marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sprijini

4 articole
Internațional

Cum sprijină Ungaria interesele Rusiei în UE: convorbire între Szijjártó Péter și Serghei Lavrov

O nouă înregistrare audio apărută în spațiul public aduce în prim-plan o conversație între ministrul ungar de externe, Szijjártó Péter, și omologul său rus, Serghei Lavrov. Oficialul ungar ar fi promis sprijin pentru eliminarea unei persoane de pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Este vorba despre Gulbahor Ismailova, sora oligarhului rus Aliser Uszmanov, care a fost ulterior eliminată de pe lista sancțiunilor în martie 2025. Stenograma conversației Conversația dintre Szijjártó Péter și Serghei Lavrov, a avut loc pe 30 august 2024. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Szijjártó: Bună, Serghei, sunt Peter! Lavorv: Peter, unde te afli? Szijjártó: Am aterizat deja la Budapesta, acum o oră. Lavorv: Ai fost astăzi pe toate prima paginile presei ruse. Szijjártó: Am făcut ceva greșit? Lavorv: Nu. Spuneau că lupți pentru interesele țării tale. Szijjártó: Oh, dar asta e frumos Lavrov: Chiar frumos. Szijjártó: Și corect! Lavrov: Da, exact, corect. Te sun din cauza lui Aliser. M-a rugat să-ți reamintesc că vei face ceva în privința surorii lui. Szijjártó: Doamnă Ismailova? Lavrov: Da. Szijjártó: Da, desigur. Uite ce o să facem: împreună cu slovacii vom depune o propunere către Uniunea Europeană pentru eliminarea doamnei de pe lista de sancțiuni. Propunerea va fi depusă săptămâna viitoare și, având în vedere că în curând începe noul ciclu de revizuire, subiectul va fi pus pe ordinea de zi și vom face tot posibilul pentru ca doamna să fie eliminată de pe listă.” Lavrov: Mulțumesc foarte mult. Am fi încântați. Este foarte îngrijorat pentru sora sa. Aliser Uszmanov, prietenul lui Putin Aliser Uszmanov este unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia și se află sub sancțiuni europene încă din februarie 2022. Uniunea Europeană îl consideră apropiat de Kremlin și îl descrie drept „unul dintre oligarhii preferați ai lui Vladimir Putin”, care „îi face jocurile și îi rezolvă problemele de afaceri”. Sora acestuia, Gulbahor Ismailova a fost inclusă pe lista sancțiunilor în aprilie 2022, deoarece o parte din averea fratelui său era trecută pe numele ei. În martie 2025, Gulbahor Ismailova a fost eliminată de pe lista de sancțiuni a UE. Szijjártó Péter, „la dispoziția” lui Lavrov În continuarea discuției cu Szijjártó, Lavrov își exprimă aprecierea pentru sprijin, iar conversația alunecă spre critici la adresa Uniunii Europene și a lui Josep Borrell. Lavrov îl numește „o dezamăgire”, în timp ce Szijjártó îl ironizează: „Este Biden-ul Europei.” La finalul apelului, ministrul ungar adaugă: „Sunt întotdeauna la dispoziția dumneavoastră.” Reacția lui Szijjártó Péter După apariția înregistrării, Szijjártó Péter a reacționat pe Facebook, minimalizând impactul dezvăluirii: „Cei care ne ascultă au făcut din nou niște «descoperiri» uriașe: au demonstrat că spun același lucru în public ca și la telefon... Frumoasă treabă” Oficialul ungar a reiterat poziția sa critică față de sancțiuni: „De patru ani spunem: politica de sancțiuni este un eșec, provoacă mai multe daune Uniunii Europene decât Rusiei! De asemenea, am clarificat de nenumărate ori că nu vom permite niciodată sancționarea unor persoane sau companii care sunt importante pentru securitatea energetică a Ungariei sau pentru atingerea păcii, și nici a celor pentru care nu există, pur și simplu, niciun motiv real să fie pe lista de sancțiuni. Și vom continua să susținem această poziție și în viitor.” Contacte frecvente între Budapesta și Moscova Potrivit unei investigații publicate de VSquare, această convorbire ar fi doar una dintre numeroasele discuții purtate între cei doi oficiali în perioada 2023–2025. Publicația susține că în cadrul acestor apeluri ar fi fost discutate inclusiv informații interne din Ungaria și din instituțiile europene, de interes pentru Kremlin. Presa internațională: acuzații privind relațiile cu Moscova Pe 21 martie, The Washington Post a relatat că guvernul condus de Viktor Orbán ar fi menținut relații apropiate cu Moscova pe durata războiului din Ucraina. Potrivit articolului, Szijjártó ar fi folosit pauzele întâlnirilor cu oficialii europeni pentru a-l informa pe Serghei Lavrov. Ministrul ungar a respins acuzațiile, calificând materialul drept „o prostie”. Scandalul Panyi Szabolcs și suspiciuni de spionaj Un alt episod tensionat a avut loc pe 23 martie, când a fost publicată o înregistrare potrivit căreia jurnalistul de investigație Panyi Szabolcs ar fi furnizat numărul de telefon al lui Szijjártó unei agenții de informații europene. În urma acestor dezvăluiri, guvernul ungar a depus plângere pentru suspiciuni de spionaj, susținând că jurnalistul ar fi putut divulga informații sensibile. Panyi Szabolcs a respins acuzațiile, afirmând că nu a desfășurat activități de spionaj și și-a exercitat profesia respectând regulile jurnalismului de investigație și protecția surselor. Reacția Uniunii Europene În contextul suspiciunilor privind posibile scurgeri de informații către Rusia, Uniunea Europeană a decis să excludă Ungaria de la anumite reuniuni. De asemenea, Comisia Europeană a solicitat explicații oficiale din partea guvernului de la Budapesta.

Szijjártó și Lavrov negociază sancțiunile UE (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Cătălin Drulă invocă sprijinul lui Nicușor Dan (sursa: Facebook/Cătălin Drulă)
Politică

Drulă insistă că este susținut de președintele Nicușor Dan. Cotroceniul, nici o reacție

Candidatul USR la Primăria Capitalei, Cătălin Drulă, a declarat că beneficiază de susținerea președintelui României în această competiție electorală. Potrivit acestuia, sprijinul nu este doar dedus, ci unul „real și manifest”. „Există o legătură reală, manifestă, de susţinere, a preşedintelui Nicuşor Dan pentru candidatura noastră”, a afirmat Drulă, în cadrul unei conferințe de presă susținute sâmbătă. „Un gest firesc”: președintele, implicat în viața politică Cătălin Drulă a explicat că susținerea venită din partea șefului statului este un lucru firesc, întrucât președintele României este, prin natura funcției, implicat în viața politică, chiar dacă nu se află într-o zonă partizană. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie În opinia liderului USR, Constituția României nu plasează președintele „deasupra politicii”, ci îl definește ca actor politic, cu roluri și responsabilități în viața publică. „Preşedintele e un om politic în România şi aşa e structurată şi Constituţia. Nu este monarh. Monarhul, Regele Angliei, trebuie să fie deasupra politicii. Preşedintele României nu”, a punctat Drulă.

Rusia susține că a sprijinit Iranul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul susține că a ajutat Iranul prin poziția de condamnare a loviturilor americane

Rusia susține că a sprijinit Iranul. Președinția Rusiei a respins marți acuzațiile conform cărora nu ar fi sprijinit suficient Iranul, subliniind că Moscova a adoptat o „poziție clară” în condamnarea atacurilor aeriene lansate de SUA și Israel împotriva Republicii Islamice Rusia susține că a sprijinit Iranul Președintele rus Vladimir Putin a condamnat ferm loviturile americane asupra siturilor nucleare din Iran, pe care le-a catalogat drept „nejustificate”. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent În plus, a reamintit tratatul de cooperare strategică încheiat între Rusia și Iran în ianuarie. Moscova promite ajutor pentru Iran, fără detalii concrete Putin a declarat luni că Rusia va încerca să ajute poporul iranian, însă fără a furniza detalii despre natura acestui sprijin. Între timp, surse iraniene au transmis că Teheranul este dezamăgit de sprijinul oferit până în prezent de Moscova. Kremlinul respinge comparațiile cu Siria Întrebat despre o eventuală paralelă cu situația din Siria, unde Rusia a refuzat suplimentarea forțelor pentru susținerea regimului Assad, Kremlinul a afirmat că astfel de comparații sunt „menite să submineze parteneriatul ruso-iranian”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că Rusia a sprijinit efectiv Iranul prin poziționarea sa fermă, și a menționat că ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a apreciat acest lucru în cadrul întâlnirii cu Vladimir Putin. Daunele din Iran, încă neclare Peskov a precizat că este prea devreme pentru o evaluare clară a daunelor provocate instalațiilor nucleare iraniene. „Informațiile continuă să sosească, dar nimeni nu are în acest moment o imagine clară”, a adăugat el. Kremlinul neagă primirea unei scrisori oficiale de la Khamenei Întrebat despre o presupusă scrisoare a liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, transmisă prin Abbas Araghchi, Peskov a negat existența unui document oficial. „Au existat mesaje, dar nu s-a transmis nicio scrisoare scrisă, așa cum a relatat Reuters”, a declarat acesta. Rusia salută încetarea focului anunțată între Israel și Iran Președintele american Donald Trump a anunțat luni o încetare completă a focului între Israel și Iran, care ar putea pune capăt unui conflict de 12 zile. Milioane de iranieni au fugit din Teheran, iar tensiunile regionale au escaladat rapid. Peskov a salutat inițiativa: „Dacă s-a obținut într-adevăr o încetare a focului, nu putem decât să o salutăm”. El a menționat și contribuția Qatarului la intermedierea armistițiului și a subliniat că Federația Rusă a cerut pace încă de la începutul acestui conflict.

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat nevoia urgentă a țării sale pentru arme suplimentare și garanții de securitate din partea NATO înainte de orice discuție posibilă cu Rusia, în contextul războiului declanșat de Moscova în 2022. Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor Volodimir Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri cu noua șefă a diplomației europene, Kaja Kallas, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi Vizita lor simbolică în capitala Ucrainei, în prima zi a mandatelor lor, transmite un mesaj puternic de sprijin pentru Kiev. Vizita oficialilor europeni survine într-un moment de maximă tensiune între Rusia și Occident, amplificată de atacurile Ucrainei pe teritoriul rusesc cu rachete americane și britanice. De asemenea, Rusia a răspuns lansând o rachetă hipersonică experimentală și continuând retorica amenințătoare, inclusiv referiri la opțiuni nucleare. Condițiile Ucrainei pentru negocieri Președintele Zelenski a evidențiat necesitatea unor livrări suplimentare de arme, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, precum și un progres concret privind aderarea Ucrainei la NATO. Potrivit acestuia, "invitația Ucrainei de a adera la NATO este necesară pentru supraviețuirea noastră". Liderul de la Kiev consideră că doar prin consolidarea acestor elemente, Ucraina poate intra în negocieri dintr-o poziție de forță. Mesajul european de solidaritate Antonio Costa, președintele Consiliului European, a declarat că vizita sa la Kiev reprezintă "un mesaj clar" al solidarității europene. Kaja Kallas, cunoscută pentru poziția sa dură împotriva Moscovei, a subliniat că apartenența la NATO este cea mai puternică garanție de securitate pentru Ucraina. Dificultățile de pe scena politică internațională În timp ce armata rusă continuă să câștige teritoriu în estul Ucrainei, țara se confruntă și cu atacuri repetate asupra infrastructurii energetice, lăsând milioane de oameni fără curent electric pe măsură ce iarna se apropie. La nivel politic, președintele Zelenski a avertizat asupra scăderii sprijinului internațional dacă Kievul ar solicita intervenția directă a trupelor europene. Provocările viitoare pentru NATO și UE Deși Ucraina își dorește o integrare rapidă în NATO, există rezerve în rândul mai multor state membre care se tem de riscul unui conflict direct cu Rusia. Totuși, Uniunea Europeană încearcă să mențină un sprijin unitar pentru Kiev, deși acest lucru devine din ce în ce mai dificil, după cum a recunoscut Kaja Kallas. Președintele Zelenski insistă că Ucraina trebuie să fie într-o poziție puternică înainte de a intra în negocieri cu Rusia. În același timp, sprijinul internațional rămâne esențial, iar mesajele de solidaritate ale liderilor europeni vin într-un moment critic pentru viitorul Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră