar fi fost complet pregătiți pentru intervenție, însă echipamentele nu au funcționat în momentul critic. Pene de curent în Caracas, atribuite „expertizei” americane La o conferință de presă organizată după capturarea lui Nicolás Maduro, Donald Trump a declarat că luminile din Caracas s-au stins în mare parte ca urmare a unei expertize deținute de Statele Unite, fără a oferi alte detalii despre natura acesteia. Afirmația a alimentat speculațiile privind folosirea unor tehnologii avansate de război electronic. Detalii despre operațiunea militară din Venezuela Operațiunea militară a început cu atacuri aeriene menite să neutralizeze apărarea antiaeriană a Venezuelei. Ulterior, un comando al forțelor speciale americane i-a capturat pe Nicolás Maduro și pe soția sa, Cilia Flores, la Caracas.  Cei doi au fost transportați la New York, unde au fost puși sub acuzare pentru trafic de droguri. Trump: SUA vor „conduce” Venezuela și îi vor controla petrolul După capturarea lui Maduro, Donald Trump a declarat în mod deschis că Statele Unite vor „conduce” Venezuela și că firmele americane vor controla industria petrolieră a acestei țări. Președintele american nu a exclus noi operațiuni militare și a amenințat-o pe președinta interimară Delcy Rodríguez, avertizând că aceasta „va plăti mai scump decât Maduro” dacă nu va acționa conform cerințelor Washingtonului.

Navă de război americană, escală într-o bază finanțată de China în Cambodgia
Internațional

Navă de război americană, escală într-o bază finanțată de China în Cambodgia

O navă de război a Marinei Statelor Unite a acostat sâmbătă la baza navală Ream din Cambodgia, marcând prima vizită de acest tip de la renovarea infrastructurii cu sprijinul Beijingului. USS Cincinnati a acostat în apropierea navelor chineze USS Cincinnati (LCS-20), o navă concepută pentru operațiuni de luptă în zone de coastă, a acostat sâmbătă dimineață la baza Ream, la aproximativ 150 de metri de două nave de război chineze aflate deja în port. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” „Avem privilegiul și onoarea de a fi aici în calitate de prima navă a Marinei SUA care acostează la baza navală Ream și sperăm că acesta este începutul unei tradiții și al unei prietenii de durată”, a declarat căpitanul Andrew J. Recame. O bază navală cu miză strategică regională Baza navală Ream este situată în sud-vestul Cambodgiei și a fost inițial construită parțial cu fonduri americane. Din 2022, China a contribuit la modernizarea acestei infrastructuri, fapt care a stârnit îngrijorări la Washington. Statele Unite se tem că baza ar putea oferi Beijingului un avantaj strategic în regiune, la intrarea în Marea Chinei de Sud, zonă revendicată aproape în totalitate de China. Poziția Cambodgiei: acces deschis, fără control exclusiv Autoritățile cambodgiene au declarat în repetate rânduri că nicio putere străină nu va avea control exclusiv asupra bazei navale Ream. Într-un comunicat oficial, conducerea bazei a precizat că vizita navei americane, programată să dureze cinci zile, are ca scop „promovarea cooperării dintre cele două țări”. Totodată, Phnom Penh susține că această escală reflectă angajamentul Cambodgiei de a aplica o politică „deschisă și transparentă” în ceea ce privește accesul navelor militare străine. Baza Ream, inaugurată în 2025 în prezența armatei chineze Infrastructura navală a fost inaugurată în aprilie 2025 de premierul cambodgian Hun Manet, în prezența unei delegații a armatei chineze. Cu acel prilej, autoritățile de la Phnom Penh au afirmat că navele militare ale altor state sunt binevenite în port. La aproximativ două săptămâni după inaugurare, două nave de război japoneze au fost primele care au făcut escală la baza Ream. Relații tensionate cu SUA, investiții masive din China Sub conducerea fostului prim-ministru Hun Sen, tatăl actualului premier Hun Manet, Cambodgia a beneficiat de investiții chineze de ordinul miliardelor de dolari, în special în infrastructură. În același timp, relațiile diplomatice dintre Phnom Penh și Washington s-au deteriorat semnificativ. Vizita navei americane este interpretată de analiști drept un semnal diplomatic într-un context regional marcat de competiția strategică dintre Statele Unite și China.

Teheranul se teme că liderul suprem Ali Khamenei ar putea fi eliminat de SUA
Internațional

Teheranul se teme că liderul suprem Ali Khamenei ar putea fi eliminat de SUA

Președintele Iranului, Masud Pezeshkian, a avertizat că orice agresiune împotriva liderului suprem Ali Khamenei ar echivala cu un „război total” împotriva poporului iranian. Declarația vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că „este momentul să căutăm o nouă conducere” la Teheran. Reacția dură a Teheranului la declarațiile SUA Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Masud Pezeshkian a subliniat că un atac asupra liderului suprem ar însemna un conflict deschis cu Iranul. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Totodată, liderul iranian a acuzat Statele Unite și aliații lor pentru dificultățile economice ale populației, invocând „o dușmănie istorică” și „sancțiuni inumane” impuse Teheranului. Donald Trump cere schimbarea conducerii Iranului Donald Trump a declarat într-un interviu acordat Politico că Iranul ar avea nevoie de „o nouă conducere”, acuzându-l pe Ali Khamenei de folosirea violenței la scară largă pentru menținerea puterii. Liderul de la Casa Albă a susținut că, în cei 37 de ani de conducere ai lui Khamenei, Iranul ar fi ajuns într-o stare de „distrugere totală”. Proteste, represiune și acuzații reciproce Tensiunile s-au amplificat pe fondul protestelor antiguvernamentale izbucnite la finalul lunii decembrie, ca urmare a deteriorării situației economice din Iran. Potrivit ONG-ului Iran Human Rights, represiunea autorităților ar fi provocat peste 3.400 de morți, cifră recunoscută parțial și de liderul suprem, care a vorbit despre „câteva mii” de victime. Autoritățile iraniene susțin însă că violențele ar fi fost provocate de grupuri armate infiltrate, pe care le leagă de SUA și Israel, acuzații respinse de Washington.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră