marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: șefie

8 articole
Justiție

Candidat la șefia DIICOT: Nu se face destul pentru a stopa intrarea drogurilor prin portul Constanța

Codrin-Horațiu Miron, candidat la funcția de procuror-șef al DIICOT, a anunțat miercuri că va declanșa o „ofensivă totală” împotriva consumului și traficului de droguri dacă va ajunge la conducerea instituției. Magistratul susține că Portul Constanța reprezintă principala poartă de intrare a drogurilor în România și cere consolidarea structurilor antidrog la nivel național. Ofensivă totală împotriva traficului și consumului În cadrul interviului susținut la Ministerul Justiției, Miron a declarat că există instrumentele necesare pentru intensificarea luptei antidrog, invocând hotărârea CSAT din octombrie 2023 care a clasificat consumul de droguri drept problemă de siguranță și securitate națională. Citește și: CTP nu corectează fake news-ul despre Nicușor Dan și promulgarea legii pe pensiile magistraților Potrivit acestuia, grupurile de lucru create la nivel instituțional trebuie să pună accent pe prevenire și combatere, în special în zonele sensibile: traficul stradal, distribuția în instituții publice — școli și universități — și fenomenul consumului în rândul minorilor. Portul Constanța, hub major pentru droguri Candidatul la șefia DIICOT a subliniat că România este o țară de tranzit pentru mai multe rute internaționale ale drogurilor. El a enumerat principalele fluxuri: ruta heroinei din Afganistan, prin Turcia și Bulgaria spre Europa de Vest; ruta cocainei din America de Sud, în special Columbia; traseele drogurilor sintetice și ale noilor substanțe psihoactive provenite din Olanda; precum și ruta hașișului și canabisului din Maroc și Spania. În acest context, Portul Constanța este considerat un nod esențial în rețeaua traficului, motiv pentru care Miron apreciază rezultatele biroului antidrog deja înființat la nivel local, dar consideră că măsurile actuale sunt insuficiente. Propunere: birou antidrog și în vestul țării Magistratul a atras atenția că fenomenul nu poate fi combătut eficient fără o barieră și la granița vestică a României. El a propus înființarea unui birou antidrog în cadrul serviciului teritorial Timișoara, argumentând că zona este un punct major de intrare și ieșire a drogurilor din țară. Potrivit lui Miron, crearea unei astfel de structuri ar contribui la închiderea coridorului național de trafic și la limitarea fluxului de stupefiante către Europa de Vest sau spre piața internă.

Candidat la șefia DIICOT promite ofensivă totală antidrog (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Șeful DNA vrea mai multe acorduri de vinovăție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Șeful DNA și o candidată la șefia Parchetului General vor mai multe acorduri de vinovăție

Actualul șef al DNA, Marius Voineag, și Cristina Chiriac, candidată la funcția de procuror general al României, au pledat pentru utilizarea mai frecventă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Cei doi au susținut, în cadrul interviurilor susținute la Ministerul Justiției, că acest instrument procedural poate crește eficiența actului de justiție și poate reduce numărul mare de dosare aflate în lucru. Marius Voineag: Justiția nu trebuie evaluată doar prin statistici Marius Voineag, care candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general, a explicat că reticența unor procurori față de acordurile de recunoaștere a vinovăției este legată de o cultură profesională orientată excesiv spre numărul de rechizitorii întocmite anual. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” Potrivit acestuia, eficiența justiției nu ar trebui măsurată doar prin statistici, ci prin capacitatea sistemului de a soluționa dosarele rapid și eficient. Voineag a subliniat că întocmirea de rechizitorii în cauze simple poate prelungi procedurile și genera costuri suplimentare pentru stat și cetățeni. El a afirmat că procurorii tineri trebuie încurajați să utilizeze acest instrument de „justiție negociată”, considerat legal și util pentru accelerarea soluționării cauzelor penale. Cristina Chiriac: Acordurile pot reduce stocul de dosare Cristina Chiriac, șefa DNA Iași și candidat la funcția de procuror general, a susținut că prioritizarea dosarelor și folosirea acordurilor de recunoaștere a vinovăției pot contribui la reducerea stocului mare de cauze aflate la nivelul Ministerului Public. Ea a explicat că ar trebui analizate cu prioritate dosarele aproape finalizate și cele care nu necesită un probatoriu complex, pentru a fi soluționate mai rapid și a evita acumularea suplimentară de dosare. Chiriac a precizat că a utilizat frecvent acest instrument în structura pe care a condus-o și îl consideră o soluție eficientă pentru accelerarea procedurilor. Instrument subutilizat la parchetele din teritoriu Întrebată despre aplicarea acordurilor în parchetele locale, inclusiv pentru infracțiuni precum cele rutiere, furtul sau infracțiunile contra patrimoniului, Cristina Chiriac a afirmat că instrumentul este folosit prea rar. În opinia sa, unii procurori preferă întocmirea rechizitoriilor deoarece nu sunt suficient informati despre avantajele acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Ea a sugerat realizarea unor analize ale practicii judiciare pentru a demonstra eficiența acestui mecanism, inclusiv în raport cu limitele de pedeapsă care pot fi negociate în faza de urmărire penală. Potrivit candidatei, folosirea acordurilor presupune rapiditate, eficiență și poate contribui la degrevarea instanțelor. Relația Ministerului Public cu presa În cadrul interviului, Cristina Chiriac a abordat și tema comunicării cu mass-media. Ea a subliniat că relația trebuie gestionată în limite legale și cu respectarea drepturilor fundamentale, dar și cu o comunicare clară privind competențele Ministerului Public. Candidata a afirmat că este necesară o reacție fermă în cazul infracțiunilor care generează îngrijorare publică, precum și explicarea rolului instituției, astfel încât opinia publică să înțeleagă limitele intervenției procurorilor. Cristina Chiriac, care conduce DNA Iași, candidează pentru funcția de procuror general al României.

Încep interviurile pentru șefia parchetelor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Încep interviurile pentru șefia parchetelor: luni - PG, marți - DNA, miercuri și joi - DIICOT

Procedura de selecție pentru funcțiile de conducere din marile parchete a intrat în etapa interviurilor, primele evaluări vizând postul de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cristina Chiriac, procuror-șef serviciu la DNA Iași, și Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar, susțin interviurile pentru această funcție, în timp ce actualul șef al DNA, Marius Voineag, candidează pentru poziția de adjunct al procurorului general. Calendarul interviurilor pentru DNA și DIICOT Ministerul Justiției a anunțat că toți cei 19 candidați înscriși pentru funcțiile de conducere la PICCJ, DNA și DIICOT au îndeplinit condițiile legale. Interviurile se desfășoară pe parcursul mai multor zile, începând cu 23 februarie. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Candidații pentru funcția de procuror-șef al DNA își susțin interviurile pe 24 februarie, alături de cei care vizează posturile de procuror-șef adjunct. Ulterior, pe 25 februarie sunt programate evaluările pentru conducerea DIICOT, iar pe 26 februarie pentru funcțiile de adjuncți ai acestei direcții. Cum se desfășoară procedura de selecție Fiecare candidat trebuie să prezinte proiectul managerial în maximum 30 de minute, urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri de până la o oră. Rezultatele selecției sunt așteptate pe 2 martie, când ministrul Justiției va transmite propunerile către Consiliul Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ. Procedura vizează ocuparea unor posturi cheie care urmează să devină vacante în perioada următoare. Funcții vacante în fruntea marilor parchete Funcția de procuror general al PICCJ și cea de procuror-șef al DNA vor deveni vacante la finalul lunii martie, iar postul de procuror-șef al DIICOT la jumătatea lunii aprilie. Selecția actuală este considerată esențială pentru stabilitatea conducerii sistemului de parchet. Condițiile legale pentru ocuparea posturilor Legea prevede că pot ocupa aceste funcții procurorii cu o vechime de cel puțin 15 ani în magistratură. Sunt excluși candidații care au făcut parte din serviciile de informații, au colaborat cu acestea sau se află în situații de conflict de interese care ar putea afecta imparțialitatea exercitării funcției. Procesul de selecție va decide conducerea instituțiilor care gestionează principalele dosare de corupție, criminalitate organizată și anchete de interes major din România.

Candidații la șefia parchetelor, departajați la interviu (sursa: Facebook/Ministerul Justiției)
Justiție

Candidații la șefia parchetelor vor fi departajați la interviu, toți îndeplinesc condițiile necesare

Toți cei 19 procurori înscriși în procedura de selecție pentru funcțiile de conducere din cadrul Parchetului General, DNA și DIICOT îndeplinesc condițiile legale și vor participa la interviul organizat de Ministerul Justiției, potrivit unor surse din instituție. Selecția vizează funcțiile de procuror general al României, adjuncți ai procurorului general, procuror-șef și adjuncți la DNA, precum și procuror-șef și adjuncți la DIICOT. Funcțiile scoase la concurs și miza instituțională Procedura de selecție, desfășurată în perioada 8 ianuarie – 2 martie, urmărește formularea propunerilor de numire pentru: Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Adjunct al procurorului general Procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai DNA Procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai DIICOT Funcțiile de procuror general și procuror-șef al DNA devin vacante începând cu 31 martie, iar cea de procuror-șef al DIICOT din 14 aprilie. Candidații pentru funcția de procuror general al României Pentru conducerea Parchetului General s-au înscris: Cristina Chiriac – procuror-șef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Iași Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București Pentru funcția de adjunct al procurorului general candidează: Marius I. Voineag – actual procuror-șef al DNA Candidații pentru conducerea DNA Pentru funcția de procuror-șef al Direcţia Naţională Anticorupţie s-au înscris: Tatiana Toader – procuror-șef adjunct DNA Vlad Grigorescu – procuror DIICOT Ioan-Viorel Cerbu – procuror DNA, delegat ca adjunct Pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA: Mihai Prună – procuror în cadrul Parchetului General Marinela Mincă – procuror-șef al Secției judiciare DNA Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef serviciu DNA – Serviciul Teritorial Pitești Candidații pentru șefia DIICOT Pentru conducerea Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-au înscris: Ioana-Bogdana Albani Antonia Diaconu Alina Albu – actual procuror-șef DIICOT Codrin-Horațiu Miron Bogdan-Ciprian Pîrlog Pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT candidează: Aurel-Cristian Lazăr Alex-Florin Florența – actual procuror general Claudia-Ionela Curelaru Gill-Julien Grigore-Iacobici Mihai-Răzvan Negulescu Calendarul interviurilor și evaluarea candidaților Potrivit Ministerului Justiției, în perioada 23–26 februarie, candidații vor susține interviuri în fața ministrului Justiției și a comisiei de evaluare. Interviul va include: Prezentarea proiectului managerial pentru funcția vizată Evaluarea aptitudinilor manageriale și de comunicare Analiza modului în care candidatul se raportează la valorile profesiei și ale funcției Rezultatele finale vor fi publicate la 2 martie. Propunerile motivate ale ministrului Justiției vor fi transmise Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ. Condiții legale pentru numirea în funcțiile de conducere Potrivit legislației, pot fi numiți în aceste funcții procurorii sau judecătorii cu o vechime minimă de 15 ani în magistratură. Nu pot ocupa funcții de conducere: Procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea Cei care au un interes personal ce ar putea afecta obiectivitatea și imparțialitatea exercitării atribuțiilor

Șefii SRI și SIE, negocieri la pachet (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Șefii serviciilor și cei ai parchetelor, negocieri la pachet între Nicușor Dan și partide

Numirea conducătorilor serviciilor de informații SRI și SIE ar urma să fie discutată „la pachet” cu desemnarea șefilor marilor parchete, potrivit unor surse politice citate de mai multe publicații. Discuțiile au loc într-un context politic intens și vizează configurarea noii arhitecturi de conducere în zona de securitate și justiție. Mai multe variante luate în calcul pentru conducerea SRI și SIE Conform surselor politice, în acest moment există „patru – cinci” variante pentru pozițiile de directori ai serviciilor speciale. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Printre scenariile analizate se regăsesc atât opțiuni tehnocrate, cât și persoane cu profil politic. Sursele au precizat că sunt evaluate inclusiv nume din zona politică pentru preluarea conducerii SRI și SIE, ceea ce indică un posibil echilibru între experiența instituțională și reprezentarea politică. Nicușor Dan a vorbit despre o „listă scurtă” În luna septembrie, președintele Nicușor Dan declara că dispune de o „listă scurtă” privind persoanele care ar putea prelua conducerea serviciilor de informații. Șeful statului sublinia că discuțiile se poartă în principal cu liderii partidelor politice. „Este o discuție cu liderii partidelor, asta pot să vă spun. E discuție serioasă. Tocmai din încrederea pe care o am față de ei, nu vreau să o deteriorez prin afirmații pe care le fac în spațiul public”, afirma președintele într-o emisiune televizată. Deciziile se iau „în cadru restrâns” Nicușor Dan a repetat în mai multe rânduri că negocierile privind conducerile SRI și SIE se desfășoară „în cadru restrâns”. Președintele a insistat asupra nevoii de stabilitate și predictibilitate instituțională. „România are nevoie de stabilitate, nu suntem în situația în care să facem un joc din asta: eu cumva să propun, Parlamentul să respingă, eu să acuz Parlamentul, ei să mă acuze pe mine. Asta în mod cert nu se va întâmpla”, declara președintele la Antena 1. Ce profil ar trebui să aibă viitorii directori SRI și SIE Întrebat ce fel de persoane ar vedea potrivite pentru aceste funcții, șeful statului sublinia necesitatea unui profil complex, care combină experiența și abilitatea de coordonare. „Niște oameni care să aibă experiență de viață, care să fie capabili să coordoneze mulți oameni și care să aibă o abilitate politică de a se mișca între foarte multe interese, multe legitime”, preciza Nicușor Dan.

George Simion, singurul candidat la șefia AUR (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Emoții mari pentru George Simion: vrea un nou mandat la șefia AUR ca unic candidat

Președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, este singurul candidat pentru un nou mandat la conducerea partidului. Nici un alt membru nu s-a înscris în cursa internă pentru funcția de președinte, potrivit anunțului făcut de reprezentanții formațiunii înaintea Congresului Național din 30 noiembrie, care va avea loc la Alba Iulia. Nici un contracandidat pentru George Simion Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, și prim-vicepreședintele partidului, Marius Lulea, au confirmat luni că nu există alți candidați. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” „Nu am cunoștință să existe alte persoane”, a declarat Marius Lulea. „Nu, nu cred. Nici eu n-am auzit”, a completat Petrișor Peiu. Astfel, George Simion va candida singur pentru un nou mandat în fruntea AUR, la congresul care marchează patru ani de la înființarea partidului. Regulile interne pentru înscrierea în competiție Biroul Național de Conducere al AUR a stabilit regulile pentru înscrierea candidaților la funcțiile de conducere. Potrivit regulamentului, fiecare candidat trebuie să aibă cel puțin 100 de susținători membri de partid, la care se adaugă 20 de parlamentari sau europarlamentari. Condițiile de participare includ: vechime de minimum 24 de luni în partid, cotizația plătită la zi, depunerea unei declarații scrise, a CV-ului și a programului politic la sediul central al AUR, în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie, între orele 9:00 și 18:00. Cerințe suplimentare pentru candidați Candidații trebuie, de asemenea, să depună lista echipei propuse pentru Biroul Național de Conducere (BNC), care se votează odată cu moțiunea și poate fi modificată doar între 7 și 25 noiembrie, în limita a 25% din totalul membrilor propuși. Lista de susținători trebuie să includă cel puțin 100 de membri de partid (cu o vechime de minimum 6 luni și cotizația plătită), precum și 20 de parlamentari sau europarlamentari. Susținătorii non-parlamentari trebuie să provină din minimum 5 județe, fără ca numărul semnatarilor dintr-un județ să depășească 20 de persoane. Congresul AUR, programat pe 30 noiembrie Congresul Național al AUR va avea loc la Alba Iulia, pe 30 noiembrie 2025, o dată simbolică pentru partid, asociată cu Ziua Marii Uniri. În cadrul reuniunii, se vor alege președintele și celelalte structuri de conducere ale formațiunii. Cu absența contracandidaților, George Simion este favoritul cert pentru a continua la conducerea AUR încă un mandat.

PSD Buzău, fără alegeri pentru Consiliul Județean (sursa: Facebook/Romeo Daniel Lungu)
Politică

Șeful PSD Buzău anunță senin că nu se vor face alegeri pentru șefia CJ

PSD Buzău, fără alegeri pentru Consiliul Județean. Președintele organizației județene PSD Buzău, Romeo Daniel Lungu, a declarat că locuitorii din județ nu sunt interesați de organizarea unor alegeri pentru șefia Consiliului Județean în toamna acestui an. PSD Buzău, fără alegeri pentru Consiliul Județean Potrivit acestuia, un sondaj realizat de partid arată că 65% dintre respondenți se opun scrutinului anticipat. Citește și: Primarii din Botoșani au învățat de la magistrați: dau statul în judecată pentru salarii mai mari După demisia lui Lucian Romașcanu din funcția de președinte al CJ Buzău, pentru a deveni membru al Curții Europene de Conturi, instituția este condusă interimar de Adrian Petre, fost vicepreședinte al Consiliului. Situația durează încă din luna iulie. Alegeri abia anul viitor Romeo Daniel Lungu a precizat pentru Agerpres că cel mai probabil alegerile pentru un nou președinte al CJ vor avea loc anul viitor. El a subliniat că PSD va lua decizia privind candidatul în urma unor sondaje și consultări cu primarii din județ. Posibili candidați la conducerea CJ Buzău Liderul PSD Buzău a anunțat că viitorul candidat va fi desemnat de Comitetul Politic Județean, după evaluarea sondajelor interne. Printre variantele vehiculate se află și posibilitatea unei candidaturi din partea fostului premier Marcel Ciolacu.

Șefia PNL, alegeri după competiția prezidențială (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Șefia PNL, alegeri după competiția prezidențială

Șefia PNL, alegeri după competiția prezidențială. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că alegerile interne pentru conducerea partidului vor avea loc în a doua jumătate a acestui an, după încheierea rundelor electorale naționale. Șefia PNL, alegeri după competiția prezidențială Într-un interviu, pentru Prima TV, Ilie Bolojan a vorbit despre alegerile în cadrul partidului. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului „Membrii PNL își vor alege președintele în momentul în care se termină (...) competițiile politice. În condiții normale, alegerile se fac întotdeauna după o rundă de alegeri, să spunem, parlamentare. Dată fiind situația specială pe care noi o avem, cu anularea alegerilor și cu amânarea lor, foarte probabil se vor întâmpla în a doua jumătate a acestui an.” Bolojan a subliniat că orice membru PNL poate candida pentru funcția de președinte: „Oricine dorește să candideze va putea să candideze și colegii noștri de la PNL vor putea să aleagă pe cine doresc. Eu am venit într-o situație limită pentru PNL pe această funcție, mi-am asumat această răspundere, dar nu e niciun fel de problemă. Orice coleg poate candida și colegii noștri vor alege.” În ceea ce privește o posibilă candidatură personală, Bolojan a precizat că decizia va fi luată în funcție de calendarul oficial al alegerilor interne. Crin Antonescu, propunerea PNL pentru prezidențiale Ilie Bolojan a discutat și despre candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, subliniind că România are nevoie de stabilitate și de un lider care să nu ducă țara în „haos și izolare”. El a menționat că, inițial, printre propunerile sale s-au numărat și Daniel David și Emil Hurezeanu. „A fost o discuție în coaliție și fiecare partid a venit cu mai multe propuneri, iar domnul Crin Antonescu s-a regăsit în aceste propuneri peste tot. A fost una dintre propunerile avansate inclusiv de către mine. (...) Au fost încă doi oameni pe care îi respect foarte mult (și pe care i-am propus - n.r.): domnul Daniel David și domnul Emil Hurezeanu.” Bolojan și-a exprimat încrederea că Antonescu „va ține țara pe direcția pro-occidentală” și o va reprezenta „cu demnitate”, datorită experienței sale politice. „Eu o să fac ceea ce ține de mine în această perioadă, să susțin această candidatură. Dacă pierde, sigur va fi un decont. Dar vom vedea cum vor evolua lucrurile. Eu sper să nu fim în această situație, pentru că nu va pierde Antonescu, Bolojan sau niște persoane, ci pierderea mare va fi pentru țara noastră.” Bolojan consideră că victoria lui Crin Antonescu ar putea marca „o resetare, un nou început”, în care România să își îndrepte economia și să își consolideze statutul de țară respectată la nivel internațional. Un candidat unic, pentru evitarea divizării voturilor Liderul PNL a evidențiat importanța ca partidele dintr-o coaliție să susțină un singur candidat, pentru a evita fragmentarea electoratului și pierderea alegerilor. „Dacă sunt mai mulți, cum a fost și data trecută, e doar o problemă de o zi, până încep replicile. Replică la replică, atacuri la atacuri. Și nu mai știi cine l-a înjurat primul pe celălalt și se ajunge la pumni. Sigur, pumni electorali.” Bolojan a explicat că o campanie electorală între mai mulți candidați din aceeași tabără poate duce la conflicte interne, care ulterior fac dificilă luarea deciziilor comune în cadrul guvernării. „Acea coaliție este condamnată divizării și nu va da randament, pentru că oameni care într-un anumit moment al zilei sunt într-o competiție foarte dură e greu de presupus că a doua zi vor sta spate în spate să ia niște decizii nepopulare.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră