vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: secret

25 articole
Internațional

Pacificatorul Trump, negocieri secrete cu Putin, prin emisari, pentru pace în Ucraina

Statele Unite poartă negocieri confidențiale cu Rusia pe baza unui plan în 28 de puncte, care vizează oprirea războiului din Ucraina, oferirea de garanții de securitate pentru Europa și redefinirea relațiilor Washingtonului atât cu Moscova, cât și cu Kievul. Surse americane și ruse au confirmat informațiile pentru publicația Axios, precizând că la elaborarea planului nu au participat nici Ucraina, nici aliații europeni. Plan inspirat din strategia pentru Gaza Documentul a fost negociat de Steve Witkoff, reprezentantul special al președintelui SUA pentru Rusia și Orientul Mijlociu, și trimisul Kremlinului, Kirill Dmitriev, inspirându-se din planul de pace pentru Gaza inițiat de Donald Trump. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Scopul este conturarea unui acord care să includă aspecte militare, diplomatice și de securitate regională. Întâlniri amânate, discuții active la nivel înalt Witkoff avea programată o întâlnire la Istanbul cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă vizita a fost amânată. Totuși, planul a fost deja discutat la Miami cu Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei și liderul delegației Kievului în dialogul cu Rusia. Implicații diplomatice majore și informarea aliaților europeni Zelenski se află la Ankara pentru discuții cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui administrație a găzduit recentele negocieri ucraineano-ruse. Potrivit unui oficial american, administrația SUA a început să informeze oficialii europeni cu privire la propunerea diplomatică, însă Casa Albă nu a oferit încă un comentariu oficial.

Negocieri secrete SUA-Rusia (sursa: Facebook/The White House)
MApN a secretizat avansul plătit pentru avioanele F-35 (sursa: Facebook/F-35 Lightning II)
Investigații

EXCLUSIV MApN a secretizat avansul plătit pentru avioanele F-35. Cel mai probabil, nu are bani

Oficialii Armatei țin la secret plățile făcute în avans pentru achiziția avioanelor de luptă americane F-35 pentru care statul român va achita cel puțin 6,5 miliarde de dolari. Surse din Ministerul Apărării au explicat pentru DeFapt.ro și care ar fi motivul misterului: până în prezent, „MApN nu a plătit nici un dolar” avans pentru aceste aparate de zbor. Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Avioanele de luptă F-35 ar urma să intre în dotarea Forțelor Aeriene Române începând cu anul 2030. Dar, cu cât întârzie mai mult plata avansului, programul ar putea fi amânat. 32 aparate F-35 pentru 6,5 miliarde USD Ministerul Apărării Naționale a semnat în noiembrie 2024 contractul de achiziție a 32 de avioane F-35. Valoarea contractului este de 6,5 miliarde de dolari, fără TVA. Departamentul de Stat al SUA a notificat Congresul american că valoarea contractului ar putea ajunge la 7,2 miliarde de dolari. În această sumă nu intră și costurile pentru muniție, care va fi achiziționată ulterior. La solicitarea DeFapt.ro, MApN a transmis că „această valoare reprezintă plafonul maxim autorizat de partea americană. Diferența, de circa 700 milioane USD, reprezintă o marjă de siguranță, frecvent utilizată în notificările către Congres, nefiind o obligație contractuală pentru partea română.” De unde vin banii Banii pentru această achiziție ar trebui să provină de la bugetul de stat, iar o mică parte ar urma să fie acoperită dintr-un împrumut de 920 de milioane de dolari contractat de România în septembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV MApN, ignorat de Washington: a plătit sute de milioane de dolari pe sisteme de baterii de coastă, dar livrarea a întârziat deja cu un an Din suma totală împrumutată, MApN va putea folosi doar 700 de milioane pentru achizițiile de tehnică militară din SUA. Până atunci, însă, banii împrumutați vor rămâne în sucursala New York a Federal Reserve Bank. „Condițiile împrumutului „FMF Loan” au fost negociate și semnate de către autoritățile române, în special de Ministerul Finanțelor, cu Guvernul SUA, având o perioadă de rambursare de 12 ani”, a mai transmis MApN. Avansul nu este informație publică DeFapt.ro a solicitat MApN să comunice ce sumă de bani a fost plătită în avans până în prezent. Avansul, de obicei, reprezintă 30% din valoarea contractului. Ceea ce înseamnă că Apărarea ar fi trebuit să plătească aproape două miliarde de dolari deja. Dar MApN a refuzat să răspundă direct, invocând mai multe pretexte. „MApN efectuează plặți în conformitate cu calendarul agreat cu reprezentanții autorităților guvernamentale ale SUA, parte a Acordului Guvern la Guvern, în corelație cu livrările de bunuri și servicii asociate programului de înzestrare, în limita bugetului alocat”, a fost primul răspuns al MApN. Ulterior, în urma unei noi solicitări, MApN a transmis că informațiile solicitate sunt exceptate de la accesul public pentru că se află sub incidența a două legi. S-a invocat legea informațiilor clasificate Prima lege invocată de către oficialii MApN este Legea nr. 182 din aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate, articolul 17. Acest articol prevede că în categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informații care reprezintă sau care se referă la: „k) activitățile științifice, tehnologice sau economice și investițiile care au legătura cu siguranța națională ori cu apărarea națională sau prezintă importanță deosebită pentru interesele economice și tehnico-științifice ale României”. Pe de altă parte, banii publici plătiți în avans fac parte din categoria informațiilor de interes public, în contextul în care achiziția și valoarea contractului sunt publică. Secret de stat sau concurență (ne)loială? În al doilea rând, MApN a invocat articolul 12 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, care prevede că se exceptează de la accesul liber al cetățenilor (...), următoarele informații: „a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii; c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii.” Nu ar fi chiar secrete de stat, ci informații „confidențiale” Practic, plățile făcute în avans din bani publici au devenit secrete de stat la Ministerul Apărării. Însă, evident, sumele de bani plătite în avans nu aduc atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială. Și nici măcar principiului concurenței loiale, deoarece contractul a fost semnat direct cu Guvernul SUA, iar avionul F-35 este produs doar de Lockheed Martin. Biroul de Presă al MApN nu a mai răspuns când i s-a cerut să comunice cine a secretizat informația referitoare la sumele plătite în avans pentru F-35. Totuși, în urma unei noi solicitări a DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că „în bugetul Ministerului Apărării Naționale sunt prevăzute fondurile necesare derulării programului F-35, în concordanță cu Legea bugetului de stat și cu legislația specifică privind programele de înzestrare. Informațiile privind sumele alocate anual pentru acest program sunt confidențiale.” Surse: „MApN nu a plătit nici un dolar” DeFapt.ro a discutat cu mai multe surse din MApN referitor la plata în avans pentru avioanele F-35. Potrivit acestor surse, „MApN nu a plătit nici un dolar pentru avioanele F-35”. Dintr-un motiv foarte simplu: nu există fonduri alocate până la sfârșitul anului.  Conform altei surse, în cazul în care nu se plătește avansul de 30% pentru achiziția celor 32 de avioane F-35, programul ar putea fi amânat. Astfel, primele avioane nu ar mai ajunge în România în anul 2030, așa cum a anunțat MApN, ci, cel mai probabil, în 2031 sau 2032.  

APADOR-CH dă în judecată Guvernul României (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Premierul Bolojan, dat în judecată pentru că refuză să comunice date despre ajutoarele date Ucrainei

APADOR-CH dă în judecată Guvernul României. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a anunțat că a dat în judecată Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), acuzând încălcarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. ONG-ul reclamă faptul că Guvernul a refuzat să comunice date minime despre ajutoarele militare acordate Ucrainei, invocând abuziv secretul de stat. APADOR-CH dă în judecată Guvernul României În septembrie 2025, APADOR-CH a solicitat Guvernului numărul și data hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoarele militare destinate Ucrainei, precum și detalii despre clasificarea acestor acte – cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată și cu ce nivel de secretizare. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Solicitarea nu viza conținutul hotărârilor sau date operative de natură militară, ci doar informații administrative minime. Cu toate acestea, Guvernul a refuzat să răspundă, susținând că inclusiv aceste informații sunt „exceptate de la accesul public”, fără să prezinte dovezi în acest sens. APADOR-CH califică refuzul drept „o practică absurdă și abuzivă”, subliniind că numărul și existența unui act normativ nu pot fi considerate secrete de stat. O practică recurentă de secretomanie administrativă Potrivit asociației, acesta nu este un caz izolat. De-a lungul anilor, APADOR-CH a reclamat în repetate rânduri tendința Guvernului de a bloca accesul la informații elementare.  Un caz recent este cel al cheltuielilor de deplasare ale fostului președinte al României, pentru care autoritățile au refuzat să comunice numerele hotărârilor prin care s-a dispus secretizarea, invocând aceleași excepții abuzive. Cazul din 2002: Bolojan amendat pentru refuzul de a desecretiza stenogramele Situația actuală amintește de un caz din 2002, când APADOR-CH a câștigat un proces împotriva SGG privind desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern. La acel moment, Secretariatul era condus de Ilie Bolojan, actualul premier. Instanța a decis atunci amendarea lui Bolojan pentru fiecare zi de întârziere în comunicarea informațiilor, considerând clasificarea nelegală. „Este regretabil că, după peste 20 de ani, Guvernul continuă aceeași practică, iar oamenii de stat, precum Ilie Bolojan, nu au învățat nimic între timp”, arată asociația. Transparența administrativă, o condiție a democrației APADOR-CH atrage atenția că secretizarea excesivă nu are legătură cu protejarea securității naționale, ci cu împiedicarea accesului cetățenilor la informații despre activitatea Guvernului și despre modul în care sunt cheltuiți banii publici. Organizația consideră că astfel de abuzuri contravin principiilor democrației și statului de drept: „Ceea ce ar trebui să fie informații minimale și publice devin, prin abuz, ‘secrete de stat’. În realitate, singurul efect este împiedicarea cetățenilor să afle cum funcționează guvernarea.”

Justiția americană, atacată de hackeri ruși (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Internațional

Hackeri ruși au accesat ani de zile documente secrete ale instanțelor federale din SUA

Justiția americană, atacată de hackeri ruși. Hackeri susținuți de statul rus au pătruns în sistemul electronic al instanțelor federale din SUA și au furat documente confidențiale, inclusiv fișiere sigilate de judecători, potrivit unui raport citat de Bloomberg. Justiția americană, atacată de hackeri ruși Conform raportului, atacatorii au exploatat atât date de autentificare furate, cât și o vulnerabilitate a unui server vechi al sistemului judiciar federal. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Obiectivul lor a fost accesarea specială a dosarelor sigilate, care conțin informații extrem de sensibile. Acces neautorizat timp de mai mulți ani Nu este clar momentul exact al pătrunderii în sistem sau când autoritățile judiciare au descoperit compromiterea. Surse apropiate cazului spun că hackerii au avut acces timp de mai mulți ani. În toamna trecută, sistemul judiciar american a contractat o firmă de securitate cibernetică pentru a investiga incidentul și a lua măsuri de protecție. Breșa, despre care nu s-a raportat anterior public, ridică îngrijorări serioase privind compromiterea unor dosare delicate, inclusiv investigații de securitate națională. Reacția autorităților americane Biroul Administrativ al Instanțelor SUA a refuzat să comenteze incidentul, dar a transmis recent că a început să implementeze „măsuri suplimentare de protecție pentru documentele sensibile” în contextul intensificării atacurilor cibernetice sofisticate. Departamentul de Justiție a evitat să ofere detalii, invocând investigațiile în curs, iar Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Președintele Donald Trump, întrebat dacă va ridica subiectul în discuțiile cu Vladimir Putin privind războiul din Ucraina, a afirmat că este la curent cu situația și a adăugat: „Asta fac ei. Sunt buni la asta. Noi suntem și mai buni.” Documente vizate: spionaj, fraudă și securitate națională Conform Bloomberg Law, hackerii au vizat în mod special dosare sigilate din cazuri de spionaj, fraudă, spălare de bani și activități legate de agenți ai guvernelor străine. Aceste documente includ informații extrem de sensibile, care, în mâini greșite, ar putea afecta investigații criminale și de securitate națională sau ar putea compromite identitatea informatorilor. Jake Braun, fost oficial la Casa Albă în domeniul securității cibernetice, a avertizat că instanțele americane nu beneficiază de finanțare suficientă pentru protecția datelor și că problema trebuie remediată urgent. Legătura cu atacul SolarWinds și măsurile ulterioare Sistemul judiciar american a fost deja afectat de un atac cibernetic major descoperit în 2020, atribuit tot hackerilor ruși, care au exploatat vulnerabilitățile software-ului SolarWinds. Nu este clar dacă actuala compromitere are legătură directă cu acel incident. În mai 2025, instanțele americane au început implementarea autentificării multifactoriale, iar în iunie, judecătorul federal Michael Scudder a recunoscut în fața Congresului că subfinanțarea a lăsat sistemele „învechite și vulnerabile”. Reacții și măsuri suplimentare în instanțe În iulie, comisiile judiciare ale Senatului și Camerei Reprezentanților au fost informate oficial despre atac, iar pentru septembrie este programat un briefing clasificat. Între timp, mai multe instanțe federale au schimbat procedurile pentru depunerea documentelor sensibile. În districtul de est al New York-ului, de exemplu, judecătorul-șef a interzis încărcarea electronică a documentelor sigilate în cazurile penale, acestea urmând să fie depuse exclusiv în format tipărit.

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei (sursa: Digi24)
Eveniment

EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariu

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei: judecătoarea Elena Costache menționează doar că este alte vorba de "alte surse" din bugetul CSM. Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Costache a câștigat peste 689.000 de lei. Conform documentului citat, Costache a încasat peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale) și peste 626.000 de lei de la CSM (544.000 de lei - salariu, 81.816,22 lei - "alte surse", neprecizate). Citește și: Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar Formularul de declarare a averilor cere ca, în cazul oricărui venit, să se precizeze "Serviciul prestat/Obiectul generator de venit". Veniturile din alte surse ale șefei CSM (sursa: CSM) Or, șefa CSM, Elena Costache, a evitat aceste mențiuni în cazul sumei de 81.816,22 lei, preferând formularea "alte surse". Răspuns delirant-lemnos al CSM DeFapt.ro s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii și a cerut detalii în legătură cu aceste "alte surse". Răspunsul CSM este abracadabrant: Răspunsul CSM la întrebările DeFapt.ro (sursa: CSM) Practic, CSM a refuzat să răspundă pentru ce anume primește judecătoarea Costache aproape 82.000 de lei anual.

Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Stupefiant: numărul funcționarilor care iau spor pentru proiecte europene, secretizat

Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate: Consiliul Județean Iași păstrează discreția totală în privința numărului exact de angajați care beneficiază de sporuri pentru lucrul cu proiecte finanțate din fonduri europene. Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate În prezent, administrația județeană nu dezvăluie câți salariați primesc majorarea salarială de până la 50% pentru activitatea în proiecte europene (procent redus la 40% după măsurile recente de austeritate). Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm CJ a precizat doar că „numărul beneficiarilor variază în funcție de numărul de proiecte și de perioada de implementare”. În schimb, în 2023, aceste date erau publice: 40 de angajați ai Consiliului primeau între 10% și 50% în plus la salariu pentru implicarea în echipele de implementare a proiectelor cu finanțare europeană. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Omul-cheie din echipa Trump, origini rusești (sursa: theshiftnews.com)
Internațional

Șeful de cabinet al lui Trump, suspectat că își ascunde originile rusești

Omul-cheie din echipa Trump, origini rusești. Sergio Gor, unul dintre cei mai influenți consilieri din administrația Trump, însărcinat cu selecția a peste 4.000 de angajați din ramura executivă, nu a depus încă documentele esențiale pentru obținerea unei autorizații de securitate permanente, potrivit mai multor surse citate de New York Post. Omul-cheie din echipa Trump, origini rusești Sergio Gor ocupă una dintre cele mai importante poziții din administrația Trump, cu responsabilități vaste în formarea echipei de guvernare. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Potrivit fostului pilot de curse și actual activist Igor Sushko adevăratul nume al lui Sergio Gor ar fi Serghey Gorokhovsky iar proveniența sa ar fi rusă. Sushko susține că avocații lui Gor îl amenință cu procese dacă nu șterge de pe X postările referitoare la Sergio Gor. Excepție rară în Casa Albă Deși conduce procesul de verificare a loialității personalului – analizând donații politice, mesaje vechi și declarații publice – Sergio Gor nu a completat formularul SF-86, un chestionar de peste 100 de pagini necesar tuturor oficialilor ce solicită acces la informații clasificate. În mod obișnuit, completarea acestui document este prima etapă a verificării de fond și include întrebări despre locul nașterii, contacte străine, finanțare externă sau consum de substanțe. Sursele din administrație spun că această omisiune este aproape fără precedent. Teama de „deep state” și refuzul inițial al verificărilor Gor a manifestat o opoziție puternică față de procesul SF-86 încă din perioada tranziției prezidențiale, argumentând că sistemul poate fi corupt de influențe ale „deep state”-ului. Potrivit unui fost colaborator, acesta le-ar fi spus colegilor și avocaților că președintele Trump ar putea oferi autorizații de securitate direct, prin putere executivă, evitând procedura standard. Unde s-a născut Sergio Gor? Deși Gor afirmă că este originar din Malta, autoritățile de acolo nu au confirmat nașterea sa pe teritoriul insulei. Întrebat de presă, consilierul a refuzat să ofere detalii clare despre locul nașterii, precizând doar că nu s-a născut în Rusia. Sursele spun că întârzierea completării SF-86 poate avea legătură cu această incertitudine. Ascensiunea rapidă a lui Sergio Gor Fost colaborator al senatorului Rand Paul și director de dezvoltare în cadrul campaniilor conservatoare, Gor a devenit un jucător esențial în formarea administrației Trump. A câștigat notorietate după ce a convins președintele să renunțe la un nominalizat pentru NASA susținut de Elon Musk, invocând donațiile acestuia către democrați. Loialitate absolută față de Trump Aproape toți oficialii politici din guvernul Trump sunt selectați prin biroul condus de Gor. Potrivit surselor, el are puterea de a aproba sau respinge orice numire. De altfel, vicepreședintele JD Vance l-a lăudat recent pentru contribuția sa la formarea unei echipe „America First” loiale și principiale. Controverse, dar și susținere Gor a devenit cunoscut și pentru averea acumulată rapid, după ce a co-fondat o editură împreună cu Donald Trump Jr., publicând volume despre fostul președinte. În 2022, și-a achiziționat o vilă luxoasă în Florida. Cu toate acestea, colegi și oficiali proeminenți îl descriu ca pe un „patriot” devotat cauzei conservatoare. Identitatea malteză, element central al imaginii publice Gor s-a prezentat constant ca fiind „maltese”, făcând frecvente referiri la copilăria petrecută în Malta, la tradițiile culinare și la școlile urmate acolo. Deși nu există o confirmare oficială a nașterii sale în Malta, guvernul de la Valetta a transmis că acesta „a petrecut aproape un deceniu” în sistemul educațional maltez, fiind fluent în limbă și conectat profund cu insula.

Iranul poate dezvălui documente secrete israeliene (sursa: IRNA)
Internațional

Iranul amenință că va dezvălui documente secrete israeliene care vor pune în dificultate Ierusalimul

Iranul poate dezvălui documente secrete israeliene. Ministrul iranian al Informațiilor, Esmail Khatib, a declarat duminică, la televiziunea de stat, că Iranul deține o serie de documente israeliene sensibile care urmează să fie dezvăluite în curând. Iranul poate dezvălui documente secrete israeliene Oficialul a descris aceste informații drept o „comoară” ce va consolida capacitățile ofensive ale Iranului. Citește și: Teorie suveranistă: salina Praid urma să devină bază NATO, dar Dumnezeu s-a opus Conform relatărilor din mass-media de stat iraniană, serviciile de informații din Teheran ar fi obținut o cantitate semnificativă de documente secrete care vizează instalațiile nucleare ale Israelului, relațiile sale cu SUA, Europa și alte state, dar și capacitățile sale defensive. Până în prezent, Israelul nu a emis niciun comentariu oficial cu privire la aceste afirmații. Mii de documente transferate Ministrul Esmail Khatib a sugerat că ar fi vorba de un volum uriaș de informații: „A vorbi despre mii de documente ar fi o subestimare”. El a subliniat că transferul datelor a fost realizat în timp și în condiții stricte de securitate, fără a oferi detalii despre metodele folosite, care vor rămâne confidențiale. Posibilă piraterie informatică Nu este clar dacă aceste documente provin dintr-o presupusă operațiune de piraterie informatică desfășurată anul trecut asupra unui centru de cercetare nucleară israelian. Teheranul face acum publice aceste informații într-un moment de tensiuni crescute privind propriul program nuclear. Schimb de arhive și amenințări nucleare În 2018, fostul prim-ministru israelian Benjamin Netanyahu anunța că agenții Mossad au capturat o arhivă extinsă de documente secrete iraniene, care dovedeau existența unor activități nucleare necunoscute anterior. Ulterior, președintele american Donald Trump a avertizat Iranul că riscă atacuri militare dacă nu încheie un acord cu Washingtonul. Totuși, în aprilie, Trump ar fi blocat un atac israelian planificat asupra unor situri nucleare iraniene, optând în schimb pentru negocieri.

De ce secretizează CNSAS dosarul Antonescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: ascunde originea unui "document nou"

De ce secretizează CNSAS dosarul Antonescu: Consiliul scapă, astfel, de necesitatea explicării apariției unui "document nou şi neprocesat" care a stat la baza emiterii adeverinței pentru candidatul PSD-PNL-UDMR. Prima decizie de necolaborare, în 2005 Înainte de adeverința de necolaborare cu Securitatea a lui Crin Antonescu eliberată pe 10 aprilie a.c., CNSAS mai emisese o decizie pe numele politicianului. Este vorba de decizia comună 7.1 din 11 ianuarie 2005. Comună, pentru că aceasta se referă la mai multe persoane. Citește și: PSD, PNL, UDMR au băgat în campania lui Antonescu 39 milioane lei, triplu față de cât are Nicușor Dan În cazul tuturor persoanelor menționate în decizie, printre care și Crin Antonescu, verdictul era că toți cei pomeniți "nu au fost agenți sau colaboratori ai securității ca poliţie politică." Potrivit unui comunicat al CNSAS din 5 noiembrie 2009, Consiliul a menținut decizia de necolaborare cu Securitatea a lui Crin Antonescu și pentru alegerile prezidențiale din 2009. Misteriosul dosar CNSAS "nr. I 1068594" Timp de peste 15 ani nu se mai întâmplă nimic la CNSAS în legătură cu Crin Antonescu. Până la începutul anului în curs (2025), când apare "documentul nou şi neprocesat identificat în dosarul nr. I 1068594 în care figurează domnul ANTONESCU George Crin Laurenţiu", potrivit adeverinței citate anterior. Pe baza acestui nou document "nou și neprocesat", " Direcţia de Specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securității" întocmește, pe 31 martie a.c., conținutul "Notei de Constatare nr. DI/I/355". Tot adeverința pomenită anterior mai spune că "ANTONESCU George Crin Laurenţiu figurează în dosarul fond informativ nr. I 1068594 (FI 12275/TL) cotă C.N.S.A.S. – titular C.Ş." "C.Ș." fiind Costache Ștefan, prietenul lui Crin Antonescu care a fugit din România în 1988 și despre care actualul candidat a dat o "declarație" la Securitate în același an. De ce secretizează CNSAS dosarul Antonescu CNSAS nu a explicat cum și când a apărut "documentul nou şi neprocesat identificat în dosarul nr. I 1068594 în care figurează domnul ANTONESCU George Crin Laurenţiu". Dar documentele pe care Crin Antonescu le-a consultat la CNSAS pot da răspunsul la această întrebare. Cel mai probabil, "documentul nou şi neprocesat" a fost transferat CNSAS de către SRI. Nu se știe, însă, când s-a întâmplat acest lucru. De asemenea, nu este clar dacă nu mai există și astfel de documente la SRI sau în arhivele altor instituții ale statului român. 

Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali Foto: Facebook
Politică

Halucinant: Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali, inclusiv cei în rezervă

Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali, inclusiv cei în rezervă sau în retragere: ministrul Apărării, Angel Tîlvăr (PSD), a susținut, într-un răspuns la o interpelare, că aceste informații sunt clasificate. Potrivit lui Tîlvăr, parlamentarii pot afla aceste date „în cadrul Comisiei pentru Apărare (...) a Senatului, cu respectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate”.  Citește și: Polonia poate rezista unei invazii a Rusiei maximum două săptămâni, spune generalul Dariusz Lukowski, șeful Biroului Național de Securitate Ministerul Apărării Naționale a secretizat numărul de generali Tîlvăr a răspuns astfel unei interpelări a senatorului USR Marius Bodea. Acesta a cerut, defalcat, numărul de generali activi, în rezervă și în retragere, precum și pe fiecare grad - de la una la patru stele.  În armata SUA sunt 218 generali în forțele terestre, 149 în Marină, 170 în forțele aeriene, 62 în corpul pușcașilor marini și 21 în forțele spațiale. În total - 620 de generali activi. Numărul generalilor activi care au patru stele poate fi găsit pe Wikipedia. În România, ultima informație apare în 2022, când Europa Liberă scria că sunt 85 de generali în activitate, 150 sunt în rezervă sau în retragere în urmă unei cariere militare complete și 600 sunt în rezervă sau în retragere fără a avea o carieră militară completă.  Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Ministerul de Interne avea 350 de chestori și de generali, din care 30 erau în activitate. 

Potra, vilă scumpă lângă secretele MApN (sursa: publicrecord.ro)
Eveniment

Potra, mercenarul lui Călin Georgescu, a plătit 1,6 milioane USD pentru a fi lângă secretele MApN

Potra, vilă scumpă lângă secretele MApN: mercenarul lui Călin Georgescu deține o vilă în București, situată în imediata vecinătate a Secției pentru Legătura cu Forțele Armate Străine din cadrul Ministerului Apărării, potrivit publicrecord.ro.  Potra, vilă scumpă lângă secretele MApN Această instituție este responsabilă de autorizarea militarilor străini pe teritoriul României și gestionează documente clasificate. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat În plus, afacerile și tranzacțiile sale imobiliare indică faptul că fostul luptător din Legiune deține o avere considerabilă și are conexiuni în mediul magistraților. Publicația citată a mai arătat că Horațiu Potra are câteva legături ciudate cu foști magistrați.

SNSPA ascunde informații despre cazul Bulai (sursa: Facebook/Remus Pricopie)
Eveniment

SNSPA ascunde informații despre cazul Bulai

SNSPA ascunde informații despre cazul Bulai. DeFapt.ro a trimis 14 întrebări către SNSPA pe data de 5 august. Termenul legal de răspuns este de zece zile, conform Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Dar universitatea nu a răspuns până în prezent și nici nu a anunțat o întârziere. SNSPA ascunde informații despre cazul Bulai Au trecut 28 de zile de atunci. La cinci dintre întrebările adresate, răspunsurile SNSPA au venit prin comunicări publice. Universitatea evită, însă, să răspundă la restul întrebărilor. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Astfel, nu știm nici în prezent numărul plângerilor pentru hărțuire sau bullying din ultimii 20 de ani și nici măsurile luate, inclusiv în cazul unui abuz sexual din 2017. Nu știm care este statutul actual al profesorului implicat. Întrebările trimise universității fac parte dintr-un demers comun a 25 de redacții și jurnaliști. Aceștia au solicitat aceleași informații de la SNSPA, în aceeași zi, după dezvăluirile referitoare la cazul lui Alfred Bulai, profesor al SNSPA. Instituția le-a ignorat pe toate. Iată, mai jos, lista redacțiilor și jurnaliștilor care au adresat întrebări SNSPA. Recorder, info-sud-est.ro, Ovidiu Vanghele, Emilia Sercan , PressOne, Buletin de București, Dela0.ro, HotNews.ro, De fapt, spotmedia.ro, RISE Project, Public Record, Context.ro, Misreport, Vrancea 24, Actualitatea Vrânceană, Gazeta de Dimineata, Libertatea, Scena 9, @genstiri, Factual, @Veridica, Ziarul de Iasi. Aceste redacții au confirmat că au trimis întrebările către SNSPA iar majoritatea au și primit un număr de înregistrare de la Rectoratul Școlii.

Șeful Pentagonului, terapie intensivă în secret (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Șeful Pentagonului, terapie intensivă în secret

Șeful Pentagonului, terapie intensivă în secret. Ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, a recunoscut sâmbătă că a omis să raporteze spitalizarea sa, care a fost făcută publică doar târziu, inclusiv Casei Albe, potrivit presei. Șeful Pentagonului, terapie intensivă în secret Spitalizarea şefului Pentagonului cu începere de luni, 1 ianuarie, pentru complicaţii de sănătate a fost făcută publică abia vineri seară de Ministerul Apărării, stârnind critici din partea Asociaţiei jurnaliştilor de la Pentagon. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu El a fost internat la terapie intensivă timp de patru zile şi sâmbătă se afla încă în spital, potrivit NBC News. Or, consilierul pentru securitate naţională Jake Sullivan şi responsabili ai Casei Albe au fost informaţi abia la patru zile după ce Lloyd Austin a fost internat în spital, a raportat Politico. Jack Sullivan l-a anunțat apoi pe preşedintele Joe Biden, iar Congresul american a aflat cu cincisprezece minute înainte ca ştirea să fie făcută publică, potrivit aceleiaşi surse. Lloyd Austin și-a admis lipsa de transparență "Recunosc că m-aş fi putut asigura mai bine că cetăţenii sunt corect informaţi. Mă angajez să fac mai bine", a declarat Lloyd Austin, din spitalul militar Walter Reed de lângă Washington. "Îmi asum întreaga responsabilitate pentru deciziile mele", a insistat el într-un comunicat, precizând că "se va întoarce în curând la Pentagon". Lloyd Austin a fost internat în spital "pentru complicaţii apărute în urma unei proceduri medicale neurgente", a declarat vineri seară purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder. Aceste întârzieri în comunicare au stârnit critici puternice în Statele Unite. Context complicat de securitate "Secretarul Apărării este veriga cheie în lanţul de comandă dintre preşedinte şi militari, inclusiv lanţul de comandă nuclear, atunci când cele mai importante decizii trebuie luate în câteva minute", a comentat într-un comunicat sâmbătă senatorul republican Tom Cotton, membru al Comisiei forţelor armate. "Dacă acest articol este adevărat, acest eşec şocant trebuie să aibă consecinţe", a insistat el. Ministrul adjunct al apărării, Kathleen Hicks, care este autorizată automat să-şi asume atribuţiile ministrului dacă el nu poate face asta, a luat deja decizii de rutină în locul lui Lloyd Austin săptămâna aceasta. Spitalizarea şefului Pentagonului intervine într-un context de tensiuni puternice pentru Statele Unite în Orientul Mijlociu, legate de conflictul dintre Israel şi Hamas. Rebelii houthi din Yemen, susţinuţi de Iran, şi-au intensificat atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roşie, în timp ce alte grupuri din Irak şi Siria vizează cu ajutorul rachetelor şi dronelor forţele americane aflate în aceste ţări.

Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene (sursa: EurAsian Times)
Investigații

Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene

Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene. Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvăr, a cumpărat în secret 54 de sisteme Chiron cu peste 90 de milioane de dolari de la firma LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție în Coreea de Sud. Contractul de tip "Guvern la Guvern" a fost posibil după ce premierul Marcel Ciolacu ar fi emis o hotărâre de guvern secretizată, deși până atunci toate contractele de acest fel fuseseră publice. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Comania LIG Nex 1 a fost implicată în mai multe scandaluri de corupție în ultimii zece ani în Coreea de Sud. A beneficiat de complicitatea angajaților din Administrația Programului de Achiziții al Apărării, oficiali care au fost angajați ulterior la firmele partenere. Alții au beneficiat de mese de lux și partide de golf. Ciucă și Ciolacu în Coreea de Sud Două delegații oficiale, una condusă de premierul Nicolae Ciucă, alta de Marcel Ciolacu, în calitate de președintele al Camerei Deputaților, au vizitat Coreea de Sud, simultan, la finalul anului trecut. În urma vizitei oficiale comune, Ciucă și Ciolacu au promis omologilor sud-coreeni că vor achiziționa mai multe tipuri de armament pentru înzestrarea Armatei Române. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Asta, deși tendința la nivel european arată că tehnica militară este achiziționată din Uniunea Europeană sau dintr-o țară NATO. Din Seul, cei doi oficiali români au plecat în zona demilitarizată dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord pentru a-și face o poză. Ulterior, pe adresa Ministerului Apărării Naționale, a venit o scrisoare din partea Administrației Programelor de Achiziții pentru Apărare din Coreea de Sud. MApN în Coreea de Sud Era o invitație adresată Direcției Generale pentru Armamente, condusă de generalul – maior dr. ing. Teodor Incicaș, pentru a vizita fabricile de armament din Coreea de Sud. Generalul Teodor Incicaș a fost numit la șefia Direcției în anul 2020, atunci când liberalul Nicolae Ciucă deținea funcția de ministru al Apărării. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că "delegația formată din specialiști ai Ministerului Apărării Naționale a efectuat o vizită de documentare în Republica Coreea, în perioada 28.01.2023 - 02.02.2023". Ulterior, la București, generalul Incicaș a participat la mai multe întâlniri cu reprezentanții industriei de apărare din Coreea de Sud, evenimente organizate de Ambasada Coreei de Sud la București. Licitația pentru sisteme MANPAD, anulată de MApN Direcția Generală pentru Armamente, structură din subordinea MApN, avea în acea perioadă în desfășurare o licitație restrânsă pentru achiziția de sisteme portabile cu rachete antiaeriene (MANPAD) în valoarea de aproximativ 680 de milioane de dolari. Singurul ofertă rămasa în cursă era cea depusă de compania franceză MBDA. Pe data de 19 august 2023, Direcția Generală pentru Armamente a anunțat că a anulat licitația. MApN a transmis la solicitarea DeFapt.ro că procedura de licitație restrânsă a fost anulată pentru că francezii de la MBDA au depus o ofertă "inacceptabilă" și "neconformă" cu prevederile din Metodologia de evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse. În plus, potrivit aceluiași răspuns, "propunerea tehnică din cadrul ofertei depuse este Neconformă potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) lit. b), din Metodologia de evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul procedurilor de achiziție". Armata cere ofertă de MANPAD din Coreea de Sud Generalul Teodor Incicaș a decis în acest context ca Direcția pe care o conduce să trimită cereri de oferte companiilor LIG Nex1 și Thales UK în vederea achiziționării pe repede înainte a unor sisteme MANPAD. Cererea către Thales UK a fost trimisă de umplutură pentru că aceștia vând sisteme MANPAD cu rachete ghidate cu rază laser. Dar pe fir a intrat și compania franceză MBDA care a trimis o ofertă nesolicitată. La data de 20 octombrie 2023, MApN a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că "Direcția generală pentru armamente evaluează opțiunile pentru continuarea programului de înzestrare , ca urmare a faptului că procedura de atribuire derulată în perioada 2022-2023 a fost anulată”. În ce privește motivele pentru care Ministerul Apărării Naționale lua în calcul achiziționarea de sisteme MANPAD din Coreea de Sud, Biroul de Presă al MApN a transmis că, "având în vedere faptul că procedura de atribuire derulată în perioada 2022-2023 a fost anulată, Ministerul Apărării Naționale ia în considerare toate variantele de realizare a achiziției ". Achiziție cu gir guvernamental O lună mai târziu, potrivit unor surse din cadrul MApN, premierul Marcel Ciolacu a emis o Hotârâre de Guvern secretizată prin care a decis să cumpere sistemele MANPAD direct din Coreea de Sud printr-un acord "Guvern la Guvern". Practic, Guvernul României cumpără direct la guvernul Coreei de Sud sistemele de rachete MANPAD produse de compania LIG Nex1. Așa a fost eluadată Legea Offset, în plus autoritățile române au scăpat și de oferta nesolicitată a francezilor de la MBDA. În cazul în care MApN cumpăra sistemele MANPAD direct de la LIG Nex1, compania era obligată de Legea Offset să investească în jur de 30-40% din valoarea contractului în economia românească. Iar economia românească are nevoie de investiții majore în industria de apărare de stat. Mai multe surse din cadrul MApN au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că în cursul zilei de joi, 14 decembrie, în jurul orelor 10, la sediul Romtehnica, compania MApN, s-a semnat contractul "G2G" pentru achiziția sistemelor MANPAD. Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene "S-a semnat un acord guvernamental prin care s-au cumpărat 54 de sisteme Chiron pentru care România va plăti peste 90 de milioane de dolari. La semnarea contractului au participat mai mulți consultanți din partea companiei sud-coreene. Achiziția a fost semnată de Nicolae Nasta, omul de încredere al lui Nicolae Ciucă, în calitate de șef al companiei Romtehnica", susțin sursele citate. DeFapt.ro a solicitat MApN să comunice cadrul legal în baza căruia au fost achiziționate cele 54 de sisteme Chiron, la ce dată a fost emisă HG și de ce nu a fost făcută publică. În momentul în care DeFapt.ro va primi răspunsurile, le va publica. LIG Nex1, scandaluri de corupție Sistemul portabil cu rachete antiaeriene Chiron este produs de compania LIG Nex1, a cărei conducere a fost implicată în ultimii zece ani în mai multe afaceri de corupție. Publicația The Korea Times scria în anul 2015 că Agenția pentru Dezvoltarea Apărării și LIG Nex1 sunt investigate pentru presupuse nereguli în dezvoltarea unei rachete ghidate antitanc portabile. Anchetatorii care investigau corupția din industria de apărare au percheziționat sediile agenției și ale companiei. Guvernul Coreei de Sud a interzis companiei LIG Nex1 să participe timp de trei luni la licitațiile organizate de guvern și instituțiile publice pentru că ar fi falsificat documentele privind evaluarea performanței unui radar. Într-un alt dosar de corupție legat de producția de rachete Cheongung, scria publicația Yonhap News Agency în 2018, s-a constatat că trei foști și actuali oficiali ai Administrației Programului de Achiziții al Apărării au forțat semnarea unui contract în care au fost incluse mai multe echipamente militare. În cazul în care ar fi fost comandate separate, echipamentele militare ar fi fost mai ieftine cu 16,4 milioane dolari. Unul din cei trei oficiali a fost angajat ulterior ca director executiv la o firmă parteneră a LIG Nex1. Alt oficial, responsabil cu analiza costurilor, a fost bănuit că și-a angajat nepotul și un cumnat la o firmă parteneră a LIG Nex1.

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete

Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete. Organizarea Campionatului de Esports a fost susţinută aproape în totalitate cu fonduri publice. Cheltuielile organizării Campionatului de Esports, secrete S-au aflat o serie de detalii asupra modului în care au fost cheltuiţi banii: cât a costat cazarea participanţilor şi ce hoteluri au încasat banii, care au fost veniturile din vânzări de bilete şi cine au fost sponsorii evenimentului. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Primăria Iaşi continuă să încalce legea şi refuză să răspundă la o solicitare de presă privind modul în care au fost cheltuiţi banii. Se împlinesc 92 de zile de la formularea unei cereri în acest sens în baza Legii 544/2001 privind accesul liber la informaţii de interes public. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră