Eveniment
Evenimentul secolului pentru BOR: se sfințește Catedrala Națională, participă și Nicușor Dan
Catedrala Națională din București va găzdui, duminică, un moment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română – sfințirea picturii interioare a edificiului, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului Daniel.
Citește și: Măsuri de securitate fără precedent la Sfințirea Catedralei Naționale. Ce reguli trebuie să respecte participanții
Evenimentul marchează Centenarul Patriarhiei Române și va reuni demnitari de rang înalt din țară și din străinătate.
Nicușor Dan și Maia Sandu, printre invitații de onoare
Președintele României, Nicușor Dan, va participa duminică la slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale, potrivit Administrației Prezidențiale.
Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple
De asemenea, luni, 27 octombrie, șeful statului îi va primi la Palatul Cotroceni pe Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, și pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul unei ceremonii de decorare.
Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va fi prezentă la evenimentul religios, la invitația Patriarhului Daniel.
În timpul vizitei sale la București, aceasta va avea și o întrevedere oficială cu președintele României.
Slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale
Ceremonia de duminică va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și de Patriarhul Daniel, înconjurați de un sobor impresionant format din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.
La eveniment sunt așteptați peste 100.000 de credincioși din toată țara, în timp ce în interiorul Catedralei vor avea acces doar 2.500 de invitați oficiali.
Programul liturgic prevede:
07:30 – 10:00: Slujba Sfintei Liturghii
10:15: Sosirea Patriarhului Daniel și a Patriarhului Bartolomeu I
10:30 – 12:30: Slujba de sfințire a picturii Catedralei
La final, va fi citit Actul de sfințire.
Credincioșii vor putea urmări ceremonia pe ecrane montate în fața Catedralei și în zona exterioară a ansamblului.
Accesul pentru închinare în Sfântul Altar va fi permis, în mod organizat, după ora 20:00, iar Catedrala va rămâne deschisă „zi și noapte” până la sfârșitul lunii octombrie.
Un moment simbolic: Centenarul Patriarhiei Române
Sfințirea picturii Catedralei Naționale reprezintă punctul central al evenimentelor dedicate Centenarului Patriarhiei Române.
În 2025 se împlinesc, totodată, 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie.
„Iubim Biserica fiică a României și așteptăm cu nerăbdare să participăm la sărbătorile oficiale de la București dedicate Centenarului ridicării la demnitatea patriarhală”, declara anterior Sanctitatea Sa Bartolomeu I.
Istoria proiectului Catedralei Naționale
Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru România a apărut după Războiul de Independență din 1877–1878, când s-a constatat lipsa unui lăcaș de cult suficient de mare pentru marile ceremonii naționale.
Printre primii intelectuali care au susținut proiectul s-au numărat Mihai Eminescu și Ioan Slavici.
Primul act legislativ privind construirea unei catedrale ortodoxe în Capitală a fost Legea 1750, promulgată în 1884 de Regele Carol I.
Însă construcția a fost amânată de crize, războaie și, ulterior, de regimul comunist.
Proiectul a fost reluat în anii 1990 de Patriarhul Teoctist, iar amplasamentul actual – pe Dealul Arsenalului – a fost stabilit în 2005.
Lucrările au început în 2010, iar altarul Catedralei a fost sfințit pe 25 noiembrie 2018, în Anul Centenar al Marii Uniri.
Arhitectură monumentală și simbolism religios
Catedrala Națională atinge o înălțime de 120 de metri, iar clopotele sale cântăresc 33 de tone. Ansamblul arhitectural este proiectat în formă de potir, simbolizând Sfânta Euharistie.
Accesul se face prin 27 de uși de bronz, fiecare cântărind circa 800 de kilograme și împodobite cu reliefuri ale sfinților și ale Maicii Domnului.
Designul îmbină tradiția bizantină și stilul brâncovenesc, reflectând unitatea culturală a provinciilor românești – de la ocnițele moldave la turnurile transilvănene și pridvoarele muntenești.
Mozaicuri, vitralii și icoane de proporții impresionante
Mozaicurile Catedralei, realizate între 2019 și 2025, acoperă 25.000 de metri pătrați, reprezentând scene biblice din Vechiul și Noul Testament. Materialele provin din Veneția și Carrara, de la renumitul furnizor Orsoni.
Iconostasul are o lungime de 23,8 metri, o înălțime de 17,1 metri și include 45 de icoane.
Cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România, Platytera, măsoară 16 metri, iar icoana Pantocrator, din turla principală, are un diametru de 12 metri.
Vitraliile au fost create de meșteri români coordonați de Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Națională de Arte.
Cel mai mare vitraliu, „Înălțarea Domnului”, are 15 metri înălțime și 5,5 metri lățime, fiind realizat în doar trei luni.
Turlele și clopotele
Catedrala are opt turle, dintre care cea principală, Turla Pantocrator, atinge 120 de metri până la baza crucii.
În aprilie 2025 a fost montată crucea principală de șapte metri și șapte tone, marcând finalizarea structurii.
Turla-clopotniță adăpostește șase clopote turnate la Innsbruck de firma Grassmayr, dintre care cel mai mare cântărește 25 de tone.
Fiecare clopot poartă inscripția „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României – Centenar 1918–2018”.
Catedrala are hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, și un al doilea ocrotitor – Sfântul Apostol Andrei, patronul spiritual al României.
Prin monumentalitate, simbolism și participarea la sfințirea picturii a celor mai înalte fețe bisericești ortodoxe, evenimentul de duminică devine nu doar o celebrare religioasă, ci și un moment de reafirmare a identității spirituale românești.