sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: schimbări

4 articole
Eveniment

Alba-neagra rural-urbană după recensământ

Alba-neagra rural-urbană după recensământ. Şase comune din judeţul Iaşi ar putea deveni oricând oraşe, numai să îşi dorească autorităţile locale, care ar trebui să iniţieze un referendum, prin care cetăţenii să îşi exprime apoi, la rândul lor, dorinţa în acest sens. Alba-neagra rural-urbană după recensământ Judeţul Iaşi are 93 de comune, şi, conform datelor de la ultimul recensământ, Miroslava, Ciurea, Valea Lupului, Holboca, Tomeşti şi Belceşti ar putea trece la statutul administrativ de oraş. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă primarii nici nu vor să audă. Care sunt argumentele lor? Totodată, Paşcaniul nu mai îndeplineşte condiţia de municipiu: minim 40.000 de locuitori, şi teoretic ar trebui retrogradat la simplu "oraş". Citește și: După 15 luni la guvernare, ministrul Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR și refuză să respecte angajamentele privind pensionarea. Nimic despre pensiile speciale La fel şi şase actuale comune, care nu mai îndeplinesc condiţia minimă, 1.500 de locuitori, şi teoretic ar trebui alipite altora mai mari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Alba-neagra rural-urbană după recensământ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Firmele românești, afectate de schimbările climatice (sursa: Facebook/European Investment Bank)
Mediu

Firmele românești, afectate de schimbările climatice

Firmele românești, afectate de schimbările climatice. Întreprinderile româneşti percep schimbările climatice şi accesul la finanţare drept ameninţări pentru afacerile lor, potrivit Sondajului Băncii Europene de Investiţii privind investiţiile, prezentat în cadrul unei conferinţe organizate la Banca Naţională a României. Firmele românești, afectate de schimbările climatice Cercetarea arată că aproape 69% dintre firmele din România raportează că evenimentele meteorologice le-au afectat negativ activitatea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aproape jumătate dintre firmele româneşti (49%) au dezvoltat sau au investit deja în măsuri de consolidare a rezistenţei la riscurile fizice cauzate de schimbările climatice. Această rată este substanţial mai mare decât media UE (33%) şi este în concordanţă cu pierderile mai mari percepute din cauza evenimentelor climatice extreme, potrivit unui comunicat al băncii. Criza energetică a amplificat îngrijorările cu privire la creşterea preţurilor la energie, 90% dintre firme menţionând costurile energiei drept o preocupare pentru investiţii pe termen lung. Aproximativ 35% dintre firmele din România au investit în îmbunătăţirea eficienţei energetice în ultimul an, aproape de media UE de 40%. BNR și BEI, parteneriat lung Patru din cinci firme româneşti chestionate în EIBIS au identificat disponibilitatea de personal calificat ca un obstacol în calea investiţiilor. Lipsa de personal calificat a fost o problemă în special la firmele de producţie industrială (87%) şi de infrastructură (81%). "Felicit BEI pentru implicarea şi susţinerea constantă pentru angajarea tuturor părţilor interesate din România, prin această serie de evenimente. A devenit deja o tradiţie, aceasta fiind cea de-a şasea conferinţă pe care o găzduim şi o co-organizăm împreună. România şi BEI au un lung istoric de parteneriat fructuos, care a generat proiecte în sectoare importante ale economiei. Am încrederea că vom continua să construim pe baza acestui parteneriat important, abordând provocările şi oportunităţile în continuă schimbare. [...] În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse", a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Digital - da, energie - ba Discursul principal al vicepreşedintelui BEI, Lilyana Pavlova, şi cel al guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, precum şi prezentarea directorului departamentului economic al BEI, Debora Revoltella, au evaluat starea economiei româneşti, percepţiile întreprinderilor cu privire la provocările cu care se confruntă şi oportunităţile apărute în contextul tranziţiei verzi. Firmele româneşti au devenit mai digitale, au dezvoltat mai des produse noi şi şi-au scurtat lanţurile de aprovizionare. Acum folosesc tehnologii digitale avansate la fel de des ca în Statele Unite şi UE, conform rezultatelor EIBIS. Cu toate acestea, în faţa noilor şocuri, vulnerabilitatea persistă. Firmele româneşti sunt mai susceptibile să sufere din cauza costurilor ridicate ale energiei şi a înăspririi condiţiilor de finanţare. În general, firmele au o perspectivă negativă asupra viitorului, în special în ceea ce priveşte climatul economic. Accesul la finanţare este îngrijorător. Proporţia firmelor româneşti care au declarat că se confruntă cu constrângeri de finanţare (15,2%) depăşeşte media UE (6,2%) şi este cel mai ridicat procent înregistrat până acum pentru România în seria Sondajului BEI. Tranziția ecologică, o problemă "Mediul economic actual din România face ca investiţiile publice şi private în energie regenerabilă să fie extrem de rentabile. Sprijinul politic în Europa trebuie să se asigure că implementarea unor astfel de investiţii nu durează prea mult, pentru a menţine competitivitatea pe piaţa globală. Utilizarea tuturor finanţărilor disponibile României, inclusiv a fondurilor UE din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, al Invest EU şi al programelor operaţionale 2021-2027 este esenţială. Combinarea resurselor disponibile de granturi ale UE cu împrumuturi, capitaluri proprii, resurse proprii sau alte forme de instrumente financiare va fi crucială pentru a promova o economie mai ecologică în România şi capacitatea acesteia de a se baza pe resurse energetice sigure şi previzibile. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Există, de asemenea, o mare nevoie ca firmele şi autorităţile publice să abordeze lipsa de personal calificat şi de finanţare necesare pentru tranziţia ecologică", a declarat directorul Departamentului economic al BEI, Debora Revoltella. Banca Europeană de Investiţii (BEI) a prezentat joi rezultatele Sondajului său anual de investiţii în România, în cadrul unui eveniment organizat împreună cu Banca Naţională a României. Sondajul arată că, în medie, firmele din România au ieşit din pandemie într-o formă relativ bună şi au folosit criza ca pe o oportunitate de schimbare. Sondajul BEI a vizat peste 12.000 de întreprinderi din Uniunea Europeană şi 800 de firme din SUA.

Germania plătește foarte scump schimbările climatice (sursa: Facebook/Bundesregierung)
Mediu

Germania plătește foarte scump schimbările climatice

Germania plătește foarte scump schimbările climatice. Amplificarea fenomenelor meteorologice extreme, consecinţe ale schimbărilor climatice, ar putea costa Germania aproape 1.000 de miliarde de euro până în 2050, potrivit unui studiu comandat de guvernul federal şi publicat luni, relatează AFP. Germania plătește foarte scump schimbările climatice Consecinţele schimbărilor climatice, cum ar fi inundaţiile sau valurile de căldură, ar putea cauza cheltuieli de 910 de miliarde de euro pentru cea mai mare economie a Europei dacă nu se iau măsuri de adaptare, potrivit studiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Această cifră este doar o "estimare scăzută" a posibilelor repercusiuni, a adăugat Ministerul Economiei şi Climei, deoarece modelul analitic utilizat pentru studiu nu a putut lua în considerare toate implicaţiile posibile ale schimbărilor climatice. De exemplu, decesele suplimentare, deteriorarea calităţii vieţii şi dispariţia multor specii de animale şi plante nu au fost incluse "în pofida importanţei lor primordiale", precizează ministerul. Prin urmare, costurile reale generate de schimbările climatice ar trebui deci să fie "semnificativ mai mari" decât estimările studiului. Posibil, "doar" 280 de miliarde de euro În cazul "une schimbări climatice scăzute", costurile s-ar ridica la 280 de miliarde de euro, dacă nu s-ar lua măsuri de adaptare la creşterea temperaturilor. Măsurile preconizate de studiu variază de la dezvoltarea soiurilor de plante rezistente la schimbările climatice la un sistem de irigare mai bun, la investiţii în cercetare publică. Citește și: EXCLUSIV Ucraina nu ne-a furat apa din Dunăre, prin canalul Bâstroe: măsurătorile făcute de Apele Române, la 22 februarie, indicau debite normale pe Chilia Împreună, acestea ar putea compensa "pe deplin" costurile unei "schimbări climatice uşoare" şi ar putea atenua pâna la 60% din scenariul cel mai grav. Potrivit studiului, Germania a suportat deja 145 de miliarde de euro, reprezentând cheltuieli legate de climă între 2000 şi 2021, mai mult de jumătate din cele înregistrate în 2018.

Primul an şcolar modular, fără teze (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primul an şcolar "modular", fără teze

Primul an şcolar "modular", fără teze. Organizarea anului şcolar pe module presupune perioade de învăţare mai scurte şi încă două vacanţe faţă de cele de până acum. Primul an şcolar "modular", fără teze Modulele de învăţare sunt gândite astfel: modulul 1 se va desfăşura în perioada 5 septembrie 2022- 21 octombrie 2022; în urma primului modul, toţi elevii vor avea prima vacanţă în perioada 22 octombrie 2022- 30 octombrie 2022. Modulul 2 va începe pe data de 31 octombrie 2022 şi se va încheie pe 22 decembrie 2022. Citește și: VIDEO Coloniștii și turiștii ruși care se prăjeau la soare în Crimeea fug disperați, de frica rachetelor ucrainene. Imagini virale cu ambuteiaje și mămici rusoaice fugind și plângând A doua vacanţă se va finaliza pe data de 8 ianuarie 2023, iar următoarea zi, luni, 9 ianuarie 2023, va începe cel de-al treilea modul până vineri, 3 februarie 2023, respectiv vineri, 10 februarie 2023, sau vineri, 17 februarie 2023, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră