vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: șomaj

9 articole
Economie

Tinerii își găsesc din ce în ce mai greu de lucru. Mulți, din cauză că abandonează studiile

Integrarea tinerilor pe piața muncii este o problemă la nivel național. Studiile, abandonate încă din liceu Conform unui raport recent al Comisiei Europene, rata șomajului în rândul tinerilor depășea 26% la finalul lui 2024. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Fenomenul este alimentat de abandonul școlar timpuriu, ajuns la 16,8%, și de abandonul universitar de 48%, procente mult peste media Uniunii Europene. Lipsa experienței practice, competențele insuficiente și tranziția dificilă de la educație la piața muncii îi împiedică pe mulți tineri să ocupe posturile disponibile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tinerii din România nu-și găsesc serviciu (sursa: Pexels/Czapp Árpád)
Ana Ciceală este șomeră (sursa: Facebook/Ana Ciceală)
Politică

Ana Ciceală e șomeră, câștigă nici 600 de euro lunar (indemnizația CGMB și un apartament închiriat)

Ana Ciceală, candidata SENS la funcția de primar general al Bucureștiului, nu are loc de muncă de câțiva ani. Totuși, aceasta are un venit de la Consiliul General al Municipiului București și mai primește niște bani din închirierea propriului apartament. Venituri de sub 3.000 de lei lunar Potrivit unei declarații de avere depuse în noiembrie 2024, Ana Ciceală câștigă anual 16.400 de lei din indemnizația de consilier general. Ciceală nu a declarat nici un loc de muncă. Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Dar a mai menționat venituri anuale de 17.799 de lei din chirie. Este vorba de chiria încasată pe un apartament de puțin peste 49 de metri pătrați, deținut de Ciceală din 2011 în București. Candidata SENS a declarat și venituri de 470 de lei din drepturi de autor. Astfel, totalul anual al veniturilor este de aproape 35.000 de lei, adică sub 3.000 de lei lunar. Veniturile anuale ale Anei Ciceală (sursa: CGMB) Un venit modest, în condițiile în care Ciceală are și un copil. Ciceală: "munca din Consiliu General a fost 100%" Candidata SENS a explicat pentru DeFapt.ro (printr-un mesaj scris, publicat ca atare mai jos) de ce nu stă în propriul apartament, pentru care ia chirie, dar și cum reușește să se întrețină cu veniturile mici pe care le are: "1. Locuim într-un apartament închiriat, împreună cu fetița și partenerul meu de viață.  2. Vă referiți la declarația mea de avere din acest an, însă dacă vă uitați în trecut am depus declarații de avere pentru toți cei 9 ani de când am fost consilier și am candidat.  În ultimii câțiva ani angajamentul meu pentru București prin prisma timpului alocat pentru munca din Consiliu General a fost 100% și da, mă bucur că am fost susținută în acest demers politic solid de către partenerul meu de viață. Ca orice familie, ne ajutăm reciproc și ne gospodărim bugetele care pot varia ca aport de la an la an. N-am descurcat cu veniturile partenerului meu, venitul modic din chirii, până de curând indemnizația de consilier. Ne descurcăm, nici mai bine, nici mai rău - cum se descurcă cea mai mare parte a celor care trăiesc în București și cheltuie o mare parte a veniturilor pe chirie, educația copilului, alte necesități cotidiene și lunare ale costului vieții. Cunosc cât se poate de direct problemele locuirii în Capitală și la cât au ajuns prețul chiriilor ori al apartamentelor, lipsa locurilor din grădinițele de stat, costurile cu utilitățile, costul accesului la diferite modalități de a petrece timpul liber, mai ales cu copilul. Pentru ca suntem 3 persoane, cu un copil mic, si am avut nevoie de spatiu in plus. Partenerul meu lucreaza de acasa."

Florin-Lazăr Vlădică, șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a luat

Florin Lazăr Vlădică, consilier de stat și director al Oficiului de Informații Integrate în cadrul Administrației Prezidențiale a României, a primit în anii 2022 și 2023 un ajutor de șomaj de peste 30.000 de franci elvețieni de la cantonul Luzern.  În timp ce primea ajutor de șomaj de la statul elvețian, Florin Lazăr Vlădică reprezenta compania americană de producție de echipamente militare Raytheon, inclusiv la Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2022, unul din marile târguri de armament din Europa de Est. Cariera lui Florin Lazăr Vlădică este strâns legată de contrversații afaceriști Ovidiu Tender și Frank Timiș. Citește și: EXCLUSIV Șeful informațiilor secrete de la Cotroceni, Florin Vlădică, consultant în armament în Elveția și manager de operațiuni petroliere în Africa Numele lui Frank Timiș a fost menționat de opt ori în rechizitoriul lui Horațiu Potra și Călin Georgescu, ambii acuzați într-un dosar de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale. Traseu profesional: Ovidiu Tender – MApN - Frank Timiș Florin Lazăr Vlădică a început să lucreze pentru afaceristul Ovidiu Tender în 2010, în Africa. După ce Tender a fost condamnat în anul 2015 la o pedeapsă de 12 ani și șapte luni de închisoare pentru preluarea ilegală a companiei Carom, Florin Vlădică a fost recuperat de pesedistul Sorin Grindeanu. Pe atunci premier, Grindeanu l-a numit pe Vlădică în martie 2017 în funcția de șef al Departamentului pentru Armamente, cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. După zece luni, pe 31 ianuarie 2018, Vlădică a fost schimbat din funcție de premierul Viorica Dăncilă, imputându-i-se că semnase mai multe contracte de achiziție de armament în defavoarea statului român. În scurt timp, Vlădică a ajuns în SUA, unde a fost angajat pe postul de consultant de compania americană Raytheon, care avea în derulare contracte cu Ministerul Apărării Naționale. În paralel, actualul șef al informațiilor secrete de la Cotroceni a fost contractat și de omul de afaceri Frank Timiș pentru a-i reprezenta interesele în Africa. Așa a ajuns Florin Vlădică să fie angajat de firma elvețiană Gulf Energy Services AG. Lua ajutor de șomaj în Elveția, reprezenta Raytheon la București La finalul anului 2021, Frank Timiș se confrunta cu o lipsă acută de lichidități iar Florin Vlădică s-a văzut nevoit să își dea demisia la începutul anului 2022. Documente obținute în exlusivitate de către DeFapt.ro arată că Florin Vlădică a cerut ulterior ajutor de șomaj de la Fondul de Asigurări de Șomaj al cantonului elvețian Luzern. Autoritățile elvețiene i-au plătit în anul 2022 un ajutor de șomaj în cuantum de 13.249 franci elvețieni brut. Dar, în timp ce primea ajutorul de șomaj din partea Elveției, Florin Vlădică era unul dintre reprezentanții Raytheon în România. DeFapt.ro l-a fotografiat la Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2022 cu un ecuson al companiei americane la gât. Mai mult, Ambasada SUA a postat o poză cu șeful misiunii diplomatice de la București, David Muniz, în centrul cărei forografii se aflau chiar Florin Lazăr Vlădică și reprezentanții companiei americane Raytheon. Și șomer, și manager de firmă. Tot în Luzern Dar, deși lucra pentru Raytheon, Florin Vlădică a continuat să primească ajutor de șomaj și în anul 2023, an în care cantonul elvețian Luzern i-a plătit 17.847 franci elvețieni brut. Însă, tot în anul 2023, Florin Lazăr Vlădică era managerul firmei Advandes Gmbh, înregistrată în Luzern, cantonul care-i plătea indemnizația de șomer. Cumulat, ajutorul de șomaj primit în cei doi ani de Florin Vlădică se ridică la suma de 31.096 franci elvețieni brut. Florin-Lazăr Vlădică, șomer ajutat de statul elvețian (sursa: defapt.ro) Nu este clar dacă Florin Lazăr Vlădică a primit ilegal ajutorul de șomaj din partea statului elvețian în perioada 2022 -2023, în contextul în care reprezenta interesele companiei Raytheon în România, dar figura și ca manager al companiei de Advandes Gmbh chiar în Elveția. DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere lui Florin Lază Vlădică, dar acesta a refuzat să răspundă. Călin Georgescu voia 20-35 milioane USD de la Frank Timiș Florin Vlădică și Frank Timiș, fostul său angajator, au o relație strânsă. Numele lui Timiș apare de opt ori în rechizitoriul lui Călin Georgescu, omul din cauza căruia s-au anulat alegerile prezidențiale din România în toamna lui 2024. De exemplu, susțin procurorii în rechizitoriu, Călin Georgescu i-a solicitat lui Horațiu Potra „să-l abordeze pe Frank Timiș, om de afaceri prosper care activează în domeniul exploatărilor miniere pe teritoriul Africii, în vederea susținerii financiare a campaniei sale electorale cu 20-35 milioane USD”. „Să trăiți Domnul Frank. Sper că sunteți bine sănătos. M-a contactat d-ul Călin Georgescu, acesta a fost în clubul de la Roma cu Isărescu și a fost director pe mediu la ONU. Vrea să candideze la președenția României în 2024 și caută sponsori să-l ajute. A spus că, dacă câștigă, vrea să redeschidă toate minele din Ro, și în special cele de Aur. Zice că are deja sprijinul la Americanii care i-au făcut campanie la Trump și de la cei care au negociat ieșirea UK din EU. Mi-a spus dacă pot vb. cu dumneavoastră de un sprijin. Când mi-a spus că pentru campanie are nevoie de 20-35 milioane, mi-am permis sa-i spun ca Domnul Frank are „Elefanti minieri în Africa” nu prea vrea să se mai implice în Ro”, îi scria Horațiu Potra lui Frank Timiș. Numit la Cotroceni de Bolojan Florin Lazăr Vlădică a fost numit consilier de stat și director al Oficiului de Informații Integrate în cadrul Administrației Prezidențiale a României de către liberalul Ilie Bolojan, în mandatul său de președinte interimar al României. A fost păstrat în funcție și de actualul președinte, Nicușor Dan. Funcția de director Oficiului de Informații Integrate este una dintre pozițiile-cheie ale Administrației Prezidennțiale deoarece stabilește prioritățile din activitatea serviciilor de informații și planifică nevoile de informații pentru securitatea națională. Practic, Florin Lazăr Vlădică are acces complet la informațiile secrete care ajung în Consiliul Suprem de Apărare al Țării. Mai mult, Direcția Generală de Informații a Apărării furnizează Oficiului pentru Informații Integrate atât date și informații, cât și avertizări, zilnic din domeniul informațiilor pentru apărare. Potrivit unor informații vehiculate public, dar neconfirmate, numele lui Florin Lazăr Vlădică este luat în calcul pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații.

Sudul României, grav afectat de șomaj (sursa: Facebook/ANOFM)
Eveniment

În Teleorman, un adult din zece nu are loc de muncă. Tot sudul României, afectat masiv de șomaj

Sudul României, grav afectat de șomaj. Teleormanul înregistrează cea mai mare rată a șomajului din România, cu aproape 10% dintre adulți fără loc de muncă, de trei ori peste media națională. Sudul României, grav afectat de șomaj Sudul țării este grav afectat de lipsa locurilor de muncă, în timp ce Nord-Estul domină la numărul absolut de șomeri. Citește și: Simion, mitocănie pe Facebook, supărat că presa a relatat chiolhanul său, cu miei la proțap În această regiune, Iașiul se menține sub media șomajului, dar județe precum Vaslui și Suceava ridică statisticile. Astfel, deși Nord-Estul concentrează numeric cei mai mulți șomeri, la nivel procentual sudul țării este cel mai lovit. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă Foto: Facebook
Economie

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă, dublu față de Polonia, peste Bulgaria

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă, dublu față de Polonia, peste Bulgaria sau Ungaria, arată datele Eurostat prezentate vineri. Astfel, în România, în martie, șomajul era 5,5%, în timp ce în Polonia era doar 2,7%, în Bulgaria - 3,8%, iar în Ungaria - 4,2%.  Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă În ceea ce privește șomajul în rândul tineretului, persoane sub 25 de ani, România este singura țară din UE nu a mai raportat date din decembrie, când avea cea mai mare rată - 26,3%.   Procentul este surprinzător în condițiile în care România înregistrează un număr uriaș de cetățeni care au plecat la muncă în străinătate, probabil cel mai mare număr din statele UE.  Și alte state est-europene, precum Slovacia, Slovenia sau Croația au o rată a șomajului mai mică.  „În martie 2025, rata șomajului ajustată sezonier în zona euro a fost de 6,2%, stabilă comparativ cu februarie 2025 și în scădere de la 6,5% în martie 2024. Rata șomajului în UE a fost de 5,8% în martie 2025, de asemenea stabilă comparativ cu februarie 2025 și în scădere de la 6,0% în martie 2024. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene”, arată Eurostat. 

Reglementările de mediu UE provoacă șomaj (sursa: X/ACEA)
Eveniment

Reglementările de mediu UE provoacă șomaj

Reglementările de mediu UE provoacă șomaj. Industria auto europeană a pregătit un document intern în care avertizează că nu este în măsură să respecte înăsprirea reglementărilor de mediu ale UE şi în consecinţă milioane de locuri de muncă ar putea fi pierdute, susţine agenţia de presă DPA care a consultat acest document intern. Reglementările de mediu UE provoacă șomaj În prezent limita de emisii la nivelul întregii flote a UE este de 115,1 grame CO2/km, măsurată pe baza aşa-numitei procedură de testare WLTP, dar urmează să scadă până la 93,6 g CO2/km în 2025 şi la 49,5 g CO2/km în 2030. Producătorii vor trebui să plătească o amendă dacă vor emite prea mult CO2. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse "Nu există un motor cu combustie care să emită mai puţin de 95,6 grame CO2/km", se precizează în documentul menţionat. Chiar şi un automobil hibrid este puţin probabil să respecte limita." În consecinţă, industria UE se va confrunta cu amenzi de ordinul miliardelor. "Cei care vor dori să evite amenzile, nu vor avea altă alegere decât să îşi reducă semnificativ producţia, ceea ce pune în pericol milioane de locuri de muncă din UE", avertizează acest document care circulă la nivelul industriei auto europene. Amenzi de miliarde de euro Amenzi de 13 miliarde euro ar putea fi impuse numai pentru vânzarea de autoturisme. În plus, ar putea fi impuse amenzi de până la trei miliarde euro pentru vehiculele comerciale uşoare. Asta ar reprezenta o nouă povară pentru industria constructoare de autovehicule care trece deja printr-o perioadă dificilă. Documentul susţine că producţia şi comercializarea a până la două milioane de autoturisme cu motoare pe combustie ar putea fi oprite ca o modalitate pentru a evita amenzile. Este vorba de un volum echivalent cu producţia a opt fabrici de automobile, ceea ce ar însemna pierderea mai multor milioane de locuri de muncă. Pentru a evita acest scenariu, documentul menţionat propune utilizarea unei prevederi de urgenţă, care a fost utilizată deja în perioada pandemiei de coronavirus. Aceasta ar permite Comisiei Europene să amâne introducerea unor reglementări mai stricte timp de doi ani. Solicitată pentru comentarii, Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a transmis că este conştientă de existenţa documentului intern dar a subliniat că acesta nu reprezintă punctul de vedere al asociaţiei.

Șomajul în România, sub media UE, dar peste Polonia
Economie

Șomajul în România, sub media UE, dar peste Polonia

Șomajul în România este sub media UE, de 6%, dar peste cel din Polonia, Bulgaria sau Cehia, arată datele Eurostat publicate azi. Șomajul în România, în februarie 2024, era de 5,6%. Media în UE era de 6%, iar în spațiul euro de 6,5%. Citește și: EXCLUSIV Stilistul de păr proaspăt numit la șefia Jocurilor de Noroc, liberalul Pascu, are venituri oficiale de asistat social, dar se afișează cu mașini de lux și face vacanțe de nabab în străinătate Polonia avea însă un șomaj de 2,9%, Bulgaria - 4,4%, iar Cehia de 2,6%. SUA are un șomaj de doar 3,7%. Șomajul în România, sub media UE, dar peste Polonia Uniunea Europeană înregistrează cea mai scăzută rată a şomajului de la debutul publicării datelor statistice de către Eurostat, în luna aprilie 1998. Situaţia este similară în Uniunea Europeană, unde rata şomajului a rămas stabilă la 6%. În cifre absolute, 13,249 milioane de persoane din UE erau în şomaj în luna februarie, dintre care 11,102 milioane în ţările care fac parte din zona euro. Comparativ cu situaţia din luna ianuarie, numărul şomerilor a scăzut cu 13.000 persoane în UE dar a crescut cu 17.000 de persoane în zona euro. Şomajul este în scădere în Europa începând de la mijlocul lui 2021, graţie relansării economice solide post-Covid care a urmat unei recesiuni istorice. În pofida stagnării activităţii economice în zona euro, începând de la finele lui 2022, ca urmare a consecinţelor războiului din Ucraina şi exploziei inflaţiei, rata şomajului a continuat să scadă pentru a se stabiliza începând din primăvara lui 2023 la un nivel fără precedent din ultimul sfert de secol.

Viitorii șomeri ChatGPT au competențe intelectuale (sursa: pexels.com/ThisIsEngineering)
Eveniment

Viitorii șomeri ChatGPT au competențe intelectuale

Viitorii șomeri ChatGPT au competențe intelectuale. La finalul lunii martie, sute de experți din întreaga lume, printre care și Elon Musk, au semnat un apel pentru o pauză de șase luni în dezvoltarea inteligenței artificiale, până când efectele vor fi cunoscute, minimalizându-se astfel riscurile. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ChatGPT, revelația inteligenței artificiale, a provocat numeroase controverse: vor mai fi motivați copiii să învețe, câți oameni își vor pierde locurile de muncă și care sunt meseriile cele mai expuse pericolului de a fi înlocuite de ChatGPT? Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a declarat că, în mod sigur, acest instrument va înlocui anumite meserii. Etuziaștii văd în progresul inteligenței artificiale un instrument prețios pentru cercetare. Cei îngrijorați se tem că instrumentul nu va fi folosit doar în scopuri nobile, ci va încuraja lenea intelectuală, deschizând larg poarta unei imbecilizări în masă, fiind și o amenințare la adresa democrației. Cunoscutul lingvist Naom Chomsky atacă dur ChatGPT. Cum faci o mașină să gândească uman? GPT, prescurtarea de la "Generative Pre-Training Transformer", este un program de procesare a limbajului uman. Conceptul a fost prezentat în 2018 de OpenAI în studiul "Îmbunătățirea înțelegerii limbajului prin pre-formare generativă", scopul declarat fiind de a învăța o mașină să gândească precum un om. În linii mari, acest model de procesare a limbajului preia cantități uriașe de date, caută tipare în ele, iar mai apoi, pe baza acestora, generează rezultate probabile statistic – imitând limbajul și gândirea umană, la o scară infinit mai mare. "Educate" în primă fază pentru a putea învăța să genereze texte asemănătoare celor învățate, prin anticiparea următorului cuvânt dintr-un pasaj, îmbunătățite an de an, modelele GPT au generat la sfârșitul anului trecut revelația Inteligenței Artificiale: ChatGPT ne permite să discutăm cu un computer, ca și cum am vorbi cu un om extrem de instruit, care ne dă răspunsuri la orice, ne scrie eseuri pe orice temă, face traduceri, calculează taxe și impozite. Testând ChatGPT, muncim voluntar pentru OpenAI La doar câteva zile după ce a fost lansat, ChatGPT a avut peste un milion de utilizatori. După o lună, în ianuarie 2023, numărul acestora avea să crească la peste 100 de milioane, oameni atrași din ce în ce mai mult, atât de publicitatea enormă, cât și de beneficiile oferite în mod gratuit. Însă gratuitatea chatbotului are și latura sa pragmatică, de vreme ce ChatGPT se deosebește de alți chatboți prin modelul de funcționare – cu cât primește mai mult feedback uman, cu atât înțelege, învață și își corectează greșelile. Astfel, de fiecare dată când un utilizator testează ChatGPT și raportează dacă un răspuns este sau nu adecvat, sau cere instrumentului să-și reformuleze răspunsul ținând cont de un element suplimentar, oferă sistemului posibilitatea de a se rafina cu fiecare nouă observație. Cu alte cuvinte, testând ChatGPT, lucrăm, în mod gratuit, pentru OpenAI. Elevii, demotivați să mai învețe? Pe 5 ianuarie, școlile publice din New York au interzis folosirea ChatGPT, Jenna Lyle, purtătoarea de cuvînt a departamentului de educație, declarând la vremea respectivă: "Acest instrument (...) nu dezvoltă abilități de gândire critică și de rezolvare a problemelor, care sunt esențiale pentru succesul academic și pe tot parcursul vieții". Pe 27 ianuarie, în Franța, Universitatea Science Po interzicea utilizarea ChatGPT, și a tuturor celorlalte instrumente bazate pe inteligența artificială, în cadrul universității, sancțiunile prevăzute pentru utilizarea acestora mergând pînă la excluderea studentului, atât din instituție, cât și din învățămîntul superior francez în ansamblu. Însă nu toți profesorii sunt de acord cu această măsură. "Interzicerea unui instrument nu i-a împiedicat niciodată pe elevi – care știu să ocolească perfect regulile – să-l folosească", afirmă Marie-Astrid Chauviré, profesoară de istorie și geografie, care aseamănă valurile produse azi de ChatGPT cu cele pe care le-a stârnit Google, în urmă cu cincisprezece ani: "Plagiatul a existat întotdeauna, ia doar forme noi. Practic, folosirea inteligenței artificiale nu este cu nimic mai înșelătoare decât atunci când părinții fac temele copiilor.". Viitorii șomeri ChatGPT au competențe intelectuale Potrivit unui studiu al companiei americane Resume Builder, publicat la sfârșitul lunii februarie, aproximativ 49% dintre firmele de peste Atlantic folosesc deja ChatGPT zilnic și, dintre acestea, 48% au declararat că productivitatea crescută datortită ChatGPT va putea periclita locurile de muncă. Printre profesiile care pot fi cel mai grav afectate se numără traducătorii, sociologii, creatorii de conținut, precum scriitorii sau jurnaliștii, cei care lucrează în relații publice, contabilii și matematicienii. La polul opus se numără agricultorii, sportivii, bucătarii, mecanicii, electricienii, frizerii și coafezele. Deși studiul atenționează că este vorba doar despre o simulare a ceea ce se poate întâmpla în Statele Unite, nu e vorba doar de simple speculații. Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a afirmat recent, într-un interviu acordat ABC News că el însuși este "puțin speriat" de aceste tehnologii și de impactul pe care acestea le-ar avea atât în piața muncii, cât și în alegerile politice, fiind capabile să răspândească propaganda și dezinformarea. Potrivit lui Altman, ChatGPT va "elimina un număr mare de locuri de muncă actuale". Dar a adăugat imediat: "Putem crea locuri de muncă mult mai bune. AI, în ceea ce privește îmbunătățirea vieții noastre, va fi cea mai mare tehnologie pe care omenirea a dezvoltat-o vreodată". Totuși, Altman e de acord că societatea umană are nevoie de timp pentru a se putea adapta noii tehnologii. Conținutul original, întotdeauna necesar. Sau nu? În ceea ce privește traducătorii, provocările tehnologiei nu sunt noi. De la apariția Google Translate, apoi a DeepL, concurența acestor instrumente e o îngrijorare constantă. Totuși, dacă pentru traducerile standardizate acestea s-au impus deja, pentru cele literare, înlocuirea gândirii umane va produce derapaje. Oliver Mannoni, traducător profesionist, a declarat, în acest sens, că niciodată nu poți face o traducere perfectă, însă un om poate dibui ironia, gravitatea unei situații, sau umorul: "O mașinărie, oricât ar fi de performantă, este incapabilă de toate acestea, nu poate înțelege un stil, o formă, un talent". În aceeași direcție, eliminarea unor meserii (precum jurnalismul sau creatorii de conținut, care implică, pe de o parte analiza și explicația unor evenimente, pe de alta, inventivitate) ar duce la o inevitabilă implozie a sistemului care stă la baza ChatGPT – să nu uităm că acesta funcționează pe baza textelor create de oameni. "Va exista întotdeauna o cerere pentru conținut creativ, original, care necesită perspectiva și înțelegerea unică a unui scriitor uman", răspunde chiar ChatGPT, la întrebarea dacă oamenii vor fi demotivați de acum încolo să mai scrie și să mai producă conținut. Chomsky: "Falsa promisiune a ChatGPT" Într-un articol publicat în The New York Times, "Falsa promisiune a ChatGPT", cunoscutul lingvist Noam Chomsky analizează limitarea sistemelor de limbaj, axându-se în mod special pe ChatGPT, susținând că mecanismele acestuia diferă profund de modul în care oamenii gândesc și folosesc limbajul. Potrivit lui Chomsky mintea umană nu e un motor statistic, ci un sistem inimitabil care, deși operează cu cantități mici de informații, caută să înțeleagă cauzele și efectele, pe baza cărora creează explicații. Inteligența artificială, axată pe descriere și predicție, nu poate oferi explicații cauzale, sau să distingă posibilul de imposibil. "Aceste programe au fost ovaționate ca fiind primele licăriri la orizontul inteligenței artificiale – însă momentul demult profețit, în care mințile mecanice depășesc creierul uman nu numai cantitativ în ceea ce privește viteza de procesare și dimensiunea memoriei, cît și calitativ în ceea ce privește înțelegerea intelectuală, creativitatea artistică și orice altă facultate specific umană, încă nu a venit (...). Oricât de utile ar fi aceste programe în anumite domenii (...), știm din știința lingvistică și din filosofia cunoașterii că ele diferă profund de modul în care oamenii raționează și folosește limbajul.". De ce mintea umană nu este ChatGPT Potrivit lui Chomsky, mintea umană nu e, precum ChatGPT, un motor statistic greoi pentru potrivirea tiparelor, saturată cu sute de terabiți de date, care extrapolează cel mai probabil răspuns conversațional sau cel mai probabil răspuns la o întrebare științifică" "Dimpotrivă, mintea umană e un sistem surprinzător de eficient și chiar elegant, care funcționează cu cantități mici de informații; nu caută să deducă corelații brute între punctele de date, ci să creeze explicații.". Lingvistul propune exemplul unui copil mic care, dobândind limbajul, dezvoltă - inconștient, automat și rapid, din date minuscule - o gramatică sofisticată de principii și parametri logici: "Această gramatică poate fi înțeleasă ca o expresie a unui «sistem de operare» înnăscut, instalat genetic, care dă oamenilor capacitatea de a genera propoziții complexe și lungi șiruri de gândire. Când lingviștii caută să explice de ce o anumită limbă funcționează așa cum funcționează, construiesc în mod conștient și laborios o versiune explicită a gramaticii pe care copilul o construiește instinctiv, cu minimum de informații. Sistemul de operare al copilului e complet diferit de cel al unui program de învățare automată.". Cel mai profund defect al acestor programe, susține lingvistul, este absența capacități de bază a oricărei inteligențe: să poată nu doar să descrie și să facă predicții, ci să și explice. De ce cade mărul? Dacă ții un măr în mână, și îi dai drumul, observi rezultatul și spui: "Mărul cade". Descrii ceea ce se întâmplă. Afirmând "Mărul va cădea dacă deschid mâna", faci o predicție. Însă o explicație include nu doar descriere și predicție, ci și conjecturi contrafactuale precum "Orice astfel de obiect ar cădea", adăugând o condiție suplimentară, "din cauza forței gravitaționale" sau "din cauza curburii spațiului- timp". Gândirea reală generează explicația cauzală: "Mărul nu ar fi căzut dacă nu ar fi fost forța gravitației". "Cheia învățării automate e descrierea și predicția; nu presupune mecanisme cauzale sau legi fizice. Desigur, orice explicație în stil uman nu e neapărat corectă; suntem failibili. Dar asta face parte din ceea ce înseamnă să gândești. Inteligența constă nu numai din conjecturi creative, ci și din critică creativă. Gândirea umană se bazează pe posibile explicații și corectarea erorilor, un proces care limitează treptat posibilitățile care pot fi luate în considerare în mod rațional. (...) În timp ce oamenii ajung la tipurile de explicații pe care le presupun raționale, sistemele de învățare automată pot învăța atât că pământul e plat, cât și că pământul e rotund. (...) ChatGPT și programele asemănătoare sunt incapabile să echilibreze creativitatea cu constrângerile raționale. Ele fie supragenerează (producând atât adevăruri, cât și falsități, susținând decizii etice și neetice deopotrivă) sau subgenerează (demonstrând neangajamentul față de orice decizie și indiferență față de consecințe).". Omenirea, prea tânără pentru AI Pe 29 martie, sute de experți, din întreaga lume, printre care și Elon Musk, au lansat un apel, cerând o pauză de șase luni în cercetarea și dezvoltarea Inteligenței artificiale, care ar putea depăși ChatGPT 4, invocând pericolul la care este expusă civilizația umană. "Ar trebui să lăsăm mașinile să ne inunde canalele de informare cu propagandă și minciuni? Ar trebui să automatizăm toate locurile de muncă, inclusiv cele care ne îmbogățesc spiritual? Trebuie să dezvoltăm minți non-umane care ar putea fi într-o zi mai numeroase, mai inteligente, dar și mai mai anacronice și să le permitem să ne înlocuiască? Ar trebui să riscăm să pierdem astfel controlul asupra civilizației noastre?", se putea citi în apel. Citește și: Orice telefon poate fi ascultat iar datele aflate în acesta, accesate de la distanță, fără instalarea unui soft pe aparat. Cine se poate proteja și cum Printre altele, experții solicită înființarea unor sisteme de securitate, inclusiv noi autorități de reglementare dedicate supravegherii sistemelor inteligenței artificiale și instituții capabile să gestioneze "perturbările economice și politice dramatice (în special amenințarea democrației) pe care IA le va provoca". Yoshua Bengio, unul dintre semnatarii apelului, și-a exprimat îngrijorarea în timpul unei conferințe de presă: "Nu cred că societatea e pregătită să facă față acestei tehnologii, existând un potențial de manipulare care ar putea pune în pericol democrațiile. (...) Trebuie să facem o pauză, pentru a încetini această cursă comercială (...) cum am făcut-o și în cazul armelor nucleare.".

200.000 de oameni au rămas fără salariiFoto: AFLOE News Network
Internațional

200.000 de oameni au rămas fără salarii

Efectul plecării multinaționalelor din Rusia: 200.000 de oameni au rămas fără salarii, scrie presa din această țară. Este pentru prima oară când Moscova recunoaște impactul acestor decizii, combinate cu sancțiunile aplicate regimului de la Kremlin. 200.000 de oameni au rămas fără salarii Până acum, și-au anunțat plecarea din Rusia peste 400 de mari companii. Potrivit experților citați de Novaya Gazeta, în aceste companii lucrau circa 200 000 de oameni. Pe 16 martie, președintele Tatarstanului Rustam Minnihanov a declarat că volumul producției la uzina KAMAZ s-ar putea reduce cu 40%. În consecință, circa 15 000 de angajați ar putea rămâne fără serviciu (reprezentanții uzinei au apreciat că acesta ar fi cel mai negativ scenariu). Potrivit datelor serviciului „Action Buhalteria” («Актион Бухгалтерия»), circa 20% din întreprinderile mici și-au trimis angajații în concediu sau au început să facă reduceri de personal. Autoritățile ruse nu neagă că ar exista problema creșterii bruște numărului de șomeri. Pe 24 martie, vice-ministrul rus al Muncii, Elena Muxtiarova, a declarat că angajatorii au anunțat „eliberarea” a 59 000 de angajați, iar alți 95 000 sunt într-o perioadă de „inactivitate”, ca urma a suspendării activității întreprinderilor, scrie newsmaker.md. „Aproape 14.000 de angajați sunt în concediu fără plată. Acest indicator nu s-a schimbat practic de la începutul lunii martie. Disponibilizările vizează circa 59.000 de oameni, ceea ce constituie cu 10% mai mult decât la data de 1 martie”, a declarat oficialul de la Moscova. Analiștii portalului hh.ru au menționat că, din 24 februarie, piața muncii din Rusia a început să se schimbe. Mai precis, numărul locurilor de muncă vacante scade, iar cel al persoanelor în căutare de serviciu – crește. În medie, numărul locurilor de muncă disponibile a scăzut cu 8%. Au fost afectate domeniile asigurărilor (minus 19%), auto, media și divertisment (minus 13%, fiecare sector), transport și resurse umane (scădere de 11%). Citește și: Mulțumită lui Putin, Ucraina are mai multe tancuri decât la începutul războiului – analiză surse publice, citată de presă

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră