vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: schimb

11 articole
Internațional

Serviciile de informaţii olandeze limitează cooperarea cu SUA

Pentru prima dată, serviciile de informaţii olandeze au recunoscut public că transmit mai puţine informaţii către partenerii americani, în special către CIA şi NSA. Motivul: îngrijorările privind politizarea informaţiilor şi posibilele încălcări ale drepturilor omului în timpul administraţiei preşedintelui Donald Trump, potrivit unui interviu publicat de cotidianul Volkskrant. Olanda, mai prudentă în colaborarea cu CIA şi NSA Directorul AIVD (Serviciul General de Informaţii şi Securitate), Erik Akerboom, şi şeful serviciului militar de informaţii MIVD, Peter Reesink, au confirmat în interviu că Olanda a devenit mai selectivă în partajarea informaţiilor sensibile cu partenerii americani. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Într-adevăr, uneori nu mai comunicăm anumite lucruri”, a recunoscut Reesink. La rândul său, Akerboom a declarat că „decidem de la caz la caz dacă împărtăşim sau nu informaţii”. Cei doi oficiali au subliniat că relațiile cu SUA rămân funcționale și cordiale, dar că evaluarea fiecărui schimb de informații este acum obligatorie pentru a preveni eventuale abuzuri politice sau încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului. „Suntem foarte atenţi la politizarea serviciilor de informaţii” „Nu evaluăm ceea ce se întâmplă la nivel politic în SUA, dar suntem foarte atenți la politizarea serviciilor de informații și la încălcarea drepturilor omului”, a explicat Akerboom. Afirmațiile marchează o schimbare notabilă de ton în raport cu partenerul strategic american, într-un context global dominat de neîncredere și tensiuni geopolitice. Cooperarea europeană, consolidată în contextul războiului din Ucraina Pe fondul deteriorării încrederii în parteneriatul transatlantic, Țările de Jos și-au intensificat colaborarea cu serviciile europene – în special cu cele din Regatul Unit, Germania, Franţa, Polonia și țările nordice. Războiul din Ucraina și amenințarea tot mai mare din partea Rusiei au accelerat acest proces, au subliniat cei doi șefi ai serviciilor olandeze. Avertisment: crește numărul atacurilor cibernetice din Rusia și China Akerboom și Reesink au tras un semnal de alarmă privind atacurile cibernetice tot mai frecvente și sofisticate lansate de Rusia și China. Potrivit Akerboom, Rusia reușește zeci de atacuri cibernetice pe an împotriva țintelor din Olanda, vizând instituții, infrastructuri și companii strategice. China, avertizează oficialii, a devenit o „superputere cibernetică”, capabilă să rivalizeze cu Statele Unite. Beijingul, acuzat de operațiuni de spionaj asupra cetățenilor olandezi Conform datelor AIVD, serviciile chineze desfășoară „operațiuni de acces apropiat” asupra jurnaliștilor, funcționarilor și angajaților companiilor olandeze care călătoresc în China. În cadrul acestor operațiuni, dispozitivele electronice ale țintelor sunt accesate și datele extrase sunt analizate ulterior cu ajutorul inteligenței artificiale, în scop de supraveghere și control informațional.

Olanda limitează schimbul de informații cu SUA (sursa: Facebook/Ministerie van Defensie)
Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri (sursa: Telegram/Zelenskiy)
Internațional

Ucraina și Rusia pregătesc un nou schimb de prizonieri: 1.200 de persoane de fiecare parte

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri. Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat, pe 3 august, că Ucraina și Rusia lucrează la un nou schimb de prizonieri de război (POW), care ar implica câte 1.200 de persoane din fiecare tabără. Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri Declarația a fost făcută pe rețelele sociale, după o informare primită de la secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu „A fost convenit un schimb de 1.200 de persoane, iar lucrul la liste este în desfășurare”, a scris Zelenski. Deși nu a oferit un calendar precis, liderul ucrainean a subliniat că se depun eforturi și pentru „deblocarea revenirii civililor”, proces care implică verificarea individuală a fiecărui nume. Acordul, stabilit la Istanbul Acest nou schimb de prizonieri a fost convenit în cadrul celei de-a treia runde de negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Istanbul pe 23 iulie. Secretarul Consiliului de Securitate, Rustem Umerov, a precizat că Ucraina a acceptat un schimb umanitar care vizează peste 1.200 de persoane. În cadrul negocierilor, Zelenski a reiterat prioritățile Kievului: întoarcerea copiilor ucraineni răpiți și obținerea unui armistițiu imediat. Totuși, în pofida presiunilor, Moscova a refuzat din nou oprirea ostilităților, acceptând doar un nou schimb de prizonieri. Schimburi succesive de prizonieri Acest al treilea acord urmează unei serii de schimburi efectuate în urma rundelor anterioare de negocieri. De la a doua rundă de discuții din 2 iunie, Ucraina și Rusia au efectuat nouă schimburi de prizonieri, în baza înțelegerilor stabilite atunci. Prima rundă de negocieri directe de la Istanbul, desfășurată pe 16 mai, a marcat reluarea dialogului oficial între cele două state, după o pauză îndelungată. Cu toate că nu s-a ajuns la un acord de pace, părțile au căzut de acord asupra unui schimb istoric: 1.000 de prizonieri pentru 1.000, cel mai amplu schimb din cadrul conflictului de până acum. Ucraina a repatriat aproape 6.000 de persoane Președintele Zelenski a declarat, într-o intervenție din 28 iulie, că de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, Ucraina a reușit să aducă acasă 5.857 de cetățeni prin intermediul schimburilor de prizonieri. Deși negocierile de pace nu au dus până acum la o oprire a conflictului, aceste schimburi umanitare reprezintă una dintre puținele realizări concrete ale dialogului dintre Kiev și Moscova.

Rusia returnează Ucrainei cadavre de ruși (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Moscova trimite Ucrainei și cadavre de soldați ruși, nu doar ucraineni. Nu e clar dacă e o eroare

Rusia returnează Ucrainei cadavre de ruși. Rusia a predat Ucrainei, în cadrul unui schimb recent de rămășițe ale soldaților căzuți în luptă, cadavre amestecate ale militarilor ucraineni și ruși, potrivit ministrului ucrainean de Interne, Ihor Klimenko.  Cel mai amplu schimb de rămășițe umane Afirmațiile lui Klimenko vin după un nou schimb între cele două țări, în urma negocierilor de pace de la Istanbul. Citește și: Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari Potrivit oficialului ucrainean, Kievului i-au fost returnate 6.057 de corpuri, în timp ce Rusia a primit doar 78. Negocierile din 2 iunie au vizat cel mai mare schimb de prizonieri și trupuri ale soldaților uciși, dar nu s-a ajuns la un armistițiu. Rusia returnează Ucrainei cadavre de ruși Ministrul de Interne ucrainean a descris procesul de identificare ca fiind „considerabil complicat” din cauza stării cadavrelor. În unele cazuri, părțile unui singur corp erau împărțite în mai mulți saci și returnate în momente diferite. De asemenea, Klimenko a declarat că Rusia a inclus trupuri ale propriilor soldați în transferul către Ucraina, „intenționat sau accidental”. Ipoteze: manipulare cinică sau neglijență „Este posibil ca rușii să fi făcut acest lucru intenționat pentru a mări numărul corpurilor returnate și pentru a îngreuna munca experților noștri medico-legali. Sau poate este vorba de aceeași neglijență tipică față de propriul popor”, a adăugat ministrul. Rusia acuză, Ucraina dezminte Pe 7 iunie, Rusia a susținut că Ucraina a refuzat un nou transfer de cadavre și a publicat imagini cu trupuri ale soldaților ucraineni stocate în camere frigorifice. Kievul a respins acuzațiile, afirmând că imaginile au fost filmate pe teritoriul rus, nu într-un loc desemnat pentru schimb. Pericolul unei ample campanii de dezinformare Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a anunțat că Rusia pregătește o nouă campanie de manipulare mediatică, vizând schimburile de prizonieri programate în jurul datei de 20 iunie. Potrivit autorităților ucrainene, planul include distribuirea de liste false cu ucraineni declarați morți, care în realitate ar fi în viață, pentru a provoca reacții de furie în rândul populației.

Ciolacu, cel mai mare tun imobiliar (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, cel mai mare tun imobiliar

Ciolacu, cel mai mare tun imobiliar. Chioșcul lui Marcel Ciolacu din Buzău a făcut acum aproape zece ani o afacere demnă de magia neagră. Sau roșie, dar cu trei trandafiri. O covrigărie cumpără o pășune Pe scurt, potrivit unei investigații a Recorder, firma de covrigi a lui Ciolacu din Buzău a cumpărat în 2003 o pășune în județul Buzău cu 260 de euro. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Apoi, "pe 2 decembrie 2003, LUCIA COM ’94 (firma lui Marcel Ciolacu la acea dată - n.r.) face o tranzacție foarte profitabilă. Schimbă pășunea de 9.359 mp din rural cu o pădure de 9.358 mp aflată în intravilanul orașului Buzău, pe Șoseaua Nordului de azi, lângă Vamă. Pădurea e luată de la Direcția Silvică Buzău, iar contractul de schimb e semnat personal de Marcel Ciolacu. Direcția Silvică Buzău era controlată – cum e și acum – de PSD.", arată Recorder. Mai mult, pădurea intravilană primește (chiar înainte să se facă schimbul) "aprobare de scoatere a pădurii din circuitul silvic și de defrișare completă". Ciolacu, cel mai mare tun imobiliar După 12 ani, s-a copt investiția, mai arată sursa citată: "în decembrie 2015 a vândut restul terenului defrișat unui retailer de materiale de construcții. LUCIA COM ’94 a încasat atunci 438.476 de euro (cu TVA). De 1.700 de ori mai mult decât plătise inițial pe pășunea dată la schimb.". Fără a se ști de această vânzare la vremea respectivă, ziarul „România Liberă” observă miracolul contabil că o patiserie din Buzău reușește să scoată profit mediu net de 27.000 de euro pe lună și îl întreabă pe viceprim-ministrul de atunci, Marcel Ciolacu, de unde vin banii și unde s-au dus. Răspunsul său a fost scurt, dar elocvent: "Nu știu, nu eu administrez firma".

Hoțul din tavan, "turnat" din pușcărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Hoțul din tavan, "turnat" din pușcărie

Hoțul din tavan, "turnat" din pușcărie. Informaţii extraordinare despre jaful de zeci de mii de euro de la casa de schimb valutar din Complexul Era Park. Hoțul din tavan, "turnat" din pușcărie În acest caz, autorii sunt doi bărbaţi din Republica Moldova: unul dintre ei, un spărgător de top din ţara vecină. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD La care a apelat al doilea, care avea nevoie de bani pentru o operaţie salvatoare de cancer, la o clinică specializată din Germania. Un amănunt deosebit de interesant: anchetatorii din Iaşi nu aveau nicio pistă după câteva luni de cercetări, însă, efectiv, i-a lovit norocul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia l-a recuperat pe negustorul morții (sursa: Twitter/President Biden)
Internațional

Rusia l-a recuperat pe "negustorul morții"

Rusia l-a recuperat pe "negustorul morții". Statele Unite şi Rusia au efectuat un schimb de deţinuţi, în cadrul căruia baschetbalista americană Brittney Griner, încarcerată în Rusia pentru posesie de droguri, a fost predată către SUA în schimbul traficantului rus de arme Viktor Bout, au anunţat oficial Washingtonul şi Moscova. Rusia l-a recuperat pe "negustorul morții" Schimbul a fost efectuat joi pe aeroportul din Abu Dhabi. Preşedintele american Joe Biden şi vicepreşedinta Kamala Harris au vorbit la telefon cu Brittney Griner. Liderul de la Casa Albă a declarat în faţa presei că baschetbalista este în drum spre SUA. Ea fusese condamnată în Rusia la nouă ani de închisoare pentru trafic cu droguri, după ce fusese arestată pe un aeroport din Moscova încercând să intre în Rusia cu cannabis asupra sa. Citește și: România și Bulgaria nu au fost acceptate în spațiul Schengen. Au votat împotrivă Austria și Olanda, dar aceasta din urmă a precizat că se opune doar Bulgariei. Croația, primită Viktor Bout, traficant de arme notoriu, supranumit "Negustorul Morţii" într-o biografie din 2007, era închis în SUA după ce fusese capturat în Thailanda în 2008 de agenţi americani ce i-au întins o capcană pretinzând că ar fi cumpărători de arme.

Băieţii deştepţi liberali, nouă lovitură imobiliară (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Băieţii deştepţi" liberali, nouă lovitură imobiliară

"Băieţii deştepţi" liberali, nouă lovitură imobiliară. Afacerea imobiliară a „băieţilor deştepţi” apropiaţi de PNL a fost desăvârşită în plenul Consiliul Local. "Băieţii deştepţi" liberali, nouă lovitură imobiliară O firmă va construi un ansamblu rezidenţial cu până la 12 etaje pe un fost teren public (3.370 mp) din strada Cicoarei. Asta, după ce firma a dat la schimb Primăriei o altă suprafaţă (1.281 mp) pe care nu putea construi nimic. Citește și: Ipoteza că Rusia a sabotat conductele Nord Stream capătă greutate: Kremlinul se plânge că pierde „gaz scump”, uitând că arde cantități impresionante doar ca să nu-l livreze Europei Proiectul imobiliar a fost unul dintre cele mai controversate din istoria recentă a CL. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rată la bancă, înjumătățită de instanță (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Rată la bancă, înjumătățită de instanță

Rată la bancă, înjumătățită de instanță. Un cuplu de ieșeni își va plăti ratele la bancă la un curs de peste două ori mai mic decât cel actual. Rată la bancă, înjumătățită de instanță Cei doi au obținut obligarea băncii la folosirea unui curs al francului elvețian de 2,22 lei, față de 5,18 lei cât este el acum. Raționamentul judecătorilor a fost simplu: nici specialiștii băncii nu au putut anticipa brusca devalorizare a leului față de francul elvețian. Citește și: Kremlinul vede că o parte din rezerviști părăsesc Rusia în grabă, dar consideră „o exagerare” că ar fi mulți care fac asta Atunci, cum s-ar putea aștepta ca doi ieșeni oarecare să poată face acest lucru? Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova, la schimb cu Brittney Griner (sursa: vanityfair.com)
Internațional

"Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova

"Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova. Un diplomat rus a confirmat sâmbătă că Moscova şi Washingtonul discută despre un posibil schimb de prizonieri care îi implică mai ales pe un traficant de arme rus reţinut în Statele Unite şi pe baschetbalista americană Brittney Griner, reţinută în Rusia, informează AFP. "Negustorul morții", Viktor Bout, spre Moscova Statele Unite au declarat în repetate rânduri că au făcut o "ofertă considerabilă" pentru a obţine eliberarea a doi americani reţinuţi în Rusia, baschetbalista Brittney Griner şi un fost soldat american, Paul Whelan. Potrivit presei americane, aceştia vor fi schimbaţi cu un celebru traficant de arme rus reţinut în Statele Unite, Viktor Bout, supranumit "negustorul morţii". Bout a fost arestat în Thailanda în 2008 şi ispăşeşte o pedeapsă de 25 de ani de închisoare în Statele Unite. Cariera sa extraordinară a fost una dintre inspiraţiile pentru filmul "Lord of War" în care Nicolas Cage joacă rolul unui traficant de arme cinic. Prima confirmare a Rusiei "Discuţiile pe tema foarte sensibilă a unui schimb (de prizonieri) au loc prin canale alese de preşedinţii noştri", a declarat directorul departamentului America de Nord din cadrul Ministerului rus de Externe, Aleksandr Darciev. Numele citate de presa americană "sunt într-adevăr luate în considerare. Rusia caută de mult timp să obţină eliberarea lui Viktor Bout", a adăugat el într-un interviu publicat sâmbătă de agenţia de presă rusă TASS. Citește și: Moscova își vrea traficantul de arme înapoi: Viktor Bout e prizonier în SUA, Rusia ar face un schimb de deținuți " continuă şi ar trebui să dea roade dacă, bineînţeles, Washingtonul (...) are grijă să nu cadă în propagandă", a spus Darciev. Este prima oară când Moscova a confirmat că au loc discuţii cu privire la un posibil schimb care îl implică pe Bout. Kremlinul a reproşat de mai multe ori Washingtonului că a făcut declaraţii publice despre negocierile în curs de desfăşurare. Baschetbalista Griner și țigara electronică cu canabis Aceste discuţii s-au accelerat după condamnarea la începutul lui august a baschetbalistei Griner la nouă ani de închisoare pentru trafic de canabis. În vârstă de 31 de ani, această jucătoare de 2,06 metri, considerată una dintre cele mai bune din lume, este judecată după ce a fost arestată în luna februarie la sosirea pe aeroportul moscovit Şeremetievo, când era în posesia unor ţigări electronice şi a unui "lichid care prezenta un miros special" de ulei de canabis, conform serviciului federal al vămilor ruse. Cazul său a căpătat o semnificaţie geopolitică în contextul crizei dintre Moscova şi Washington, legată de ofensiva rusă din Ucraina.

Moscova îl vrea pe Viktor Bout (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Moscova îl vrea pe Viktor Bout

Moscova îl vrea pe Viktor Bout. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a afirmat vineri că Moscova este pregătită să discute pe canalele diplomatice existente despre un schimb de deţinuţi cu Washingtonul, transmite Reuters. Moscova îl vrea pe Viktor Bout "Suntem gata să discutăm despre acest subiect, dar în cadrul canalului care a fost convenit de către preşedinţii Putin şi Biden", a spus Lavrov. Citește și: Un traficant de arme rus care a folosit și România în afacerile sale, posibil returnat în Rusia în schimbul baschetbalistei americane deținute la Moscova Un tribunal din Rusia a condamnat-o joi pe baschetbalista americană Brittney Griner la nouă ani de închisoare pentru trafic de droguri, verdict catalogat drept "inacceptabil" de preşedintele american Joe Biden. Tribunalul din Himki, din apropiere de Moscova, a găsit-o pe baschetbalistă vinovată de posesie şi trafic de droguri şi a condamnat-o la "nouă ani de detenţie într-o colonie penitenciară", a declarat judecătoarea Ana Sotnikova. Casa Albă a făcut oferta unui schimb De asemenea, Griner primit o amendă de 1 milion de ruble (16.000 de dolari). Avocaţii săi au anunţat că sportiva va face apel la decizie. Preşedintele SUA Joe Biden a denunţat vehement condamnarea baschetbalistei americane. "Este inacceptabil şi cer Rusiei să o elibereze imediat pentru a-şi putea reîntâlni soţia, apropiaţii şi coechipierii", a îndemnat el într-un comunicat postat imediat după anunţarea verdictului. Casa Albă a "îndemnat" joi Rusia să accepte "oferta serioasă" de schimburi de prizonieri, cu scopul de a obţine întoarcerea în Statele Unite a baschetbalistei Brittney Griner şi a altui cetăţean american, Paul Whelan, transmite AFP. Baschetbalista și-a recunoscut vina "Am făcut o ofertă substanţială pentru a-i aduce acasă pe ea şi pe Paul Whelan. Îndemnăm Rusia să accepte această propunere", a declarat purtătoarea de cuvânt Karine Jean-Pierre, denunţând "detenţia abuzivă" a jucătoarei de baschet, condamnată joi în Rusia la nouă ani de închisoare pentru trafic de droguri. Arestată în 17 februarie pe aeroportul Şeremetievo din Moscova pentru că avea în bagaj cartuşe de ţigară electronică cu conţinut de ulei de haşiş, sportiva şi-a recunoscut deja vinovăţia, dar a susţinut săptămâna trecută că nu intenţiona să ia drogurile cu ea şi că probabil le-a împachetat din greşeală, când se pregătea să se întoarcă dintr-o vacanţă în SUA la echipa sa, UMMC Ekaterinburg din Rusia.

Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România (sursa: stiri.tvr.ro)
Internațional

Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România

Traficantul Viktor Bout, ramificații în România. Ea este o vedetă a baschetului profesionist american, acuzată că avea ulei de hașiș în bagaj. El este un celebru traficant de arme rus, cunoscut sub numele de „Negustorul Morții”, care ispășește o pedeapsă de 25 de ani închisoare în SUA, pentru că a plănuit să vândă arme unor oameni care intenționau să ucidă americani. Un târg extrem de complicat Iar Kremlinul pare interesat să le lege sorțile, într-o potențială înțelegere cu administrația Biden care le-ar aduce amândurora libertatea, scrie The New York Times. Disparitatea mare dintre cazurile lui Brittney Griner și Viktor Bout evidențiază dificultatea extremă cu care s-ar confrunta președintele american Joe Biden dacă ar căuta un schimb de prizonieri pentru a obține eliberarea baschetbalistei din WNBA, aflată în detenție la Moscova. Administrația Biden, reticentă în a crea situații ce ar putea duce la arestarea sau răpirea americanilor din străinătate, s-ar afla sub presiune ca să justifice eliberarea unui lord al crimei organizate precum Vikotr Bout. Griner, "deținută pe nedrept" În același timp, Biden este sub presiune pentru a o elibera pe Griner, care a fost arestată pe un aeroport din zona Moscovei în februarie și pe care Departamentul de Stat a clasificat-o ca fiind „deținută pe nedrept”. Acest lucru reflectă îngrijorarea că Kremlinul își testează pârghia în confruntarea tensionată dintre Statele Unite și Rusia asupra Ucrainei. Săptămâna trecută, zeci de grupuri americane reprezentând oameni de culoare, femei și LGBTQ, au trimis o scrisoare în care îl îndeamnă pe Joe Biden să „încheie o înțelegere pentru a o aduce pe Brittney acasă, în America, imediat și în siguranță”. Procesul lui Brittney Griner a început săptămâna trecută și a fost amânat până joi. Schimb de prizonieri? Viktor Bout, în vârstă de 55 de ani, un fost ofițer militar sovietic care a făcut avere în traficul global de arme înainte de-a fi prins într-o operațiune federală, ar putea fi prețul afacerii. Oficialii ruși îl vor de ani de zile pe Bout, iar în ultimele săptămâni instituțiile de presă ruse au legat direct cazul lui de cel al lui Griner. Unii, inclusiv serviciul de știri de stat Tass, au susținut chiar că discuțiile cu Washingtonul pentru un posibil schimb sunt deja în curs, lucru pe care oficialii americani nu îl confirmă. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Avocatul newyorkez al lui Bout, Steve Zissou, a declarat într-un interviu că oficialii ruși fac presiuni pentru a-l elibera pe acesta, care a fost condamnat în 2011 pentru că s-a oferit să vândă arme, inclusiv rachete antiaeriene, agenților federali sub acoperire, deghizați în membri ai Forțelor Armate Revoluționare din Columbia (FARC). Zissou a spus că s-a întâlnit cu Anatoly I. Antonov, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, în iunie la Washington și că oficialul rus i-a spus că eliberarea lui Bout este o prioritate „uriașă” pentru guvernul rus. Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România Afacerile lui Viktor Bout au trecut și prin România. În primăvara lui 2001, garda de coastă din Cuba aresta trei cetăţeni americani înarmaţi cu pistoale mitralieră de fabricaţie românească AK-47. Incidentul survenise la puţine zile după ce poliţia britanică descinsese la un depozit de muniţie al Armatei Republicane Irlandeze în care, printre alte arme, se afla şi un stoc consistent de AK-47. Acelaşi tip de arme fusese identificat şi în dotarea rebelilor congolezi. Nu mai puţin de 20.000 de astfel de pistoale mitralieră, fabricate la Cugir, fuseseră exportate în mod legal în Uganda, printr-un broker slovac – însă, cumva, din acel punct, au ajuns în mâinile insurgenţilor într-o zonă cu un conflict atât de sângeroas ca cel din Congo. În lunile ce au urmat acestor descoperiri, un anume personaj, considerat de unii ca fiind „mare” în piaţa contrabandei cu arme şi de alţii ca fiind, de fapt, doar un pion, a fost văzut făcând naveta între Moscova şi Bucureşti, potrivit Știrile TVR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră