duminică 20 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

savonea

64 articole
Justiție

Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea, judecătorul Grădinaru - instigator (surse)

Cum a decis CSM să-i facă plângere penală lui Oana Gheorgiu: s-a votat „pentru” cu o majoritate zdrobitoare, au fost 3 voturi contra, iar tovarășul Liei Savonea, judecătorul Daniel Grădinaru ar fi fost „capul răutăților”, susțin surse din acest consiliu.  Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Azi, procurorul Claudiu Sandu a susținut, la Digi 24: „În cursul zilei de ieri (n.r. luni) a avut loc o discuție între membrii aleși ai secțiilor de judecători și de procurori. Au fost exprimate mai multe opinii, dar nu a fost niciun vot”. Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Însă sursele DeFapt.ro îl contrazic, ar fi fost un vot al celor 14 membri aleși ai CSM. Membrii de drept - ministrul Justiției, Radu Marinescu, președinta ICCJ, Lia Savonea, și procurorul general, Alex Florența - nu ar fi participat. Marinescu a declarat public că nu a semnat plângerea penală împotriva vicepremierului Gheorghiu.  Între cei 14 membri aleși ai CSM, trei ar fi votat contra: vicepreședintele CSM Claudiu Sandu, procuror, Daniel Horodniceanu - procuror și judecătoarea Grațiela Milu.  Totuși, la Digi 24, Sandu a părut că apără decizia CSM: „S-a decis formularea acestei plângeri, întrucât s-a considerat că, totuși, campania care nu este întâmplătoare împotriva magistraților a plecat dintr-un punct în care se putea discuta și a ajuns la o instigare la ură împotriva acestei profesii, ceea ce este, cred eu, anormal într-un stat de drept și într-o societate democratică”.  În schimb, judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, ar fi argumentat, la reuniunea CSM, pentru plângerea penală. Grădinaru este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate, și co-autor a unor decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. O serie de publicații îl definesc și drept „judecătorul lui Dragnea”, după ce presa a scris că „s-ar fi implicat masiv în stabilirea completului care să-l judece pe Liviu Dragnea în 2019”. Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea, judecătorul Grădinaru - instigator (surse)
AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu
Politică

AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu

AUR apără pensiile speciale ale magistraților și, indirect, și pe Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție: europarlamentarul acestui partid Gheorghe Piperea a declarat, azi, că pensiile speciale ale magistraților nu sunt un privilegiu. Mai mult, el a apreciat „beneficiile patrimoniale” ale acestora trebuie să fie „consolidate”.  Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva lui Gheorghiu: toți care cârtim putem fi băgați la pușcărie AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea Piperea a mai afirmat că „asistăm la un tir neîntrerupt de torpile la adresa Curții de Casație în principal”, ceea ce „este extrem de periculos”.  „În primul rând, pentru că nu este vorba despre un privilegiu aici, ca să-i poți spune pensie specială. Privilegiu ar fi, de exemplu, pentru cine știe ce personaj care a lucrat prin aparatul de stat 5-6 ani de zile și pentru acest motiv primește o casă, de exemplu, cum ar fi cazul ex-președinților. Ăsta ar fi un privilegiu, ăsta ar fi un tip de pensie specială. Magistrații, și vă vorbesc, cum să spun, ca un participant la ceea ce înseamnă lupta judiciară, business-ul judiciar, sistemul judiciar, magistrații plătesc un CAS și un CASS, la fel ca noi.  Atâta doar că banii aceștia nu se duc către casa de pensii, așa cum se duc banii noștri, ci se duc direct în bugetul de stat și de acolo li se plătesc și salariile, și după aceea, și pensiile, și celelalte indemnizații. Deci, diferența este doar de denumire. În consecință, și salariile, și pensiile magistraților sunt, cel puțin în parte, contributive, la fel cum sunt și ale noastre. Asta este unu la mână. În al doilea rând, dacă vrem să avem o independență reală a justiției, și nu una, cum să-i spun, teatrală, și nu una care se apără cu mânuțele alea în mână, pe care scrie «Luați laba de pe justiție», în stradă sau pe treptele de la Palatul Justiției, atunci trebuie ca ceea ce s-a consolidat în ani de zile, ca parte a beneficiilor patrimoniale pe care le aduce această funcție, demnitate în stat plină de toate restricțiile și complicațiile din lume, trebuie să rămână consolidat”, a spus Piperea, într-un interviu pentru site-ul stiripesurse.ro. Ulterior, într-o postare pe Facebook, el a spus că Gheorghiu ar trebui anchetată pentru modul în care a gestionat fondurile pentru spitalul „Dăruiește Viața”. „Poate că, în cazul concret al acestei doamne vicepremier, se verifică și onestitatea colectării de fonduri pentru spitalul «privat», cine știe…”, a scris, plin de speranță, europarlamentarul AUR. 

Atac fără precedent al președinților curților de apel împotriva Guvernului, în apărarea Liei Savonea
Justiție

Atac fără precedent al președinților curților de apel împotriva Guvernului, în apărarea Liei Savonea

Atac fără precedent al președinților curților de apel împotriva Guvernului, în apărarea Liei Savonea: aceștia susțin că „lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti”.  Citește și: Șeful DIICOT Sălaj, care câștigă 32.000 de lei net lunar, se declară "jignit" de Oana Gheorghiu În scrisoarea semnată de toți președinții curților de apel, inclusiv de cel al Curții Militare de Apel, Savonea este apărată insistent. Atac fără precedent al președinților curților de apel împotriva Guvernului, în apărarea Liei Savonea Scrisoarea începe cu afirmația: „Președinții curților de apel din România își exprimă public sprijinul față de Înalta Curte de Casație și Justiție și față de președintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea”. Ei mai afirmă: „considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanței supreme, ci o slăbire a justiției în ansamblu” „Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului” „Reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii. „Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile „valori” după care se ghidează structura statală a ţării” „Ne alăturăm, în mod solidar, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție” „Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea” Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a susţinut că această campanie fără precedent de denigrare a instanţei supreme şi a judecătorilor ”reprezintă acţiuni concertate de destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicaţi oameni politici, grupurile de presiune şi formatori de opinie afiliaţi acestora”. ICCJ a transmis, vineri, că aceste acţiuni produc emoţii publice puternice şi sunt stimulate de interpretări denaturate a naturii juridice a faptelor şi procedurilor, de subminare deliberată a încrederii publice în sistemul de justiţie.

Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său
Eveniment

Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său

Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său: aproximativ 18 milioane de euro, plus despăgubiri pentru anii de pușcărie, explică fostul ministru al Justiției, Ana Birchall.  Citește și: Cel mai înalt funcționar public de la Justiție, secretarul general Bogdan Mateescu, odă lui Savonea pentru că l-a "spălat" pe Dan Voiculescu Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu „Dan Voiculescu poate scăpa de închisoare, poate scăpa de plata a 80 milioane €, statul român poate fi obligat să îi returneze TOT – inclusiv 18 milioane € – și poate cere despăgubiri pentru anii petrecuți în pușcărie!”, arată Birchall într-o postare pe Facebook.  Fostul demnitar PSD explică de ce s-ar putea ajunge aici. „Analiza efectelor deciziei ÎCCJ/ Lia Savonea în cazul Camelia Bogdan: În ce privește efectele imediate, decizia d-nei Lia Savonea, președinta ÎCCJ, deschide calea revizuirii integrale a condamnărilor din dosarul ICA, inclusiv în ce privește confiscările dispuse în dosar. Astfel: Potrivit art. 453 alin. 1 lit. d) Cpp, o hotărâre judecătorească definitivă poate fi revizuită atunci când un judecător din completul care a pronunțat hotărârea a săvârșit o infracțiune în legătură cu acel dosar, ceea ce a influențat soluția pronunțată. Prin decizia dată de Lia Savonea s-a stabilit că fosta judecătoare Camelia Bogdan a săvârșit în cadrul dosarului ICA ( Dan Voiculescu) fapte care se circumscriu infracțiunii de abuz în serviciu. Faptele sunt prescrise (nu se mai poate aplica pedeapsă), dar simpla constatare a infracțiunii este suficientă pentru revizuirea completă a condamnărilor și confiscărilor din 2014. Consecințe directe: Hotărârea dnei Lia Savonea are putere de lucru judecat și va conta decisiv într-o cerere de revizuire! Consecințe pentru cazul ICA/Dan Voiculescu cu termen în 26 septembrie: Scapă de condamnarea penală. Scapă de plata celor 80 milioane € către stat (60 milioane + peste 20 milioane € produsul infracțiunii). Statul român ar putea fi obligat să îi returneze TOT ce i s-a confiscat – inclusiv aproximativ 18 milioane €. Poate cere despăgubiri pentru anii petrecuți în pușcărie. Impact juridic mai larg: Această hotărâre a dnei Lia Savonea deschide calea ca orice hotărâre judecătorească să poată fi cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, fiind suficient să se dovedească o aplicare greșită a legii, cu rea credință”, a arătat Birchall.   Ea propune modificarea Codului Penal prin „extinderea infracțiunii de represiune nedreaptă (art. 283 CP), astfel încât să includă și elementele care acum sunt subsumate abuzului în serviciu”.

Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu
Politică

Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu

Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general, Alex Florența, de complicitate la spălarea lui Dan Voiculescu: „Complicitate instituțională: Revizuirea dosarului ICA are loc cu avizul autorităților române, inclusiv al Procurorului General. Nicio instituție nu a intervenit pentru a-mi proteja drepturile, deși incompatibilitatea era evidentă”,a a firmat ea, într-un drept la replică trimis site-ului luju.ro.  Citește și: Cel mai înalt funcționar public de la Justiție, secretarul general Bogdan Mateescu, odă lui Savonea pentru că l-a "spălat" pe Dan Voiculescu Camelia Bogdan explică, în acest drept la replică, că nu a fost niciodată cercetată penal sau judecată pentru vreo infracțiune. Fosta judecătoare Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la spălarea lui Voiculescu „Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 11 septembrie 2025 nu reprezintă o constatare a vinovăției mele, ci o modificare abuzivă și nelegală a temeiului juridic al unei ordonanțe de clasare, schimbându-se formularea din «faptă nu există» în «faptă este prescrisă». Această schimbare nu are fundament procedural și juridic, întrucât acțiunea penală nu a fost pusă în mișcare, nu am fost audiată, nu am avut calitate procesuală, și nu am beneficiat de dreptul la apărare sau de judecată în dublu grad de jurisdicție. A susține că «am comis abuz în serviciu» în aceste condiții este o afirmație defăimătoare, nelegală și profund manipulatoare, care induce în eroare opinia publică și încalcă grav prezumția de nevinovăție. În dosarul nr. 2655/1/2023, doamna judecător Lia Savonea a reținut în mod abuziv că aș fi comis o faptă penală prescrisă, în coautorat, fără a nominaliza celălalt presupus coautor – judecătorul Mihai Mihalcea – deși acesta a fost parte în completul care a pronunțat condamnarea în dosarul ICA și a fost ulterior promovat la Înalta Curte, unde a respins cererea mea de recuzare. În lipsa punerii în mișcare a acțiunii penale, doamna Savonea avea obligația legală să dispună trimiterea cauzei la Parchet sau, cel mult, să constate că faptele sunt prescrise, fără a reține în sarcina mea o acuzație penală, chiar și prescrisă. Repet: nu am avut calitate de suspect, nu am fost audiată, nu mi s-a comunicat nicio acuzație, nu am fost citată, și nu am avut posibilitatea de a-mi exercita dreptul la apărare”, a explicat judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la zece ani de închisoare.  „Decizia din 11 septembrie 2025 nu anulează hotărârea penală nr. 888/08.08.2014. Ea vizează o plângere împotriva unei ordonanțe de clasare și nu are efecte directe asupra condamnării. A susține contrariul este o inducere în eroare a opiniei publice”, mai spune ea.  În sfârșit, potrivit Cameliei Bogdan, „Savonea a fost direct implicată în repartizarea dosarului ICA în anul 2014, în calitate de președinte al Curții de Apel București. A judecat astfel propria conduită, într-un context în care se invocă constituirea unui grup infracțional organizat”. 

În ziua în care Savonea îl "spăla" pe Voiculescu, un bolnav de cancer a fost refuzat la Curtea de Apel
Eveniment

În ziua în care Savonea îl "spăla" pe Voiculescu, un bolnav de cancer a fost refuzat la Curtea de Apel

În ziua în care însăși Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, îl spăla pe Dan Voiculescu, un bolnav de cancer a fost refuzat la Curtea de Apel București: judecătorii acestei curți au suspendat joi, 11 septembrie, un dosar prin care un bolnav de cancer cerea, printr-o ordonanţă preşedinţială, asigurarea tratamentului. Citește și: Lia Savonea îl spală pe Dan Voiculescu: judecătoarea Camelia Bogdan l-a condamnat abuziv, dar fapta ei s-a prescris. Antena 3 jubilează Secția de judecători a CSM s-a spălat pe mâini de cazul bolnavului de cancer amânat de judecători: „Judecătorii, prin atribuţiile lor, nu pot suplini obligaţia statului de a garanta accesul pacienţilor la tratamente vitale.  Un bolnav de cancer a fost refuzat la Curtea de Apel Suspendarea acestui proces este urmarea protestului magistraților - de fapt, o grevă ilegală - împotriva tăierii pensiilor lor special. Inițial judecătorii au anunțat că vor judeca toate cauzele cu caracter urgent, în special în ceea ce priveşte stabilirea tratamentelor medicale. În aceeași zi, joi, 11 septembrie, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a decis că judecătoarea Camelia Bogdan este vinovată de abuz în serviciu, dar fapta s-a prescris. Decizia a fost luată în dosarul 2655/1/2023, iar Savonea a admis plângerile formulate de Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SĂ, Grupul Industrial Voiculescu și Compania SA, Sorin Pantiș, Jean Cătălin Sandu și Vlad Nicolae Săvulescu împotriva ordonanței de clasare dispuse de PICCJ față de Camelia Bogdan pentru modul în care a soluționat dosarul ICA. Parchetul de pe lângă ICCJ apreciase că, în cazul acuzațiilor împotriva Cameliei Bogdan, „fapta nu există”.  Citește și: Cât este pensia medie a unui pensionar obișnuit ca procent din salariul mediu. Care este situația magistraților Prin decizia luată de Savonea, s-a deschis calea revizuirii dosarului ICA, iar Dan Voiculescu ar putea lua înapoi milioane de euro, banii pe care i-a plătit până acum statului din prejudiciul de peste 60 de milioane de euro.  Din prejudiciul de 60.482.615 euro se recuperase, până în 2023 - când au apărut ultimele date - doar circa nouă milioane de euro.

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult
Justiție

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult

Lia Savonea și judecătorii ÎCCJ au trimis o plângere-fluviu la CCR pentru că premierul Ilie Bolojan îi pune să muncească prea mult: sesizarea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu are 40 de pagini. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Savonea este președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).  Din cei 101 judecători ai Curții, la ședința la care a fost adoptată această sesizare au fost prezenți 86. Potrivit unor surse, toți cei 86 au votat pentru sesizarea CCR. Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult În plângere, judecătorii ÎCCJ contestă, printre altele, eliminarea bonificației de 1% pentru magistrații care se pensionau după 25 de ani de activitate. „Eliminarea pe viitor a majorării pensiei de serviciu a magistraților pentru fiecare an ce depășește vechimea de 25 de ani necesară obținerii acesteia, în cazul celor care îndeplineau sau îndepliniseră condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, încalcă principiul neretroactivității, deoarece suprimă un drept cert și determinat, recunoscut persoanelor care, din loialitate față de profesie, și-au continuat activitatea dincolo de momentul în care aveau o vocație efectivă la pensionare”, se arată în plângerea ICCJ.  Judecătorii explică CCR cum le taie Bolojan pensia specială: „Diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu rezultată, pe de o parte, din micșorarea procentului luat în calcul pentru stabilirea acestui cuantum, iar, pe de altă parte, ca urmare a creșterii numărului lunilor care sunt avute în vedere pentru stabilirea mediei veniturilor salariale care intră în baza de calcul asupra căruia se aplică procentul astfel diminuat (procentul este scăzut de la 80% la 55%, iar numărul lunilor luate în calcul pentru stabilirea mediei salariale este crescut de la 48 la 60 de luni de activitate înainte de data pensionării), la care se adaugă celelalte condiționări impuse de Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare, majorarea procentului aplicat ca penalizare pentru accesarea anticipată a pensiei de serviciu, înlăturarea pentru viitor a beneficiului bonificației de 1% pentru fiecare an adăugat peste vechimea de 25 de ani, înlăturarea începând cu data de 1 octombrie 2025 a beneficiului actualizării procentuale a pensiei de serviciu în raport cu indemnizația brută lunară a magistraților din activitate, ş.a. - sunt de natură să afecteze dreptul magistraților la pensia de serviciu, în substanţa sa, și, astfel, să aducă o atingere gravă principiului independenței justiției consacrat prin art. 124 alin. (3) din Constituție (...) Acest aspect este relevat, o dată în plus, de limitarea la maxim 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate a cuantumului pensiei de serviciu, această limitare având scopul de a împiedica orice posibilitate ca venitul magistraților pensionați să se apropie de venitul avut în perioada de activitate”, se arată în plângere. 

Fără precedent: după Savonea, și șefa CSM refuză să discute cu ministrul Justiției criza din sistem
Justiție

Fără precedent: după Savonea, și șefa CSM refuză să discute cu ministrul Justiției criza din sistem

Fără precedent: după Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, și șefa CSM, judecătoarea Elena Costache, refuză să discute cu ministrul Justiției despre criza din sistem. Citește și: Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea Costache a devenit celebră când a spus că o pensie în cuantum de 70% din salariul net, care ar duce la 14.000 de lei pentru judecătorii de Curte de Apel sau 11.000 de lei pentru judecătorii de Tribunal, este mică. Șefa CSM refuză să discute cu ministrul Justiției criza din sistem „Ca urmare a invitației transmise Consiliului Superior al Magistraturii de a participa la o întâlnire de lucru privind măsurile prevăzute în Programul de Guvernare 2025-2028, care va avea loc la data de 4 septembrie 2025, ora 10.00, prin prezenta vă comunicam că din partea Consiliului Superior al Magistraturii nu va participa niciun reprezentant având în vedere contextul actual caracterizat de atacurile fără precedent asupra justiției”, a transmis, sec, Costache către ministerul Justiției.  Costache n-a precizat cine din Guvern a „atacat” justiția.  Și șefa ICCJ, Lia Savonea, a formulat un mesaj asemănător către ministrul Justiției, pesedistul Radu Marinescu: „Înalta Curte de Casație și Justiție nu va participa la o întâlinire organizată într-un moment extrem de dificil pe care justiția îl traversează. Prin felul în care a fost concepută și mediatizată pare, mai degrabă, un exercițiu de imagine decât un dialog real” Marinescu a invitat, la 4 septembrie, mai multe instituții - printre care Parchetul General, Baroul său Uniunea Notarilor - pentru a discuta despre digitalizarea instanțelor; actualizarea taxelor judiciare de timbru și folosirea lor pentru finanțarea investițiilor în infrastructura judiciară; eficientizarea punerii în aplicare a procedurii administrării probelor de către avocați sau consilieri juridici sau sancțiuni eficiente și disuasive pentru procesomani.

Încă un afacerist dubios, "spălat" de Înalta Curte, controlată de Savonea: beizadeaua Micula ar putea scăpa de o pedeapsă cu închisoarea
Eveniment

Încă un afacerist dubios, "spălat" de Înalta Curte, controlată de Savonea: beizadeaua Micula ar putea scăpa de o pedeapsă cu închisoarea

Încă un afacerist dubios, spălat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), controlată de Savonea: beizadeaua Victor Micula, un milionar din Oradea, ar putea scăpa de o pedeapsă de 15 luni de închisoare. Acesta este fiul afaceristului Viorel Micula, unul dintre patronii European Drinks. Citește și: Ciucă sugerează că Ciolacu locuia cu Sorina Docuz într-o vilă de protocol: „Sunt sigur că nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2” În ultimele luni, de când ÎCCJ este sub controlul, de facto, al Liei Savonea,, această instanță a anulat mai multe condamnări, folosind recursul în casație. Cel mai scandalos exemplu este al lui Mario Iorgulescu, a cărui pedeapsă de peste 13 ani pentru omucidere a fost desființată de un complet din care făcea parte chiar Savonea. Încă un afacerist dubios, spălat de Înalta Curte, controlată de Savonea Și condamnarea lui Dan Voiculescu la zece ani de închisoare pentru corupție este în curs de revizuire la Tribunalul București. Victor Micula a fost pedepsit, în mai 2024, la 15 luni de închisoare cu suspendare pentru că, în 2019, a tras cu o armă semiautomată, de calibru 7,62 mm, pe un pod din Oradea. El participa la o cursă de mașini, iar viteza pe care ar fi atins-o era de circa 220 km/h, scria Libertatea. „Concret, Victor Micula e acuzat că, în 2019, în timpul unei curse de maşini pe străzile orașului, a tras pe un pod din Oradea cu o puşcă letală semiautomată, „marca UM Sadu (WUM), de calibrul 7,62x39 mm”, luată de la un amic, Cristian Matei, dar şi că după respectivul episod, în decurs de o singură lună, a cumpărat 10 arme și sute de cartușe, în valoare de 40.000 euro, prin intermediul unui interpus”, scrie Bihoreanul. Deocamdată nu există o motivare a ICCJ în cazul Micula.

ANALIZĂ Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde Lia Savonea va fi președinte. Planul, conceput de Florin Iordache când Dragnea conducea PSD
Politică

ANALIZĂ Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde Lia Savonea va fi președinte. Planul, conceput de Florin Iordache când Dragnea conducea PSD

Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde Lia Savonea va fi, extrem de probabil, președinte din 2025. Acesta este, de fapt, un proiect mai vechi, conceput în perioada regimului Dragnea de Florin Iordache. În 2019, mai multe publicații au scris că Iordache se întâlnea cu Lia Savonea în casele conspirative ale PSD. Citește și: Ciolacu recunoaște ceea ce DeFapt.ro a arătat acum un an: poartă pantofi italienești, produși manual, de circa 1.500 de dolari Ciolacu vrea să dea CCR pe mâna Înaltei Curți, unde Savonea va fi președinte Potrivit unor surse politice din PSD, și acum, cel care a aranjat manevra prin care Daniela Șoșoacă era scoasă din cursa pentru prezidențiale - pentru a-l propulsa pe George Simion în turul II - ar fi tot Florin Iordache, coordonat de Viorel Hrebenciuc. Luni seara, după ce CCR a publicat controversata motivare în cazul Șoșoacă, Marcel Ciolacu și-a anunțat intenția de a „reforma” instituția. „Motivarea Curții Constituționale în cazul doamnei Șoșoacă întărește discuția privind necesitatea unei ample reforme a CCR. Această discuție trebuie să plece de la realitatea că procedura actuală transformă CCR într-o instanță care nu îi oferă celui în cauză dreptul la apărare sau recurs. De aceea, consider că între BEC și CCR ar trebui să existe un filtru de legalitate pe care îl poate asigura doar Înalta Curte de Casație și Justiție. De aici trebuie să pornim discuția, pentru a nu exista nicio urmă de îndoială”, a scris Ciolacu. Deși CCR este dominat de oamenii PSD - decizia în cazul Șoșoacă a fost luată de patru judecători propuși de acest partid, plus unul susținut de UDMR - Ciolacu ar prefera să-i dea control deplin Liei Savonea, care are toate șansele să fie viitorul președinte al ICCJ, după ce expiră mandatul Alinei Corbu. Acesta s-ar termina în iunie 2025. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol În plus, reforma lui Ciolacu ar fi complet contrară cutumelor europene, unde mai toate țările au curți constituționale separate de curtea supremă. Aceste curți constituționale sunt independente de puterea judiciară.

EXCLUSIV Decizia Liei Savonea de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată de judecătorul Dan Enescu: Suntem în prezența unei fapte intenționate
Justiție

EXCLUSIV Decizia Liei Savonea de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată de judecătorul Dan Enescu: Suntem în prezența unei fapte intenționate

Decizia Liei Savonea și a colegei ei de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Adraina Ispas, de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu de condamnarea pentru omor, desființată de judecătorul Dan Enescu: „În mod evident, în prezenta cauză, recurentul a acceptat posibilitate producerii rezultatului socialmente periculos, moartea unei persoane”. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Modul în care Dan Enescu s-a opus deciziei judecătoarelor Savonea și Ispas, care au anulta sentința de condamnare a lui Iorgulescu pentru omor și au dispus rejudecarea, apare în motivarea opiniei separate formulate de acest judecător. Completul de la ICCJ care a judecat cererea de recurs în casație formulată de Iorgulescu a fost format din Savonea, Ispas și Enescu. Decizia Liei Savonea de a salva beizadeaua Mario Iorgulescu, desființată Ce a arătat judecătorul Enescu în motivarea sa: „După pătrunderea în intersecție și observarea autoturismului de culoare închisă care circula pe banda nr. 1, inculpatul Iorgulescu Gino Mario a apăsat mai tare pedala de accelerație (chiar înainte de a se urca pe scuar), viteza autoturismului crescând în timpul manevrelor de trecere pe lângă vehiculul închis la culoare până la 162 km/h, în condițiile în care în acele momente autoturismul inculpatului era urcat cu partea stângă pe scuarul ce despărțea sensurile. Din momentul în care a pătruns în intersecție și până în momentul coliziunii, viteza vehiculului a crescut în mod constant până la 162 km/h, iar accelerația a ajuns la 100%, pentru ca ulterior să scadă la 80% pentru o jumătate de secundă, iar viteza să scadă până la 143 km/h în momentul coliziunii (din cauza urmelor de frecare dintre roțile vehiculului și bordura pe care a urcat). Următorul moment este cel al impactului, în care autoturismul avea viteza de 143 km/h, iar pedala de accelerație era apăsată la maximum” „Susținerile recurentului cu privire la modul în care s-a produs accidentul omit să menționeze faptul că acesta conducea având o îmbibație alcoolică mult peste limita legală, fiind și sub influența drogurilor, că viteza de deplasare era una ce depășea limita de viteză pentru sectorul de drum, că a pătruns pe culoarea roșie a semaforului într-o intersecție, că nu a existat un obstacol în calea sa pentru ca să fie nevoie de o manevră de evitare, ci doar acesta nu a mai putut menține banda pe care era angajat din cauza vitezei excesive”. „În mod evident, în prezenta cauză, recurentul a acceptat posibilitate producerii rezultatului socialmente periculos, moartea unei persoane, conducerea unui autoturism cu o viteză excesivă pe o șosea circulată, pătrunderea pe culoarea roșie a semaforului și accelerarea continuă a autovehiculului, inclusiv după momentul în care acesta a pierdut controlul volanului și a lovit scuarul de separație, demonstrează, fără tăgadă, că nu suntem în prezența unei fapte comise din culpă, ci a unei fapte intenționate. Distincția clară dintre cele două forme de vinovăție rezultă din lipsa de reacție a recurentului în combaterea pericolului evident pe care îl crease, acesta accelerând la maxim până în momentul impactului, fără a schița cel mai mic gest din care să rezulte că dorește să evite producerea rezultatului socialmente periculos, accidentul de circulație, care în condițiile concrete nu putea avea alte rezultate decât unele letale”. „În măsura în care am fi în prezența unei fapte comise din culpă, recurentul ar fi trebuit, măcar în ultimul moment, să încerce să evite prin orice manevră, frânare, virare, producerea accidentului de circulație”, mai arată Enescu. Savonea și Ispas nu văd nici o intenție de a ucide Însă judecătoarele Savonea și Ispas au avut o altă opinie și s-au impus: „În fapt, s-a reţinut că inculpatului Iorgulescu Gino - Mario i s-a imputat că, la data de 08.09.2019, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, conducând autoturismul marca Aston Martin model DBS cu nr. de înmatriculare B052885 cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate, a trecut pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe, accelerând până la 162 de km/h”. „Elementele de fapt reţinute relevă situaţia tipică a unui accident de circulaţie care a avut drept rezultat decesul unei persoane din culpa exclusivă a conducătorului auto (inculpatul) care nu a respectat dispoziţiile legale ce reglementează regimul circulaţiei pe drumurile publice (a circulat cu viteză excesivă, peste limita legală, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice şi a consumului de substanţe interzise). În cazul de faţă, instanţele de fond şi apel au reţinut infracţiunea de omor. Infracţiunea prevăzută de art.188 Cod penal se comite, din punct de vedere al elementului material, printr-o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei. Or, situaţia de fapt relevă, aşa cum s-a menţionat anterior, un accident rutier, definit prin chiar prescripţia normativă ca fiind un eveniment (art. 75 din OUG nr.195/2002)”, se arată în motivarea judecătoarelor Ispas și Savonea. Mario Iorgulescu fusese condamnat la 13 ani și opt luni de închisoare pentru omor. Nu este clar când va începe rejudecarea.

Dan Voiculescu salută anularea condamnării lui Mario Iorgulescu și intervenția în acest dosar a Liei Savonea, judecătoarea favorită a lui Liviu Dragnea
Eveniment

Dan Voiculescu salută anularea condamnării lui Mario Iorgulescu și intervenția în acest dosar a Liei Savonea, judecătoarea favorită a lui Liviu Dragnea

Dan Voiculescu salută anularea condamnării lui Mario Iorgulescu și intervenția în acest dosar a Liei Savonea, judecătoarea favorită a lui Liviu Dragnea. Patronul de facto al Antenei 3 preia, pe blogul său, un editorial din Lumea Justiției, luju.ro, scris de Răzvan Savaliuc. “Cea mai virulentă publicație împotriva reformelor din justiție (Luju.ro) a fost plătită de grupul infracțional organizat al lui Marian Vanghelie cu 58 de mii de euro, în tranșe de 4,8 mii € pe lună, timp de un an (...) Platforma Luju.ro (Lumea Justiției) este controlată (prin Jurindex Media) de jurnalistul Răzvan Savaliuc, o prezență constantă în platourile Antena 3 și România TV, fost angajat la ziarul Ziua pe vremea lui Sorin Roșca Stănescu., scris site-ul Captura.ro în ianuarie 2023. Citește și: EXCLUSIV Pacient cu infarct lăsat să vomite pe trotuar, sedat și oxigenat defectuos la „Sf. Pantelimon”, în final ucis de încă un infarct. La plângerea fiului, s-a deschis dosar penal Acum, Savaliuc le laudă pe judecătoarele care l-au salvat pe Mario Iorgulescu, spre încântarea lui Dan Voiculescu. Însă, la final se poate observa o amenințare la adresa judecătorilor care continuă să dea condamnări, cărora li se transmite că deciziile lor ar putea fi anulate de gruparea Savonea de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), iar ulterior acești judecători ar putea răspunde material și penal. Dan Voiculescu își intitulează preluarea din luju.ro “Dumnezeu să-i judece și să le dea ce merită“. DeFapt.ro a scris din octombrie 2023 că n site apropiat Antenei 3, Luju, începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Dan Voiculescu salută anularea condamnării lui Mario Iorgulescu “Bravo, Lia Savonea! Bravo, Adriana Ispas! Bravo pentru soluția din cazul Mario Iorgulescu, dată în calea extraordinară a recursului în casație, în condițiile unui linșaj mediatic infernal și ale unor intervenții politico-judiciare mizerabile (...) Trebuie spus din capul locului ca de când fosta președintă a CSM, judecătoarea Lia Savonea, a venit la Secția penală a ICCJ, recursul în casație nu mai este o vorbă goală în paginile Codului de procedură penală, ci a devenit o cale extraordinară de atac efectivă. Lia Savonea și alți colegi ai ei – precum Adriana Ispas, Luminița Criștiu Ninu, Hermină Iancu, Eleni Marcu, Mihai Udroiu, dar și alții, pentru care ne scuzăm dacă nu i-am amintit – restabilesc, practic, imaginea șifonată a Înaltei Curți din vremea Binomului Coldea (SRI) – Kovesi și repun legea în matca ei. Chiar dacă printre ei se mai afla unii judecători de tip Dan Andrei Enescu, care o țin gaia-matu cu opinii separate pentru condamnare, chiar și în cazuri care impuneau de pe scaun achitarea, cum s-a și întâmplat în unele dosare. Asta e: unii au boala pușcăriei… că doar așa te remarcai pe vremea Binomului Coldea-Kovesi. Realizați cât de important este că recursul în casație să se judece pe bune la Înaltă Curte? Acest lucru este echivalent cu responsabilizarea tuturor judecătorilor care dau sentințe de condamnare definitivă. Care dacă știu că dacă aruncă un om nevinovat în pușcărie, prin hotărâre definitivă, pot ajunge să răspundă penal, material și disciplinar“, a scris Savaliuc. “Să dea Dumnezeu să se repopuleze Înalță Curte și marile instanțe cu cât mai mulți judecători de talia Liei Savonea și a colegilor ei!“, își încheie editorialul jurnalistul admirat de Dan Voiculescu, fost turnător al Securității și condamnat penal pentru corupție.

Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne
Eveniment

Sumele astronomice pe care statul român să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: circa două spitale regionale ultramoderne

Sumele astronomice pe care statul român trebuie să le plătească în 2024 magistraților care au dat statul în judecată ca să primească salarii mai mari: ele echivalează cu costurile a circa două spitale regionale ultramoderne. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro Informațiile apar într-o investigație Rise Project, „Justiția, imprimeria personală de bani a magistraților din România”. În octombrie 2023, DeFapt.ro a prezentat un document al ministerului de Finanțe care arăta că magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, dar încă neachitate la acel moment, ajungeau la 3,2 miliarde euro. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Sumele astronomice pe care statul trebuie să le plătească magistraților „În ultimii douăzeci de ani, magistrații români și-au majorat singuri veniturile, pronunțând sute de hotărâri judecătorești prin care i-au impus statului obligația de a le plăti mai mulți bani decât fuseseră prevăzuți de lege. Oferindu-și, în mod discreționar, sume de bani pe care Parlamentul și Guvernul nu fuseseră de acord să li le acorde, magistrații au încălcat Constituția, violând principiul separației puterilor în stat. Frazele pe care le-ați citit mai sus nu reprezintă o opinie jurnalistică. Sunt părerea — reformulată într-un registru jurnalistic — a Curții Constituționale a României, a unor foști procurori generali, a unui fost procuror-șef al DNA, a unor profesori de drept, a unor judecători de instanțe obișnuite și, parțial, a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată în investigația Rise Project. Citește și: Decizie istorică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție: contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă Investigația Ries Project arată că: Între ianuarie 2013 și noiembrie 2022, creșterile salariale pe care magistrații și le-au acordat singuri – lor și personalului auxiliar din Justiție – l-au costat pe contribuabilul român 1,13 miliarde de euro. În februarie 2024, potrivit datelor ministerului de Finanțe, datoriile către magistrații care au câștigat în instanță salarii mai mari ajunseseră la 1,4 miliarde de euro. Din această sumă, 200 de milioane de euro sunt dobânzile Spitalul regional de la Iași va costa doar 700 de milioane de euro, adică jumătate din pretențiile pentru 2024 ale magistraților. Investigația Rise Project mai arată că printre cei care au deschis calea acestor procese se află controversata judecătoare Lia Savonea, considerată o apropiată a PSD, și fostul procuror Codruț Olaru. Poți citi aici întreaga investigație „JUSTIȚIA, IMPRIMERIA PERSONALĂ DE BANI A MAGISTRAȚILOR DIN ROMÂNIA”. În anul fiscal 2022, Savonea a primit indemnizații în valoare de circa 530.000 de lei.

Beizadeaua Mario Iorgulescu ar putea scăpa, după ce a fost condamnat pentru că, drogat fiind, a ucis un om cu mașina. Judecătoarea Ispas de la ICCJ a admis recursul în casație
Justiție

Beizadeaua Mario Iorgulescu ar putea scăpa, după ce a fost condamnat pentru că, drogat fiind, a ucis un om cu mașina. Judecătoarea Ispas de la ICCJ a admis recursul în casație

Beizadeaua Mario Iorgulescu ar putea scăpa, după ce a fost condamnat la 13 ani și opt luni de închisoare pentru că, drogat fiind, a ucis un om cu mașina. Citește și: EXCLUSIV Legături periculoase ale judecătoarei care-l poate scăpa pe Mario Iorgulescu: fiica sa ia bani de la o firmă favorizată de fostul primar Daniel Tudorache, prietenul lui Gino Iorgulescu Judecătoarea Adriana Ispas, de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), a admis „în principiu” cererea de recurs în casație formulată de condamnat. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Iorgulescu era beat criță și plin de droguri, la momentul la care a ucis un om, arată motivarea sentinței sale, publicată de Curtea de Apel București. În prezent, el este refugiat în Italia. Mario Iorgulescu ar putea scăpa Judecătoarea Adriana Ispas de la ICCJ, cea care a deschis posibilitatea ca Iorgulescu să scape, mai este menționată în presă pentru că: a) alături de Lia Savonea a luat o decizie în favoarea prescrierii dosarelor de mare corupție și b) a fost singurul magistrat din completul de trei de la Curtea de Apel Constanța care s-a pronunțat împotriva sentinței primite de afaceristul Sorin Strutinsky, condamnat definitiv la peste zece ani de închisoare. Totuși, Ispas a refuzat cererea de suspendare a executării pedepsei primite de Mario Iorgulescu în octombrie anul trecut. „În temeiul art. 440 alin. 4 C.pr.pen., admite în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul Iorgulescu Gino Mario împotriva deciziei penale nr. 1485/A din 18 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti – Secția a II-a Penală, în dosarul nr. 20691/3/2020 (892/2023). Trimite cauza în vederea judecării recursului în casa?ie, Completului nr. 6. Fixează termen de judecată, în ședință publică, la data de 28 martie 2024, cu citarea părţilor. Se va încunoştiinţa apărătorul ales al recurentului inculpat Iorgulescu Gino Mario despre termenul fixat în cauză. Respinge cererea de suspendare a executării hotărârii atacate, formulată de recurentul inculpat Iorgulescu Gino Mario. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 martie 2024”, se arată în minuta ICCJ. Mario Iorgulescu s-ar afla internat într-o clinică privată din Italia, părinţii săi reuşind să-l scoată din ţară cu un avion privat, imediat după accident. Însă, în martie 2023 el își bătea joc de justiția din România. „Vă garantez că nu o să fac o zi de pușcărie”, a declarat el la Pro TV.

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. ICCJ respinge mesajele „insidioase” și „ofensatoare” ale CSM
Eveniment

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. ICCJ respinge mesajele „insidioase” și „ofensatoare” ale CSM

Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM, în legătură cu împărțirea banilor de salarii. După ce, marți, secția de judecători a CSM i-a trimis o listă publică de întrebări Alinei Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), azi, adunarea generală a judecătorilor de la ICCJ s-a solidarizat în unanimitate cu șefa instituției. Scandal fără precedent între judecătorii de la Înalta Curte și cei din CSM În comunicatul ICCJ se vorbește despre „declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator” și pur și simplu li se spune judecătorilor de la CSM că nu este de competența lor s-o întrebe pe Corbu - care gestionează bugetul tuturor instanțelor - cum a distribuit banii de salarii. Discuția este generată de faptul că, după ce judecătorii au câștigat sume uriașe la salarii dând statul în judecată, ministerul de Finanțe a putut achita doar o parte din aceste drepturi câștigate de magistrați. Finanțele au transmis către ICCJ mai multe tranșe de bani pentru plata salariilor restante, dar ICCJ le-ar fi împărțit discreționar, distribuind sume mai mari către judecătorii acestei instanțe. Citește și: A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii Pe de altă parte, conflictul de acum se datorează și tensiunilor între gruparea Savonea și Alina Corbu. Cum răspunde acum ICCJ întrebărilor transmise de secția de judecători a CSM: „În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia. Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,«elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor» şi la ,«emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.» Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se arată în Rezoluția Adunării Generale a judecătorilor ICCJ. Unanimitate în ICCJ „În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”, mai arată magistrații. Rezoluția a fost adoptată în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră