vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: securitate nationala

3 articole
Eveniment

Nicușor Dan face o prioritate din combaterea evaziunii fiscale: cere implicarea serviciilor secrete

Nicușor Dan prioritizează combaterea evaziunii fiscale. Președintele Nicușor Dan a declarat marți că marea evaziune fiscală reprezintă o problemă gravă pentru România și că este nevoie ca toate instituțiile, inclusiv Serviciile secrete, să se implice în combaterea acestui fenomen. În acest context, se discută posibilitatea modificării Strategiei Naționale de Apărare pentru a include această amenințare economică majoră. Nicușor Dan prioritizează combaterea evaziunii fiscale Potrivit președintelui, subiectul a fost deja abordat într-o discuție cu premierul interimar Cătălin Predoiu, care analizează necesitatea revizuirii Strategiei pentru a permite o concentrare mai eficientă a resurselor statului în combaterea evaziunii fiscale. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Surse oficiale au confirmat că, în luna iunie, va fi convocată o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a decide dacă marea evaziune fiscală va fi introdusă oficial ca risc la adresa securității naționale. Nicușor Dan a subliniat că, deși problema este gravă, efectele intervenției se vor vedea abia în anul 2026. Deficitul bugetar, urgență presantă Întrebat dacă va angaja specialiști în IT pentru a investiga posibile nereguli la alegerile prezidențiale din 2024, așa cum a promis în campanie, Nicușor Dan a precizat că, în acest moment, prioritățile sale sunt deficitul bugetar și stabilitatea guvernamentală. „Imediat după urgențele acestea, subiectul mă interesează foarte tare”, a spus el.

Nicușor Dan prioritizează combaterea evaziunii fiscale (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Educația preuniversitară, risc de securitate națională (sursa: Facebook/Ministerul Educației)
Eveniment

VIDEO Ministrul Educației, Daniel David: Învățământul preuniversitar, risc de securitate națională

Educația preuniversitară, risc de securitate națională. Un raport (VIDEO) de diagnostic prezentat luni de ministrul Educației, Daniel David, evidențiază probleme grave în sistemul de învățământ preuniversitar din România, precum calitatea scăzută a competențelor absolvenților, abandonul școlar ridicat și nivelul alarmant de analfabetism funcțional. Educația preuniversitară, risc de securitate națională Intitulat „Raportul de diagnostic al Educației și Cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, documentul este asumat personal de ministrul Educației, fără a fi un act oficial al Guvernului sau al Ministerului. Citește și: Intenția de vot pentru PSD a căzut la 12%, spune un lider PSD: „Este colaps” Problemele identificate de raport sunt considerate drept factori de risc pentru securitatea națională. Raportul subliniază că învățământul preuniversitar obligatoriu (de la preșcolar până la liceu) nu reușește să transfere eficient cele opt competențe-cheie necesare pentru integrarea absolvenților în societate și pe piața muncii. De asemenea, este necesară regândirea educației antepreșcolare pentru a oferi baza solidă necesară ciclurilor următoare. Absolvenții ar trebui să obțină calificări relevante: nivelul 3 după clasa a XI-a, nivelul 4 după liceu, pentru a accesa piața muncii sau pentru a continua studiile la nivel postliceal/universitar. Reforma trebuie să combată și pseudoștiința Educația trebuie să le ofere elevilor nu doar competențe tehnice, ci și capacitatea de a înțelege cum se generează știința și valorile asociate, contribuind astfel la învățarea pe tot parcursul vieții și la combaterea fenomenelor de tip pseudoștiință. În învățământul superior, accentul trebuie pus pe conectarea cu piața muncii și inovație Sistemul național de învățământ superior ar trebui să pregătească resursă umană înalt calificată. Astfel, calificările 5/6: licență – legătură directă cu piața muncii, și calificările 7/8: master și doctorat – specializare și generare de noi domenii profesionale. Absolvenții trebuie să înțeleagă nu doar conținutul, ci și modul în care se generează cunoașterea, pentru a rămâne relevanți într-o lume în continuă schimbare. Cercetarea românească: sistem depășit, fragmentat, vulnerabil Raportul critică sever arhitectura actuală a sistemului național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI), caracterizată prin fragmentare și lipsă de coordonare, distribuție ineficientă la nivel național, suprapuneri care frânează dezvoltarea, lipsa atragerii de resurse internaționale. De asemenea este criticată vulnerabilitatea crescută la „brain drain”. Deși România este a șasea țară din UE ca populație, produce foarte puțină cunoaștere științifică, iar din aceasta, doar o mică parte este de calitate și de concepție românească. Reforma propusă Reforma sistemului CDI ar urma să aducă o arhitectură clară, cu actori cu misiuni diferențiate și o coordonare eficientă între instituții pentru evitarea redundanțelor. De asemenea reformar ar trebui să producă o „masă critică” care să conteze în competiția și clasamentele internaționale. Astfel, resursa umană va deveni mai competitivă, mai bine finanțată, iar cercetarea va genera cunoaștere științifică avansată cu impact real în inovarea tehnologică și culturală.

Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi”, spune Iulian Fota Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste”

Un fost secretar de stat de la Externe, Iulian Fota, acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi”. Fota a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul de Externe din februarie 2022 în februarie 2024. Între 2009 și 2014, el a fost consilier prezidențial pentru securitate națională în administrația președintelui Traian Băsescu. Citește și: Grupul infracțional constituit de Laura Vicol și-a început activitatea din 2018, doi ani înainte ca PSD să o facă deputată – judecător Acum, el relatează, pe Facebook, o ciocnire cu administrația Iohannis, unde a cerut să se discute „mersul războiului și implicații pentru România”, dar a fost refuzat. În consecință, Fota a cerut să se consemneze că „România , pe zona de securitate națională, nu este pregătită pentru vremurile proaste care au căzut peste noi”, fapt valabil și azi. Iohannis a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Pe fondul plecării lui KWI de la Cotroceni vreau să povestesc un moment trist,chiar șocant, pentru ca un activ negativ să nu se descarce asupra lui Ilie Bolojan. Mai ales când, într-o culme a ipocriziei, îi spui președintelui interimar «aveți grijă de România»!!! De la începerea fazei doi a agresiunii ruse împotriva Ucrainei, februarie 2022, până în toamna acelui an , nu avusese loc nici o discuție serioasă despre cum ar trebui România să abordeze cea mai gravă criză de securitate națională cu care era confruntată. Cele două ședințe CSAT nu se pun, pentru că ele sunt de o formalitate descurajantă. Rar când sunt utilizate ca formate de discuțîi serioase. Și asta o spun ca fost membru al CSAT timp de șase ani. Luni de zile speranța mea a fost ca fie Ion Oprișor, consilier prezidențial de securitate națională, fie consilierul premierului pe același domeniu, Nicolae Comănescu, ne vor invita, la nivel de secretar de stat , să ne sfătuim. Cu ce ne confruntăm și cum facem mai bine să apărăm țară. Cine cunoaște administrarea centrală a țării știe cât de importanți sunt secretarii de stat. Ei mișcă administrația , ei țin țara în picioare sau o scufundă. Includ aici și pe cei asimilați acestei poziții, cum sunt unii șefi de agenții importante. Când eu eram consilier prezidențial , dincolo de formate standartizate, precum Consiliul Operativ al Comunitățîi de Informații, am utilizat des formatul adhoc al secretarilor de stat, pentru a rezolva teme importante, precum securitatea cibernetică sau cea energetică. Pur și simplu îi împingeam de la spate, ii presam, ii mai și amenințăm, ca să rezolvăm o problema. În definitiv aveam în spate aureolă de putere a Președintelui Traian Băsescu. Spre disperarea mea nu s-a întâmplat nimic până prin toamna lui 2022. Când primesc o invitație la Cotroceni, la o ședința convocată de Ion Oprișor. Din start, după agenda, mi-am dat seama că nu este o activitate serioasă. Eram invitați să discutăm două chestii foarte tehnice, fără relevanță pentru mersul războiului. Dar măcar era un format mai larg și am bănuit că vor fi și alții acolo. M-am dus, discuția a fost plata și tehnică, fără nici o relevanță strategică. Am stat cuminte până la ultimul punct, diverse. MAE nu avea responsabilități directe pe chestiunile de pe agenda. În schimb, la final, am cerut cuvântul și am propus, dacă tot ne-am strâns, că agenda să fie completată cu un punct suplimentar: mersul războiului și implicații pentru România. Am fost foarte explicit, plecând și de la participarea instituțională relevantă, care ar fi avantajul unei astfel de discuții. În definitiv eram strânși la Cotroceni cei mai reprezentativi secretari de stat ai statului român. Cele mai importante instituții erau acolo, vreo 12 cu totul. Spre șocul meu, Oprișor s-a opus , spunând că nu e momentul. În condițiile alea, într-un gest de frondă, l-am întrerupt brutal și am cerut să se consemneze în mînuță ședinței că eu, SDS Fota, cu toată greutatea funcției afirm responsabil și oficial că România, pe zona de securitate națională, nu este pregătită pentru vremurile proaste care au căzut peste noi. Peste 25 de ani de experiență , competență demonstrată, loialitate fără fisură nu au fost suficiente pentru a determina o mâna de demnitari ai statului român să ne aplecăm serios asupra nevoilor țării. Au băgat toți capul în pământ și ședința s-a terminat fără discuția reclamată. După ședința nu am avut de la nimeni, nici o reacție. Nici de la Oprișor , nici de la cei care participaseră. Absolut nimic. Nu m-a întrebat nimeni ce am vrut să spun, ce am în cap, ce mi-a venit. The sound of silence!Frică pentru menținerea postului domină rațiunea. Și nici vreo altă ședința nu a mai avut loc, cel puțîn până în februarie 2024, când am fost dat afară. Prea stricam confortul unui întreg establishment. Așa am ajuns să ne intrabam dacă «statul român este eșuat» și dacă suntem în pericol «să ne facem de râs». Și atunci, în condițiile astea, nu este o imensă ipocrizie să-i spui lui Bolojan «aveți grijă de România»? În ultimii trei ani, grija pentru România, din incompetența sau comoditate, a fost minimă. Iar ce le-am spus la Cotroceni acum doi ani este valabil în continuare. România nu este pregătită pentru vremurile proaste care cad peste noi”, a scris Fota pe Facebook. El a atașat, la postare, și o agendă de securitate națională pe care România ar trebui să o aibă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră