joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: savonea

43 articole
Justiție

Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM

Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, a fost linșată ca la Antena 3 de colegii ei din CSM, secția judecători: a fost acuzată că a mințit, i s-au ținut lungi discursuri de înfierare și a fost chestionată dacă a fost vreodată la Judecătoria Lehliu Gară. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Acum câteva zile, Milu a arătat că 65% din funcțiile de conducere din instanțe sunt numite prin delegare. Potrivit lui Milu, „actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional”.  Însă, în ședința CSM din 27 ianuarie, judecătorul Liviu Odagiu a deschis ședința cu un atac la Milu, complet în afara ordinii de zi. „Din situația existentă la nivelul de compartimentului de resurse umane, rezultă că avem anumite instanțe unde funcțiile de conducere nu au fost niciodată ocupate prin concurs, începând cu anul 2008 – și mă refer, de exemplu, la Judecătoria Lehliu Gară, cea mai veche funcție de conducere neocupată vreodată prin concurs. Niciodată acolo un judecător nu a dorit să-și asume funcția de conducere prin concurs. Putem continua cu Târgu Bujor (2012 – data vacantării funcțiilor), Măcin (2015), Darabani (2016), Caransebeș (2018). Sunt doar câteva exemple (...) La Judecătoria Hațeg, prima delegare a colegei noastre judecător (n.r. Lavinia Borca) a avut loc în anul 2024, când era singurul judecător din instanță. Tot doamnei colege i-am prelungit delegarea cu încă 6 luni. Și aș vrea, dacă doriți, să-i explicați colegei noastre de la Judecătoria Hațeg cine ați fi vrut dumneavoastră în aceste condiții să conducă Judecătoria Hațeg? Sau poate că nu era necesar să fie condusă această instanță de o anumită persoană? Și care este, în concret, modalitatea prin care, de exemplu, în cazul Judecătoriei Hațeg (fără a fi singura instanță, că mai sunt și altele), modalitatea concretă prin care la Judecătoria Hațeg ar putea să fie numit prin concurs un președinte, ca să nu mai ajungem să ținem sistemul sub control prin intermediul acestor delegări”, i-a spus Odagiu lui Milu.  Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM După acest prim atac, moderat, a preluat cuvântul judecătorul ÎCCJ Daniel Grădinaru, partenerul Liei Savonea într-o serie de decizii controversate: „Mi se pare tendențios, pentru că se induce o idee falsă (...) Dar prin modul în care ați alcătuit materialul, la prima citire, prima dată mi-a sărit în ochi și am spus că este un fals, este o minciună”. Odagiu a revenit în discuție și a spus că Milu o umilește pe judecătoarea care conduce acum judecătoria Hațeg: „Spuneți-i dânsei, în concret, care este modalitatea prin care la acea instanță poate fi ocupată funcția de conducere, astfel încât colega noastră să nu aibă impresia nici că este umilită de un vot prin care s-a respins o propunere de prelungire a delegării, nici să nu aibă impresia că cumva dumneavoastră, ca reprezentantă a întregului sistem judiciar, nu v-ați aplicat îndeajuns asupra Judecătoriei Hațeg și că nu cunoașteți care este situația de acolo. Explicați-i dânsei, nu nouă!” Milu: „Nu am să răspund acestui interogatoriu”.  Liviu Odagiu: „Aceasta este o poziție asumată, pe care dumneavoastră trebuie să v-o asumați în fața unor colegi, să le spuneți de ce nu ați votat”. (...) Liviu Odagiu: „Judecătoria Lehliu Gară – ați trecut vreodată pe acolo?” Ramona Milu: „Da. Cred că este suficient acest interogatoriu. Mulțumesc”.  Liviu Odagiu: „Nu este un interogatoriu. Sunt întrebări concrete despre o situaţie pe care dumneavoastră refuzaţi s-ocontextualizaţi. Ați aruncat niște cifre brute, știind foarte bine la ce vor duce aceste cifre”.  Urmează momente în care Odagiu și Alin Ene lansează în serie diferite acuzații și îi cer lui Milu să răspundă.  Liviu Odagiu: „Nu vreau să trecem. Îmi pare rău, dar vreau un răspuns concret, doamna judecător, dacă este posibil. Nu sunt posibile jumătățile de adevăr. Adevărul este unul singur”.  Alin Ene: „Mai am ceva de spus în completarea a ceea ce ați spus și dumneavoastră, și domnul Grădinaru. Ce observ eu că s-a întâmplat aici este că s-au prezentat niște date statistice fără context – și asta este o jumătate de adevăr care se numește manipulare. Și dacă avem după 8 luni în care noi ne chinuim să demontăm manipulările și dezinformările din afara sistemului, uite că a venit vremea să încercăm să le demontăm și pe cele din interior! Probabil era de așteptat să vină, că e natural”.  Lia Savonea: „Vreau să-i răspund domnului Ene, că spune că nu a văzut un context. Eu vă contrazic. Contextul e foarte clar. E contextul conjuncturii – nu e vizibil? Despre asta vorbim, de fapt” Alin Ene: „Exact ce am spus...” Lia Savonea: „Doamna judecător s-a făcut vocea acestui ecou al conjuncturii. Din păcate, în opinia mea. Cum e lumea acum? E nemulțumită. Ce poți să faci să livrezi un discurs de succes? Să amplifici cumva, dacă poți, această nemulțumire, s-o ții aprinsă, să nu cumva să se stingă, nu cumva să se clarifice. Mie așa mi se pare, cel puțin”.  Ramona Milu: „Pentru că simt nevoia să am ultimul cuvânt în această ședință acuzatorială la adresa mea: vreau să vă spun că mă bucură faptul că am avut ocazia să ne justificăm fiecare opțiunea pe această chestiune. Pe de altă parte, continui să fiu îngrijorată (și poate că nu suficient de tare asupra acestui aspect) asupra faptului că eu cred că sunt o problemă sistemică funcțiile de conducere. Continui să cred acest lucru”.   

Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM Foto: captură youtube
Cum ține gașca Savonea Justiția sub control Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Cum ține gașca Savonea Justiția sub control: 65% din funcțiile de conducere, date prin delegare

Cum ține gașca Savonea Justiția sub control: 65% din funcțiile de conducere, date prin delegare, arată datele judecătoarei Ramona Grațiela Milu din CSM. Informațiile ei au fost publicate de site-ul clujust.ro. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Cum ține gașca Savonea Justiția sub control Milu scrie despre situații de „delegare dublă”, respectiv delegarea în funcții de conducere a unor judecători aflați deja în delegare în funcții de execuție de la alte instanțe. Ea oferă două exemple de la controversata Curte de Apel București: judecătoarea Pencea Adriana, delegată în funcție de execuție de la Tribunalul Giurgiu și delegată ca vicepreședinte al Curții de Apel București pentru o perioadă mai mare de un an judecătoarea Udrea Mirela Zina, delegată în funcție de execuție de la Tribunalul Giurgiu și delegată ca președinte al Secției a IV-a civilă a Curții de Apel București pentru o perioadă mai mare de un an Potrivit lui Milu, „actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional”.  Ce arată analiza judecătoarei din CSM: Din 657 funcții de conducere (președinte, vicepreședinte de instanță, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare, respectiv 65,44%. La acestea se adaugă 7 funcții de conducere la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nu este prevăzută o procedură transparentă și concurențială pentru delegare, în care judecătorii să se poată înscrie sau să își exprime acordul. Doar în situații izolate a existat o formă de competiție informală, determinată de manifestarea interesului mai multor colegi În anul 2025, în cadrul Secției pentru judecători: au fost dispuse 345 delegări în funcții de conducere; au fost aprobate 521 prelungiri de delegări. Un record a fost înregistrat în ședința din 9 iulie 2025, când s-au dispus: 50 delegări și 91 prelungiri de delegări „Susțin, de principiu, revenirea la ocuparea prin concurs a funcțiilor de vicepreședinte, similar funcțiilor de președinte, așa cum prevedea legislația anterioară anului 2022. Orice funcție de conducere trebuie să fie ocupată printr-o procedură obiectivă și competitivă, care să confere legitimitate, profesionalism și autoritate reală”, propune judecătoarea. 

Mario Iorgulescu, protejat de Savonea, își bate joc: „Justiția din România n-are ce să-mi facă mie” Foto: captură video
Justiție

Mario Iorgulescu, protejat de Savonea, își bate joc: „Justiția din România n-are ce să-mi facă mie”

Mario Iorgulescu, protejat de Savonea, își bate joc: „Justiția din România n-are ce să-mi facă mie”, a spus el, într-un live pe rețelele sociale. În iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis recursul în casaţie al lui Mario Iorgulescu, iar dosarul a fost rejudecat la Curtea de Apel.   În favoarea lui Iorgulescu ar fi decis Lia Savonea și Adriana Ispas, în timp ce Dan-Andrei Enescu a vrut să respingă recursul. Ulterior, Curtea de Apel i-a redus sentința la opt ani de închisoare, de la 15 ani.  Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Mario Iorgulescu, protejat de Savonea, își bate joc: „Justiția din România n-are ce să-mi facă mie” Acum, Iorgulescu - refugiat în Italia - a făcut un live alături de Fulgy, fiul lăutarilor Ioniță și Viorica de la Clejani, implicat în scandaluri legate de consumul de droguri și internat în urmă cu 5 ani la Spitalul Clinic de Psihiatrie Obregia. „Ăla era drogat mort și nu zic nimic. Era drogat mort, era culpă comună. Dacă se respecta legea, era culpă comună. Nici el n-avea ce să caute pe stradă cu 10 grame de cocaină în sânge. Justiția din România n-are ce să-mi facă mie că am acte de handicap. În cel mai rău caz mă duc la pârnaie. Și nici la pârnaie n-au ce să-mi facă pentru că și acolo am protecție”, a susținut Iorgulescu, citat de Golazo.  Acum câteva zile, Iorgulescu a dat un interviu pentru CanCan în care a spus: „Eu cu tata am fost mereu o echipă, ieșeam la șprițuri împreună, beam împreună, plecam noaptea câte 3-4 zile de acasă, nu dădea de noi”. 

Diversiunea Savonea demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate” Foto: ICCJ
Eveniment

Diversiunea Savonea, demontată: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”

Diversiunea Savonea-ICCJ, demontată: afirmația dintr-un comunicat al Înaltei Curți, care afirma că „pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, nu este susținută de datele actuale. În acest moment, partea de subvenție de la stat din pensia specială a unui magistrat depășește de trei ori partea de contributivitate, arată statisticile oferite lunar de Casa Națională de Pensii.  „Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, mai susținea Înalta Curte de Casație și Justiție.  Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Însă datele publice ale Casei Naționale de Pensii contrazic ICCJ: chiar și înjumătățită, acum, pensia specială a unui magistrat va depăși consistent partea bazată pe contributivitate, deci ea va fi în continuare puternic subveționată de la bugetul de stat.  Savonea a mințit: „Pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate” Ce arăta comunicatul ÎCCJ, care invoca expertiza unui contabil autorizat - al cărui nume nu era precizat: „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată”. Se poate observa că expertiza a luat în calcul „un parcurs profesional de 42 de ani”, în condițiile în care acum judecătorii se pensionează după 25 de ani de activitate, iar proiectul guvernului Bolojan crește treptat perioada de activitate.  Întreaga expertiză nu a fost publicată ÎCCJ, ci doar comunicată CCR.  Datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) arată că dacă pensia unui magistrat ar fi redusă acum la maximum posibil, adică 51%, așa-numita pensie de serviciu tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate.  Ultimele date publicate de CNPP sunt din noiembrie 2025 și, potrivit acestor date, pensia medie de serviciu a magistraților este de 25.416 lei. Din această sumă, pensia medie suportată de BASS - adică pe bază de contributivitate - este de doar 7.517 lei, iar cea suportată de bugetul de stat - subvenția plătită de contribuabili - este de 22.259 de lei.  Deci, dacă pensia medie a magistraților s-ar înjumătăți și ar fi de 12.708 lei, ea tot ar fi mai mare decât partea bazată pe contributivitate, iar diferența ar trebui acoperită de la buget.  În 2025, subvenția de la buget pentru pensiile speciale a fost de 1,5 miliarde de lei. Doar 230 de milioane de lei reprezintă contribuţiile magistraților, respectiv 13%. În noiembrie erau 5.768 de magistrați care beneficiau de pensie specială. 

Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia

Lia Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia: un comunicat la Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că, dacă varianta Guvernului, va fi legiferată, pensiile speciale ale judecătorilor de la ÎCCJ se vor reduce cu peste 50%. Această „expertiză de specialitate independentă” va fi depusă de ÎCCJ la CCR. Citește și: Penelistul Hubert Thuma cere aleșilor locali să se coalizeze împotriva guvernului Bolojan Curtea Constituțională a fost blocată sistematic de judecătorii PSD, așa că, teoretic, va lua o decizie privind pensiile speciale ale magistraților pe 16 ianuarie.  Savonea a angajat un expert contabil ca să demonstreze ce dur îi taie Bolojan pensia ICCJ se plânge că guvernul Bolojan vrea să confiște pensiile speciale ale magistraților. „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale. În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: - pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; - pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin; - pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. - pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin. Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Judecătoarea care le-a dat ceai protestatarilor anti-Savonea, anchetată de Inspecția Judiciară Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Judecătoarea care le-a dat ceai protestatarilor anti-Savonea, anchetată de Inspecția Judiciară

Judecătoarea care le-a dat ceai protestatarilor anti-Savonea, Nicoleta Constantinescu, de la Tribunalul Brașov, este anchetată de Inspecția Judiciară. Informația a fost publicată de fostul jurnalist Ionel Stoica. Citește și: AUDIO Nicușor Dan l-a distrus pe angajatul lui Budeanu: a publicat înregistrarea audio care confirmă că aeronavele F-18 au escortat Spartanul în semn de mulțumire pentru Crans-Montana El arată că cercetarea a fost declanșată pe baza unei sesizări anonime.  Judecătoarea care le-a dat ceai protestatarilor anti-Savonea, anchetată de Inspecția Judiciară “N-a mai rezistat mult Lia Savonea: a început deja hărțuirea magistraților vocali care îi contestă dictatura. Inspecția Judiciară, condusă de Roxana Petcu, a deschis un dosar de cercetare disciplinară în cazul judecătoarei Nicoleta Constantinescu, președinta Tribunalului Brașov. Poate o știți pe judecătoarea Nicoleta Constantinescu, președinta Tribunalului Brașov, dintr-o filmare care s-a viralizat în luna decembrie. Atunci, a ieșit alături de vicepreședinta instituției, Nicoleta Lucaciu, pe treptele Tribunalului Brașov și au adus ceai, într-un termos, protestatarilor revoltați de dezvăluirile din documentarul Recorder – „Justiție capturată” și de cele făcute de judecătorii Raluca Moroșanu și Laurențiu Beșu. Gruparea Liei Savonea era nemulțumită de Nicoleta Constantinescu de mai multă vreme, după ce, în noiembrie 2025, nu a convocat adunarea generală a instanței, așa cum ceruse imperativ Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a demara un protest împotriva măsurilor anunțate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care îi vizau pe magistrați (...)   Cazul Nicoletei Constantinescu a fost declanșat pe baza unui e-mail anonim (facsimil). Aceasta nu este doar o întâmplare izolată: spune foarte mult despre modul în care funcționează, astăzi, Justiția în România – sub presiunea intereselor de grup și a clientelismului, în detrimentul independenței și al legii“, a explicat Stoica.     

Gașca Savonea de la CAB, puci la CCR (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Gașca Savonea de la CAB pregătește un puci la CCR: cine judecă dosarele membrilor Curții

Curtea de Apel București a decis, luni, să amâne pentru 16 ianuarie pronunțarea asupra cererilor depuse de avocata Silvia Uscov (AUR), care contestă numirea judecătorilor Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc la Curtea Constituțională, în contextul scandalului privind pensiile speciale ale magistraților. CCR urmează să discute proiectul privind pensiile speciale Amânarea are loc în condițiile în care, pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională are programată o nouă ședință pentru analiza proiectului Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților, după mai multe amânări din cauza lipsei de cvorum. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Cauzele sunt judecate de Olimpiea Crețeanu, magistrat al Curții de Apel București, cu experiență anterioară la Judecătoria Turnu Măgurele și Judecătoria Sectorului 1 Un al treilea proces deschis de avocata AUR, privind înființarea Comitetului de la Guvern pentru legile Justiției, a fost amânat pentru 12 ianuarie, din motive de procedură. Judecător este Ion Cătălin Daniel. Episod tensionat în sala de judecată În timpul ședinței de luni, a avut loc un dialog tensionat între consilierul juridic al Administrației Prezidențiale și judecătoarea Olimpiea Crețeanu Magistratul l-a avertizat că îl va evacua din sală dacă mai intervine peste ea, în timp ce consilierul a anunțat că va depune cerere de recuzare. Procesele deschise de avocata AUR: ce se contestă Pe 31 decembrie 2025, avocata Silvia Uscov, membră AUR, a depus trei acțiuni în instanță: - Suspendarea decretului prezidențial nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător CCR Pârâți: Președintele României și Dacian Cosmin Dragoș - Suspendarea hotărârii Senatului nr. 64/24.06.2025, prin care Mihai Busuioc a fost numit judecător CCR, la propunerea PSD Pârâți: Senatul României și Mihai Busuioc - Suspendarea deciziei Guvernului din 19 decembrie 2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției Argumentele avocatei: lipsă vechime și nereguli de legalitate Silvia Uscov susține că Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc nu îndeplinesc cerința de vechime minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, Comitetul pentru modificarea legilor Justiției prezintă: - lipsă de bază legală adecvată - suprapuneri cu atribuțiile Ministerului Justiției - lipsă de transparență - criterii neclare de selecție a membrilor - risc de influență politică asupra reformei din Justiție - contradicții cu angajamentele din PNRR Avocata afirmă că, „în calitate de cetățean și avocat”, se consideră afectată de aceste acte. Scandalul de la CCR privind dezbaterile pe pensiile speciale Cele două procese deschise privind numirile la CCR au loc pe fondul scandalului generat de refuzul a patru judecători propuși de PSD, printre care și Mihai Busuioc, de a participa la dezbaterile privind proiectul Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților. Comitetul contestat de avocată a fost înființat la nivelul Guvernului pe 19 decembrie 2025, în urma unor dezvăluiri jurnalistice privind probleme din instanțe și parchete.

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații Foto: Inquam/Ilona Andrei
Justiție

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL din Chiajna, Mircea Minea, partener de afaceri cu familia Savonea: procuroarea Lucia Deriuș vorbește tot mai deschis, într-un interviu pentru Hotnews, despre acest caz. Ea descrie cum un șef de secție din DNA i-a blocat ducerea la îndeplinire a unui mandat judecătoresc de percheziție la Minea.  Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Rise Projects a arătat, în 2023, că Mircea Minea și soțul Liei Savonea, Mihai, au fost asociați într-o afacere imobiliară derulată în această localitate de la marginea Capitalei. Lucia Deriuș relatează că a obținut mandatul de percheziție profitând de faptul că șeful ei era plecat.  Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații „La un moment dat, șeful de secție și adjunctul au fost plecați, iar în locul lor de semnarea adreselor s-a ocupat o colegă. Am profitat de situație și având toate lucrările făcute, am mers la judecătorul de drepturi și am solicitat mandate de percheziție. În aceeași zi am primit mandatele. Când a venit șeful de secție i-am comunicat că am primit mandatele de percheziție și trebuie să le pun în aplicare. Nu vă închipuiți care a fost reacția. Că nu știe cum am obținut semnătura, și i-am spus că uitați colega care v-a ținut locul. Și mi-a spus că nu este de acord, că dacă vreau percheziție să fac o ridicare de înscrisuri”, a arătat Deriuș.  Au urmat mai multe zile în care mandatul pur și simplu nu era pus în executare. „După zece zile, în care nu exista nicio justificare, șeful secției m-a chemat la el și a început să mă certe, mi-a zis: ce vreți să-i faceți? Să-l arestați? (n.r. era vorba despre primarul din Chiajna) I-am zis că nu pot să-l arestez eu, cel mult pot face o propunere, și a continuat «Dar ce vreți să-i faceți?». Credeți-mă acea situație nu are corespondent în niciun fel de experiență din trecut.(...) Erau de față și polițiștii mei și adjunctul secției. Toți am amuțit. După ce mi-am revenit am început să-i spun, vorbind concret despre speță, și i-am explicat că acel inculpat a mai fost trimis în judecată și are sechestru pe tot, că o percheziție ar fi de natură să elucideze foarte multe aspecte, că judecătorul de drepturi și libertăți a încuviințat.  Dar el a continuat pe un ton ridicat, „dar ce vreți să-i faceți?”. Atunci i-am spus că vreau să-i respect drepturile procesuale. Atunci s-a terminat discuția și mi-a zis îți infirm continuarea urmăririi penale, deși ea fusese supusă spre analiză judecătorului de drepturi și libertăți când mi-a fost emis mandatul”, a mai relatat procurorul.  DNA a transmis un răspuns către Hotnews în care nega acuzațiile. 

Procuroarea Deriuș, care a criticat, la Cotroceni, conducerea DNA era pe urmele amicilor lui Savonea Foto: ICCJ
Justiție

Procuroarea Deriuș, care a criticat la Cotroceni conducerea DNA, era pe urmele amicilor lui Savonea

Procuroarea Laura Deriuș, care a criticat, la Cotroceni, conducerea DNA, era pe urmele amicilor lui Savonea, afirmă fostul jurnalist Ionel Stoica, pe Facebook. Stoica a lucrat între 2021 și 2024 pentru primarul USR al Sectorului 1, Clotilde Armand. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Acum, Stoica scrie că Deriuș avea în lucru un dosar care-l privea pe primarul din Chiajna, Mircea Minea. La Cotroceni, procuroarea DNA a arătat cum a intervenit în acest dosar șeful ei din DNA și i-a blocat perchezițiile. Mircea Minea, primar în Chiajna din 1996, a fost implicat în afaceri imobiliare cu Mihai Savonea, soțul Liei Savonea, a arătat o anchetă Rise Project din 2023.  Procuroarea Deriuș, care a criticat, la Cotroceni, conducerea DNA era pe urmele amicilor lui Savonea Ce arată Ionel Stoica:  „ Fostul procuror DNA Laura Deriuș, în prezent procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, a declarat ieri că șefii direcți din DNA i-au blocat perchezițiile într-un dosar important de corupție. Magistratul nu a dat nume în timpul discuțiilor cu Nicușor Dan, dar vă spun eu la cine se referă (știu toți din DNA, s-a discutat pe la colțurile instituției, a vuit atunci parchetul anticorupție): este vorba despre liberalul Mircea Minea (fost prim-vicepreședinte al PNL, fost copreședinte ALDE și fost membru PSD).   Un politician greu la nivel local – vorbim despre Ilfov, paradisul imobiliar al României – care este primar al comunei Chiajna neîntrerupt din 1996 până în prezent (în 2024 a obținut al optulea mandat).   Să nu vă mire că ancheta a fost mușamalizată la acest nivel, pentru că Mircea Minea este un politician cu conexiuni în Justiție; de altfel, în Chiajna locuiesc mai mulți judecători de la Înalta Curte, în frunte cu Lia Savonea. Iar RISE Project a dezvăluit conexiunile imobiliare dintre Mircea Minea și Mihai Savonea, soțul Liei Savonea (pun link în comentarii).   Laura Deriuș explică, pas cu pas, cum i-au fost blocate perchezițiile. Atunci când a văzut că se tergiversează cazul, a așteptat ca șeful să plece în concediu, pentru ca o colegă să semneze cererea către judecătorul de drepturi și libertăți, în vederea obținerii mandatelor de percheziție. Însă aceste mandate de percheziție – repet, aprobate de judecător – nu au fost puse în aplicare, deoarece șefii direcți din DNA au refuzat punerea lor în executare.   Și, ca să fie clar, Laura Deriuș a făcut aceste dezvăluiri în cadrul întâlnirii de la Cotroceni cu Nicușor Dan. Ea nu a dat nume, dar faptele vorbesc de la sine: anchetele au fost blocate, mandatele aprobate de judecător nu au fost puse în aplicare, iar cei cu conexiuni stau deasupra legii.   Dacă Justiția permite ca șefii și factorii politici să decidă cine poate fi cercetat și cine scapă, legea nu mai servește cetățenilor, ci devine un instrument de protecție pentru privilegiați. Gulerele albe rămân de neatins, iar restul – cetățeni sau procurori onești – plătesc prețul lipsei de voință și al complicității sistemului”.    Declarația Laurei Deriuș, la Cotroceni   „Cu privire metehnele de care vorbeau colegii și cu privire la dublul standard, cu privire la mecanismele concrete pe care le are conducerea, pot să vin să prezint un pic  experiența personală.   În 2023, am făcut o cerere către șeful direcției să mă mut de pe judiciar pe urmărire penală. Având în vedere experiența mea în această cauză, am fost desemnată într-un dosar tot cu același și suspect, cu 56 de suspecți, o speță extrem de complexă, în care într-adevăr am muncit extrem de mult. Doar în cifre să vă explic: am avut în momentul în care am fost desemnată să lucrez în dosar, dosarul avea deja o activitate de doi ani și eu a trebuit să analizez 80 de volume în momentul ăla. În momentul în care am fost scoasă din dosar dosarul avea 300 de volume. Asta poate fi cum să zic reprezentativ pentru munca pe care am efectuat-o acolo. Cu toate astea, conducerea direcției în mod repetat a venit către mine cu semnalul că să ies din acea cauză.  Nu am înțeles argumentele și normal că mi le am expus. Am expus situația pe care v-am prezentat o cu privire la volumul meu de muncă. Ei s-au găsit totuși niște aspecte care au fost trecute pe o hârtie cu privire  la chestiuni care  nu sunt în regulă în legătură cu activitatea mea. Acele aspecte au fost evaluate și am fost prinsă într-o procedură de revocare din DNA, care presupune printre altele și prezența mea în fața secției de procurori.   Eu am expus în scris răspunsul meu cu privire la toate chestiunile din raportul de activitate. Am avut surpriza plăcută în care toți membrii din secția de procurori, în unanimitate, au apreciat că toate aspectele prezentate în raportul de revocare erau absolut nereale. CSM a emis hotărârea, șeful Direcției nu a ținut cont de aspectele astea și a dispus revocarea mea.   Tot cu privire la niște mecanisme care se folosesc și sunt chestiuni subtile și de facto, dar care au suport în lege, mai e situația unui dosar în care eu știind că există anumite legături între persoane pe care înțeleg să le cercetez și șeful direcției, am avut o oarecare reținere și în momentul în care șeful direcției a venit să dea ordinul prin care noi eram obligați să trimitem către el solicitările de mandate către judecătorul de drepturi și libertăți, eu am ales să nu fac acest lucru, adică să sistez interceptările din dosar, tocmai pentru a-mi proteja dosarul, pentru că, nu pot da nume, dar presa și situația cum a zis și colegul noi știam exact cine este persoana vizată și ce la ce mă pot aștepta.   Dar hai să zicem că asta este o suspiciune a mea. După cum s-au derulat faptele, am ajuns la concluzia contrară, adică nu este o suspiciune a mea. M-am prezentat la șeful secției și i-am spus că trebuie să demarez o anchetă în acel dosar, mi s-a spus că da părea că notează: Ok, îmi trimiți pe mail ordonanța și vorbim. Așa am procedat. Am plecat de la ideea că există bună credință pentru că asta a fost experiența mea până atunci. A trecut o zi, două trei. Ordonanța mea avea șase pagini, prin urmare nu înțelegeam de ce durează atât de mult. Ulterior am insistat la șeful secție și a devenit oarecum iritat.  Având în vedere această situație trebuie să recunosc că am valorificat o împrejurare în care șeful secției era plecat două zile în concediu Și semnătura adresei o făcea o colegă de a mea care nu avea astfel de manifestări. Am ajuns cu dosarul la judecătorul de drepturi și libertăți cu solicitarea de a emite mandate de percheziție.   I-am făcut suspecți în cauză și în 20 februarie am făcut această solicitare, tot pe 20 judecătorul a  analizat și a emis mandatele de percheziți. A analizat legalitatea și a stabilit nu numai că fapta există și că e bine descrisă, că sunt probe, ci și că sunt suspecții dau dovadă de o specializare. Și atunci, din punctul meu de vedere, șeful secției nu avea niciun motiv să-mi refuze punerea în executare a acelor mandate, dar așa s-a întâmplat. Pe lângă faptul că am fost chemată eu și polițiștii cu care lucram și la modul franc am fost întrebați cu privire… și într-un mod de natură să te intimideze, eu am insistat. Deși eu am fost întrebată ce vreau să-i fac acelui suspect, am răspuns: vreau să-i respect drepturile procesuale. Adică la toate întrebările pe care mi le punea șeful secției, răspundeam strict procedural și nu am dat voie ca tendința lui să fie manifestată. Eu cu mandatele de percheziție avute, timp de 10 zile m-am lovit de o ignorare de facto din partea șefului secției în sensul că îl sunam și zicea: n-am timp, n-am timp să citesc. Ca să fim clari, mandatele de percheziție nu trebuiau evaluate de șeful secției, nu era nevoie de o  confirmare. Dar de facto se condiționa punerea în executare de așa zisă lecturare din partea șefului care oricum n-a existat și nu nu avea să se întâmple. Prin urmare eu cred că trebuie avut în vedere și aceste chestiuni factuale care se întâmplă în actul de justiție și dacă legea permite ca șeful DNA și șeful secției să evalueze orice act al procurorului, cum vorbea colegul despre numirea politică. Noi ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce activitate să fac eu în dosar.  Trebuie să avem în vedere că orice solicitate, orice citație și să trimit la judecătorul de drepturi și libertăți presupune o semnătura șefului pe actele de corespondență”. 

Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea Foto: Facebook Curtea de Apel Brașov
Justiție

Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea: susține libertatea de exprimare a judecătorilor

Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea, cea din Brașov: aceasta a votat, marți, un comunicat în care susține libertatea de exprimare a judecătorilor și arată cum, cu ajutorul legilor, un „număr redus de persoane” controlează Justiția. Citește și: Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii, universități „total decuplate” de la economie Adunarea Generală a judecătorilor de la această instanță a solicitat mai multe schimbări ale legii, apreciind că, acum, prevederile privind promovarea, numirile în funcții de conducere sau revocarea din CSM „pot constitui vulnerabilități din perspectiva asigurării independenţei judecătorilor”. Prima Curte de Apel care sparge frontul pro-Savonea „La data de 16 decembrie 2025, ora 11:00, la sediul Curţii de Apel Brașov a avut loc Adunarea Generală a judecătorilor acestei instanţe, convocată de 25 de judecători, ce reprezintă mai mult de 1/3 dintre judecătorii acestei instanţe, conform art. 55 alin. (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 56 alin. (1) it. c) din acelaşi act normativ privind dezbaterea unor probleme de drept. Adunarea Generală, la care au participat un număr de 37 de judecători din cei 41 de judecători din cadrul instanţei, a dezbătut conformitatea cadrului legislativ existent cu necesitatea garantării şi protejării independenţei judecătorilor şi a libertăţii de exprimare a acestora. După dezbateri, Adunarea Generală, cu o largă majoritate, a adoptat următoarea hotărâre: I. Susţinerea libertăţii de exprimare a judecătorilor în spațiul public, garantată conform standardului consacrat prin art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, componentă a principiul independenţei judecătorilor, fără adoptarea unor măsuri cu efect descurajant din perspectiva exercitării acestei libertăţi. Exercitarea libertății de exprimare include respectarea dreptului de a primi informații atât al publicului larg, cât și al judecătorilor, în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar, în ansamblul său, astfel că se impune, de fiecare dată, o reacţie promptă a instituţiilor abilitate, în sensul verificării neregulilor sesizate şi asigurarea transparenţei rezultatelor acestor verificări. II. Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii în vederea analizării oportunităţii punerii în dezbaterea corpului profesional, prin mecanismele legale de consultare (adunările generale), a cadrului legislativ existent (Legea nr. 303/2022, Legea nr. 304/2022 şi Legea nr. 305/2022) cu privire la dispoziţiile legale care pot constitui vulnerabilități din perspectiva asigurării independenţei judecătorilor, în legătură cu: – promovarea efectivă a judecătorilor la tribunale, tribunale specializate, curți de apel; – promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție; – numirea în funcţii de conducere la instanţe; – componenţa şi atribuţiile colegiului de conducere; – delegarea şi detașarea judecătorilor; – procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii; – durata cursurilor de formare profesională inițială a judecătorilor la INM şi derularea activităţii de către judecătorii stagiari; – inexistenţa unei soluţii legislative privitoare la echilibrarea volumului de activitate; – lipsa unei dispoziţii legale de asigurare a transparenţei modificărilor compunerilor completurilor de judecată în cursul soluţionării procesului, prin depunerea la dosarul cauzei a actului administrativ prin care s-a dispus această modificare. Modul de reglementare actual a celor de mai sus permite să se ajungă la situaţia ca puterea de decizie cu privire la aspecte importante care ţin de funcţionarea sistemului judiciar şi, în final, de independenţa judecătorului, să aparţină unui număr redus de persoane.” a transmis Biroul de informare și relații publice al CA Brașov.

Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia Foto: Facebook
Eveniment

Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia: Savonea, Alistar și Drăgușin

Fostul judecător Cristi Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia: Lia Savonea, președintele ICCJ, angajatul ei Victor Alistar și Claudiu Drăgușin din CSM, judecător absolvent de Educație Fizică. Într-o serie de trei postări pe Facebook el explică modul incorect în care aceștia au acționat împotriva sa. Citește și: Curtea de Apel Cluj, condusă de judecătoarea pe care PSD o dorea ministru, sute de prescrieri în dosare majore, inclusiv de corupție - presa maghiară Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, pe 15 decembrie 2025, că România a încălcat dreptul la libertatea de exprimare al fostului judecător Cristi Danileț, prin sancționarea sa disciplinară pentru două postări pe Facebook. Hotărârea Marii Camere, pronunțată cu zece voturi la șapte, este definitivă și confirmă decizia inițială din februarie 2024, pe care Guvernul României a contestat-o. Danileț îi arată pe cei care l-au persecutat și le cere demisia Ce arată Danileț, pe Facebook: „Doamnă Savonea, Pe data de 15 decembrie 2025, cel mai mare for de magistrați care se poate constitui la nivel european – Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, alcătuită din 17 judecători din diverse state europene – a decis că dvs, făcând parte din secția disciplinară de la CSM care a sancționat un magistrat din România, ați încălcat nu niște drepturi legale, ci chiar drepturile omului”. „Cred că sunteți de acord cu mine că nu puteți să continuați să mai fiți judecător în România, cu atât mai mult nu puteți continua să fiți președinte al ICCJ și reprezentant al puterii judecătorești. Modul în care ați procedat dvs în timpul judecății și în care ați motivat acea soluție nu are nicio legătură cu activitatea unui magistrat competent și asumat”, mai scrie Danileț, care cere demisia lui Savonea din magistratură. „Victor Alistar este purtătorul de cuvânt al ICCJ și consilierul președintelui ICCJ, Lia Savonea. Marea Cameră a CEDO a decis că Lia Savonea mi-a încălcat dreptul fundamental la liberă exprimare, sancționându-mă contrar exigențelor Convenției Europene. Dar în cursul procedurii, Asociația Transparency International România (TI-Ro) a depus un punct de vedere favorabil Guvernului, pentru apărarea abuzului comis de Lia Savonea. Așadar, asociația condusă de Victor Alistar a sărit să apere abuzul comis de președintele consiliat de Victor Alistar pe vremea când amândoi erau încadrați la CSM”, explică Danilet. „Claudiu Drăgușin este judecător și membru CSM. La data de 18.12.2024 el a reprezentat Guvernul României în cauza Danileț c. României - iată, mai jos, captura video doveditoare. Guvernul a pierdut cauza, constatându-se că s-a comis un abuz de către CSM. Dar Dragușin a apărat acest abuz, deși rolul său era să apere magistratul! În felul acesta judecătorul Drăgușin a exercitat o funcție executivă în stat pentru o altă putere decât cea în care era încadrat. Mai mult, în cursul procedurii, el a sfătuit Agentul Guvernamental cum să procedeze în cauză. În felul acesta el a încălcat două norme legale”, scrie Danileț despre acest membru al CSM.    Claudiu Drăgușin, născut în noiembrie 1978, a absolvit, în 2003, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. În paralel, el a făcut Dreptul, din 1998 în 2002, la o universitate privată, ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Drăgușin a ajuns angajat la Guvern din 2003, iar din 2011 este judecător.

Șefa Curții de Apel București și fratele ei, ascensiune în tandem Foto: Inquam/Gyozo Baghiu
Eveniment

Șefa Curții de Apel București și fratele ei, ascensiune în tandem: el, șeful IPJ Teleorman - presă

Șefa Curții de Apel București (CAB), Liana Arsenie, și fratele ei, Bogdan Florin Petrică, au avut o ascensiune în tandem în sistemul de impunere a legii: în 2023, după ce ea i-a luat locul Liei Savonea la conducerea CAB, el a ajuns șeful IPJ Teleorman. Informația apare în două publicații, presshub.ro și Teleorman news.  Teleorman a fost fieful lui Liviu Dragnea, până la încarcerarea sa, în 2019.  Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Șefa Curții de Apel București și fratele ei, ascensiune în tandem „Fratele ei, Florin Bogdan Petrică, este șeful Poliției Teleorman din 2023. În noiembrie 2023 a fost împuternicit șef adjunct al Inspectoratului Județean de Poliție Teleorman, iar în noiembrie 2024 este desemnat șef al Inspectoratului Județean de Poliție Teleorman. Din iunie 2023, Cătălin Predoiu, fostul ministru al Justiției în perioada în care s-au elaborat și s-au adoptat legile justiției contestate masiv în aceste zile, era numit ministru de Interne. Teleorman News susține că Florin Petrică urma să fie avansat chestor pe 1 decembrie 2025, de ziua României, dar scandalul femicidului de la Beciu de la începutul lunii noiembrie a amânat momentul”, arată Presshub.  În noiembrie 2025, o mamă de 26 de ani a fost ucisă de soțul ei, în acest județ, deși avea ordin de protecție. DeFapt.ro a arătat, azi, că soțul șefei CAB, Adrian Arsenie, a primit onorarii de peste 171.000 de lei pentru expertizele contabile făcute, în cea mai mare parte, la cererea instanțelor de judecată. Astfel, înainte ca soția sa, judecătoarea Liana Arsenie, să devină șefa Curții de Apel București, Adrian Arsenie câștiga anual din expertize contabile între aproape 27.000 de lei și aproximativ 87.000 de lei. După ce Liana Arsenie a devenit șefa CAB, prin plecarea Liei Savonea la Înalta Curte, sumele primite de Adrian Arsenie s-au dublat: peste 170.000 de lei pe an (potrivit declarațiilor de avere depuse de Liana Arsenie în 2023 și 2024).

Numărul magistraților care a semnat protestul anti-Savonea a depășit 800 Foto: ICCJ
Eveniment

BREAKING Numărul magistraților care au semnat protestul anti-Savonea a depășit 800

Numărul magistraților care a semnat protestul anti-Savonea a depășit 800, arată lista publicată în această după-amiază de Antonia Diaconu, procuror șef la DIICOT Pitești. Este posibil ca, la ora redactării acestei știri, numărul să fie mult mai mare. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Numărul magistraților care a semnat protestul anti-Savonea a depășit 800 Diaconu este una dintre inițiatoarele acestei scrisori de protest și, azi, a vorbit la TVR Info. „Secția pentru cercetarea magistraților, care face parte din Parchetul General, trebuie să i se dea putere să aibă instrumente ca să poată face ordine. E normal să fie procurori care să aibă la îndemână instrumente. Găsindu-se doar la București o secție și, la nivelul Curților de Apel, câte 2 procurori care să facă asta, nu e nici pe departe suficient”, a spus ea.  Diaconu a afirmat că a fost supusă la presiuni. „Îmi pare rău… în ultima vreme. Dacă mă întrebați acum 2 ani, aș fi zis nu. Un combo: și politic, și administrativ. Lucrurile sunt spuse într-un anumit fel ca să înțelegi despre ce e vorba”, a arătat ea.  Judecătorul Alin Bodnar, de la Forumul Judecătorilor, a vorbit despre sistemul interimatelor la conducerile instanțelor. „Președinte al instanței fiind, în coordonare cu CSM, face tot ce vrea în instanță. Putem da exemplu Tribunal București: de mult timp n-a mai fost numit un președinte de instanță cu mandat stabil, sunt detașați, delegați, pentru a fi… nu pot spune cuvântul… sunt situații în care trebuie să ne uităm să vedem care e problema. Aici e problema că se controlează prin detașări și delegări: președinte și vicepreședinte de secție se controlează modul în care se supun sau nu Consiliului”, a afirmat Bodnar.  TVR Info îl citează și pe procurorul Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM: „Am ajuns într-un punct în care nu prea mai ai ce apăra. Nu poți spune că a afectat independența justiției când critici asemenea situații absurde care frizează și jignesc bunul simț. Nu am mari speranțe. Politicienii așteaptă să treacă emoția colectivă și caută să devieze sub așa fierbinte cu alte tipuri de manipulări publice”. „Fără modificare legislativă sănătoasă și cuprinzătoare, de reforme a sistemului de justiție și reașezare a acestui sistem pe baza unui principiu de balanță de verificare și control, să fie pârghii de control care să împiedice asemenea situații în care magistrați să fie scoși din dosare, afectând grav independența. Nu e normal ca magistrații să fie scoși dintr-un dosar și detașați în altă instituție. Ar trebui să fie situații excepționale. Dacă evaluăm rezolvarea justiției, care a ajuns să revoce condamnări definitive, să excludă probe în dosar și să dea soluții pentru lipsa probelor excluse… ceea ce e absurd”, a mai declarat procurorul Claudiu Sandu. 

De unde sunt magistrații care au semnat protestul împotriva regimului Savonea Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

De unde sunt magistrații curajoși care au semnat protestul împotriva regimului Savonea

De unde sunt magistrații curajoși care au semnat protestul împotriva regimului Savonea: nici un judecător ÎCCJ nu se află printre ei. Lista cu 691 de semnatari a fost publicată de procuroarea Alexandra Lăncrănjan, care s-a ocupat de dosarul Teldrum. Este posibil ca numărul semnatarilor să fi crescut între timp. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie De unde sunt magistrații care au semnat protestul împotriva regimului Savonea Ce arată lista de semnatari: nici un judecător de la ÎCCJ, unde Lia Savonea este președinte, nu a a vut curaj să semneze nici un magistrat de la Inspecția Judiciară, instituție condusă de o aliată a Liei Savonea, Roxana Petcu, nu a semnat nici un magistrat de la CSM nu a semnat prima pe listă: Laura Codruța Kovesi dintre cei 691, peste 70 sunt magistrați pensionari, inclusiv de la ÎCCJ de la controversata Curte de Apel București, unde lucrează 243 de judecători, doar 14 judecători în activitate. Raluca Moroșanu nu semnase până vineri după-amiaza. de la DNA au semnat 21 de procurori aflați în activitate de la DIICOT sunt 79 de semnatari „Subsemnații, judecători și procurori, Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție.   Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol.   Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate.   Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului”, se arată în scrisoarea de protest a acestor magistrați. 

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat

Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat în circa 24 de ore, și fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a semnat scrisoarea acestora, potrivit news.ro. Mai mult, Kovesi deschide lista semnatarilor scrisorii de susţinere faţă de magistraţii care au vorbit despre problemele din sistem. Citește și: Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia UPDATE 18.05: numărul semnatarilor a ajuns la 690, deci a crescut de aproape patru ori față de ziua de joi, când erau doar 178.  Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Unii dintre semnatari sunt însă pensionari, precum procurorul Marius Buluncea sau Ionuț Matei, care a fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.  Șase dintre semnatari sunt judecători la Curtea de Apel București, dar nici un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție nu pare să fi semnat, până la ora actuală.  Pe listă se află și 16 procurori din DNA.  „Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a denunța problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol. Totodată, subliniem că aspectele semnalate nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului”, se arată în scrisoarea semnată de sute de magistrați.  Azi, într-un comunicat distribuit către presă, Kovesi afirmă: „Ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare și mai mare pentru mine, venind din România și având o experiență personală cu o situație similară în urmă cu doar câțiva ani, este reacția autorităților responsabile la aceste dezvăluiri”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră